во?, piaţa шаге Кг. 30.Земог! ref/tmesifte ап «в вне. — Uem uczipt* п а яе

«metЮЕЯАТЕ ее рэттозо la Adml-

iftiţianeln Braşov şi la шг- liM’oie Birouri da япвзЫиг!: ■kYiena: X. Dukas, Eeinrtch tot. Sudcif Мош, Â. (bveliks Jtohfolger; Anton Ovptiik. J. kmer, în Budapesta: Â. 7. ШИигдегд, Ecksi&n Bemat; în fcnejci: Agence Hat as, 8uo- etiaie de Koaiaaziie; in Ham- кц: înrobi <& IiiepnutnM.Preţul Inierţiwnilor: o eeriă mond po o colină в or. şi

_й, timbra pentru o publi­ci Publicări mai doaă după leită şi învoială.Seciame pc pagina a 3-a o

iei 10 cr. seu 80 bară.

A lT T T L L i n .

„ВахеТа'* iese în M -саге di.Aisoiiameate pentru Austro-Uiigaria:Pe un an 12 fl.. pe şese iunl

6 fi., pe trei luni 3 fl. N-rii de Dumlneoi 2 fl. pe an.

Pentru România si străinătate:Pe un an 40 franci, pe ?ése luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franol.

Se pxenumeră la tóté oficiale poştale din Intru şi din atâră

şi la dd. colectori.

Am ănuntul ţ a t r i BraşovacunmistratiunAa, piaţa nare, Térgul Inului N t. 30 etasrfu I.: pe un an 10 fl.. pe şâse luni 5 fl., pe tie i luni 2 fl. 50 ar. Cu dusul in oasă: Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe Mei luni 3 ün oaiimpiftr ő cr. v, a. a én i5 bani. Atât abonamen­tele cât şi inserţirmiie sunt

a se plăv,i Înainte.

Яг. 251. Braşov, Joi 14 (26) Noemvre li

Miseria stărilor actuale.Nimic nu caracteriséza aşa de

iMaiseria —stărilor create de ab- olutismul parlamentar unguresc în Irdeal, ca contrazicerile şi confu- unea, ce s'a manifestat de cătra dtorităţile din diferitele oraşe în acerea serbării memoriei Sasului

LDéca nici Saşii guvernamentali

'au putut se isbutescă, ca se fia jataţi măcar pe una şi aceeaşi córdá i cestiunea acestei serbări naţio-

le săsesc.!, atunci nu ne putem lira de procederea atât de diferită autorităţilor administrative şi co­

limáié în cestiunea întrunirilor nős­re politice.

Am ajuns reu de tot în ţera Arde- iilui déca resolvarea unor astfel de

’, cari ating drepturile nóstre cetăţenescî, este lăsată la

«inul plac şi la buna disposiţiă a iferiţilor fişpani, vice-şpanî, solgă- liréi, primari şi căpitani de poliţia* ţ mai miserabil se întăţişâză, starea ierurilor decă avem în vedere, că léte acestea se petrec sub presiu- i şi sub terorismul mai mic seu i mare, ce-1 esercită guvernul prin

jupanii séi, dér se petrec regulat cu Émtarea legilor şi a constituţiei.

Ce mai vreţi déca, cum s’a în- in timpul din urmă, func­

ţionari de naţionalitate Saşi din co- iitatele Sibiiu, Bistriţă etc. au pro­bat în mod mult mai volnic faţă

Românii în cestiunea întrunirilor storale, decât funcţionarii unguri alte comitate, şi décá căpitanul

iliţiei ungur din Bistriţă opresce dór şi póte serbarea lui Roth, nd, că ea ar pute se turbure ia dintre naţionalităţi, fiind-că

ith a fost împuşcat la 1848 pen- ta „tradare de patriă?“ — o opresce, pe când în celelalte oraşe aceată

a fost condiţionat permisă, jir aici în Braşov s’a sevîrşit fără de licî o piedecă pe cuvéutul, că au­

torităţile au încredere în tactul aran- giatorilor ei?

Ce vreţi, decă la Braşov şi Bis­triţă alegătorilor români li-se denegă cu deseverşire dreptul de-a se în­truni, la Deş li-se dă voia condiţio­nat, er la Cluşiu, Turda, Deva, Şi- ria etc. autorităţile se sfiesc de-a le călca în pici6re şi acesta libertate de întrunire?

Nu denotă acesta coniusiă şi anarckiă în procederea autorităţilor, că guvernul central nu-şi mai dă silinţa se facă se se respecte cât de puţin legile şi constituţia faţă cu noi, Nemaghiarii? Nu aovedesce acest sport, ce se face în contul celor mai sfinte drepturi ale po­porului, că guvernul este autorul operei de subminare anarchice, ce s’a pus în lucrare de mult contra nostră? Nu dovedesce miseria acesta, că absolutismul cel mai împeliţat se plimbă prin ţ6ră cu neruşinare şi ici-colo îşi ia jos masca acope- rindu-se cu respunderea unor neno­rociţi funcţionari ai unei ere şi mai nenorocite?

Pănă când cred cei dela cârmă se potă juca acest joc ticălos şi abo­minabil cu libertatea cetăţenilor, cu sentimentele lor cele mai sfinte na­ţionale?

Mandatai lui Apponyi. Duminecă a predat o deputaţiune constătătore din 165 membrii toţî alegători din Jászberény în frunte ou presidentul electoral Pethes Pál iui Apponyi mandatul de deputat dietal. Apponyi a primit deputaţiunea în locuinţa sa din hotelul „Hungariaw, unde s’a ţi­nut. şi banchetul, după terminarea părţii oficióse.

In réspunsul său Apponyi malţumesoe alegătorilor din Jászberény pentru fidelita­tea faţă de principiile partidului naţional şi pentru hotărîrea bârbătescă, cu cari au înfruntat presiunea oficiosă.

De interes este în discursul lui Ap­ponyi pasdgiul în oare trage o paralelă în­

tre partidul naţional şi independent în ceea oe privesce paotul cu Austria, din care reese, că Apponyi începe să întrerupă co­chetarea cu partidul liberal şi să încline spre kossuthiştl. Etă ce dice între altele:

„Politica partidului liberal este poli­tica cercului viţios. Politica ndstrâ este po­litica realisării şi afirmării politicei lui Deâk Ferencz. Politica partidului iodependist este politica df* a tăia în două nodul gordian. Ea dau într’atâta drept independiştilor, întru oât dâcă se probăză, că un nod nu se pote desface, nu ne rămâne alta, decât să-l tăiăm. Eu am încredere în po­sibilitatea deslegării nodului şi mă angajez a mă lupta în direoţia acâsta cât mă vor ţin4 puterile şi până nu mă voiQ convinge şj eu pe deplin despre neputinţa de a des- iega acest nod“ ,

Egala îndreptăţire naţională a Flaman­zilor. Flamanzi în Belgia au dobândit în fine deplina lor egală îndreptăţire naţio­nală. Camera belgiană a votat în 20 1. c. legea, prin care se introduce limba fla­mandă (germană) în tote oficiile publice, în t6te şcolile etc. din Belgia în tocmai ca şi limba franoesă, cu tote că Flamanzii consiituă partea cea mai mică a popora- ţiunei belgiane. Aeâstă prevenire a popo­rului romanic, tocmai faţă cu elementul german ar pute să servescă ca esempiu viu şi elocuent şi altora, âr mai ales Maghia­rilor şi Germanilor din monarchia nostră.

