1

losarul este elaborat av$ndu-i ^n vedere pe destinatarii acestei edi]ii a Bibliei de la Blaj un public mai larg, nu doar speciali}ti lingvi}ti }i istorici , cu scopul de a contribui la^n]elegerea textului, care, fiind unul tradus ^ntr-o epoc@ mai veche, se las@ descifrat cudificultate ast@zi. Acestui obiectiv }i nu altuia, lingvistic, filologic, ^i este subordonat@

conceperea glosarului, opt$ndu-se pentru aceast@ formul@ de ^nregistrare a vocabularului, }i nupentru un indice exhaustiv, structurat ^n cazul fiec@rui cuv$nt dup@ formele gramaticale atestate ^ntext. Recunoa}tem importan]a }i sus]inem necesitatea }i a unui asemenea demers, pe care timpul nune-a mai permis s@-l facem.

Ca metodologie, lucrarea noastr@ nu se ̂ nscrie ̂ ntru totul ̂ n formula tradi]ional@ a glosarelor care^nso]esc edi]ii ale scrierilor vechi, c@ci am recurs la ^mbinarea procedeelor specifice acestora cualtele folosite ^n elaborarea dic]ionarelor.

Excerptarea materialului lexical. Fi}ierul pe care se bazeaz@ glosarul este alc@tuit dinaproximativ 8000 de citate extrase din c@r]ile Bibliei. Prefa]a }i rezumatele care preced@ c@r]ile saucapitolele nu au intrat ̂ n aten]ia noastr@, pentru c@ acestea, nefiind texte traduse, au alte caracteristici.

Lista de cuvinte. A}a cum se obi}nuie}te, am re]inut termenii arhaici, populari, regionali, pre-cum }i semnifica]iile deosebite ale unor cuvinte literare. Am inclus }i c$teva neologisme mai rarepentru epoca respectiv@ (iconom, idropic@, ipodrom). Am l@sat la o parte cuvintele ce denumescpopula]ii, locuitori etc., precum }i cuvintele str@ine (grece}ti, ebraice, arameice), neadaptate foneticlimbii rom$ne (amasenit 363/2, fortomin 687/1, gavis 451/2, masane 402/2, neelasa 458/1, nesa458/1).

Am l@rgit ^ns@ sfera elementelor explicate, incluz$nd nu numai locu]iuni, expresii sau cuvintecompuse, ci }i unele contexte mai largi, construc]ii sintactice deosebite }i greu de descifrat, adesearezultate prin calc lingvistic. Ele sunt tratate la cuv$ntul purt@tor al accentului semantic, put$nd fi }iunul literar, care, ̂ n glosar, figureaz@ doar ̂ n construc]ii (v. ^nc@lzi, ̂ ntra, laud@, pune, vreme, zi) saucu unele sensuri numai ^n construc]ii (cale 1, pat 1, pleca 1, tare 2, umbla 1 4). Forma]iile acesteasunt men]ionate cel mai adesea din motive semantice, rar din considerente gramaticale (ex. s@cucerea}te ei, a p@rtini cuiva, a se pierde de la cineva) sau pentru c@, pur }i simplu, exprimarea facemesajul de ne^n]eles (ex. zeace m$ini s$nt mie ^ntru ^mp@ratul, s@ nu asculte de meargerea c@iinorodului), uneori defini]ia dat@ unui cuv$nt fiind greu de acceptat ori aproape imposibil de formulat(perit-au pomenirea lui cu sunet;unghie de diamant; scula-s@-va floarea r@d@cinii ei). Am recurs ladou@ modalit@]i de ^nregistrare a acestor construc]ii sintactice: a) sub o form@ tipic@ de dic]ionar,dac@ au mai multe ocuren]e sau dac@ ̂ ns@}i alc@tuirea lor permite s@ le consider@m specifice textelorreligioase (v. adormi, curat, gr@sime, ̂ ndelungat, ureche); b) exact ̂ n forma folosit@ de Samuil Micu(v. izb$nd@, ^nt@ri, ^ntinde, picior, turnare).

Pentru a nu crea lectorului probleme de ̂ n]eles sau pentru a semnala forme ne^nregistrate ̂ nc@ dedic]ionarele rom$ne}ti, am selectat pentru lista de cuvinte }i unele variante (m@duh@, peag, preumbla,priatin, samfir, smaragd).

Preocupa]i numai de aspecte semantice, ̂ n glosar nu am inclus cuvinte motivate doar morfologic,precum nu am f@cut observa]ii de aceast@ natur@ nici la cele incluse, cu toate c@, din punctul devedere al lingvi}tilor, asemenea informa]ii prezint@ interes. Pot ap@rea ^n citate, adesea cu bun@inten]ie, dar r@m$n f@r@ men]iuni speciale aspecte ca: pluralele c@si (712/2), goli (743/1), morm$nturi(404/1), sfezi (589/2), genitiv-dativele c@lii (288/2), v@lii (404/1), folosirea dativului ̂ n loc de acuzativ^n zioa m$ntuirii [-am ajutat; nu-}i poate ajuta (790/2), forme flexionare ale verbelor (conjunctive)s@ ̂ nceate (801/2), s@ nu ̂ nt$rziezi (806/2), s@ nu m$nce (741/1), s@ m@ omoar@ (741/1), s@ purceaze(753/2), s@ m@ slobozesc (742/1), un verb impersonal ploua folosit personal Voiu ploa preste ocetate, iar@ preste o cetate nu voiu ploa (711/2), exprimarea diatezei pasive prin reflexivul pasiv,situa]ie foarte frecvent@, Cei trimi}i de la ea s-au p@r@sit, c@ au trecut marea (562/2), }i chiar atranzitivului prin reflexivul pasiv Era acolo o turm@ mare de porci, ce s@ p@}tea ^n munci (61*/1).

Forma-titlu. %ntre a ̂ nregistra cuvintele cu forma ̂ n care sunt folosite ̂ n textul Bibliei }i forma lorliterar@, am optat pentru prima alternativ@, av$nd ̂ n vedere publicul c@ruia ̂ i este destinat@ lucrarea}i care, pentru l@muriri, va merge de la text spre glosar. %n consecin]@, cuv$ntul-titlu poate s@ apar@ }i^ntr-o variant@ lexical@ (= forma rezultat@ ̂ n urma unui accident fonetic: metatez@, sincop@, epentez@,asimilare etc; ex. beseric@, direge, fimbrie, mulcomi, obiciuire, s@bor, ticni) sau ̂ ntr-una fonetic@ (=forma reprezent$nd particularit@]ile dialectale de pronun]are; ex. ^mbulzal@, ^mp@rechea, l@p@da,peri, pregiur). Deosebirea dintre cele dou@ categorii de variante se face prin aceea c@, ̂ n cazul celor

GLOSAR

2

lexicale, am notat, dup@ semnul egal, forma literar@. Folosirea ^n titlu a formei literare la care s@ fietrimise apoi variantele, acestea trebuind s@ aib@ pozi]ia aparte ^n lista de cuvinte, ar fi m@rit spa]iultipografic }i asemenea procedeu credem c@ nu era necesar pentru ceea ce se urm@re}te prin edi]iade fa]@.

La cuvintele cu mai multe variante, acestea au fost men]ionate ^n paranteze rotunde, plasate fie^nainte, fie dup@ indica]iile gramaticale, ^n func]ie de identitatea sau diferen]a acestora fa]@ de celeale formei-titlu.

Conform unui principiu pe care ni l-am propus ca norm@ de a consemna numai ceea ce esteatestat ̂ n textul Bibliei de la Blaj s-a ajuns, pe l$ng@ situa]ii ̂ n care ca titlu apare o variant@ fonetic@,}i la situa]ii ^n care, ^n cadrul unei familii de cuvinte, elementele componente s@ aib@ forme-titludiferite, chiar dac@ e vorba de verb }i abstractul s@u verbal sau de adjectivul provenit din participiu(v. ^mprejur, ^mprejura ^mpregiurare; ^mpotrivitoriu, ^mpotrivnic ^mprotiva, ^mprotiv@;^mpestreal@, ^mpestritoriu ^mpiestrire ^mpistrit, ^mpistritur@).

Forma]iile f@r@ prefixul ^n- (albi, t$mpla, tinde) }i cele cu prefixul a- (ale}ui, amirosi, amistui,ascoate) le-am considerat cuvinte distincte, nu variante ale perechilor lor cu/f@r@ prefixele respec-tive, dic]ionarele fiind inconsecvente ^n aceast@ problem@.

Formele pe care dic]ionarele le-au tratat ca grafii le-am analizat de la caz la caz, consider$ndu-legrafii sau variante, ̂ n func]ie }i de etimologia lor (v. s/z pizm@, r@zvl@ti, izmeni, mireasm@, n@prazn@;i/^ sili, stinge, s$nge; e/@ necaz, r@v@rsare, ne^n]@lep]ie). La fel am procedat cu cazurile speciale pecare unele dic]ionare le consemneaz@ ca variante, iar altele, drept cuvinte aparte (v. bazn@, ̂ mputa,v$rtute).

La adjective am precizat ambele forme, de masculin }i feminin, ref@c$nd fie una, fie alta, c$nd afost nevoie. %n special, adjectivele terminate ^n -tor le-am notat ^ntotdeauna ^n forma -toriu,-oare,a}a cum apar cu consecven]@ ^n textul Bibliei.

Indica]iile gramaticale. Fiec@rui cuv$nt-titlu i s-a precizat clasa morfologic@, de asemenea,variantelor, dar alte observa]ii gramaticale (ex. la sg., la pl., numai la imperativ, despre...) apar spo-radic, deoarece, ne^nregistr$ndu-se toate ocuren]ele cuvintelor, constat@rile noastre ar putea filacunare.

La substantive am indicat genul, iar, c$nd acesta a fost greu de stabilit, numai: subst. Remarc$ndfrecventa folosire substantival@ a adjectivelor precedate de articolul adjectival, am ]inut s@ eviden]iemacest fenomen dup@ o parantez@ rotund@ cu indica]ia substantivat. La verbe am precizat conjugarea}i diateza reflexiv@ c$nd a fost cazul.

Valorile gramaticale diferite ale aceluia}i cuv$nt, dac@ au fost atestate ^n text, sunt men]ionatetoate la ^nceput }i reluate diferen]iat pe sensuri, ^naintea defini]iilor.

Defini]ia. Lucrarea noastr@ av$nd ̂ n primul r$nd caracter de glosar, cuvintele incluse aici au fostexplicate prin prisma sensului lor contextual, care se poate reg@si sau nu la nivelul limbii secolului alXVIII-lea.

Sensurile au fost definite prin perifraze }i sinonime, cel mai adesea }i prin lan] de sinonime, dup@binecunoscutele norme lexicografice. Ordonarea semnifica]iilor respect@ logica ^nl@n]uirii acestora(reflectat@ }i ̂ n dic]ionarele academice), iar la cuvintele cu mai multe valori gramaticale, ea s-a f@cutdup@ criteriul semantic sau dup@ cel gramatical, conform op]iunii redactorului. N-am men]ionatsensurile literare, nici n-am f@cut interpret@ri hermeneutice. Totu}i, la unele cuvinte de importan]@deosebit@ (cap, fa]@, inim@, m$n@, toiag) am precizat simbolistica special@ pe care o aveau ̂ n concep]iapoporului evreu din timpul Vechiului }i Noului Testament. Acestea au ^n textul biblic o frecven]@ridicat@ }i un con]inut semantic bogat, pe care am ̂ ncercat s@-l red@m, de}i scopul principal urm@ritne-a obligat s@ nu dep@}im anumite limite grafice.

Chiar dac@ originea }i diacronia structurilor semantice nu a putut constitui un obiectiv al prezentuluiglosar, nu am neglijat utilizarea figurat@ a cuvintelor, fenomen ce abund@ }i ̂ n traducerea lui SamuilMicu. Am notat numai acele figurate care pun probleme de ^n]eles }i le-am definit, f@r@ vreo alt@explica]ie, indiferent dac@ sunt create pe teren rom$nesc sau sunt calcuri (v. acoperem$nt, ad@pa,bold, p$rg@, s@m$n]@, vifor). Rar apare ^n fa]a unor citate indica]ia (Fig.) (v. bate, legat, stare, vas,zdrumica).

La variantele ^n situa]ia de cuv$nt-titlu, defini]ia a putut fi ^nlocuit@ printr-o simpl@ trimitere, prinsemnul egal, la forma literar@ (v. pantir, pogor$}, pogor$re, pogor^, presviteriu), dar cel mai adesea,fiind vorba numai de unul dintre sensuri (r@zvl@ti, scr$jnire, smult) sau, frecvent, de mai multe sensuri

3

ABREVIERI

adj. = adjectiv

adj. dem. = adjectiv demonstrativ

adj. interog.-rel. = adjectiv interogativ-relativ

adj. nehot. = adjectiv nehot@r$t

adv. = adverb

art. = articol; articulat

art. adj. = articol adjectival

cf. = confer

conj. = conjunc]ie

f. = feminin

fig. = figurat

interj. = interjec]ie

m. = masculin

n. = neutru

num. = numeral

num. card. = numeral cardinal

pl. = plural

prep. = prepozi]ie

pron. = pronume

pron. dem. = pronume demonstrativ

pron. neg. = pronume negativ

pron. nehot. = pronume nehot@r$t

pron. refl. = pronume reflexiv

s. = substantiv

sg. = singular

subst. = substantiv

v. = vezi

vb. = verb

(v. ̂ mprotiv@, ̂ ntrare, lature, obor^, r@dica, soarte) ale cuv$ntului polisemantic ori de cuvinte ̂ nvechite,regionale (v. ceap]@, copce, m@runta, podin@, statir), am formulat }i o defini]ie analitic@.

Pentru ceea ce ̂ n literatura de specialitate se folosesc sintagmele sens corupt, text obscur, amrecurs la forma: (Aici) (v. duroare, ierta, ^ndelete, tundere, ur^).

Citatele. Lucrarea noastr@ nu se ^nscrie ^ntru totul pe linia tradi]iei glosarelor }i prin aceea c@sensurile au fost ilustrate cu citate. %n principiu, am ales un citat pentru fiecare sens, preciz$nd pagina}i coloana din original, dup@ care urmeaz@ trimiteri cu cf. la alte ocuren]e. Adesea ̂ ns@ a fost nevoiede mai multe citate pentru a exemplifica diferite aspecte semantice (nuan]e de sens, desp@r]ite ^ncadrul defini]iei prin punct }i virgul@; v. cot, curat, m@rire, m@rturisi, scula, t@b@r^), gramaticale (ex.reflexivul la verbele care sunt }i tranzitive), lexicale (variante).

Acest glosar al Bibliei de la Blaj este o prim@ cercetare a lexicului, o serie de aspecte lingvisticeneput$nd fi ^ns@ abordate aici, a}a cum am ar@tat deja. Vocabularul este adecvat textului biblic }imai apropiat de limba literar@ actual@, comparativ cu prima tip@ritur@ rom$neasc@ a Bibliei, ap@rut@cu mai bine de o sut@ de ani ̂ nainte, Biblia lui {erban. Pentru a sus]ine afirma]ia, ni se pare edificatoarechiar }i o succint@ comparare a cuvintelor proprii limbii vechi din lista selectat@ de autorii volumuluiI Genesis din Monumenta linguae dacoromanorum (Ia}i, 1988) cu coresponden]ele lor din Bibliade la Blaj: agru ]arin@; arete berbece, arete; arin@ nisip; cura beli; custa tr@i, viia; ima unge; ^ngreca a lua ^n p$ntece, ^ngreca; posadnic@ ]iitoare; pristav vestitoriu; usn@ margine,]@rm, usn@; zavistui pizmui; ful@i jefui; janc vi]@; zbea (despre ap@) sc@dea.

Realizarea unui studiu lingvistic aprofundat asupra lucr@rii lui Samuil Micu se impune ca necesar@pentru istoria limbii literare rom$ne}ti }i ca o datorie fa]@ de acest autor, spirit iluminist europeanremarcabil, ilustru reprezentant al mi}c@rii catolice ardelene, at$t de important@ ̂ n cultura noastr@.

ELENA COM{ULEA, VALENTINA {ERBAN, SABINA TEIU{

4

A

a prep. %n, cu. Saul ]inea a m$n@ suli]a. 257/1. De-aum@r = pe um@r. Au luat norodul aluatul s@u... legat^n hainele sale de-a um@r. 64/1.

abate vb. III. 1. (}i a se ~) A p@r@si sau a face s@p@r@seasc@ o cale, o ac]iune, o concep]ie etc. S@nu s@ abat@ inimile noastre dup@ idolii lor. 306/2.Pre acesta l-au ab@tut muierile ceale de alt neam.427/2. A-l ~ cu vorba (pe cineva) = a-l atrage, a-l^nc$nta. {i l-au ab@tut pre el cu mult@ vorb@, }i culan]urile buz@lor ei l-au tras pre el. 522/2. 2. (a se~) A se ^ndep@rta. Nu-L vor afla pre El, c@ S-auab@tut de la ei. 703/1. 3. (a se ~) A se ^ntoarce(dup@ cineva sau ceva). Ochiul v@zindu-m@ s-auab@tut. 452/1. 4. A ^nc@lca, a devia. Lua daruri }iab@tea dreptatea. 245/2. 5. A pune dintr-o parte ^nalta. Au ab@tut din cesta ^n cesta, ^ns@ drojdiile lui[ale vinului] nu s-au de}@rtat. 489/1.

acesta}i, aceasta}i pron. dem. Acela}i. %ntru aceas-ta}i zi s-au ̂ nt$mplat Sarii... de o au oc@r$t slujniciletat@lui ei. 742/1.

achuh s. m. Spin. Achuhul cel din Livan au trimis lachedrul cel din Livan. 394/1.

acoperem$nt s. n. 1. Acoperi}. Ce a]i gr@it la urea-chie ̂ n case s@ va propovedui preste acoperem$nturi.66*/2, cf. 56*/2. 2. Perdea, draperie la u}a bisericii,la cort, la poarta cur]ii. Acoperem$ntul por]ii cur]iide doaozeci de co]i ^nalt. 78/1; perdea care separapartea templului sau a cortului ^n care se g@seachivotul m@rturiei; catapeteasm@ (2). %nl@untrul aco-perem$ntului vei b@ga sicriiul m@rturiei. 77/2. 3.Ve}m$nt de corp sau ^nvelitoare de pat. S@ nu iaomul muiarea t@t$ne-s@u }i s@ nu descopere aco-perem$ntul t@t$ne-s@u. 178/1. 4. Ceea ce acoper@fa]a; v@l. Dup@ ce au ^ncetat a gr@i c@tr@ ei, }i-aupus acoperem$nt pre fa]a sa. 86/1, cf. 168*/1. (Fig.)P$n@ ast@zi, c$nd se cetea}te Moisi, acoperem$ntpre inima lor easte pus. 168 */1, cf. 223*/2. 5. O-crotire, protec]ie. %ntru acoperem$ntul aripilor Talem@ vei acoperi. 466/1.

acoperi vb. IV. 1. (a se ~) A se ̂ mbr@ca (^n ̂ ntregime)cu haine. M@ voiu acoperi }i voiu ^ntra ^n r@zboiu,}i tu ^mbrac@ haina mea. 388/1. 2. (}i a se ~) Aap@ra, a (se) proteja. Voiu acoperi pre voi }i nu vafi ^ntru voi ran@. 63/1. {i au fugit Alexandru laAraviia, ca s@ se acopere acolo. 849/1, cf. 265/2,484/1, 756/2.

acoperire s. f. 1. Prepu]iu. To]i cei ce au t@iat ̂ mpre-giur marginea acoperirei lor. 603/2. 2. Umbr@, pro-tec]ie, grij@. Au zis spinul... ... veni]i de v@ n@d@jdui]isupt acoperirea mea. 223/1.

acoperi} s. n. P$nz@ care acoper@ u}a cortului (ca operdea). Paza feciorilor lui Gherson ^n cortul m@r-turiei, cortul }i acoperem$ntul, }i acoperi}ul u}ii cor-tului m@rturiei. 123/1.

acoperit,-@ adj. (Despre cuvinte, mesaje) Cu ^n]elesascuns, de nepriceput. Ei nu au ^n]eles cuv$ntulacesta }i era acoperit de c@tr@ ei, ca s@ nu-l priceap@.

63*/1. Bun@vestirea noastr@ ^ntru cei peritori easteacoperit@. 168*/2.

acoperitoriu s. m. Ap@r@tor, protector. Ajutoriu }iacoperitoriu s-au f@cut mie spre m$ntuire. 66/2, cf.187/2, 756/2.

acoperitur@ s. f. Obiect pentru acoperirea capului.Vai celor ce-}i... fac acoperituri preste tot capul atoat@ v$rsta. 652/1.

adaoge vb. III v. ad@oga.

adaos,-@ adj. Ad@ugat, ̂ n plus, peste. Iosif, fiiu adaosal mieu dorit, fiiul mieu cel mai tin@r. 50/1.

ad@oga vb. I (}i adaoge vb. III) = a ad@uga. 1. Amai pune ceva l$ng@... {i au zis ̂ mp@ratul: Aceasteas@ fac@ mie Dumnezeu }i aceastea s@-mi adaog@, deva sta capul lui Iliseiu... preste el ast@zi. 328/1. 2. Am@ri, a spori. Domnul Dumnezeul p@rin]ilor vo}tris@ v@ adaog@ pre voi ca s@ fi]i cu mii de p@r]i maimul]i. 158/1. 3. (a se ~) A se al@tura. Aflat-am ̂ n]e-lepciunea Domnului ad@og$ndu-ne. 454/1, cf. 141/2, 760/1. S-au adaos la norodul s@u = a murit. 761/2. 4. A continua. Nu voiu adaoge a fi mai mult cuvoi, de nu ve]i r$dica anatema dintr@ voi. 195/2, cf.8/1, 143/2, 835/2. 5. A spori, a prelungi. Pentrunesa]iu, mul]i au perit, iar@ cel ̂ nfr$nat ̂ }i va adaogeviia]a. 818/2. 6. A ^ndr@zni. {i-]i ia aminte s@ numai adaogi a vedea fa]a mea. 62/1.

ad@pa vb. I. 1. A uda (p@m$ntul). Izvor ie}ea dinp@m$nt }i ad@pa toat@ fa]a p@m$ntului. 2/1, 810/2.S@ ad@pi cu picioarele = s@ uzi tu ^nsu]i merg$ndcu picioarele (un teren, o gr@din@). C$nd samenis@m$n]a s@-l ad@pi cu picioarele ca o gr@din@ delegumi. 168/2. 2. A ~ cu vin (pe cineva) = a-l^mb@ta. Vino dar@ s@ ad@p@m pre tat@l nostru cuvin. 17/2.

ad$nc1 s. n. Abis; marea originar@, primordial@. S-audesf@cut toate izvoar@le ad$ncului. 7/1, cf. 1/1.

ad$nc2, -@ adj. Inim@ ~@ = sim]ire profund@. 484/1.

ad$nca vb. I (a se ~) A deveni ad$nc, profund. Foartes-au ad$ncat g$ndurile Tale. 496/2.

adev@r s. n. A umbla ^ntru adev@r = a se comportacinstit. S@ umble ̂ naintea Mea ̂ ntru adev@r cu toat@inima sa. 295/2.

adev@ra vb. I v. adeveri.

adeveri vb. IV (}i adev@ra vb. I) 1. A ^nt@ri, aconfirma. {i oamenii... adev@rar@, }i aleas@r@cuv$ntul din rostul lui }i au zis. 318/1. 2. (a se ~) Ase face cunoscut. Cu ar@tarea adev@rului,adeverindu-ne pre noi, spre toat@ cuno}tin]aoamenilor. 168*/2, cf. 174*/2.

adevericiune s. f. (Aici) D@rnicie. %ntru toate s@ v@^mbog@]i]i spre toat@ adevericiunea, care lucreaz@prin noi, mul]@mit@ lui Dumnezeu. 171*/2.

adeverin]@ s. f. Adev@r. S@ cuno}ti adeverin]a cuvin-telor ^ntru care te-ai ^nv@]at. 51*/1. Nu ca cum a}

5

porunci gr@iesc, ci prin nevoin]a altora, }i adeverin]adragostei voastre dovedind. 171*/1, cf. 525/1.

adeverire s. f. Confirmare. V@ am pre voi ^n inim@ }i^n leg@turile meale }i ̂ ntru r@spuns }i ̂ ntru adeverireaEvangheliei. 185*/1, cf. 192*/1.

adia vb. I. A atinge. [Mama] trupurile fiilor vedeapregiur foc topindu-se }i ale m$inilor }i ale picioa-relor deagete pre p@m$nt adiind. 891/1.

adormi vb. IV (}i a ~ cu p@rin]ii s@i) A muri. {iaceasta zic$nd, au adormit. 115*/2. De c$nd auadormit p@rin]ii, toate a}ea r@m$n din ^nceputulf@pturii! 227*/2. Au adormit Solomon cu p@rin]ii lui,}i l-au ^ngropat ^n cetatea lui David. 382/1, cf. 294/1, 405/1.

aduc@toriu s. m. ~l-aminte = cel care ]ine socotealascrisorilor, a actelor. 340/2.

aduce vb. III. 1. (a se ~) A se ar@ta. Sp@im$ntatu-s-au,s@ nu te aduci. 562/1. 2. Le-ai adus asupr@ = i-aipedepsit. 567/2.

aducere s. f. 1. Ceea ce se aduce ca jertf@; prinos,ofrand@. S@ zidim noao jertvenic pentru aducerile}i pentru jertvele ceale de pace. 210/2 Aducereadreptului unge jertvenicul. 817/1, cf. 114/2, 134*/1. 2. Ceea ce se aduce; (aici) nenorocire. S@ vaumplea de aduceri casa lui. 809/2. 3. Ziua aducerii= ziua judec@]ii (de apoi). Nu n@d@jduim ^n avu]iilenedrepte, c@ nimica nu-]i vor folosi ^n zioa aducerii.798/2.

aduna vb. I. 1. A aduce la un loc cu al]ii. Voi ceir@ma}i... ca o oaie ce r@t@cea}te }i nu easte cine s@ oadune. 560/2. 2. (a se ~) A se ad@uga, a se al@tura.Te vei aduna la morm$nturile tale cu pace. 403/1.

adunare s. f. 1. Comunitate, ob}te; neam, semin]ie.Toat@ adunarea fiilor lui Israil s@ fac@ aceasta. 64/1.Au str$ns toat@ adunarea lui Iuda. 308/2. 2. Mul]ime.Dumnezeul mieu s@ te blagosloveasc@... }i s@ fii ̂ ntruadun@ri de neamuri. 26/2, cf. 34/2. 3. Biseric@; ^n-trunire de evrei cre}tini. Au m@rturisit de dragosteata ^naintea adun@rii. 233*/1. 4. Tot format prinstr$ngerea la un loc. S@ se adune apa cea de suptceriu ^ntru o adunare. 1/1. Adunarea apei =acumulare de ap@. Iar@ izvoar@le apelor, }i lacurile,}i adunarea apei vor fi curate. 102/1.

advor s. n. = advar. Un fel de benti]@ con]in$nd ci-tate din Lege, purtat@ pe frunte sau pe bra]ul st$ng^n timpul rug@ciunii. Faptele sale le fac ca s@ se area-te oamenilor c@-}i l@]esc advorile. 23*/1.

afar@ adv. 1. ~ de = a) pe l$ng@, ^n plus de... Aur }iargint, ... iat@-l dau la Dumnezeul mieu la ^n@l]ime,afar@ de care l-am g@tit la casa sfintelor. 374/1; b)dintre. Iar@ de va p@c@tui cel ce easte c@petenie }i vaface una afar@ de toate poruncile Domnului... careanu s@ cade a face... va gre}i. 95/1; c) numai, doar.Norodul ̂ nc@ t@m$ia ̂ ntru ceale ̂ nalte, afar@ de dom-nului Dumnezeului lor. 401/2. 2. Cei de afar@ =cei ce sunt ^n afara comunit@]ii cre}tine, necre}tinii.%ntru ^n]elep]ie s@ umbla]i c@tr@ cei de afar@. 191*/1. 3. %ntunericul cel (mai) din afar@ = ^ntuneric denep@truns, des@v$r}it; ve}nic; infern. Iar@ fiii ^mp@-r@]iei s@ vor arunca ^ntru ^ntunearecul cel mai dinafar@. 8*/1, cf. 22*/1.

afec s. n. Purpur@. Oamenii nego]@toriei tale de mul-]imea t$rguirii tale ^n afec, zmirn@ aleas@... au adus]ie de cump@rat. 666/1.

aflare s. f. G@sire (a unei solu]ii); lucru g@sit. Mul]i cao aflare au socotit ^mprumutarea. 813/2, cf. 627/2.

afuma vb. I. A scoate fum, a fumega. Iat@, cuptoriuafum$nd. 13/2.

ageri vb. IV. A ^nt@r$ta; a agita. {i elefan]ilor le-auar@tat s$nge de strugur }i de mure, ca s@-i agereasc@la r@zboiu. 841/1.

agn s. n. Salcie. St$lp@ri de agn de la r$u. 115/1.

agoniseal@ s. f. Turme, animale agonisite. Au pr@-dat... }i s@la}urile agonisealelor lor... }i au luat oimulte }i c@mile. 385/2.

agonisi vb. IV. 1. A spori, a m@ri, a aduna. De vaodihni, ^}i agonisea}te }ie. 819/2. 2. A munci, a lu-cra. S@ l@cuiasc@ pre p@m$nt }i s@-l agoniseasc@.34/1. 3. A c$}tiga, a dob$ndi. Au nu ^nsu}i acesta,P@rintele t@u, te-au agonisit pre tine, }i te-au f@cut }ite-au zidit? 187/1.

agonisit@ s. f. Tot ceea ce s-a agonisit, agoniseal@,avere. S@ cearem... cale direapt@ noao }i pruncilorno}tri, }i la toat@ agonisita noastr@. 412/2, cf. 373/1,533/1, 818/1.

ahat (}i ahatis) s. n. = agat. Cu toat@ piiatra bun@te-ai ^mbr@cat,... de ahat }i de ametist. 667/1. {i altreilea r$nd... }i ahatis. 79/1, cf. 90/2, 667/1.

ahatis s. n. v. ahat.

ai s. n. Usturoi. Adusu-ne-am aminte de pe}tii care-im$ncam ^n Eghipt ^n dar, }i de crastave]i, }i de pea-peni, }i de pori, }i de ceape, }i de aiuri. 132/1.

aimintrilea adv. = altminteri. Aimintrilea s-au temutca nu c$ndai... din vicle}ug omenesc s@ fie omor$tpre Apolonie. 885/2.

airea (}i airilea) adv. = aiurea. De multe p@r]i, dar@,}i de airilea, a} putea voao s@ ar@t c@ singur ]iitoriueaste patimilor g$ndul. 883/1. Cel ce nu ^ntr@ preu}e ^n staulul oilor, ci sare pre airea, acela easte fur}i t@lhariu. 94*/1.

airilea adv. v. airea.

ajut@toriu s. m. Persoan@ care ajut@. Am c@utat }inu era ajut@toriu }i am privit }i nimene nu ajuta.592/2.

ajutora vb. I. A ajuta. Spre D$nsul au n@d@jduit inimamea }i m-au ajutorat. 470/2.

ajutorin]@ s. f. Ajutor, ajutorare. Aduc$ndu-}i aminte}i de ajutorin]ele ceale de dinainte, ... foarte cu mareglas au strigat. 880/2, cf. 793/1.

al@utariu s. m. C$nt@re] din al@ut@. Am auzit glasde al@utari, zic$nd cu al@utele lor. 243*/2.