Tempi passati.Este interesant de-a urmări dis-

cuţiunea, ce s’a încins între c[îarele cis- şi translaitane, în cestiunea cvotei mai ales acum, după peruela dintre oficioşii dela Yiena şi dela Pesta.

Cetind diferitele păreri sîmte omul făr’ de voie, că de astă-dată nu se trateză numai de o certă surda, ci sunt divergenţe vechi şi mari, cari acum cer cu necesitate se fia într’un fel seu altul tranşate. Este o bubă vechiă a organismului

dualist al monarchiei, care cópta fiind, trebue se spargă.

Intre opiniunile, ce se combat cis- şi trans, de sigur nu este cea mai neînsemnată opiniunea cji&relor independente cehice. Décá vre-o na­ţiune din Austria este chemată şi în drept se-şî dea votul ei în ces­tiunea litigiosă a cvotei, atunci acósta este naţiunea cehică, póte cea dintâiu, care timp de 80 de ani a contribuit relativ mai mult din prisosul muncei sale la plata celor 70 procente, ce le-a datorit în pu­terea pactului partea cislaitană a moDarchiei pentru acoperirea chel- tuelilor comune.

Este deci, în momentele de faţă de un deosebit interes a cunósce părerea Ziarului principal al parti­dei conducétóre cehice.

Maghiarii se opun şi ameninţă, 9crie „Narodni Listyu. Ei îşî conoentrâză tótá mănia contra contelui Badeni şi se sileso ai delătura. Ei ar voi să fiă ori cine mi- nistru-preşedinte în Austria, numai să în­cuviinţeze Maghiarilor tot ce-şi doreso.

Dér tempi passati, esclamă fóia cehioă, au trecut demult acele vremuri, când Ma­ghiarii dobândiau dela jumătatea vestică a monarohiei ceea ce doriau. Acésta se în­tâmpla p’atuucl, pe când majoritatea ger­mană liberală a parlamentului fácé tóté oe le ceróu miniştri pentru oa să se potă ţine la guvern cu ajutorul Maghiarilor şi să potă să eserceze supremaţia asupra popó- relor cislaitane, încărcând în spinarea lor tot felul de sarcini şi nedreptăţi.

Aceste vremuri s’au dus şi nu se mai reîntorc. Nici un guvern vienes, ori cât de prevenitor ar fi faţă cu Maghiarii, nu póte să mai facă ca parlamentul să reîno- éscá pactul economic şi mai ales învoiala privitóre la cvotă, în ohipul, în care a fost stabilită pănă acum. Nici chiar stânga reunită germană, d0că ar fi ea tare şi mare, n’ar mai face a^I oonoesiunt Maghiarilor.

Tote partidele din parlamentul aus­triac sunt unite în drépta pretensiune, ca Ungaria să contribue la cheituelile co­mun* ale monarohiei în viitor după cheia

FOILETONUL -GAZ. TBANS.“

„Cartea nâgră“.TJnde dai si unde crepă.

Prov. român.

msla „Cartea négráa (A „fekete könyva), nsá de br. btefan Kemény junior ín 1849, ţvilmtă de Hentaler József ín numerii

$1-131 din Mai 1895 ai lui „Magyarországa din Éudapesta.

De Axeiitie Severo.

(Urmare).

Tot la pagina 12 aduce autorul plân- feea véduvei Kis Gergely, dată împera-

în 1852, în care se plânge, că „a zomjazó vad oláh rabló hordáku (sél-

iieele hórde valahe însetate de sânge) íit în Sângătin, în Ighiu şi Zlagna

[Maghiarii nearmaţi, cu femei şi copii, rin Stremţ, Szűts Georgiu, care se da căpitan, i-a arestat. Nu vre să arate

iijestăţii Sale câte a suferit dela Olahi, după câte-va dile i-au liberat, dór în

lOctomvre 1848 i-au prins din nou lo­

cuitorii din Cetea*) pe toţi Ungurii din Stremţ cu muieri, cu copii cu tot, în nu­măr de 24 suflete şi i-au escortat în şan­ţurile Cetăţii dela Alba-Iulia, unde i-au ţinut două dile sub ceriu şi n’au căpătat alt-ceva de mâncare, decât prefunt, odată la di. Intr’aceea a venit acolo un adjutant al lui Iancu şi secretarul lui Prodan (a vér szomjas Prodán dühöngő Wagnerw), care în numele lui Prodan a dat Bomânilor pe- runcă „să ne ţină între lănci, că peste două <Şil© toţi ne vom spăsi şi vom căpăta pedépsa meritată. Noi însă am mai sperat, că prin magistrul poştei, care mai trăesce, vom dobéndi dela generalul Horak graţia şi vom fi apăraţi. E l a şi promis, că pe băr­baţi ii va escorta cu miliţiă la Sibiiu şi nu vom fi supăraţi de Români.

„Dór s’a întâmplat cu totul dimpo­trivă, pentru-că oficerul cel vărsător de sânge al lui Iancu şi Prodan pe bărbatul meu Kis Gergely şi pe Gal Laszlo nu i-au escortat la Sibiiu, ci la Blaşiu, şi la Orda de jos i-au omorît Românii, cari îi escortau.

„N ’ar trebui omul se créda, că şi din

*) Diminutiv din Cetatea, ca şi păcel dela pat şi SucebSăcele dela sătucel, sătucele. — Aut.

cetate, unde era auditoriat, se fia predaţi omenii pe mânile Românilor celor duri, dér în acel timp s’au întâmplat, pentru-că atunci nimic nu era cu neputinţă44.

Aici înşiră cu numele, cu locul nas- cerei şi etatea 114 indivicii, pe cari i-au omorît Românii la Cricău. încheia cerând, ca cei vinovaţi se fiă pedepsiţi, — dér nu spune cari — şi să-şi capete averea îna­poi, — fără a spune câtă avere.