al@ut@ s. f. = l@ut@ (instrument muzical). M@rturi-si-m@-voiu [ie ^ntru al@ut@. 477/1, cf. 425/2.

albe s. f. pl. Haine albe. Vor umbla cu Mine ^n albe,c@ vreadnici s$nt. 237*/1.

albi vb. IV. 1. A ^n@lbi (referindu-se la faptul c@ s$n-gele lui Hristos purific@ }i confer@ imacularea). {i-au

6

albit hainele ^n s$ngele Mielului. 240*/1. 2. (a se~) Ca z@pada s@ vor albi = va ninge. 485/2.

albit, -@ adj. Albit@, ^nflorit@ = albit@ de flori. Cine eaceasta carea s@ suie albit@, ^nflorit@, r@z@m$ndu-s@pre fr@]iorul s@u? 551/2.

alc@tuire s. f. Facere, ^ntemeiere. Scump s$ngele...lui Hristos, Carele S-au cunoscut mai ̂ nainte de alc@-tuirea lumii. 222*/2.

alege vb. III. A distruge. Acum va aleage adunareaaceasta pre to]i cei dimpregiurul nostru, cum aleagevi]elul iarba cea vearde din c$mp. 143/1.

alegere s. f. ~ de fa]@ = p@rtinire. Cel ce face str$m-b@tate va luoa ceea ce au f@cut cu str$mbul, }i nueaste la Dumnezeu aleagere de fa]@. 191*/1.

alerg@toriu s. m. 1. Pedestra}. Au pus Susachim...mai-mari alerg@torilor pre p@zitorii por]ii ^mp@ratu-lui. 384/1, cf. 311/1. 2. Curier. Au mers alerg@toriicu scrisorile de la ^mp@ratul... ^n tot Israilul }i Iuda.398/1.

ales, -eas@ adj. F@in@ aleas@ = cea mai curat@ f@in@de gr$u, f@in@ foarte alb@. Pr$nzul lui Solomon ^nfie}tecare zi, treizeci de cori de f@in@ aleas@. 298/2.(Substantivat) Ceale alease = lucruri de pre]. 728/1.

ale}ui vb. IV. A p$ndi. Au ^ntors pre cei ce ale}uia,ca s@ vie dind@r@ptul lui. 384/2.

ale}uire s. f. P$nd@; curs@, capcan@.{i au cunos-cut Ionatan c@ s$nt ale}uiri dinapoia sa. 848/2,cf. 129*/1.

aliet s. m. ~ ul de mare = vulturul de mare. S@ num$nca]i c@ spurc@ciune easte: vulturul }i gripa }ialietul de mare. 101/2.

alina vb. I (a se ~) A se supune, a se pleca. Au luatpr@zi de la neamuri multe }i s-au alinat p@m$ntul^naintea lui. 832/1.

aloi subst. = aloe. Smirn@ }i aloi. 549/2.

alt, alt@ pron. nehot., adj. nehot. 1. Pron. nehot.Altceva. Nu era ̂ n sicriiu alt@, f@r@ numai doao t@bli.378/1. 2. Adj. nehot. Cei de alt neam = filisteni. Aur$dicat Domnul asupra lui Ioram pre cei de alt neam.390/2, cf. 80/2.

aluat s. n. 1. Maia. Pu]in aluoat toat@ fr@m$nt@turadospea}te. 156*/2. 2. ~ ul fariseilor = dospeala,^nceputul relelor. P@zi]i-v@ de aluatul fariseilor, careeaste f@]@rniciia. 66*/2, cf. 39*/2.

alunecare s. f. %n}el@torie; intrig@, uneltire. {i va ̂ nt@ri^mp@r@]iile ^ntru alunec@ri. 699/1.

amar adj. Crud, r@u la suflet. Eu r$dic pre haldei,neamul cel amar }i iute. 724/1, cf. 886/2.

am@gi vb. IV. A ispiti, a ademeni; a uimi. {i ascultapre el, pentru c@ de mult@ vreame, cu vr@jite, i-aufost am@git pre ei. 116*/1.

am@gitur@ s. f. Am@geal@. S@ nu fim cuprin}i desatana. C@ }tim am@giturile lui. 167*/2. S@ nu fimprunci ^nv@luindu-ne }i purt$ndu-ne de tot v$ntul^nv@]@turii ^ntru am@gitura oamenilor. 183*/1.

am@r$toriu, -oare adj. R@u; r@zvr@tit, rebel. S@ nufie ca p@rin]ii lor, rud@ ^ntoart@ }i am@r$toare. 490/1. Cas@ ~oare = cas@ de ^nd@r@tnici, de r@zvr@ti]i.%n mijlocul nedrept@]ilor lor tu l@cuie}ti, carii au ochia vedea }i nu v@d, }i urechi au a auzi, }i nu aud,pentru c@ easte cas@ am@r$toare. 651/1, cf. 644/1.

am$r^ vb. IV (a se ~) 1. A deveni amar. Dup@ ce oam m$ncat s-a am@r$t p$ntecele mieu. 241*/2. 2.A-}i rev@rsa am@r@ciunea (asupra...). B@rba]i, iu-bi]i pre muierile voastre }i nu v@ am@r$]i asupra lor.190*/2.

am@runt s. n. = am@nunt. Pre ~ ul = cu de-am@-nuntul. Pre am@runtul s@ vorbeasc@ cu voi. 869/2.

amesteca vb. I. A falsifica. Nu s$ntem ca cei mul]icarii ameastec@ cuv$ntul lui Dumnezeu, ci ca dintrucur@]ie... ^ntru Hristos gr@im. 167*/2.

amestecare s. f. 1. %mpreunare sexual@ ^ntre per-soane apar]in$nd unor neamuri diferite. {i au luataurul }i argintul }i toate unealtele..., }i pre fiii ames-tec@rilor, }i s-au ^ntors ^n Samariia. 336/1, cf. 394/1. 2. Leac; alifie. F@c@toriul de unsori cu aceasteava face amestecare. 818/2.

amestecat, -@ adj. (Substantivat) Cei amesteca]i= cei proveni]i din c@s@torii ^ntre popoare diferite.[Voi pedepsi] pre to]i cei amesteca]i ai lui }i pre to]i^mp@ra]ii celor de alt neam. 616/1.

amestec@tur@ s. f. %ngr@m@dire de lucruri }i fiin]e,^nv@lm@}eal@. Amestec@tur@ mult@ s-au suit ̂ mpreun@cu ei, }i oi, }i boi, }i dobitoace. 64/1.

ametistos s. n. = ametist. {i al treilea r$nd... }i ame-tistos. 79/1, 90/2.

amfot s. n. Vas de cult. Au dus ^n Vavilon... amfotu-rile. 638/2.

amiaz@zi s. f. 1. Miezul zilei, amiaz@. {i c$nd s@ducea norodul la amiiaz@zi, ^ntra Susana }i umbla^n gr@dina b@rbatului s@u. 828/1, cf. 218/1. Dup@-amiaz@zi = dup@-mas@. Umbl$nd ^n raiu dup@-a-miiaz@zi. 3/2. 2. Sud, miaz@zi. Au purces de acoloAvraam spre p@m$ntul cel c@tr@ amiiaz@zi. 17/2, cf.203/1, 695/2.

amigdal s. m. = migdal. Va ^nflori amigdalul. 547/2.

aminte adv. A ]ine ~ = a ]ine minte. [ine aminteporuncile meale }i s@ nu s@ }tearg@ din inima ta.743/1.

amirosi vb. IV. A mirosi. (Fig. ) El au rupt vinele cacum ar rumpe o a]@ de c$l]i c$nd amirosea}te eafoc. 229/2.

amirosituri s. f. pl. Mirosuri; mirodenii, arome;balsamuri. Av$nd fie}tecarele al@ute }i blide de aur,pline de amirosituri. 238*/2.

amistui vb. IV (}i a se ~) A mistui. Rugul nu s@ amis-tuia. 54/1. S-au a]i]at foc din piiatr@ }i au amistuitc@rnurile }i azimele. 219/2, cf. 96/2, 368/1, 604/2.

amistuitoriu, -oare adj. Mistuitor. Foc amistuito-riu easte. 166/2. Cu flac@r@ amistuitoare. 571/1, cf.216*/2.

amu]i vb. IV. A t@cea. Iar@ Iisus l-au certat pre el,zic$nd: Amu]ea}te }i ie}i dintru d$nsul. 32*/2.

7

anatema s. f. 1. Afurisenie, blestem. P@zi]i-v@ foartede anatema. 195/1. A fi ~ = a fi blestemat, afurisit.{i va fi cetatea aceasta anatema. 195/1, cf. 165/2.2. Ceea ce este afurisit, blestemat (s@ fie nimicit).P@c@tuit-au norodul..., c@ au luat din anatema... }iau b@gat ^n vasele lor. 195/2.

anatematisi (}i anatematizi) vb. IV. 1. A exco-munica, a afurisi, a blestema. {i cu anatem@ s@ oanatematize}ti pre ea [cetatea] }i toate ceale ce s$nt^ntr-^nsa. 171/1. 2. A nimici, a da pieirii, a distruge.{i o au anatematisit pre ea Iisus [Navi] }i toate c$teera ^n cetate... cu ascu]itul sabiei. 195/1.

anatematizi vb. IV v. anatematisi.

andrax s. n. v. antrax.

anghir@ s. f. Ancor@. Tem$ndu-s@ ca nu cumva s@caz@ ^n locuri prundoase, arunc$nd patru anghiredespre c$rma cor@biei. 137*/1, cf. 211*/1.

anim@ s. f. = inim@. Suflet. Au c@utat pre Domnulcu toat@ anima sa. 391/1.

antihrist s. m. = anticrist. Cel care se opune lui Hris-tos. Acesta easte antihrist, carele t@g@duia}te pre Ta-t@l }i pre Fiiul. 229*/2.

antrac s. n. v. antrax.

antrax (scris }i anthrax 79/1; }i andrax, antrac)s. n. Rubin. P@har@ de aur }i de argint }i de antrax.428/2. Eu g@tesc ]ie andrax, piiatra ta. 587/2. Cutoat@ piiatra bun@ te-ai ^mbr@cat, ... de antrac }i desapfir. 667/1.

aorea adv. Uneori. Aorea s@ ^nt$mpl@ de iau preo]iide la dumnezeii lor aur }i argint }i-l cheltuiesc pentrusine. 766/1, cf. 792/2.

ap@ s. f. 1. Lacrim@. Ochiul mieu au izvor$t ap@,pentru c@ s-au dep@rtat de la mine cel ce m@ m$ng$ie.639/2. 2. ~ vie = a) izvor (din care curge perma-nent mult@ ap@). Vor junghia o p@s@ruic@ ^n vas delut la ap@ vie. 104/2, cf. 19/1; b) ap@ de izvor. Vorluoa pentru cel necurat din cenu}a cea ars@ acur@]eniei }i vor turna preste ap@ vie ^ntr-un vas.140/2.

apleca vb I. A al@pta. M-am sculat diminea]a s@-miaplec pruncul mieu. 297/2, cf. 585/1, 24*/2, 76*/2.

aplec@tur@ s. f. Al@ptare. {i aplec@turi f@r@ rod, ^nde}ert. 892/1.

apoi adv. Zilele cele de ~ = zilele de pe urm@. S@vor milui ^ntru Domnul }i ^ntru bun@t@]ile lui ^nzilele ceale de apoi. 702/1.

aprindere s. f. Foc aprins. Nu v@ mira]i de aprindereacarea e ^ntru voi. 224*/2.

apuca vb. I. 1. A lua ^n st@p$nire. S@ ^ntra]i s@ apuca]ip@m$ntul care Domnul Dumnezeul p@rin]ilor vo}tri^l d@ voao. 191/1. 2. (a se ~) A se prinde. Str$ng$ndPavel g@teaje multe }i puindu-le ̂ n foc, ie}ind o vipe-r@ din c@ldur@ s-au apucat de m$na lui. 137*/2. 3. (ase ~) A se alipi. S-au apucat de al]i dumnezei }i s-au^nchinat lor. 380/2. 4. (a se ~) A se ~ de cineva = ase lega, a-l lua la rost. Ne bag@ ^nl@untru, ca s@ nen@p@stuiasc@ }i s@ se apuce de noi. 43/2, cf. 553/2.

arafot s. n. Gr$u pisat. Zbicea pre el [pe acoper@-m$nt] arafot. 285/1.

arap s. m. Om de ras@ neagr@. De va schimba arapulpiialea sa. 606/2.

ar@ta vb. I. 1. (a se ~) A se ivi pe nea}teptate sau ^nmod miraculos, a deveni vizibil, a ap@rea. S-au ar@-tat Domnul lui Avraam. 11/1. 2. (a se ~) A se facecunoscut. M-am ar@tat lui Avraam, }i lui Isac, }i luiIacov, Dumnezeul lor fiind Eu. 57/1. 3. A da (s@bea). {i elefan]ilor le-au ar@tat s$nge de strugur }ide mure, ca s@-i agereasc@ la r@zboiu. 841/1.

ar@tare s. f. 1. La ~ = ^n fa]a tuturor, pe fa]@, lavedere. Tat@l t@u, Cel ce veade ^ntru ascuns, va da]ie la ar@tare. 6*/1. 2. Viziune; r@spuns primit depreot de la oracolul divin. Da]i lui Levi ar@t@rile lui}i adev@rului b@rbatului celui cuvios. 188/2. 3. ~a}i adev@rul = obiecte sacre folosite pentru a aflavoin]a divin@. Vei pune pre engolpionul judec@]iiar@tarea }i adev@rul... }i va purta Aaron judec@]ilefiilor lui Israil pre piept. 79/1.

ar@tat, -@ adj. Dezv@luit, binecunoscut. Lui Dum-nezeu ar@ta]i s$ntem }i n@d@jduiesc c@ }i ^ntru cu-no}tin]ele voastre ar@ta]i s$ntem. 169*/1.

arca} s. m. V$n@tor. Au l@cuit ^n pustie }i s-au f@cutarca}. 19/1.

archet (}i archeut) s. m. Copac exotic. {i el au mers^n pustie cale de o zi, }i au venit }i au }ezut supt unarchet. 316/2. Eu ca un archeut copt, dintru Mineroada ta s-au aflat. 707/2, cf. 376/1.

archeut s. m. v. archet.

ardere s. f. Dispari]ie, nimicire total@. C@ }i apa Ne-mvrim spre ardere va fi. 633/2. ~ de tot = jertf@prin ardere complet@. {i cea de a doao o va faceardere de tot, dup@ cum s@ cuvine }i s@ va ruga pre-otul pentru d$nsul. 95/2, cf. 8/1.

aren@ s. f. Nisip. Va ie}ti s@ ^n}eale neamurile cealedin patru unghiuri ale p@m$ntului, ...a c@rora num@re ca arena m@rii. 248*/1.

aresiet s. m. Copac exotic. U}i de lemn de aresiet.300/1.

arf@ s. f. = harp@. S@ }tie c$nta cu arfa. 254/2.

argint s. n. 1. Ban (de argint). Argintul t@u s@ nu-ldai lui ^n cam@t@. 117/1, cf. 42/2, 113/1, 657/1. 2.Avere ^n bani. Cu m$ncare au m$ncat argintulnostru. 30/1, cf. 726/1. Iubire de ~ = l@comie dec$}tig, cupiditate. S-au ab@tut dup@ iubirea de argint.245/2.

arhiereu s. m. Persoan@ av$nd mare rang preo]esc.Adun$nd pre to]i arhiereii }i c@rturarii norodului.3*/1, cf. 94/1, 91*/1, 102*/2.

arie s. f. 1. Loc unde se treierau cerealele. P$ine ve]iaduce dar, ca un dar de la arie. 136/2. 2. Terenapar]in$nd unei persoane, unei cet@]i; pia]@. Ceide alt neam bat Cheila, }i prad@ }i calc@ ariile. 261/1. %ngerul Domnului era l$ng@ ariia lui Orna Evu-zeului. 292/2.

8

ariete s. m. = arete. Berbece; (aici) obiect decorativreprezent$nd un berbece. De-a dreapta lui...s@ puiearie]i. 660/2.

arip@ s. f. Zid de ap@rare a unei cet@]i, meterez. Prearipile cet@]ii umbli. 801/1.

arm s. n. Coaps@, }old (la animale sau la om). Punem$na ta supt armul mieu. 21/1. Va scoate p@storiuldin gura leului doao armuri. 711/1, cf. 247/1.

arma vb. I. A se ~ spre...= a se ^narma cu...Voi spreacela}i g$nd s@ v@ arma]i. 224*/2.

armare s. f. Totalitatea armelor. Au f@cut pre st$lpitoat@ armarea spre nume veacinic; }i l$ng@ armecor@bii cioplite. 853/1.

arm@ s. f. Armele...ceale de-a dreapta }i ceale de-ast$nga = armele ofensive }i defensive (ca sabia }iscutul). 169*/2.

arsur@ s. f. 1. Febr@ (produs@ de o boal@). S@ te bat@pre tine Domnul cu lips@, }i cu l$ngoare, }i cu friguri,}i cu arsur@, }i cu ucidere. 182/1. 2. C@ldur@ mare,ar}i]@. St$rvul lui va fi l@p@dat ^n arsura zilei }i ^n^nghe]ul nop]ii. 625/2. 3. V$nt foarte cald. {i-l valua pre el arsura, }i se va duce }i-l va v$ntura pre eldin locul lui. 451/1.

artave subst. pl. Unitate de m@sur@ pentru cereale.S@ cheltuia la el ^n toat@ zioa f@in@ de gr$u artavedoaospr@zeace. 830/1.

arunca vb. I. A ^ndrepta un g$nd, un sentiment etc.spre cineva, a implora. Arunc eu mila mea ^nainteaochilor ^mp@ratului, ca s@ nu m@ ^ntorc la casa luiIonatan. 627/1.

aruncare s. f. Loc pentru baliste. Pune asupra ei [acet@]ii] taberi }i vei a}eza arunc@ri ^mpregiur. 645/2.

arvun@ s. f. Garan]ie, siguran]@. Dumnezeu... ne-audat noao arvuna Duhului. 169*/1.

arz@toriu, -oare adj. Care pune foc, care p$rjole}te,care arde. P@rintele Aaron, fiind ^narmat cu c@deal-ni]a,...pre cel arz@toriu ^nger au biruit. 887/1.

as s. m. Unitate monetar@, ban de aram@ de valoaremic@. Au nu doao pas@ri s@ v$nd cu un as? 10*/1.

as@m@nare s. f. v. asem@nare.

ascoate vb. III (a se ~) A scoate. A se ~ de suptcineva = a ie}i din robia cuiva; a se r@zvr@ti. S-auf@cut Ioahim rob lui trei ani, }i s-au ^ntors }i s-auascos de supt el. 346/2.

ascultare s. f. Fiii ascult@rii = fiii ascult@tori. Ca fiiiascult@rii...s@ fi]i sfin]i ^ntru toat@ viia]a. 222*/2. Cu~a adev@rului = prin supunere fa]@ de adev@r. Cu-r@]ind sufletele voastre cu ascultarea adev@rului prinDuhul. 223*/1.

ascunde vb. III. S@ nu ascunzi urechile la rug@ciuneamea = s@ nu-]i astupi urechile la rug@ciunea mea,s@ m@ ascul]i. 641/2.

ascundere s. f. Ascunz@toare. %ntru ascundere de vi-for. 492/2.

ascuns1 s. n. Ascunz@toare, ascunzi}. {ade...cu ceiboga]i ̂ ntru ascunsuri, ca s@ ucig@ pre cel nevinovat.464/1. S-au aflat ascunsele lui. 751/1, cf. 466/1, 565/

1, 833/1. (Fig. ) Ascuns@le inimii lui ar@tate s@ fac.163*/2, cf. 477/2. %ntru ascunsuri = ^n ascuns, tai-nic, pe furi}. S@ s@geate ^ntru ascunsuri pre cel ne-vinovat. 484/1.

ascuns2, -@ adj. , s. m. 1. Adj. Tainic, secret. (Sub-stantivat) Va descoperi lui ascunsele sale. 798/1.Cuvinte ~e sau (substantivat) ceale ~e = taine,secrete. Ceale ascuns@ s$nt la Domnul Dumnezeulnostru. 184/2. Au venit s@ ispiteasc@ pre Solomoncu cuvinte ascunse. 305/2. Cuv$nt ~ = cuv$nt divincare nu este ^n]eles de omul obi}nuit. S-au r@pit ^nraiu }i au auzit cuvinte ascuns@, care nu easte slobodomului a le gr@i. 173*/2. 2. S. m. Persoan@ care st@ascuns@. Ascun}ii }@dea ^n c@mar@. 229/1.

ascu]it s. n. Ascu]i}, t@i} (al unor obiecte). Cu ascu-]itul m-au lovit ^n genunche. 446/1. {i }i-au f@cutAod cu]it cu doao ascu]ituri. 216/2.

asem@nare (}i as@m@nare) s. f. 1. Figur@, chip,imagine. {i iat@ c@ as@m@narea fiiului omului s-auatins de buzele meale }i au de}chis gura mea. 698/1, cf. 71/1, 338/1, 377/1. 2. ~ cioplit@ = statuie,chip cioplit; idol. S@ nu v@ face]i voao asem@narecioplit@. 162/1.

asid@ s. f. Cocost$rc. {i asida ^n ceriu au cunoscutvreamea ei. 602/1.

asin s. m. M@gar. {ede]i aici cu asinul. 19/2.

asin@ s. f. M@g@ri]@. Va lega...la ml@di]@ m$nzul asineiSale. 50/1, cf. 285/1, 20*/2.

aspalat s. n. Substan]@ aromatic@. Ca scor]i}oara }iaspalatul, mirosurilor am dat miros. 810/2.

aspid@ s. f. {arpe veninos. Ascu]it-au limba sa ca de}arpe; otrav@ de aspid@ supt buzele lor. 513/2, cf.482/1.

astar@ adv. Ast@-sear@, desear@. Astar@ ve]i cunoa}tec@ Domnul v-au scos pre voi. 67/2.

astarte s. f. pl. Zei]e ale fertilit@]ii, ale dragostei }i aler@zboiului. Au l@sat calea Domnului Dumnezeuluip@rin]ilor lor }i au slujit astartelor }i idolilor. 393/1.

astruca vb. I. 1. A acoperi (cu ceva). {i-i vor potopipre ei }i-i vor astruca pre ei cu pietri de pra}tie. 733/2. 2. A ^ngropa, a ^nmorm$nta. {i au murit Avia...}i l-au astrucat ^n cetatea lui David. 385/1.

astupa vb. I. 1. (a se ~) A se ascunde, a se proteja.Au a}ezat [c@l@rimea] de am$ndoao p@r]ile taberii,cl@tindu-s@ }i astup$ndu-s@ ^n v@i. 841/2. 2. A ]ineascuns. Tu, Daniile, astup@ cuvintele. 700/1.

asupra prep. Contra, ^mpotriva. S-au suit asupra luineam de la miiaz@noapte. 634/2, cf. 249/1, 453/2.

asupr@ adv. Cu ~ = peste m@sur@. Uciderile, be]iile,ospea]ele ceale cu asupr@. 179*/1.

a}eza vb. I. 1. (}i a se ~) A (se) organiza, a (se)aranja, a (se) lini}ti. %mp@r@]iia noastr@, carea f@r@de ponoslu ne nevoim s@ o c$rmuim, nu s@ poatea}eza. 430/2. Te-am dat spre ^mp@care neamurilor,ca s@ a}ezi p@m$ntul }i s@ mo}tene}ti mo}tenireapustiei! 584/2. 2. A face, a ^mplini, a ^nf@ptui. S@ lea}ez@m lor ca s@ umble dup@ legile lor ca }i mai^nainte. 842/1, cf. 620/1. 3. A fixa, a stabili. Au

9

a}ezat ca pre an s@ ]ie aceast@ zi cu veselie. 853/2,cf. 844/1. 4. A ~ cuv$ntul = a face leg@m$nt. A-dusu-{-au aminte... de cuv$ntul... care au a}@zat luiAvraam. 501/1.

a}ezat, -@ adj. 1. Situat, stabilit (^ntr-un loc). Scoa-l@-te }i te suie asupra neamului care e bine a}ezat.634/2. A nu fi ~ = a pribegi. P$n@ ^n ceasul deacum...nu s$ntem a}eza]i. 156*/1. Nefiind c@ile luia}ezate = nefiind cu locuin]@ stabil@. 741/1. 2. R$n-duit, statornicit. S@ p@zeasc@ poruncile ceale a}ezatede la apostoli. 125*/1.

a}ez@m$nt s. n. 1. Loc ^n care se a}az@ ceva. {i,f@c$ndu-i [idolului] a}ez@m$nt bun ^n p@reate, l-aupus acolo. 790/2. 2. ( }i ~ul de leage, ~ul legii)Leg@m$nt, testament (al lui Dumnezeu). Adusu-{-au aminte ^n veac de a}@z@m$ntul legii Lui. 501/1.Poruncit-au ^n veac a}@z@m$ntul de leage al S@u.504/2. De leagea Celui Prea^nalt }i de a}ez@m$ntulLui }i de judecat@, ca s@ ^ndreptezi pre celnecredincios. 821/2, cf. 340/2, 699/1, 812/2, 213*/2. 3. %nvoial@, leg@m$nt. Au s@v$r}it ^mp@ratulSedechiia a}ez@m$ntul c@tr@ norod. 623/2. 4. Dis-pozi]ie, porunc@. Sfat au f@cut... ca s@ a}eaze cua}ez@m$nt ̂ mp@r@tesc. 693/2. 5. Or$nduial@, ritual.I-au dat a}ez@m$ntul t@ierii ^mprejur. 114*/1.

a}ijderea adv. De asemenea. I-au dat lui asemeneam@sura measelor punerii ^nainte fie}tecarea mas@de aur, a}ijderea }i a celor de argint. 373/2.

a}terne vb. III. A dobor^, a culca la p@m$nt cu olovitur@; a ucide. Ca ni}te lei n@v@lind asupra vr@j-ma}ilor, au a}ternut din ei unspr@zeace mii. 869/2,cf. 450/2, 760/1.

a}ternut s. n. Culcu}, s@la}. %n munte ^nalt }i sus,acolo e a}ternutul t@u. 589/1.

atachis s. m. O specie de l@custe. {i atachisul, }ic$te sam@n@ lui. 101/2.

atinge vb. III (a se ~) S-au atins p$n@ la inima ta = ap@truns p$n@ la inim@. Aceasta easte r@utatea ta,c@ci e amar@, pentru c@ s-au atins p$n@ la inima ta.598/2.

a]$]a (}i a]i]a) vb. I (a se ~) A se aprinde; a se isca.S-au a]i]at foc din piiatr@. 219/2. C@rbuni s-au a]$]atde la D$nsul. 466/2.

a]i]a vb. I v. a]$]a.

au adv., conj. 1. Adv. Oare. Au aceastea Domnuluir@spl@ti]i? 187/1, cf. 443/2. 2. Adv. Nici. {i s-aup@zit de acolo nu o dat@, au de doao ori. 327/1. 3.Conj. Ori, sau. Al nostru e}ti au din potrivniciino}tri? 194/1. (%n corela]ie cu sine ̂ nsu}i) Au ghibos,au cu ochii urduro}i. 112/2. (Urmat de ba) Cunoa}tede easte haina fiiului t@u, au ba? 37/2. ~ doar@ =oare. Au doar@ c$ne s$nt eu de vii cu b$t@ asupramea...? 256/1, cf. 394/1.

auri s. m. pl. Sicli de aur. L-au v$ndut...cu doaozecide auri. 37/2, cf. 381/2.

austru s. n. 1. ({i v$nt ~) V$nt de sud(-vest). Dom-nul au adus v$nt austru pre p@m$nt. 61/1. %ntoarce,Doamne, robiia noastr@ ca p@raiele ^n austru. 510/2. 2. Parte a p@m$ntului din care bate v$ntul numitaustrul, sud. {i s@ va pleca jum@tate din munte c@tr@

miiaz@noapte }i jum@tate c@tr@ austru. 736/1, cf.66/1.

auz s. n. 1. La ~ = pentru a fi auzit. {i au zis luiEfron la auz ^naintea norodului p@m$ntului. 20/2.2. Cele auzite, veste; faim@. Nu mi s-au spus miejum@tate din mul]imea ̂ n]elepciunii tale, ̂ ntreci auzulcarele l-am auzit. 381/2. 3. L-au pus... preste auzurilesale. = l-a numit sfetnic, confident. 292/1.

auzi vb. IV. A asculta. Tu }tii toate ceale ce s$nt lajidovi }i obiceaiurile }i ^ntreb@rile, pentru aceaea terog ca cu ^ng@duin]@ s@ m@ auzi. 135*/2. A ~ glasullimbii = a ̂ n]elege o limb@. Eu aduc preste voi limb@de departe, ... limb@ c@riia nu vei auzi glasul limbiiei. 599/2.

auzire s. f. Veste, }tire. Binevestea}te auzirea p@cii.586/2.

auzitoriu s. n. Cine-mi va da auzitoriu? = cine ^miva da ascultare? 453/2.

azim@ s. f. P$ine nedospit@. Azimele cu s@lat@ s@ lem$nce. 63/1.

B

ba adv. Nu. De pace s$ntem..., nu s$ntem iscoade.{i au zis Iosif lor: Ba, ci a]i venit s@ vede]i c@r@rilep@m$ntului. 42/1.

babi]@ s. f. Numele unei p@s@ri, probabil pelican. {istru]ul, }i b@bi]a, }i ceale ce s$nt aseamenea ei. 101/2, cf. 171/2.

baie1 s. f. Sp@lare. Din a Lui mil@ ne-au m$ntuit prenoi prin baia na}terii de a doao }i a ^nnoirii DuhuluiSf$nt. 205*/2.

baie2 s. f. Z@c@m$nt, min@. {i c$te au f@cut ^n ]araIspaniei }i au biruit b@ile ceale de argint }i ceale deaur de acolo. 843/2.

baieri subst. pl. Ciucuri. Baieri s@-]i faci la ceale patrucornuri a hainelor tale. 177/2.

ba}t@ s. f. Zid de ap@rare, fortifica]ie, meterez. Deeaste zid, s@ zidim preste el b@}ti de argint. 551/2,cf. 599/2, 635/1, 748/1.

bate1 vb. III. 1. A biciui. Atunci au luat Pilat pre Iisus}i L-au b@tut. 103*/2. 2. A lovi, a pedepsi; a distruge.Au b@tut Domnul pre Naval }i au murit. 264/1. IlieTezviteanul... va ^ntoarce inima tat@lui spre fiiu }iinima omului spre vecinul s@u, ca s@ nu viu }i s@ batp@m$ntul de tot. 738/2. 3. A devasta, a pustii. Iar@Saul b@tea besearica, prin case ^ntr$nd }i, tr@g$ndpre b@rba]i }i pre muieri, le da la temni]@. 116*/1.4. (}i a ~ r@zboiul) A face sau a porni r@zboi; a ser@zboi, a se lupta. Au ie}it Gaal ^naintea b@rba]ilorsichimilor }i s-au b@tut cu Avimeleh }i l-au gonitpre el Avimeleh. 223/2. Domnul Dumnezeul lui Israilau b@tut r@zboiu ̂ mpreun@ cu Israil. 200/1, cf. 65/2,835/1. 5. A ^nvinge, a cuceri. Cetatea... nu o auputut bate. 338/1. S@ bat@ r@zboiul nostru = s@ ^n-vingem noi. 400/1. 6. (}i a ~ cu m$na) = a batedin palme, a aplauda. (Fig.) R$urile vor bate cu m$-na deodat@. 498/2. Toate leamnele ]arinii vor batecu ramurile. 588/2.