La Nr. 127 dela 10 Maiü pag. 12 ne comunică autorul „Cărţii negre“ plânsorea văduvelor Benedek (föszolgabiro) şi a d-nei Szölösi (szolgabiro). Se bucură, că a venit Majestatea Sa, ca se se convingă de ne­norocirea lor şi a altor, în număr de vre-o 2500, pe cari hórdele vandale i-au neno­rocit împrejurul Aiudului. Se bucură, că deşi cu inima frântă, pot să astérná plângerea lor înaintea Majestăţii Sale. Arată apoi, că ele (femeile) în Octomvre 1848 fiind la Şard pentru culesul viilor şi vădând pre­gătirile Românilor, pentru mai marea si­guranţă s’au dus la Alba-Iulia, dér şi acolo a doua cli Românii au atacat oraşul şi l’au incendiat*) aşa dicénd în gura tunurilor (?),

*) Ce aserţiune®»brasnică dela o domnă! — Aut.

ceea ce se vede a fi de necredut, dór to­tuşi aşa a fost. Ce era de făcut? S’au în­tors érási la Şard, dór acum şi Şardul l’au asediat Românii, pe bărbaţii lor i-au în­chis într’un celar, pe ele le-au bătut. Când a venit tabăra lui Iancu, pe bărbaţi i-au scos şi în urmă i-au omorît, ér pe ele le-au târît prin noroiü pănă la Alba-Iulia, luân- du-le toţi banii, cu cari cereau să-i facă mai cruţători.

In urmă la porunca iubitorului de omeni general Wardener s’au dus la Aiud credând, că au scăpat de tóté suferinţele, dór atotputernicul Dumnedeu a voit, ca ele să vadă şi pustiirea acestuia. Lai mari probe au fost espuse, dór au mare spe­ranţă, că Majestatea Sa le va asculta ru- garea, pe ucigătorii bărbaţilor lor îi va pedepsi şi-i va obliga a-le despăgubi de daunele, ce sue la mai multe mii de flor.

Nu pot întrelăsa, a nu aclude lista numelor măcelăriţi, dimpreună cu bărbaţii lor. (Aci urmézá numele şi etatea a Bl persóne, cari au fost în adevăr măcelărite fără vină la Şard. La alt loc vom vede, care a fost causa acestei măcelăriri).

Comandanţii au fost Balazs controlor

Pagina 2, GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 261-1896

sescî din loc şi jur şi cu demnitatea impusă de moment au serbătorit me­moria acestui mare bărbat, deşi se simţia presiunea grea a atmosferei politice în care .trăim. Faptul, că în apreţiarea activităţii şi vieţii lui Roth, care a fost eminent naţională şi a fost strîns unită cu stările politice ale Ardealului în prima parte a se­colului — a apăsat greu asupra su­fletelor celor presenţî.

Seim, că autorităţile au oprit în alte centre ţinerea serbării, ér în unele a admis’o numai sub condi- ţiunea, её se evite orî*ce atingere séu glorificare a activităţii politice a lui Roth. Urmarea a fost, că co­mitetele arangiatóre din Sibiiu şi Reghin au abstat dela ţinerea ser­bării, vecţendu-se puşi în imposibi­litate de a serba în mod demn me­moria lui Roth.

In contrast cu aceştia, au aflat de bine Saşii din Braşov se serbeze aniversarea nascerei lui Roth şi cu restricţiunile poliţiale, şi de fapt au şi evitat cu o gróza penibilă totul, ce s’ar puté aduce în legătură cu nefirescile stări politice de astăc[î şi de acum cinci-^eci anî.

Deşi nimeni nu şi-a putut as­cunde gravitatea situaţiunei, mărită şi prin impasul în care au ajuns Saşii cu politica lor guvernamentală, totuşi s’a serbătorit destul de demn memoria lui Roth.

In cele urmatóre lăsăm se ur­meze raportul nostru special:

Comersul festiv a avut loo în sala cea mare a Redutei orăşenesc!, oare deja pe Ia orele 772 era îndesuităde public ales. Dintre onoraţioni săsesci вш observat pe d-nii: Oskar Wittstock, vicBrul bisericiei ev. luth., Dr. Fr. Jehel vice-prefectul comit. Braşov, primarul Braşovului Jacobi, deca­nul E r. Herfurth, parochul oraşului Fr. Oberth, căpitanul de poliţie Fr. Hiemesch, directorul gimn. Iul. Gross, preotul Fr. Sindel şi m. a .; dmtre Români am obser­vat pe d*nii: Di&mandi I. Manole şi Dr. V. Branisce. Saşii din intréga Ţâra Bârsei au fost representaţî prin delegaţi.

Balconul era întreg ocupat de pu­blic de dame din elita societăţii eăsescl din loc şi jur.

Maghiari şi alţi străini n’am observat.Sala era simplu -arangeată, făr’ de

nici o decoraţie, afară de stégül reuniunei de gimnastică săsescl din loo. Soena re- presenta o odaie în stil roman, ér în fund avea portretul lui Roth în mărime na­turală.

Drept introducere a esecutat capela orăşenesoă sub conducerea dirigentului Bran- dner, uvertura la „Rienzi4* de R. Wagner.

Comersul festiv s’a început precis la8 óre sub conducerea presideutului Henrik Oberth, care conform usului avea peste pept

eşarpa cu colorile Ardealului, mănaşă de soriroă şi sabiă. Cântarea de îatroducere t fost cântecul de comers: „Brüder reioht die Hand zum Bunde**»

Primul toast l’a rostit profesoral gimn. Carol FrătschJces, pentru raonarch şi patriă. Oratorul constată, că la tófe convenirile săsesol primul cuvânt est« dedicat Monarchului, faţă de oare şi*i păstrat poporul săsesc în tóté timpurile fi­delitate, chiar şi în timpuri când mornnkl ’şi uitase de Saşi; ou atât mai mult îdbî au sé fiă acum ou trup şi suflat pentru Monaroh, oând la diferite ocasiunl adat dovec}! cât de mult iubesee poporul săsesc, Proba cea mai recentă este răspunsul cil* duros al Monarchului la felicitarea pre* sidentului „Saohsentag^ului. Totodată ţine oratorul să-şi esprime şi sentimentele de gratitudine faţă de patriă, oare i-a primit ospital şi le*a dat posibilitatea sé se des* volte şi să-şi păstreze intactă individua­litatea naţională, de şi au fost şi timpuri grele, în oarl p&rea oă patria nu mai voesce s0-şl cuprindă fiii săi. Sunt şi mo* mente de durere, cum este momentul oare i-a întrunit astăcjl. Perpetueze-se acéslí durere îu inimele Saşilor, dór fără ură şi dor de résbunare. închină pentru Monarol şi patriă. Publicul a primit toastul cu stri­găte de „Hoch!“ şi a intonat apoi „Gott erhalte!“

După aceea a esecutat corul reu- niunei de cântări „Măunerges&ugvereio11 composiţiunea lui Kremser „Im deutschea Greiat und Herzen sind wir eins*.