10

bate2 vb. III = abate. A ~ la p@m$nt = a tr$nti, adobor^. Dac@ l-ai v@zut [pre Avesalom sp$nzurat],pentru ce nu l-ai b@tut acolo la p@m$nt? 285/2.

bazn@ s. f. = basm. {i de la adev@r auzul ^}i vor^ntoarce }i la bazne s@ vor pleca. 203*/2.

b@ga vb. I. A aduce (ceva undeva). {i vor b@ga daruri^n Casa Domnului. 623/1.

b@leg@toare s. f. Loc de depozitare a gunoiului. {iau stricat casa lui Vaal }i o au f@cut s@ fie b@leg@toare.332/2.

b@rbat@ adj. (Despre femei) Vrednic@; virtuoas@, iu-bitoare. Muiarea b@rbat@ cunun@ easte b@rbatuluis@u. 525/2. Muiarea b@rbat@ veselea}te pre b@rbatuls@u. 811/1.

b@taie s. f. 1. Lupt@, r@zboi. Voi mearge]i ast@zi lab@taie asupra vr@jma}ilor vo}tri. 176/1, cf. 193/2.2. Ran@, durere. Va face Domnul... b@t@i mari }iminunate }i boale reale }i st@tornice. 183/2. 3.Necaz, pedeaps@; nenorocire; n@past@, urgie. Euvoiu trimite toate b@t@ile Meale ^n inima ta. 60/2. {is-au f@cut b@taie ^ntru adunarea Domnului. 151/2,cf. 246*/1. 4. Batjocur@. Auzit-am oc@rile lui Moav}i b@t@ile fiilor lui Amon, cu care au oc@r$t prenorodul Mieu. 726/2.

b@t@toriu s. m. ~ cu ciocane = persoan@ care pre-lucreaz@ metale. {i au fost [Tovel] b@t@toriu cu cio-cane, faur de aram@ }i de fier. 5/1.

b@tr$n s. m. {ef (al poporului), conduc@tor av$ndrol ^n probleme judec@tore}ti, religioase etc. }i caref@cea parte dintr-un consiliu de conducere. {i auzis Moav c@tr@ b@tr$nii lui Madiam: Acum va aleageadunarea aceasta pre to]i cei dimpregiurul nostru.143/1. Mai-marii jidovilor }i b@tr$nii jidovilor Casaaceaea a lui Dumnezeu s@ o zideasc@. 410/2, cf. 54/2, 131/2.

b@tr$ne]e s. f. ~ unse sau ~ ^n untdelemn gras =b@tr$ne]e ^naintat@.496/2.

b@tr$nime s. f. Consiliu al b@tr$nilor, senat; to-talitatea b@tr$nilor. Adun@ b@tr$nimea fiilor lui Israil}i vei gr@i c@tr@ d$n}ii. 54/2, 63/21. Au f@cut...precum le-au poruncit lor Ioachim, preotul cel mare,}i b@tr$nimea a tot norodul lui Israil. 751/2.

b$rfeal@ s. f. Flec@rire, vorb@rie, vorb@ de clac@. Spu-su-mi-au mie c@lc@torii de leage b$rfeale. 508/1.

becisnicie s. f. Tic@lo}ie, mizerie. Cu cuv$ntul mieucel amar voiu r$de def@imare }i becisnicie voiuchema. 612/1.

belciug s. n. A pune ~ ul ^n n@rile cuiva = a face pecineva s@ fie la dispozi]ia cuiva. {i trufiia ta s-ausuit ^n urechile Meale }i voiu pune belciugul mieu^n n@rile tale. 342/2.

beli vb. IV. 1. A jupui. Pieile lor le-au belit de pred$n}ii. 719/1. 2. A t@ia (o oaie, un miel). Au belitun berbeace de oi. 744/2, cf. 93/1. 3. A descoji (uncopac, o plant@). {-au luat Iacov nuia de plop vearde,}i de nuc, }i de paltin, }i le-au belit de coaje. 29/2.

belitur@ s. f. Coaj@ cur@]at@ de pe crengi, de pe ar-bori. Le-au belit de coaje Iacov belituri albe. 29/2.

berbec s. m. Ma}in@ de r@zboi folosit@ la spargereazidurilor, a por]ilor asediate. F@r@ de berbeci }i f@r@de unealte au surpat zidurile Ierihonului. 870/2.

bere s. f. Ceea ce se bea. To]i cei ce fac bearea s@ vorsup@ra. 563/2.

beseric@ s. f. = biseric@. 1. Templu p@g$n. {i auluat pr@zile...}i besearica lui Dagon. 848/2. 2. Si-nagog@ }i oamenii apar]in@tori acesteia. Iar@ de nuva asculta de ei, spune besearicii, iar@ de nu vaasculta nici de besearec@, s@ fie ]ie ca un p@g$n }ivame}. 18*/1, cf. 43*/2. 3. Cultul, credin]apropov@duite de Iisus Hristos; adunare de cre}tini.Tu e}ti Petru }i pre aceast@ piiatr@ voiu zidi besearicaMea. 16*/2. 4. Edificiu, templu cre}tin. Pavel,chematul Apostol al lui Iisus Hristos,...}i Sosten,fratele, Besearicii lui Dumnezeu, carea easte ̂ n Corintcelor sfin]i]i ^ntru Iisus Hristos. 153*/1; (situat ^ncer) S-au de}chis besearica cortului m@rturiei ^nceriu. 244*/2.

be]iv@ adj. (Despre b@utur@) Tare, care ^mbat@. S@te p@ze}ti s@ nu beai vin }i beutur@ be]iv@. 227/1.

beutur@ s. f. = b@utur@. Umezeal@, ap@. Au odr@s-lea}te papura f@r@ de ap@, au ̂ n@l]a-s@-va trestiia f@r@de beutur@? 442/1.

bici s. n. ~ul limbii = b$rf@, clevetire. De biciul lim-bii te va ascunde }i de r@ut@]ile viitoare nu te veiteame. 440/2.

bine adv., s. n. 1. Adv. Preced$nd adjectivul, subli-niaz@ calitatea exprimat@ de acesta. Acesta aveaun fecior, }i numele lui Saul, b@rbat bine mare }ibun. 246/1. 2. S. n. Ceea ce aduce mul]umire, pl@-cere. [Domnul] va ̂ ntoarce mie bine pentru bl@st@mullui. 283/2. 3. S. n. Facere de bine = binefacere.Prin care s-au pedepsit vr@jma}ii lor, prin acelea ei...au luat facere de bine. 788/2. 4. Adv. A pune ~ =a pune la p@strare, pentru mai t$rziu. Spintec@pea}tele }i ia inima }i ficatul }i fiiarea }i le punebine! 744/1.

binevesti vb. IV. 1. A da veste bun@. Voiu binevesti^mp@ratului. 286/1. 2. A spune ceva (^n fa]a uneimul]imi) ca avertizare. L-au trimis... ca s@ bineves-teasc@ ^n casa idolilor lor }i norodului. 359/2. 3. Apredica evanghelia, a propov@dui. Am v@zut alt ^n-ger, ... av$nd Evanghelie veacinic@, ca s@ bineves-teasc@ celor ce l@cuiesc pre p@m$nt. 244*/1.

binevoi vb. IV. 1. A pl@cea, a agrea. De ai fi voitj$rtv@, a} fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.480/1. 2. A consim]i, a accepta. Iar@ Saul era bine-voind spre uciderea lui. 116*/1.

bir s. n. Dare, impozit ^n produse }i ^n oameni pentrumunc@. Au scos ^mp@ratul Solomon bir din tot Isra-ilul, }i era birul de treizeci de mii de oameni. 299/1.A fi (sau a se face) cuiva sub ~ = a fi supus la bir;a fi supus cuiva pl@tind bir. Nici Neftalim nu aupierdut pre cei ce l@cuia ^n Vetsamis..., iar@ cei cel@cuia ^n Vetsamos }i ^n Vetenet s-au f@cut lui subtbir. 215/1. {i au st@p$nit ]@ri }i neamuri }i tirani, }iau fost lui supt bir. 832/1.

birariu s. m. Perceptor al impozitelor. Birariul, carel-a]i trimis la noi, s-au chemat ^naintea mea. 409/1.

11

birui vb. IV. 1. A lua ^n st@p$nire, a cuceri. Au biruitb@ile ceale de argint }i ceale de aur de acolo [din]ara I}paniei]. 843/2. 2. (a se ~) A se l@sa ^nvins,^nfr$nt. Cu hulirea lor [a oamenilor] s@ nu v@ birui]i.585/2. 3. (a se ~) A se ^nrobi. Ru}inatu-s-au Masi-gat }i s-au biruit. 632/2. 4. A ]ine, a rezista. Rup-tu-s-au funile tale, c@ nu au biruit. 573/1.

biruin]@ s. f. St@p$nire. {i eu s$nt om supt biruin]@,av$nd supt mine osta}i. 7*/2.

biruitoriu s. m. St@p$nitor, conduc@tor. Au pus^mp@ratul Vavilonului pre Godoliia biruitoriu ]@rii.628/1.

blagorodnic,-@ adj. De neam, nobil. Nici s@ v@ l@-p@da]i de-a fr@]iei meale b@rb@]ie sf$nt@ }i blago-rodnic@. 888/2.

blagorodnie s. f. Noble]e (sufleteasc@). Cu blagorod-nie rabd@! 890/1.

blagoslovenie s. f. Binecuv$ntare. Au cetit Iisus toatecuvintele legii ace}tiia, blagosloveniile }i bl@st@mu-rile. 197/2. (%n construc]ii intensive) {i aceasta easteblagosloveniia cu carea Moisi... au blagoslovit prefiii lui Israil. 188/1.

blagoslovi vb. IV. A binecuv$nta. Lu$nd ceale cincip$ni... le-au blagoslovit }i le-au fr$nt. 62*/2, cf.485/1.

bl@ni vb. IV. 1. A c@ptu}i cu bl@ni, cu sc$nduri groaseun perete, o ̂ nc@pere, o cas@. S@ cumpere... leamnede grinzi, s@ bl@neasc@ casele. 402/1. 2. A ^nchide(o deschiz@tur@) cu sc$nduri. De easte u}@, s@ o bl@-nim cu sc$nduri de chedru. 551/2.

bl@ni} s. n. C@ptu}eal@ cu sc$nduri groase, cu bl@ni.Au zidit bl@ni} prin toat@ casa. 299/2.

blid s. n. Vas; potir, cup@. Cei doaozeci }i patru deb@tr$ni au c@zut ̂ naintea Mielului, av$nd fie}tecareleal@ute }i blide de aur, pline de amirosituri. 238*/2,cf. 76/1, 218/2.

boal@ s.f. Necaz, nenorocire. Toat@ boala carea amadus asupra eghipteanilor. 67/1.

boamb@ s. f. Boab@ (de strugure). Boambele vieitale s@ nu le aduni. 110/1.

boa}@ s. f. Testicul. Boa}ele lor ca boa}ele cailor.662/2.

boboan@ s. f. Boab@, bobi]@. %n ce chip s@ va aflaboboana ^n strugur. 593/2.

bobodelnic@ s. f. v. brobodelnic.

boiariu s. m. = boier. Demnitar, om de seam@; c@-petenie, conduc@tor (de ob}te). Au ^ntrat to]i boiariiadun@rii }i au spus lui Moisi. 68/1. {i au adus boiariilui Israil, cei doispr@zeace mai-mari ai cas@lor fami-liilor lor. 127/2. Pusu-l-au pre el... boiariu a toat@avu]iia lui. 501/1, cf. 97*/2.

boieri vb. IV. A sta ^n frunte, a conduce. Ales-amcalea lor }i am }ezut boierind. 452/1.

boierie s. f. 1. Rang, demnitate. Vei da p@harul luiFaraon..., dup@ boieriia ta cea mai dinainte, precumerai turn$nd. 40/1. F@r@ de ~ = smerit, modest. Maibun easte omul f@r@ de boierie, carele slujea}te }i-e}i. 525/2. 2. Putere, st@p$nire (a cuiva care de]ine

un rang). Creade]i, dar@, c@ }i boierii asupra lucru-rilor meale ve]i lua. 887/2.

boieri]@ s. f. So]ie de boier. Au zis to]i boiarii }i bo-ieri]ele pl$ngere pentru Iosia p$n@ ast@zi. 404/1.

bold s. n. 1. B@] ascu]it cu care se ^mpung vitelepentru a le ^ndemna. Precum biciul la cal }i boldulla m@gariu, a}ea e toiagul la norodul cel f@r@ de leage.535/1. 2. Obiect ascu]it, ]epu}@; ghimpe. {i Eu cao turburare lui Efraim }i ca un bold casii Iudei. 703/1, cf. 706/2. (Fig.) Pre c$]i ve]i l@sa dintr-^n}ii vor fispinii ^n ochii vo}tri }i bolduri ^n coastele voastre.154/2. 3. %ndemn, stimulent. Unde easte, moarte,boldul t@u? 165*/1. 4. Par ascu]it care se pune ^nv$rful caselor, al corturilor etc. {i polimari presteam$ndoi st$lpii }i deasupra coastelor, bold. 301/1.

boldi vb. IV. A ̂ mboldi, a ̂ nghionti. S-au dus la ̂ mp@-ratul }i l-au boldit. {i, abiia de}tept$ndu-l... 879/2.

boli vb. IV. 1. A z@cea bolnav. Era un om ̂ mp@r@tesc,al c@ruia fiiu bolea ^n Capernaum. 86*/2, cf. 48/2.2. A sl@bi. Ce-]i easte de bole}ti a}ea. 279/1.

boln@vi vb. IV (a se ~) A se ̂ mboln@vi. S-au boln@vitfeciorul muierii st@p$nei casii. 314/2.

boln@vit,-@ adj. %mboln@vit, bolnav. Pruncul... r@uboln@vit. 278/2.

bor$tur@ s. f. Vom@, v@rs@tur@. Ca c$nele care s@^ntoarce la bor$tura sa }i s@ face ur$t, a}ea }i celf@r@ minte... s@ ^ntoarce la p@catul s@u. 535/2, cf.227*/2.

bor^ vb. IV. A voma. Au f@cut s@ r@t@ceasc@ Eghiptul...precum r@t@cea}te cel beat }i carele ^mpreun@ bo-ra}te. 563/2, cf. 237*/2.

bou s. m. Fiu de ~ = vi]el. {i fii de boi, }i berbeci, }imiei... s@ se dea lor. 410/2.

boz s. m. Divinitate p@g$n@, idol. De unde, dar@, s@vor chema dumnezei? Pentru c@ muierile pundinainte la bozii cei de argint }i de aur }i de lemn?767/1.

bra] s. n. 1. Simbol al puterii, al vitejiei sau al pro-tec]iei divine. Te va acoperi ̂ nceputul lui Dumnezeu}i supt t@riia bra]urilor celor veacinice }i va goni dela fa]a ta pre vr@jma}. 189/1. Voiu vesti bra]ul T@u latot neamul. 487/2. Doamne, cine au crezut auzuluinostru? {i bra]ul Domnului cui s-au ar@tat? 97*/2.2. ({i urmat de drept) Pulpa, }oldul din fa]@ al ani-malelor (folosit ca jertf@). {i vei lua de la berbeace...bra]ul cel drept. 80/2. {i pieptul osibirei }i bra]uldarului s@ le m$nca]i ^n loc sf$nt, tu }i fiii t@i. 100/2,cf. 127/1, 139/2.

br@]are s. f. v. br@]ariu.

br@]ariu s. n. (}i br@]are s. f.) = br@]ar@. 1. Podoab@purtat@ pe bra]. Am luat stema cea ^mp@r@teasc@ depre capul lui, }i br@]ariul cel de pre bra]ul lui. 269/1. 2. Verig@ de metal. Lega-vei belciug de narealui, }i cu o br@]are vei g@uri buza lui? 459/1.

br$ne s. f. pl. = br$ie. Nu vor fl@m$nzi..., nici vordezlega br$nele sale de la mijloacele sale. 555/2.