Disoursui festiv l-a rostit directorul şcolei de fete Karl Thomas, oare ţinându-se de firul schiţei biografioe a apreciat im­portanţa lui Roth pentru Saşi, evitând o» multă precauţiune ori ce s’ar fi putut te- ftri la stările politice ale ţării. Dm schiţa biografioâ estragem următorele:

Ştefan Ludovic Roth s’a născut la 24 Noemvre 1796 în Mediaş. Studiile pri-l mare şi gimn&siale şi le-a făcut în Mediaş şi Sibiiu, In 1817 a plecat la Tübinga, unde a sorbit şi el din spiritul renascerii germane. La 1818 a plecat în Elveţia li Pestalozzi, unde a stat pănă la 1820, Ii 1820 a făcut doctoratul în Tübinga şi i plecat spre casă. A fost îmbiat cu posturiI strălucite în Germania, dór el a preferiţi să se re’ntoroă acasă şi să-şi pună puterile I în serviţiul némului séu. Umbla eu mail

I planuri reformatorice pe terenul învâţămea-1 ; tnlui, dér nepăsarea compatrioţilor séi fii reacţionarismul guvernului a zădărnicit to-! tul. Ca învăţător, profesor, oapelan şi preot a a lucrat pe tóté terenele pentru ridioarei I economică, culturală şi politică a popo*I rului său. A înfiinţat la Mediaş primul te-1 ren de gimnastică în Monarohiă după sis* I temui lui Iahn. A luat parte ca eonducö-1 tor în mişcările anului 1848 şi 1849, a fost I denumit de generalul Puchner în comitetul de pacificare şi trimis ca prefect pe Tér* 1 nave, pentru faptul acesta a fost apoi tras]

nefalsificată şi astfel să se delăture nedrep­tatea oe au suferit’o popórele cislaitane timp de 30 de ani.

Aceste popóre nu mai voeso să su­fere, oa Ungaria să esploateze şi de-aci înoolo şi să sărăoâscă partea apusană a monarohiei. Tote ţerile oislaitane sunt de acord, oă Ungurii trebue să plătescă în vii­tor, oeea ce după drept să vine pe par­tea lor.

Viitórele alegeri pentru parlamentul vienes vor dovedi unirea tuturor popórelor oislaitane tn a se apăra oontra esploatărei lor finanoiare în folosul celeilalte părţi a monarohiei.

Maghiarii cu intrigile lor dela curte, oe se ţes pe după culise, pot să réstórne pe contele Badeni, pe oare noi nici că-1 vom apăra; dér déoá Maghiarii cred, că le va suooede vre-o dată a cuceri parlamentul vienes în favórea postulatelor lor nedrepte, atunol sunt în mare rătăcire, oăcl nu le va succede a faoe să se compună un astfel de parlament, ori cât de mult s’ar înoorda, niol chiar deoă şi-ar strămuta brutalul lor aparat electoral la Yiena.

Astăzi întregul parlament austriao face front în contra mândriei brusoe şi a pre- tensiunilor nedrepte maghiare. In anul vii­tor domnii Maghiari vor vede, că vor avé să porte înfricoşate lupte.

Sarcina, ce ne-au impus’o Maghiarii, nouă popórelor cislaitane, trebue s’o scu­turăm de pe spinarea nostrâ şi puţin ne va importa şi gena, decă contele üadeni va fi ministru-preşedinte ori altul. Căol causa pentru care se portă răsboiui nu esteo cestiune personală, ci este o oausă im­portantă, pentru oara tóté popórele ois­laitane s’au angajat cu totă puterea şi acésta causă numai aceste popóre o pot resolva.

Aceste popóre n’au niol o frică de Maghiari, căol s’au săturat de a mai suferi ca fudulia şi îngâmfarea maghiară să se jóce cu banii şi cu bunăstarea lor. In vii­tor Maghiarii nu vor mai trata asupra oon- venţiunilor financiare şi economice cu mi- nistrul-preşedinte, ci vor trebui să trateze ou tóté popórele oislaitane. Şi dâcă d-nul ministru-preşedinte ar fi înclinat să jóce după pofta lor, tot nu le va folosi nimic Maghiarilor. De aci vine vigelia, oe s’a deslănţuit în tóté ţerile cislaitane in contra contelui Badeni. Ceea oe a voit să dobân- descă contele Badeni, n’a dobândit, el tre­bue să vadă din tóté, că prin aceea, că s’a străduit a dispune mai bine partidele pen­tru Maghiari, a comis o mare eróre po­litică.

Situaţia nesănătosă şi nenaturală de pănă acuma a popórelor oislaitane, le pă­gubesc forte mult. Ea trebue deol să se schimbe şi în nisuinţa lor de-a o sohimba, representanţii popórelor nu se tem de nimio.

Din Pesta răsună deja ameninţarea, că déoá popórele oislaitane nu vor ceda,

camerar, Ioan Papp din Cricău, Ioan Pap din Şard şi doi oficerî împărătesei: Mun- tzath şi Schöndruk.

Urméza plânsorea femeei Anica Va- rodi, văduva lui Beniamin Seres. Acesta era notar la Benic şi, după ce au început Românii a se mişca, a voit să se depăr­teze de-acolo, dér Românii l ’au asigurat, că nu ’i se va întâmpla nimic rău. Intr’a- ceea au venit într’o nópte mulţime mare*), i-au ridicat cu patru copii, i-au dus şi i-au închis într’o casă, unde nu puteau nici răsufla, fiind-că erau mai mult de 70 acolo. A doua 4i i-au scos la aer curat şi i-au aşe4at lângă o gropă. Acolo Savu Mitru a întrebat’o pe ea (pe văduva), unde sunt banii, ce i-a căpătat pentru vin. Eu i-am spus — dice femeia, — der el nu s’a mul- ţămit, ci m’a tras la o parte. Atunci s’a început măcelărirea. Mai íntáiü pe bărba­tul meu l’au lovit în cap, apoi pe ceilalţi, numai pe d-ra Maria Pál au cruţat’o, pen- tru-că s’a învoit să fiă nevasta unui fecior român, anume Torna George.

Cu ocasiunea asta câţl-va bătrâni şi

*) Da, după bătaia dela Cricău — Aut.

se va înălţa ideia kossuth-istă în mai mare măsură oa pănă aoum. Ei 4i°» uniunea reală, oe esistă a^I între Austria şi Unga­ria, nu este o necesitate. Cine să se tâmă însă de domnii Maghiari. Directorul came­rei comerciale din Praga li-a spus’o cu drept cuvânt, că statul lor n’ar pută să supravieţuâscă isolat nici măcar timpul oe se cere pentru denunţarea convenţiei va­male. Şi ce privesoe uniunea personală, realisarea idealului kossuth-ist, Maghiarilor le lipsesc banii, căci Austria nu va mai lua asuprăşl a doua 6ră datorii, pe cari dumnealor nu le plătesc nicî-odată.

Una e olar. Cislaitania va trebui să prefere în privinţa financiară şi economică uniunea personală, dâcă uniunea reală nu s’ar mai pute susţină decât numai prin oontinue jerfe mari din parte-i, ce cad nu­mai în folosul Maghiarilor. De aceea uniu­nea personală nu p6te fi şi nu va fi nici­odată un mijloc de spaimă pentru popo* rele Cislaitaniei.

Dăcă domnii Maghiari vorbeso de-o astfel de constituire a monarohiei habsbur- gice numai oa să ne faoă să reînoim pac­tul dela 1807, atunci suntem datori a le răspunde, că de atunci multe s’au schim­bat în Austria, în Ungaria şi în monarchie, de cari aderenţii politioei uniunei personale trebue să ţină târnă.

Maghiarii nu se gândesc, că deve­nind un stat independent vor juca un rol ou mult mai mic, decât acum, când plă- teso pentru cheltuelile comune ale monar­ohiei numai 80 procente. Şi oine le-ar mai împrumuta miliţia oa să-şi potă duce la sfârşit alegerile printre Slovaci, Români şi SerbI ?

Deoă cineva are causă a se teme de uniunea personală, atunol aceştia sunt Ma­ghiarii. De aiel ar urma deci învăţătura, că Ungaria însâ-şl trebue se se străduâscă a face, ca uniunea reală între Austria şi Un­garia să potă esista mai departe şi ca po- porele cislaitane să nu-şl dorâsoă uniunea personală.

Comersul festiv în memoria lui Roth.Braşov, 25 Noemvre n.

Compatrioţii noştri saşi din Ţera Bârsei au serbat er! în sala cea mare a „Redutei" orăşenesc! din loc ani­versarea de-o suta de anî a nascerii marelui lor bărbat Ludovic Ştefan Roth .

A fost o serbare naţională is- vorită din sentimentul de pietate a urmaşilor faţă de marele lor ante­cesor, a fost un tribut de recunos- cinţă activităţii epocale a acestui bărbat şi un omagiu de iubire sin­ceră memoriei aceluia, care pentru nemul seu şi*a sacrificat totul: acti­vitatea unei vieţi şi însă-şî viâţa.

S’a întrunit florea societăţii să-

femei au rămas cu viétá în sat, dér mai târcliu un hopşitar, anume Istrate George, după acesta Savu Mitru, Bucur Mitru şi Kerekes Marton i-au omorît şi pe aceştia. Lista numelor celor omorîţl e următorea: (Urmeză cu numele şi etatea 64 de masa­craţi, între cari 6 Jidani; mai încolo ur­meză numele văduvelor şi a orfanilor, pe cari suplicanta nu i-a numărat.)

Pentru măcelărirea celor însemnaţi în listă, numai Kerekes Márton şi Istrate sunt în ínohisóre, ceilalţi ucigaşi sunt liberi. După-ce s’a restabilit ordinea, Savu Du­mitru nu a negat, că i-ar fi luat banii, dér a afirmat, că i-a dat la popa din Galda, însă fiind-că acesta încă a fost amestecat în lucru, ea nu şi-a putut redobândi banii. Se rogă, ca vinovaţii să se pedepséscá şi se-i despágubéseá.

Declaraţiunea lui Iancu făcută în la­gărul dela Alba-Iulia d-rului Knöfler, pri- vitóre la uciderea administratorulni c. r. Nemegyei János.

Décá ar fi fost el (Iancu) la Zlagna, măcelărirea nu s’ar fi întâmplat. Altmin- trea scie bine cine a lovit şi omorît pe

Nemegyei, pentru-că respectivul i-a dat lui pughilarul (zsebkonyv), ce l’a luat din pu- sunarul lui Nemegyei, care pughilar şi acum e la el. Densul a şi dăruit pe făptuitor.

Urmeză învoirea, ce s’a făcut în 31 Octomvre la Ighiu de-o parte între şepte mari proprietari şi Români, pentru cari e subscris numai preotul greco-unit Pap Mi­klos*), de altă parte prin care Ungurii să legă a depune armele, adecă puscile cele milităresci, ce le căpătaseră din cetate, re- servându-şi cele private, ce le avură şi pănă atunci. Prin acesta autorul „Cărţii negre“ vre să probeze, că proprietarii din Ighiu, în urma învoelei, au predat armele şi că, fiind dssarmaţi, au fost ucişi. La acestă observare vom reveni.

In nr. 128 din 11 Maiu la pag. 12 arată autorul „Cărţii negre u, cum după proclamaţiunea Gubernatoriului, prin care se scutia persona şi averea tuturor, au omorît 6 tribuni călării, pe diregetorul Es- celenţei Sale baronului BanfFy Miklos la

*) Noi seim, că paroch unit la Ighiu a fost Nicolae Străjian s6u „popa Cula“, er Pap Miklos său „popa Culiţia“ era la Şard. — Aut.

Băgău, asemenea şi pe feciorul de caM (winaş“ ) al lui Boer Ferencz la Hopârta, cari amândoi aveau cu sine carte de salva* garda dela comanda c. r. şi paşaporte în regulă.

Intre tribunii pomeniţi mai sus pro*! babil a fost şi Muszui*) dela LörincziueranJ care a fost spaima a tot ţinutul. Acesta a fost negreşit, care a pustiit în cel mai crunt mod pe bogatul econom Nagy Pál din Şoimuş. „Ori-cât a stăruit autorul, ca ucigătorii diregătorulpi dela Gânbasşi ai feciorului de casă din Hopârta sé iii traşi în cercetare şi pedepsiţi, nu a putut isbuti, pentru-că ţeranii (maghiari?) m vréu să mărturisâscă, ca se se strige cil Românii şi să se espună la rősbunareaj acestora. In asemenea împrejurări încă fii astăcjl (1855), cum s’ar pute afla în sigi<| ranţă proprietarul de pământ în ţinuturile* acestea?

(Va urm) I

*) De acest tribun nu am mai aucjit, odjcetit unde-va pănă acum. Va fi fost un hoţ dl j profesiune. — Aut.

Nr. 2 61—1896 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 6

ijndecată după oe a căcjut Ardealul în liana insurgenţilor maghiari şi oondamnat Ii morte, a fost împuşcat la Cluşiu.

Discursul avêntat şi cu multă rutină «itoritioă predat a emoţionat adênc sufle­tele ascultătorilor.I Au mai toastat preotul Fridrich Schiel hâtru viitorul Saşilor, dorind ca înaltele liwşirl, oarî s’au contopit atât de armonic h individualitatea lui Roth sö devină pro­bitatea întregului popor săsesc, căcî nu- |i«i atunol va puté privi fără témâ în kior,

Profesorul Albert Schiel a toastat pen- lni tinerime, care este mândria némului liteso şi care este chemată să apere cele lui sfinte tesaure ale naţiunei săsesc!.

Reuniunile „Mănnergesang“ şi „Lieder Eranz“ au esecutat cânteoe naţionale să- pd, ér 16 membrii ai reuniunei săsescî «gimnastică au eseoutat ou multă preci- pe şi eleganţă un eserciţiu cu beţe■ fer.

Era deja după meciul nopţii când a lâeiat presidentul comersul cu cântecul : IStimmt en mit hellem, hohem Klang“.