br$u s. n. Cing@toarea marelui preot, semn al func]ieisale. {i fiilor lui Aaron vei face haine, }i br$ie, }i

12

chidare. 79/2. ~ de curea = br$u de piele. {i cubr$u de curea ^mpregiurul mijlocului s@u. 32*/1.

brobodelnic s. n. (}i bobodelnic@ s. f.) V@l; un felde hain@ scump@. S-au ^nv@lit cu brobodealnicul }is-au ^nfrums@]at. 38/1. Va lua Domnul... bobodeal-nicile ceale ^nchise. 554/1, cf. 550/1.

bucat@ s. f. 1. M$ncare (preparat@). S@ fac@ ^nainteaochilor mei bucat@, ca s@ v@z }i s@ m@n$nc din m$i-nile ei. 279/2. 2. (La pl.) Alimente, provizii. S@ seabat@ }i s@-}i afle bucate, c@ aici s$ntem ^n loc pus-tiiu. 62*/1. 3. (La pl.) Recolt@ de gr$ne, cereale. Auf@cut p@m$ntul ^ntru acei }eapte ani a ^ndestul@riibucate. 41/2.

buc@tar s. m. Comandant, }ef (al g@rzii ̂ mp@ratului).Daniil au r@spuns sfat }i cuget lui Arioh, celui maimare preste buc@tarii ^mp@ratului. 688/2, cf. 38/2,347/2.

buc@t@rie s. f. Loc pentru g@tit. Buc@t@rii f@cute dede-suptul c@m@rilor ^mpregiur. 684/1.

buc@tur@ s. f. %mbuc@tur@. Le vei dimica pre ealebuc@turi. 93/2.

bucin1 s. n., s. m. = bucium (instrument muzical).Preo]ii bucina cu bucinurile de coarne. 194/2. Aujurat ^ntru Domnul cu glas mare }i cu strigare, }i cutr$mbi]@ }i cu bucine. 386/1, cf. 194/2. (%n construc]iiintensive) S@ bucine cu bucinii. 194/2.

bucin2 s. m. v. bucium.

bucina vb. I. A buciuma. Preo]ii bucina cu bucinuri-le de coarne. 194/2.

bucium (}i bucin) s. m. Trunchi, tulpin@. Copaciul...de va ^mb@tr$ni ^n p@m$nt r@d@cina lui, }i ^n piiatr@s@ va s@v$r}i buciumul lui, de mirosirea apei vaodr@sli. 445/1. S-au odihnit toate pas@rile ceriului^ntru c@dearea lui [a chiparosului] }i la bucinii luiau fost toate fiiar@le ]arinii. 669/2.

buigui vb. IV = b$igui. A fi m$hnit, ^ndurerat. Cupomenire voiu pomeni }i va buigui asupra mea su-fletul meu. 641/1.

bumbule] s. n. Sfer@ mic@, bold (la sfe}nic). S@ facisfea}nicul, ... }i scafele, }i bumbulea]ele. 76/1.

bun,-@ adj. Fericit. Mai buni era r@ni]ii cei de sabiedec$t cei r@ni]i de foamete. 642/1.

bun@tate s. f. 1. Fapt@ bun@, binefacere. S-au mi-nunat... de toate bun@t@]ile care le-au f@cut lor Dom-nul. 69/1, cf. 580/1. Din bun@t@]i = despre cele bu-ne. Amu]it-am }i m-am smerit, }i am t@cut din bu-n@t@]i. 475/2. 2. Har (de la Dumnezeu). P$n@ n-aup@c@tuit ^naintea Dumnezeului s@u, era bun@t@]ile^mpreun@ cu ei. 752/2.

bune]e s. f. pl. %nsu}iri morale bune, virtute, bun@tate;frumuse]e. Nu s-au aflat aseamenea cu bunea]elefeatelor lui Iov supt ceriu. 460/1.

buric s. n. A se ]ine de ~ul p@m$ntului = a merge pemijlocul locului. Norod s@ pogoar@ despre mare, ]i-indu-s@ de buricul p@m$ntului, }i o parte vine precalea stejarului celor ce privesc. 223/2.

buruian@ s. f. Buruieni de ierburi = verde]uri. Buru-ianele de ierburi le-am dat voao toate. 8/2.

buz@ s. f. 1. Vorbire, cuvinte. De}arte au gr@it fie}te-care c@tr@ vecinul s@u, buze vicleane ^n inim@, }i ^ninim@ au gr@it reale. 464/2, cf. 444/1. A-}i ]ine buzele= a vorbi pu]in. Cel ce-}i ]ine buzele ^n]elept va fi.524/2. 2. Margine a unui obiect. {i au f@cut marev@rsat@, zeace co]i din buza dincoace p$n@ la buzadincolo a ei. 301/1. Buza ei [a sc@ld@torii] ca o buz@de p@har. 377/1.

C

ca adv. Aproximativ. Trec$nd ca un ceas, altul, oare-carele, ̂ nt@rea, zic$nd. 78*/2. Ca ̂ ntr-un ceas = camun ceas. Au st@tut amu]it ca ^ntr-un ceas. 691/2.

cad@ s. f. Vas mare. Toate neamurile ca o pic@tur@din cad@... s-au socotit. 577/2.

cadisime s. f. pl. Casa ~lor = loc de ^nt$lnire a ho-mosexualilor. {i au stricat casa cadisimelor celordin Casa Domnului, unde ]esea muierile podoabeledesi}ului. 345/2.

cale s. f. 1. A se duce fiecare ^n ~a sa = a pleca ^ndrumul s@u; a-}i vedea de treab@. S-au sp@im$ntat...}i s-au dus fie}tecarele om ^n calea sa. 295/1. S@-idai calea lui ^n capul lui = s@-i ar@]i drumul pe cares@-l urmeze. 303/1. Merg ^n calea a tot p@m$ntul =merg pe drumul pe care merge toat@ lumea; mor.295/1. F@r@ de ~ = nepotrivit, necuviincios, ne-drept. Ceale f@r@ de cale nu voia}te a le vedea Dom-nul. 456/1, cf. 439/2. 2. C@l@torie. Iar@ noi, s@v$r}indcalea pre ap@, de la Tir ne-am pogor$t ^n Ptolomai-da. 130*/2. ~ dreapt@ = c@l@torie u}oar@, bun@.S@ cearem de la D$nsul cale direapt@ noao }i prun-cilor no}tri. 412/2. Pe ~ = ^n timpul c@l@toriei.Le-am dat lor merinde pre cale. 46/1, cf. 42/1, 194/1. 3. Fel, mod de a proceda, de a ac]iona. S@ faci }is@ dai omului dup@ toate c@ile lui. 303/2.

cali]c@ s. f. = c@letc@. Cu}c@. L-au pus pre el [peleu] ^n c@p@stru }i ^n cali]c@ au venit la ^mp@ratulVavilonului. 658/1.

cam@t@ s. f. Dob$nd@ (mare }i nelegal@) cerut@ dec@m@tar. N-au lipsit din uli]ele ei cam@ta }i vicle}u-gul. 481/1. A da ^n ~ = a ^mprumuta cu dob$nd@.Argintul s@u nu va da ^n cam@t@. 657/1.

camelopard s. m. Giraf@. {i bou s@lbatec, }i uni-corn, }i ]ap s@lbatec, }i camelopard. 171/2.

canon s. n. Instrument muzical cu coarde. Fluierul }icanonul ^ndulcesc c$ntarea. 821/1, cf. 5/1, 425/2.

cap s. n. 1. Considerat ca surs@ a vie]ii }i energiei,ca simbol al superiorit@]ii de rang }i autoritate acuiva. L-au pus norodul preste sine cap, }i mai ma-re pov@]uitoriu. 222/1. D@-mi aici, ^n tipsie, capullui Ioan Botez@toriul. 14*/2. B@rbatul easte capmuierii, precum }i Hristos cap besearicii. 184*/1. Aridica ~ul = a avea succes. {i s-au ^nfr$nt Madiam^naintea fiilor lui Israil, }i mai mult nu au adaos ar$dica capul s@u. 222/1. 2. Ca simbol al persoanei.Slujile tale au num@rat capetele b@rba]ilor celorr@zboinici. 152/1. 3. V$rf, pisc. I-au pus lui b@rba]iiSichimului paznici ^ntr-ascuns pre la capetelemun]ilor }i prindea pre to]i cei ce c@l@torea pre acolo.223/1. 4. Capitol (de carte), paragraf. %n capul c@r]ii

13

scris easte pentru mine ca s@ fac voia Ta. 476/1. 5.Punct, preten]ie, condi]ie. Roag@-te pentru robii t@ic@tr@ Domnul Dumnezeul t@u, }i nu vom muri, c@am adaos la toate capetele noastre r@utate ce-r$ndu-ne ̂ mp@rat. 249/2. 6. Un fel de dare. Va m@r-turisi p@catul care l-au f@cut, }i va ^ntoarce p@catul,}i capul }i a cincea parte va adaoge la el. 126/1.

capi}te s. f. Templu (sau altar ^n templu) p@g$n. {is@ vor strica capi}tele ceale de r$s }i s@rb@torile luiIsrail s@ vor pustii. 713/1, cf. 74/2, 399/1, 561/2,633/2.

care pron. rel. Ce, ceea ce. Ce face]i care nu s@ cadea face s$mb@ta? 57*/2.

carne s. f. ~ vie = ran@ deschis@. {i ori ^n ce zi s@ vavedea ^ntru el carne vie, necurat va fi. 103/1. C@r-nurile sfinte = jertfele. Au rug@ciunile }i c@rnurilesfinte vor lua de la tine r@ut@]ile tale? 605/1.

carte s. f. 1. Scrisoare. Au trimis... pre sluga sa }icartea de}chis@ ^n m$na lui. 419/1, cf. 277/2, 342/1, 400/2, 409/1, 772/1. 2. Act, dovad@, document.{i am luat cartea cea de cump@rare, cea cetit@ }ipecetluit@. 621/2. S@-i scrie ei carte de desp@r]anie}i s@ o dea ^n m$inile ei, }i s@ o sloboaz@ pre ea dincasa sa. 179/1, cf. 41*/2. ~a cuvintelor zilelor (sauadun@rii, pomenirii) = carte care relateaz@ istoriapoporului evreu, cronic@. {i fiii lui Levi, c@peteniifamiliilor, scri}i ^n Cartea cuvintelor zilelor. 425/2.{i am aflat cartea adun@rii, care s-au suit ^nt$iu, }iam aflat scris ^ntr-^nsa. {i ace}tia s$nt fiii ]@rii. 419/2. S@ cau]i ^n cartea pomenirii p@rin]ilor t@i. 409/1.3. Fiecare dintre p@r]ile mai mari dec$t un capitoldin care este alc@tuit@ Biblia. Cartea numerilor.

cas@ s. f. 1. Locuitorii unei case care, de obicei, setrag din acela}i str@mo} }i sclavii acestora; familie,neam. Aceastea s$nt numele fiilor lui Israil, carii au^ntrat ̂ n Eghipt ̂ mpreun@ cu Iacov, tat@l lor, fie}tecarecu toat@ casa sa au ^ntrat. 52/1. Ace}tia s$nt ^ncep@-torii caselor neamurilor lor. 57/2, cf. 41/2. 2. Came-r@, odaie. %ntr$nd, s-au suit ^n casa de sus, unde l@-cuia Petru }i Iacov... 108*/1. Casa cea de ascultare= sal@ de judecat@. 135*/1. 3. Casa Domnului (saua lui Dumnezeu) = biseric@. Au f@cut toat@ adunareaIudei leg@tur@ ^n Casa lui Dumnezeu cu ^mp@ratul.391/2. Tot norodul ^n cur]ile Casii Domnului. 391/2.

casie s. f. Scor]i}oar@. Vindea gr$u }i miruri }i casie.666/1, cf. 478/1.

casnic s. m. Persoan@ care locuie}te ^mpreum@ cualtele ^ntr-o cas@, care ]ine de casa cuiva. Cel ceacoper@ str$mb@t@]ile caut@ priete}ug, iar@ cel ceurea}te a le acoperi desparte priiatinii }i casnicii.529/1. S@ va apuca omul de fratele s@u sau decasnicul t@t$ne-s@u. 553/2, cf. 145/2, 571/1, 798/1,19*/2. (Casa fiind cerul) %mpreun@ l@cuitori cu sfin]ii}i caznici ai lui Dumnezeu. 182*/1.

catapeteasm@ s. f. 1. Perdea, v@l, acoperem$nt dep$nz@. {i vei pune sicriiul m@rturiei }i vei acoperisicriiul cu catapeteazma. 91/2. 2. Perdea, v@l caresepara Sf$nta Sfintelor de restul templului sau (laisraeli]ii nomazi) de restul cortului m@rturiei. {i aupus jertvenicul cel de aur ^n cortul m@rturiei, ^npreajma catapeteasmei. 92/1, cf. 86/2.

catart s. n. = catarg. Chiparos din Livan au adus,ca s@-]i fac@ ]ie catarturi. 665/2.

cav subst. Unitate de m@sur@ pentru greut@]i. S-auf@cut foamete mare... , au ajuns capul de asin cucincizeci de sicli de argin]i, }i a patra parte de cavde g@ina] de porumb cu cinci sicli de argin]i. 327/2.

c@ci conj. 1. (}i pentru ~, ~ c@) Pentru c@, deoare-ce. C@ci se apropie de mine ^mp@ratul... te-ai m@ni-iat pentru cuv$ntul acesta? 288/1. Pentru c@ci v-a]inecinstit voi }i v-a]i ur$t voi de toate neamurile... ,pentru aceaea, mun]ii lui Israil, auzi]i cuv$ntul Dom-nului! 673/2, cf. 241/2, 187*/1. 2. Pentru ce? , dece? {i, de va zice voao cineva: C@ci face]i aceasta?,zice]i c@ Domnului trebuia}te. 43*/1, cf. 44/2. 365/1, 112*/2.

c@dea vb. II. 1. A ~ pe pat = a c@dea la pat, a se^mboln@vi. Au c@zut pre pat }i au cunoscut c@ va s@moar@. 832/1. A ~ cu fa]a pre p@m$nt (sau pre fa]asa) = a face gestul de aplecare p$n@ la p@m$nt, ^nsemn de umilin]@, de salut etc. Am c@zut pre fa]amea }i am strigat. 649/1. C$nd am auzit eu glasulcuvintelor lui m-am umilit }i am c@zut cu fa]a prep@m$nt. 698/1. A ~ preste fa]a sa ^naintea cuiva =a se ^nchina cuiva. Au c@zut preste fa]a sa ^naintea^mp@ratului. 287/1. A ~ de sabie = a fi ucis cusabia. C@ Amalia }i hananeul acolo easte ^nainteavoastr@ }i ve]i c@dea de sabie. 135/2, cf. 630/2. A ~^naintea fe]ii cuiva = a se da b@tut, ^nvins. Au c@zutIuda ^naintea fea]ii lui Israil. 394/1. 2. A se arunca,a se n@psuti asupra cuiva; a n@v@li asupradu}manului. Au c@zut asupra lor noaptea el }i slugilelui. 13/1, cf. 441/1. 3. A ajunge, a nimeri. {i ̂ ntr-unostrov oarecarele easte s@ c@dem noi. 137*/1. (%nconstruc]ie intensiv@) Cu c@deare au c@zut ^nmuntele Ghelvuei. 269/1. 4. (a se ~) A trebui, a finecesar. Dovedindu-le }i ar@t$ndu-le c@ s-au c@zutlui Hristos s@ p@timeasc@ }i s@ ^nviiaz@ din mor]i.126*/1, cf. 23*/2. 5. A lipsi, a disp@rea. Creade]iLui }i nu va c@dea plata voastr@. 796/2. 6. (Despremetale) A se toci. De va c@dea fierul, }i el }-auturburat fa]a, }i puteri va ^nt@ri, }i prisosin]a omului^n]elepciunea. 546/2.

c@dere s. f. 1. Cu ~ pre fa]a sa = c@z$nd cu fa]a lap@m$nt (pentru a se ruga, ̂ n semn de umilin]@ etc.).Rug$nd pre milostivul Dumnezeu cu pl$ngere }i cuajunuri }i cu c@deare pre fa]a sa. 872/1. 2. Pr@v@lire(a unui copac). (Concretizat) S-au odihnit toatepas@rile ceriului ^ntru c@dearea lui [a chiparosului].669/2. 3. Faptul de a ajunge dintr-o situa]ie bun@^ntr-alta rea, dec@dere. C@dearea limbii. 807/2.C@dearea celor r@i degrab va veni. 807/2. 4. Starede dec@dere. L-au scos pre el din c@dearea sa. 788/1. 5. Nenorocire, pedeaps@. {i aceasta va fi c@deareacu carea va bate Domnul toate noroadele c$te s-auo}tit asupra Ierusalimului. 736/1. 6. Nimicire. {is-au ^nmul]it ^ntru d$n}ii c@dearea. 502/1. 7.Sc@dere, lips@. Nu va fi ^ntru ei c@deare, c$nd s@vor num@ra. 81/2.

c@l@ra} s. m. C@l@re], persoan@ c@lare. Fiiul lui Aderau sc@pat pre calul unuia c@l@ra}. 318/1, cf. 67/1,571/1.