CRONICA POL I TI CA.— 13 (26) Noemvre.

Mâne, Joi, se vor deschide camerele gare prin Mejestatea Sa. încă astăcjî, în Nov. n., camerele îşî ţin prima şedinţă; camera magnaţilor preşedintele îşî va «enta raporturile sale, ér în camera de­şilor se vor presenta mandatele depu­şilor şi preşedintele va raporta despre esagiul tronului. Mâne, Joi, la 12 din ф urma deschiderea solemnă prin monarch, ire-şl va rosti mesagiul sëu de tron.

*

Aoum, după-се pretutindenea în Un- рта s’au sfirşit alegerile de deputaţi, re- Étatol definitiv al alegerilor este urmă- mtl: Dintre 413 deputaţi, 289 sunt de-ai Hrtidei „liberărilor K (între aceştia oincî undate duple, asupra cărora se va ho- bi mai târ4iu), 49 de*ai fracţiunei kos- Éiste, 34 ai partidei „naţionale**, 21 ai partidei poporale**, 9 ai fracţiunei Ugron j 11 fîLră partide. Dintre aceştî de pe Ui, 4 e mai mult sigur, oă au întrat în ftriáda liberală, vor vota însă cu acestă ptidâ vre-o 8 inşî. Oposiţia numără, W tóté celelalte fracţiuni şi chiar şiV cei fără partidă, numai 124. De-acI pe, că partida „liberală4* are o majori- p absolută de 165 voturi.

*I 0 telegramă din Petersburg aduce o, be, care lasă a se conchide, că şi în pil a început în fine sé sufle un vént■ liberal. Anuma se spune, că consiliul ■Éterial a dat sëptëmâna trecută mai ptor editori de фаге permisiunea, de-a lita o eeriă de фаге nôuë, între cari pe cu principii liberale. Aceste фаге r i tupuse la nicï o censurà preventivă. A- piprocedere a guvernului se фое, oă a pua forte bună impresiă în Rusia şi se ppretézà oa un început pentru mai multe prme radicale, oe ar tinde la îmbună- pea situaţiunei interitóre a ţărei.

SOIRILE D i L E I .— 13 (25) Noemvre.

[ Pentra parochia vacantă de ci. I hşoml rechin se publică concurs în nu- tal de acji al „Telegrafului Român**, bninal de oonours este 30 de 4^e dela ■primei publicări. Emolumentele împreu- b ou acest post de paroch sunt socotite total cu 810 fl., pe lângă casa paro- nlL Concurenţii au a se presenta, în pul de conours, în vre-o Dumineoă Urbătore în biserioa din aoâstă paro­li spre a-ţl arăta aptitudinile lor în oele pe. Cererile a se adresa oficiului pro- ■wbiteral gr. or. al Braşovului, de unde m lua şi informaţiunl mai de aprdpe ■testarea parochiei.

— o—I Asupra ocopărei scaunului episcopesc Bttt din Lugoş, după oum li-se anunţă plor din Roma, se va hotărî în Consis-■ papal, ce se va întruni în 30 Noem-

vre n. o., va să (Jică peste câte-va c ile. Cu ocasiunea aceea se va hotărî şi asupra ocupărei scaunelor episcopescl romano-cat. din Biserica albă şi din Rozsnyo.

Alianţă ceho slovacă. In Praga s’a oonstituit o nouă reuniune cu numele: „Ceskoslovan&ka jednotau. Pe c}iua de erl, aoósta reuniune a arangiat o serată, cum sé cjice în apel, cu scop oa sé se dea des­luşiri directe asupra raporturilor între Slo­vaci şi sé se manifesteze în mod solemnei solidaritatea reciprooă între cele două na­ţiuni, Cehi şi Slovaci. La acósta festivitate au anunţat, oă vor lua parte conducétorii Slovacilor ca 0speţl, între cari Svetozar Húrban-Vajanski, Matei Dulia, Dr. Stodora şi alţii. Preotul evangelic slovac Holuby va ţinâ o disertaţiă întitulată: „Icóna din Trenointt şi cântăreţi slovaol s’au angajat a»se produoe cu acésta ocasiune.

—o—Alma de Danca Schiau. Despre mór­

tea tinerei d-ne Alma Merritt năso. de Dunoa Schiau comunică foile budapestane o epistolă, pe oare mama frumósei Alma a adresat’o amicei sale, baronesei Horváth- Splenyi. Epistola e de următorul ouprins: Iubită baronesă! Este o întâmplare înfri­coşată, Nefericita Alma suferea de durere de măsele şi înainte de-a pleca la teatru, Sâmbătă în 14 c., ou soţul séu George şi cu vérül séu, voi să-şi aline durerea cu oooain; şi ea a luat mai mult deoât era presoris. La 6 óre luâ cooainul şi la 8 era mortă. Mai multe nu-ţl pot istorisi. D-Tao cunosc! încă ca copilă, astfel scii tot, totul soii. Alma era în otelul Cecil din Londra, tóté au fost oficios constatate; caşul a produs mare emoţiune în Londra. Er! s’a celebrat prohodul. R0măşiţele pă- mântescl au fost transportate la New-York pentru de-a fi puse în cripta familiară Merritt. — Nefericita amică a d-tale: Con­stanţa de Dunca Schiau.

—o—Cununiă. D-l Eugen Brote ne face cu­

noscut căsâtoria sa ou d-ş0ra Adelina de Heldenberg, Felicitările nóstre.

O voce în contra celibatului. In limba maghiară a apărut o broşură întitulată „Ce­libatul séu necásétoria obligátóre a preo- ţilor“ . Autorul broşurei se vede a fi un preot catolic; el combate instituţiunea ce­libatului, arătând, că celibatul nu este o instituţiune divină, oi umană. Se provooă la „multele şi fatalele neajunsuri, oe le-a adus instituţiunea celibatului asupra socie­tăţii dela început şi până a4la, ér în oou- secenţă cere, oă „deóre-oe acestă cestiune nu este o oestiune internă ţinăt0re esolusiv de biserică, ci este o oestiune desohisă a societăţii întregi**, societatea sé urgiteze resolvarea acestei oestiunl după principiul, că nu popórele sunt pentru biserică, ci bi­serica este pentru poporă.

Imperatul Wilhelm şi onórea ofice- rilor. După o comunicare a fóiei „ Vor- wărtz“ , ímpératul Wilhelm I I sé fi 4*s cu ooasia revistei, ce a ţinut’o gardiştilor de nou asentaţl: Tunica, ce-o pórtá d-nii ofi- cerl este tunica mea şi cine se atinge de ea, sé atinge de tunica mea.

—o—O babă de 112 ani. In Conop a ré-

posat filele acestea ţăranca română Rosa- lia Luca, care a trăit toomai 112 ani. Din­tre 9 fii ai séi mai este în vi0ţă numai cel mai tinér, cu numele Pavel, care încă este un moşneag de 76 ani. E de notat, oă bötrána babă mai avea încă câţl-va dinţi, pe cari i-a dus ou sine în mormânt.

—o —Concert filarmonic. Mâne, Joi, în 26

Nov. st. n., va avé loo în sala cea mare a Redutei primul concert filarmonic al socie­tăţii filarmonice din loo, sub conduoerea dirigentului Anton Brandner. Programul e : 1) Symphonia Nr. 3 A-moll de Mendels­sohn, 2) Uvertura la Richard al Ilt-lea de Volkmann şi 3) Suite pentru orhestru dm balletul „Cave-Noisetteu de Tsohaikowsky. începutul preois 8 óre.

„Francia së uite şi së se împace!1'In totă pressa europénâ s’a făout

amintire despre un articul sensaţional al фагиЫ rusesc „Peterburske Vedomostiu, în care s’a predat ou multă căldură pentru împëoare între Francia şi Germania. Am fost luat şi noi notiţă despre acest articul şi oredem de interes a comunica acum mai pe larg oetitorilor noştri mersul ideilor nu­mitei foi ruseeol, care a sfătuit pe Fran- oesl sé uite de anul 1870 şi së se împace cu Germania. Neunirea între Franoia şi Germania ţine aceste douë mari state în stare continuă de înarmarea cea mai in­tensivă — фее „Peterb. Ved.u — şi acésta este causa, oă totă Europa a recăzut în starea militarismului ca în vechime şi în evul mediu. Décá acésta neînţelegere şi neunire ar privi numai pe Franoia şi Ger­mania singure, celelalte state ar puté së aştepte în linisoe pănă ce s’ar aplana acésta neunire între cele douë state ; durere însë, acest rëu a trecut deja de mult peste gra­niţele celor douë state şi au tras după sine şi poporă, cari nici cu gândul nu s’au îm­părtăşit la cérta dintre Germani şi Franoesl.

Nu e dec! mirare, oă în Europa së manifestă dorinţa generală, ca rëaboiul dintre Francia şi Germania së isbucnésoá cât mai curênd, căci în general acest rés- boiu e considerat de o miiă de ori oa un rëu mai mic, deoât a fost pănă aouma şi este pacea înarmată. De aceea fóia din Petersburg propune o modalitate, prin oare s’ar puté oa Europa sö scape de sarcina grea a militarismului fără rësboiu.

Ţarul Rusiei a călătorit prin Europa, precum este în genere recunoscut, oa prin­cipe al păcii şi de aceea e posibil ca sfa­tul, ce vine din Petersburg, ca Francia së se împace cu Germania fără rësboiu, së fiă primit cu sinceritate de ambele părţi. Franoia şi Germania au făcut tot posibilul së câştige bunătatea Ţarului şi s0-şî asi­gure amiciţia lui. Politica fóei din Peters­burg tinde acum de-a aduce un mare ser­viciu ambelor state şi de-a orea o mare operă spre binele întregei Europe.

„Francia trebue së uite anul 1870!“ Acésta este o coodiţiune tocmai pentru Franoia mai aspră, decât ar fi pentru orî- oare alt stat şi naţiune. Gazeta din Pe­tersburg se silesc^ de-a potoli sentimentele în punctele cele mai dureróse şi grele şi admoniază, фcênd, că şi abe state au tre­buit së uite de oele mai grave lovituri. Rusia a trebuit së uite chiar şi de anul 1854, şi cu privire la Germania anul 1866. La 1854 Francia nu a păgubit mai puţin pe Rusia, decât Germania pe Francia la 1870, şi totuşi Rusia este astăф cel mai bun amic al Franciéi. Rusia a uitat tot rëul, ce l’a suferit înainte cu 42 de ani din partea Franciéi şi a Angliei.

Ţarul în schimb a adus Franciéi cel mai nepreţios dar, el când a păşit pe te­ritoriul frances a îmbrăţişat înaintea lumei întregi pe preşedintele Republicei şi Rusia se gândesce acuma cum va primi Francia sfatul rusesc. Alsacia şi Lorena au, de si­gur, un forte mare preţ pentru Franoia, dér mai sunt pe lumea acésta şi alte te­ritorii ; unde politica ruséscá póte së aducă Franoiei mari servicii.

Delăturarea duşmăniei dintre Franoia şi Germania póte së esă spre binele celei dintâi, numai ceva bună-voinţă din partea Franoiei este de lipsă. Aşteptăm, фое „Ve- domosti**, ou încordare réspunsul Franciéi.

Provocare.Blaşm, 24 Noemvre 1896.

După-се de nenumërate ori am rugat atât privatim cât şi pre cale фапвйей- pre acei P. T. domni, oarî n* datoreso pentru opurile: „Epistole cătră un preot tînër“ partea I şi I I şi „Pregătire la mórte“ , dér cea mai mare parte nici pănă în present nu au satisfăcut aoesţei provooărl, subsorişii în numele sooietăţei teologilor români gr. cat. din Biaşiu, îi rugăm şi provocăm încă odată şi pentru ultima oră ia achitarea datoriei.-

Când societatea nostră s’a nisuit a pune la disposiţia Veneratului Cier nisce

opuri atât de valoróse şi atât de necesari pentru un adevărat păstor sufletesc, — şi oând spre acest scop nu a cruţat ostenelele, dér mai vârtos spesele avute ou edarea opurilor susamintite; atunci ou tot dreptul credem, că interesul sooietăţei nóstre pre­tinde, oa fiă-oare să-şi achiteze cât mai curând datoria.

Am cjis’o acósta în speranţa, oă nu vom fi necesitaţi a recurge la alte mijlóoe pentru redobândirea averei sooietăţei nóstre.

Pentru Societatea de lectură „Inocenţiu M. Clainu în Biaşiu.

Mihail Ilieş, Demetriu Racoţan, preşed. soc. secret, soc.

ULTIME SOIRI.Londra, 24 Nov. „Daily Mailytf

se ocupă de un plan de împărţire a Turciei, pe care plan 4i°e> Ţa­rul l’ar fi recomandat împăratului german într’o serisóre adresată lui. După acest plan împărţirea s’ar face astfel: Busia ar căpeta Asia mică, AustrO'Ungaria Salonicul, Francia ar căpeta Siria, Italia Albania, ér An­glia Egiptul. Constantinopolul ar ro­máné port liber sub inspecţiunea şi controlul represeatanţilor marilor puteri.

Constantinopol, 24 Nov. Delegaţii din Turcia şi din străinătate ai co­mitetului însărcinat cu reorganisarea gendarmeriei din Creta au ajuns la deplin acord între sine, cu escep- ţiunea punctului privitor la înrola­rea oficerilor şi tinerilor din străină­tate.