14

c@l@rime s. f. 1. Mul]ime de oameni c@l@ri. Au tri-mis... o}ti }i c@l@rime. 852/1. 2. Totalitatea anima-lelor de c@l@rit (reprezent$nd averea). Au luat toat@c@l@rimea Sodomei }i a Gomorei }i toate ce avea eide m$ncare. 12/2.

c@lca vb. I. 1. A da n@val@, a intra }i a lua ^n st@p$-nire. S@ calce cet@]ile }i s@ le fac@ pulbere. 558/2.2. A asupri, a umili, a nedrept@]i. Miluia}te-m@,Dumnezeule, c@ m-au c@lcat omul; toat@ zioa d$ndr@zboiu m-au n@c@jit. 481/2.

c@lcare s. f. 1. Nimicire. Vor fi spre c@lcare... }i s@ valua m@rirea lor de pre umerii lor. 561/2, cf. 640/1.2. A face ~ de... = a ̂ nc@lca. Pre cei ce f@cea c@lc@ride leage i-am ur$t. 499/1.

c@lcat s. n. Nimicire. Va pune... casa boiariului t@uspre c@lcat. 565/2.

c@lc@toriu s. m. ~ de lege = persoan@ care nu res-pect@ legea. Izb@vea}te-m@ din m$na... c@lc@toriuluide leage. 487/1, cf. 462/2, 494/1.

c@lc@tur@ s. f. Loc ^n care se calc@. Muntele... va fidin ]ealin@ }i din spini p@}une oii }i c@lc@tur@ boului.557/1.

c@lc$i s. n. 1. Haina p$n@ la ~e = hain@ lung@ lapreo]ii evrei. {i pietri de s@pat... }i la haina cea p$-n@ la c@lc$ie. 75/2, cf. 78/2. 2. A ridica asupra cui-va ~ul = a ac]iona ^mpotriva cuiva. Cel ce m$nc@cu Mine p$ine au r@dicat asupra mea c@lc$iul s@u.98*/1.

c@ldur@ s. f. 1. Dorin]@ arz@toare, ^nfl@c@rare, pasi-une. S$ngele Ierusalimului va cur@]i din mijlocul lorcu duhul judec@]ii }i cu duhul c@ldurii. 554/2. 2.%ndurare, mil@. Afla-voiu c@ldur@ ^n pustie cu ceiperi]i de sabie. 620/1.

c@litur@ s. f. Metal c@lit. Cuptoriul ispitea}te c@litura^n st$mp@rare. 815/1.

c@l]un s. m. %nc@l]@minte; sandal@. C@l]unii ei r@pir@ochii lui. 761/1.

c@mar@ s. f. 1. Camer@, odaie; ^nc@pere. Au ^ntrat...la ^mp@ratul ^n c@mar@. 294/1. Din afar@ va sterpipre ei sabiia }i din c@m@ri frica. 187/2, cf. 388/1,467/2. C@mara paturilor (sau a a}ternuturilor) =camera de dormit. [Broa}tele] vor ^ntra ^n caseletale }i ^n c@m@rile a}ternuturilor tale. 59/1. L-auascuns ̂ n c@mara paturilor. 331/1, cf. 391/2. 2. Casac@m@rii = casa vistieriei, a trezoreriei. S@ se cearce^n casa c@m@rii ^mp@ratului. 410/1.

c@m@ra} s. m. Slujba} la curtea ^mp@ratului, av$nd^n grij@ camera de culcare. Mergi ̂ n c@mar@ la Som-na, c@m@ra}ul, }i zi lui. 565/1.

c@m@tarnic s. m. C@m@tar. Doi deatornici era unuic@m@tarnic. 60*/1, cf. 531/2.

c@min s. n. Vatr@ pe care se face focul pentru a preg@tim$ncarea. Aburul focului va ^nv$rto}ea carnea lui}i cu ̂ nfierb$ntarea c@minului s@ va lupta. 819/1, cf.102/1.

c@p@t$i s. n. Un fel de capitel la st$lpii cortului. Patrust$lpi neputrezi fereca]i cu aur, }i c@p@t$iele lor deaur. 88/1.

c@petenie s. f. 1. Comandant, conduc@tor, }ef. Oastea}i c@peteniia }i slugile jidovilor au prins pre Iisus.102*/2. 2. Ceat@, grup. Haldeii au f@cut asupra noas-tr@ trei c@petenii }i au ̂ ncunjurat c@milele. 438/1. 3.Capital@. Cetatea Amata, care easte c@peteniia ]i-nutului Midiei. 410/1.

c@pe]ea s. f. v. c@pe]el.

c@pe]el s. n. (}i c@pe]ea s. f.) 1. Capitel. Rodii doaosute de r$nduri preste c@pe]eaoa a doao. 301/1. 2.Un fel de capitel la st$lpii cortului. {i au pus Moisicortul, }i au pus c@pe]ealele, }i au a}ezat z@voar@le.91/2, cf. 123/2.

c@pitan s. m. Comandant de o}ti. Au chemat Iisuspre tot Israilul }i pre c@pitanii cei de r@zboiu. 199/2.

c@prariu s. m. P@stor (p@zitor de capre). Nu erameu proroc, nici fecior de proroc, ci c@prariu eram.713/2.

c@pri}oar@ s. f. C@pri]@. Vei afla acolo trei oameni...,unul duc$nd trei c@pri}oare. 247/2.

c@r@mid@rie s. f. Cuptor pentru tortur@. I-au trecutpre ei prin c@r@mid@rie. 279/1.

c@rturariu s. m. Persoan@ care cunoa}te }i t$lcuie}telegile }i tradi]iile. Adun$nd pre to]i arhiereii }i c@r-turarii norodului. 3*/1, cf. 176/1, 210/2.

c@rtur@rie s. f. Ceea ce ]ine de scriere, de }tiin]@, de^nv@]@tur@. %n]eleagere }i priceapere ^ntru toat@ c@r-tur@riia }i ^n]elepciunea. 687/2.

c@runte]e s. f. 1. P@r c@runt, c@run]eal@. Dezv@lea}teacoperem$ntul t@u, descopere-]i c@runtea]ele. 583/1, cf. 295/2, 531/2, 703/2. 2. B@tr$ne]e. C$t de fru-mos lucru easte c@runtea]elor judecata. 811/1.

c@}tigare s. f. Folos. Celui credincios toat@ lumea ^ieaste c@}tigare; iar@ celui necredincios nici un ban.529/1.

c@tr@ prep. De ~ = a) din, dinspre, aproape de...Le-au dus ^n v$rvul muntelui celui de c@tr@ fa]a He-vronului. 229/2; b) fa]@ de cineva. Ai ascuns aceasteade c@tr@ cei ̂ n]elep]i }i cunosc@tori }i le-ai descoperitpruncilor. 64*/1. De ~ fa]a cuiva = din cauza cuiva.Ve]i striga ^n zioa aceaea de c@tr@ fa]a ^mp@ratuluivostru. 246/1.

c@]ie s. f. = c@]uie. Vas ^n care se arde t@m$ie. {ivei face blidele ei, }i c@]iile, }i turn@torile. 76/1, cf.124/1, 373/2, 406/2.

c@u} s. n. Cup@. Au luat... c@u}ele ceale de aur. 638/2.

c@uta vb. I. 1. A ~ sufletul cuiva = a urm@ri s@-i ieivia]a cuiva. A}ea au zis Domnul: Iat@, Eu dau preUafri, ^mp@ratul Eghiptului, ^n m$inile vr@jma}ului}i ^n m$inile celui ce caut@ sufletul lui. 631/1. 2. Aprivi, a se uita. {i acum, c@ut$nd ^n fa]a voastr@, nuvoiu min]i. 441/1, cf. 54/2, 388/2, 63*/2. Carele ca-ut@ pre steale = astrolog. S@ nu s@ afle ^ntru tine...carele caut@ pre steale }i carele ̂ ntreab@ mor]ii. 174/2. 3. A fi cu fa]a spre... Doispr@zeace vi]ei au f@cut,rei c@ut$nd la miaz@noapte, }i trei c@ut$nd la apus.377/1, cf. 301/1. 4. A acorda aten]ie. Caut@ sprerug@ciunea mea..., Doamne Dumnezeul lui Israil.303/1, cf. 17/1. 5. A fi a}ezat, a fi situat spre...

15

C@mara sfintelor preo]ilor... caut@ c@tr@miiaz@noapte. 684/1, cf. 678/1.

c@utare s. f. Privire. {i de c@utarea Lui s@ vor cutre-mura mun]ii. 822/2. F@r@ de ~ ^n fa]@ = f@r@ s@ aipreferin]e. S@ p@ze}ti aceastea f@r@ de c@utare ̂ n fa]@,nimica f@c$nd dup@ plecare. 200*/1.

c@zni vb. IV. A chinui. L@ud$ndu-se nu numai dec@tr@ to]i oamenii de vitejie }i r@bdare, ce ^nc@ }i deceia ce i-au c@znit. 883/2.

c$mpos, -oas@ adj. Ca o c$mpie. Iat@, Eu asupra ta,cel ce l@cuie}ti Valea Sorului cea c$mpoas@. 612/2.

c$ndai adv. Cumva. S-au temut ca nu c$ndai...,din vicle}ug omenesc s@ fie omor$t pre Apolonie.885/2.

c$nt@ri s. f. pl. Organe de c$nt@ri = instrumet dec$ntat. 378/1.

c$rni vb. IV = c$rmi. A schimba direc]ia de mers, a^ntoarce ^ntr-o anumit@ direc]ie. Au ^ntins Oza m$-na sa preste sicriiul lui Dumnezeu, ca s@-l ]ie pre el,}i l-au ]inut, c@-l c$rnea boul. 273/2.

c$rteal@ s. f. Faptul de a c$rti; murmur de nemul]u-mire. Iubitori de streini, fi]i unul c@tr@ altul f@r dec$rteal@. 224*/2.

c$rti vb. IV. A-}i exprima nemul]umirea prin murmuresau critici, a bomb@ni, a murmura. {i c$rtea norodulasupra lui Moisi. 67/1, cf. 801/2, 20*/1.

c$rtire s. f. Faptul de a c$rti, bomb@neal@. Au auzitc$rtirea voastr@ asupra lui Dumnezeu. 67/2. Cu-v$ntul cel de ~ = protest, murmur, critic@. Vei l@p@dade la tine... cuv$ntul cel de c$rtire. 590/1.

c$t conj. %nc$t, c@. Voiu face cuvintele Meale ^n Israilc$t tot cel ce le va auzi pre eale ̂ i voiu ]iui am$ndoaourechile lui. 242/1.

ce pron. rel. De ~ = de c$nd. Ace}tia s$nt ^mp@ra]iilor (carii au ^mp@r@]it ^n p@m$ntul Edomului, mai^nainte de ce au ̂ mp@r@]it ̂ mp@rat ̂ ntru fiii lui Israil).350/2.

ceap]@ s. f. = ceaps@. Bonet@. Va lua Domnul m@rirea^mbr@c@mintei lor }i a ceap]elor lor. 554/1.

ceas s. n. %n ~ul acesta = la aceea}i or@ (din alt@ zi).Eu voiu aduce ^n ceasul acesta m$ne l@cust@ mult@.61/2. %n ~uri = la anul (pe vremea aceasta). %nvreamea aceasta m@ voiu ̂ ntoarce la tine ̂ n ceasuri.15/2.

ceasta pron. dem. Din ~ ^n ceaea = din una ^n alta.V@rs$ndu-s@ din ceasta ^n ceaea. 515/1.

ceat@r@ s. f. = ceter@. Eu s$nt ceat@ra lor = eu suntbatjocura lor. 452/2.

cel, cea adj. dem. Acela. Deac@ s@ va plini cea miede ani, s@ va dezlega s@tana. 248*/1.

cerbice s. f. 1. G$t, grumaz. Acum, dar@, ce ispiti]ipre Dumnezeu a pune pre cerbicea ucenicilor jugul,care nici p@rin]ii no}tri, nici noi n-am putut s@-l pur-t@m? 124*/1. A-}i supune ~a la... = a se supunela... , a se al@tura la... Mai-marii lor nu }i-au supuscerbicea lor la lucrul Domnului s@u. 416/2. 2. ~v$rtoas@ = ^nc@p@]$nare, ^nd@r@tnicie. C@ }tiu eu^mpotriva ta }i cerbicea ta cea v$rtoas@. 186/2. A

^nv$rto}a ~a = a fi ^nc@p@]$nat, ^nd@r@tnic.Cerbicea voastr@ s@ nu o mai ^nv$rto}ea]i. 168/1,cf. 398/1, 405/1, 601/2. A fi tare (sau v$rtos) la ~sau a fi cu ~a tare = a fi d$rz, ne^nduplecat. E}tinorod tare la cerbice, ca s@ nu te pierz pre cale. 84/2. De va fi unul v$rtos la cerbice, minune va fi de s@va cur@]i. 805/1, cf. 115*/2.

cerboaie s. f. Cerboaic@. P@zit-ai na}terile cerboa-ielor? 458/1.

cerca vb. I. 1. A c@uta pentru a g@si ceva. Au mers...ca s@ cearce p@}une dobitoacelor sale. 353/2, cf.69/2, 231/1, 412/1. 2. (}i a se ~) A scotoci, ascormoni. S@ se cearce ^n casa c@m@rii ^mp@ratu-lui..., ca s@ se }tie. 410/1. Cerca-voiu Ierusalimulcu lumin@ }i voiu izb$nzi asupra oamenilor hulitori.726/1. 3. A c@uta s@ afle, s@ cunoasc@. Cerca ^n cechip ̂ l va scoate pre el din m$inile lor. 37/1, cf. 158/2, 210/1, 124*/1. A ~ c@ile = a spiona. Iscoades$nte]i, s@ cerca]i c@ile ]@rii a]i venit? 42/1. 4. Aurm@ri ceva, a ^ncerca s@... Cei doi fameni ai^mp@ratului... cerca s@ omoar@ pre ^mp@ratulArtaxerx. 430/1, cf. 56/1, 183/2, 289/1. 5. A pune(pe cineva) la ^ncercare, a ispiti. Acolo l-au cercatpre el. 67/1. Pentru ca s@ v@ cearce pre voi au venitDumnezeu la voi. 71/1. 6. (a se ~) A trece prin^ncerc@ri, a suferi, a se chinui. Au doar@ uriia}ii s@vor cerca supt ape...? 450/2. 7. (a se ~) A cerer@zbunare. S$ngele lui s@ cearc@. 42/2.

cercare s. f. Discu]ie, vorb@rie. {i mult@ cercare f@-c$ndu-s@, scul$ndu-s@ Petru, au zis c@tr@ ei. 124*/1.

cerceta vb. I. 1. A lua ^n considerare, a judeca, aaprecia. Fiii t@i M-au p@r@sit pre Mine }i s@ jura ̂ ntrucei ce nu s$nt dumnezei,... }i preacurvea... Au pentruaceastea nu voi cerceta? 599/2. 2. A c@uta, a privispre cineva. Tu, Doamne, carele m-ai cercetat, c@au zis c@ }i ^nainte Te-am v@zut. 14/1. (%n constuc]ieintensiv@) Cu cercetare v-am cercetat pre voi }i c$tes-au ̂ nt$mplat voao. 55/1. 3. A se interesa de cineva,a veni la cineva (pentru a-l vizita). Bolnav am fost}i M-a]i cercetat pre Mine. 26*/1, cf. 18/2, 385/1,439/1. 4. (a se ~) A fi c@utat, a fi vizitat (ca obiectsacru), a i se da aten]ie. Iosif s-au f@cut b@rbat po-v@]uitoriu fra]ilor, ^nt@rire norodului, }i oasele luis-au cercetat. 826/2. 5. A pedepsi. Cu sabie }i cufoamete voiu cerceta pre ei, zis-au Domnul. 617/2,cf. 630/2.

cercetare s. f. 1. Judecare, apreciere, investigare.Ce vor face ^n zioa cercet@rii? 558/2, cf. 223*/2. 2.Aten]ie, grij@; vizitare, c@utare. %ntru cercetarea ^ncare va cerceta pre voi Dumnezeu, aduce]i-v@aminte. 51/2.

cercet@toriu s. m. Cel care cerceteaz@; (aici) Dum-nezeu. Aceasta e partea omului necredincios de laDomnul, }i agonisita averilor lui de la cercet@toriu.448/1.

cere vb. III. A cer}i. Au, doar@, nu easte acesta carele}edea }i cerea? 93*/1, cf. 474/2.

cerere s. f. Ceea ce cere cineva. Pentru pruncul acestam-am rugat }i mi-au dat mie Domnul cearerea careaam cerut de la D$nsul. 240/2.

16

ceriu s. n. Ceriul ceriului sau ceriurile ceriurilor =partea cea mai de sus a cerului; empireu. Cu ade-v@rat au l@cui-va Dumnezeu cu oamenii pre p@m$nt,de vreame ce ceriul }i ceriul ceriului nu s$nt destule[ie, }i ce easte casa aceasta carea am zidit? 378/2.L@uda]i pre El, ceriurile ceriurilor. 516/2.

cer}i vb. IV. A cere. Cer}ut-au }i au venit pot$rnici.501/2, cf. 886/1, 52*/2.

certare s. f. 1. Mustrare. Teame]i-v@ de Mine }i priimi]icertarea }i nu ve]i peri. 727/1. 2. Pedepsire, pedeap-s@. L-au omor$t, Domnul r@spl@tindu-i certare decare au fost vreadnic. 862/1, cf. 587/1, 887/1.

cetate s. f. ~a cea zidit@ (sau cea tare) = cetateafortificat@. Au b@tut pre cei de alt neam p$n@ la Gaza}i p$n@ la hotarul ei de la turnul p@zitorilor p$n@ lacetatea cea tare. 340/1, cf. 116/2, 342/1.

cet@]ean s. m. Locuitor al unei cet@]i antice, or@}ean.[arina }i pe}tera... ]ie o dau ^naintea tuturor cet@-]eanilor miei. 20/2.

chedru s. m. = cedru. S@ ias@ foc din spini }i s@ m$ncechedrii Livanului. 223/1, cf. 300/1, 394/1.

cheltuial@ s. f. A da de ~ = a aproviziona. S@-i dailui de cheltuial@ din oile tale }i din gr$ul t@u. 172/2,cf. 288/1, 298/1.

chema vb. I. 1. ({i a ~ numele...) A pune nume, a(de)numi. Au n@scut cea mai mare fecior }i au che-mat numele lui Moav. 17/2. Chema]i Tat@ pre Celce judec@. 222*/2, cf. 27/2, 601/1, 53*/2. 2. A pro-clama. Au s@v$r}it ̂ mp@ratul Sedechiia a}ez@m$ntulc@tr@ norod, ca s@ chiiame slobozire. 623/2.

cherast s. m. {arpe veninos. De la cherast s@ vars@lui veninul. 533/2.

chesariu s. m. = cezar. %mp@rat. Au poruncit s@ se]$n@ el ^n paz@ p$n@ ce-l voiu trimite la chesariul.135*/1.

chiar,-@ adj. Clar, limpede. Easte iste]ie chiiar@.807/1.

chidar@ s. f. Acoper@m$nt pentru cap; un fel de tur-ban pe care ̂ l purta marele preot, la evrei. Vei punelor chidarele }i vor fi preo]i Mie ̂ n veac. 80/1. S@ va^mbr@ca... }i cu br$u de in s@ va ^ncinge, }i chidar@de in ^}i va pune pre cap. 107/2, cf. 91/1, 102/2,660/2.

chihribariu s. n. = chihlimbar. {i am v@zut ca oasem@nare de chihribariu }i ca o ^nchipuire de foc.644/1.

chilom s. n. Arm@ de forma unui baston cu secure laun cap@t. S-au v@zut... cl@tiri de paveze }i mul]imede chiloame }i sabii scoase. 862/1.

chip s. n. 1. Imagine, figur@; ^nf@]i}are, aspect. Cachipul t@riei ceriului c$nd easte s@nin. 75/1. Vei faceMie dup@ toate c$te-]i voiu ar@ta ^n munte, chipulcortului }i chipul tuturor vaselor lui. 75/2. ~ cioplit(sau v@rsat) = imagine cioplit@, sculptat@ (sau tur-nat@ ^n metal); idol. %n casele aceastea s$nt efod }iterafin, }i chip cioplit }i v@rsat. 231/2. ~ de}ert =chip, figur@, statuie de idol; terafim. Au laut Meholchip de}ert }i l-au pus ^n pat, }i perin@..., }i le-auacoperit cu o hain@. 258/1. 2. Apari]ie, ar@tare, ^n-

truchipare. M@car c@ ̂ n chip treace omul, dar ̂ n z@dars@ turbur@. 475/2. 3. Prefigura]ie, exemplu. Aceas-tea chipuri s-au f@cut noao, ca s@ nu fim noi poftitoride reale, precum au poftit }i aceia. 160*/1. 4. Fel.Voiu izb$ndi asupra lor patru chipuri [de nenoro-ciri]. 607/2. 5. %n ce ~ = odat@ ce. %n ce chip s-au^nchis acolo au c@zut acolo, au c@zut tic@lo}ea}te.218/2.

chiparis s. m. = chiparos. Frunz@ de leamne de chi-paris. 421/2.

chipru s. m. Numele unei plante. Gr@din@ cu rodii,cu rod din m@guri, chipri, cu narduriu. 549/2.

chirie s. f. Pre], tax@. {i }-au dat chiriia sa }i au ^ntrat^ntr-^nsa [^n corabie]. 716/1.

chit s. m. Balen@. {i au poruncit Domnul unui chitmare s@ ̂ nghi]@ pre Iona. 716/2, cf. 2/1, 769/2, 12*/2. (Ca simbol al m$ndriei) C@ El au ^ntors m@niia,de El s-au plecat chi]ii cei de supt ceriu. 442/2.

chi]oran s. m. Un fel de }oarece mare de c$mp. Chi-]oranul }i hameleonul. 102/1.

chiv@r@ s. f. Acoper@m$nt pentru cap; turban. Auv@zut b@rba]i... ^ncin}i cu impistrituri preste mijloa-cele lor }i chivere v@psite preste capetele lor. 662/2.

chivernisitoriu s. m. St@p$n al unei cor@bii. Iar@suta}ul chivernisitoriului }i c$rmaciului mai mult cre-dea dec$t celor ce zicea Pavel. 136*/2, cf. 246*/2.

chiz@}ie (}i chize}ie) s. f. = chez@}ie. Garantare,garan]ie. Chize}iia pre mul]i drep]i au pierdut. 813/2. A lua ^n ~ pe cineva = a garanta pentru cineva.Vei lua ̂ n chiz@}ie pre priiatinul t@u. 521/2, cf. 529/1.

chiz@}ui (}i chize}ui) vb. IV = chez@}ui. A garanta.Cel ce chiz@}uia}te copilul f@r@ de minte ru}ina-vadreptatea. 530/2. Nu chize}ui preste putearea ta.800/2.

chize} s. m. = cheza}. Garant. B@rbatul bun s@ punechizea}. 813/2, cf/529/1.

chize}ie s. f. v. chiz@}ie.

chize}ui vb. IV v. chiz@}ui.

ci conj. 1. Dar. P@c@tuit-am, ci m@rea}te-m@ ^nainteab@tr$nilor lui Israil. 253/2, cf. 326/1, 98*/1. 2. {i.Ci, de nu s-ar scurta zilele acealea, nu s-ar m$ntuitot trupul. 24*/2.

cin1 s. n. Grup@; mul]ime, adunare. Avramiei copiiicu cea purt@toare de biruin]@ maic@ la cinul p@rin]ilor^mpreun@ petrec. 893/2.

cin2 s. n. Luntre. Nu va aduce... nici ^n cinurile pes-carilor capul lui [al hipopotamului]. 459/1.

cincea num. ord. A ~ = a cincea parte, o cincime.A da a cincea lui Faraon. 48/2.

cing@toare s. f. %ncing@toare, br$u. Am luat cing@-toarea din locul unde o am ^ngropat. 606/1.

cinstitoriu,-oare adj. Care cinste}te. De easte ci-neva cinstitoriu de Dumnezeu }i face voia Lui, preacela ^l ascult@. 93*/2.

ciopli vb. IV. A sculpta ^n lemn, ^n piatr@ etc. Au}tiut lucra cu aur }i cu argint... }i a ciopli cioplituri.376/1.

17

cioplit,-@ adj. , subst. 1. Adj. Sculptat. Cor@bii cio-plite. 853/1. (Substantivat) Cele cioplite = idoli.Din poruncile tiranilor s@ da cinste celor cioplite.791/1. 2. Subst. Chip cioplit v. chip. Au luat mu-m@-sa doao sute de argin]i }i i-au dat argintariului,}i au f@cut din ei cioplit }i v@rsat. 230/2, cf. 395/2.3. S. f. pl. Pietre cioplite. Au zidit pridvorul cel maidinl@untru cu trei r$nduri de cioplite. 300/2.

cioplitur@ s. f. 1. Realizare, creare (prin cioplire).S@ vor chema m$ntuire zidurile tale }i por]ile tale,cioplitur@. 591/2. 2. Gravur@. Doao pietri de sma-ragd... , s@pate }i cioplite cioplitur@ de peceate. 90/2. 3. (La pl.) Pietre cioplite. S@ acopere am$ndoaocununile ciopliturilor. 301/2. 4. Statuie, idol. Vav@rsa cioplitur@ spre nefolos$n]@. 581/1.

cirt@ s. f. 1. Semn grafic m@runt al alfabetului grecesc(ex. accentul); (fig.) cel mai mic am@nunt. Mai lezneeaste ceriul }i p@m$ntul a treace, dec$t din leage ocirt@ s@ piiar@. 71*/2. 2. Clip@, moment. Socotindc@ aceaea easte cirta cea mai de pre urm@ a vie]ii...,s@ s@ruta unul pre altul. 880/2. %ntr-o ~ = deodat@,dintr-o dat@. %ntru o cirt@ ^n clipeala ochiului, ... noine vom schimba. 165*/1.

ciuguli vb. IV. A gusta, a m$nca. Spre m@rturie de lanorod s-au pus ]ie acesta, ciugulea}te. {i au m$ncatSaul cu Samuil ^n zioa aceaea. 247/1.

ciulin s. m. Instrument de tortur@ av$nd din]i de fier.[Norodul] l-au pus... la ciulinii cei de fier. 279/2.

ciung@ri vb. IV. A ciunti, a mutila. Au ciung@rit dem@dul@ri pre cea mai mare parte din tab@ra lui Ni-canor. 866/2, cf. 864/2.

ciurd@ s. f. Ciread@. Au ]inut pre Agag viu, }i cealebune din turme, }i din ciurzi, }i din bucate. 253/1,cf. 593/2.

claie s. f. Cl@i, cl@i = gr@mezi, gr@mezi. {i le-au adu-nat pre eale cl@i, cl@i. 59/1.

cl@ti vb. IV. 1. (a se ~) A se mi}ca din loc, a se clinti.C@peteniile }i portarii por]ii... nu era lor slobod s@se cl@teasc@ de la slujba sfintelor. 403/2. C$nd s-aucl@tit picioarele meale, asupra mea mari au gr@it.475/1. S-au cl@tit piciorul meu = a alunecat piciorulmeu; (fig.) am gre}it, am p@c@tuit. De am zis: S-aucl@tit piciorul mieu, mila Ta, Doamne, mi-au ajutatmie. 497/1. (Despre armate, tabere) {i ceaealalt@c@l@rime, dincoace }i dincolo, o au a}ezat de am$n-doao p@r]ile taberii, cl@tindu-s@ }i astup$ndu-s@ ^nv@i. 841/1. 2. A face s@ se mi}te, s@ mearg@. De tecl@te}te Dumnezeu asupra mea, mirosasc@ jertva ta.265/1. 3. (a se ~) A se schimba, a se modifica (oor$nduial@, lumea). Au ^nt@rit lumea, care nu s@ vacl@ti. 498/1. 4. (a se ~) A se abate, a se ^ndep@rta(de cineva). Cei ce uit@ calea cea dreapt@ au sl@bit}i din oameni s-au cl@tit. 451/2. 5. (}i a se ~) A (se)mi}ca ^ntr-o parte }i ^ntr-alta, a (se) cl@tina. %ncoace}i ^ncolo cl@tindu-l pre el, cum s@ cl@tea}te trestiiade v$nt. 877/1. A (-}i) ~ capul = a da din cap, acl@tina. {i eu ca voi gr@iesc, de ar fi pus sufletulvostru ^n locul sufletului mieu... }i a} cl@ti capul ca}i voi. 446/1, cf. 640/2. 6. (}i a se ~) A (se)cutremura, a (se) zgudui, a (se) zdruncina; a (se)cl@tina. Glasul Domnului... cl@tea}te pustiiul. 471/

1. S@ se cl@teasc@ de fa]a Lui tot p@m$ntul. 498/1.Eu voiu cl@ti ceriul }i p@m$ntul }i marea }i uscatul.728/1, cf. 112*/1, 216*/1. (Cu privire la oameni)Voiu cl@ti toate neamurile }i vor veni ceale aleaseale tuturor neamurilor. 728/1. Va cl@ti pre d$n}ii [pep@c@to}i] din temelie }i p$n@ la cel de pre urm@ s@vor pustii ^ntru dureare. 784/2. 7. (a se ~) A seturbura, a se cutremura suflete}te; a se ^nsp@im$n-ta. Cl@tescu-m@ cu toate m@dul@rile, c@ }tiu c@ nevi-novat nu m@ vei l@sa. 442/2. D@-le lor spaim@ }itopea}te ^ndr@znirea puterii lor, }i s@ se cl@teasc@ cuzdrobirea lor. 837/2. 8. A ezita, a }ov@i (^n credin]@,^n hot@r$ri etc.); a se ^ndoi, a se dezorienta. Cei cem@ nec@j@sc s@ vor bucura de m@ voiu cl@ti. 465/1.

cl@tire s. f. 1. Mi}care, cl@tinare. Va fi c$nd vei auzitu glasul cl@tirei p@durei pl$ng@toriului. 273/2. 2.~ de cap = mi}care a capului ^ntr-o parte }i ^n alta,^n semn de ^ndoial@, dojan@ etc. Pusu-ne-ai pre noispre pild@ ̂ ntru neamuri, cl@tire de cap ̂ ntru noroade.477/2. 3. Pr@bu}ire. P@cat au p@c@tuit Ierusa