D IV E R S E .Bucuriă şi supérare de-odată. In

oraşul Ve3tra Caraby din Svedia s’a în­tâmplat dilele aoestea o mare nenorocire. Un proprietar bogat şî-a măritat într’o c}i două fete de-odată, una după un inginer şi alta după un silvicultor. După cununiă e datina în Svedia, că ospeţii şi poporul adunat întâmpină noua părechiă cu salve de puşcă. Tinerele părechl toomai au eşit din biserică şi voiau sé se uroe în trăsuri, când un om beat descărca o puşcă ruginită şi glonţul nimeri pe sora cea mai tínérá în cófá. Intr’aoeea se descărca şi a doua ţeve a puscei, şi acésta nimeri pe cealaltă soră în faţă, aşa oă la moment ambele surori au oâcjut mórte la pământ. Publicul privi­tor, înfiorat de aoestă scenă grozavă, voi sé se arunce cu furiă asupra beţivului uci­gaş. Gendarmeria ínső a întrevenit, legând pe beţiv şi ducându-l în arest.

Câsetoriă din iubire, p ilele trecute, înaintea altarului din mica biserică a unui suburbiu din Hastings (Anglia), o nouă părechiă îşi jură credinţă. Mirele era bo* gatul lord Lyveden în etate de 77 ani, ér mirésa o copilă frumuşică, săracă, anume Mibs Iulia Emery, în etate de 18 ani. Miss lulia Emtry îşi trage originea dintr’o fa­milia f’órte simplă din Hastings ; pănă atunci ea .servea într’o prăvăliă. Aci lordul L y ­veden a făcut cunosoinţă cu frumósa co­pilă şi piâcendu-i de ea, i-a oferit 1a el un post de secretar, pe care copila îl primi ou plăcere. Iu scurt timp lordul se amoresâ de copilă şi ceru mâna. Lordul Lyveden a mai fost odată însurat. Fiiul lui cel mai mare, Reverend Courtenay Ver- non Fitzwilliam, este toomai ou 32 de ani mai bătrân decât mamă*sa maşteră.

L î i e r a f u ră>In editura librăriei C. Sfetea din Bu­

curesci a apărut Aeneis, partea I din ope­rele complete ale lui P. Vergilius Maro, tradusă în formele originale de George Coşbuc. Preţui 5 lei» Volum elegant, tipar curat şi legibil. In prefaţa volumului d-i Coşbuc spune, că de câţl-va ani se ooupă ou traduoerea operelor lui Vergii, Homer, Piaut, Terentius şi Aristofane. Cu volumul aoesta începe seria traducerilor.

Proprietar: Dr. Aurel Sflyrsţianu.Redactor responsabil: Qregarîu üa ion ,

Pag. 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 243—1896.

Cursul 8a bursa din Viena.Din 24 Noemvre 1896

Reiata mxg. de aur 4% • • •Renta de oor6ne ung. 4% • •

Iaipr. căii. fer. ung. în aar 4Y2%Impr. căii. fer. ung. în argint 4l/2°/<

Oblig. oăil. fer. ung. de ost. I. emis Bonuri rurale ungare 4% . .Boeurl rurale oroate-slavone. . imprum. ung. ou premii . . .Lofmrl pentru reg. Tisei şi Segedia Renta de hârtie austr. . . .Renta de argint austr. . . .Renta de aur austr...................LosurI din 1860 ...................Aoţii de ale Bănoei austro-ung&ră

Acţii de-ale B&ncei ung. de credit

Aoţii de-ale Bănoei austr. de oreditNapoleon d o r i ................... ....MircI imperiale germane . .London v i s t a ........................Paris v i s t a ............................Rente de cor6ne austr. 4%* .Note italiene............................

122.15

99.15

122.20 101.-

120.7597.4597.15

151.25186.50101.25101.25 122.65143.50 940.—

401.50 364.10

9.53 58.77%

119 85 47.50

101. - 45 15

Nr. 16445-1896.

Cursul pieţei Braşov.Din 25 Noemvre 1896.

Bancnote rom. Câmp. 9.47 Vend. 9.50Argint român. Cump, 9.43 Vend. 9.46Napoleon-d’ori Cump, 9.51 Vend. 9.54Galbeni Camp. 5.61 Vend. 5.64Ruble rasescî Cump. 126.— Vend. — , ~

Mărcî germane Cump. 58.30 Vend, 58 80Lire turcesc! Cump. — . — Vend. —.—Scris. fono. Albina 5% 100.75 Vând. 101.75

Pentru împărtăşirea acelor, cari studieză cu stipendul anual de 400fl., din fundaţiunea J o s e f W e h l m a - c he r se eacrie prin acesta concurs.

Reflectanţii au ca se documen­teze :

1. Că denşii sunt din Transil­vania, şi anume din părţile „ mona r - ch i e i a u s t r o - u n g a r e “, cari îna­inte de uniunea cu regatul Ungariei, politice au format „ m a r e l e p r i n ­c i p a t T r a n s i l v a n i a 44.

2. Că sunt seracî, i. e , că atât ei cât şi părinţii lor nu posed avere,

8. Că ’şî percurg studiile cu di- liginţă şi cu sporiu bun. Stipendiul se solvesce la cassa orăşenescă în luna lui Februarie şi Septemvre al fiă-cărui an în rate semi-anuale, de- cursive de câte 200 fl., şi anume pană la solvirea legală a studiilor.

Reflectanţii au de a-şi ascerne petiţiunile provecjute cu timbru de 50 cr., pănă în 2 Decemvre a. c., la ora 1 la prânz acestui magistrat.

B r a ş o v , 14 Nov. 1896. 1 1 1 0 ,2— 3 Magistratul orăşenesc.

[PBt №

I

X

Q O O O Q O Q O Q oil- f l

O specialitate naturală nepreţuibilăeste apa minerală alcalin-accidă bicarbonatâ

Isvoml „MATILDA“ de Bodok,care după experienţele făcute sau dovedit ca o apă medi­cinală prea eficace şi plăcută, mai ales: l a C O n tu rb â r î de mistuire, maladieie stomacului, a r in ic h i ­lo r , a b e ş te li udului şi ale o r g a n e l o r r e s p i r a - t o r e etc.

№

Bonviz de primul r a n gcare prin limpezitatea sa rară şi prin conţinutul seu ma­re în acid carbonic natural — de un gust şi efect prea plă­cut şi binefăcător— va îndeplini chiar şi pretensiunile cele mai delicate, ca cum nici o altă apă minerală.

DEPOSIT PROPRIU în B r a ş o v : strada Căldărarilor Nr. 68, în S iM iu , S i g i i i ş o r a şi în A i h a - J u l i a : la D-l I. B. Misselbacher sen., în C lu j : la Segesváry és társai, în H e v a : la Balog Gyula, în © r e ş t i e : la Németh János.

Cu tóta stima:

1025,40-100 Administraţinnea isvomhi„Itt A T I L D A.“

T O S E r © t t ö i s g k x " ,(comit. Háromszék). B o d o k * ( T r a n s i l v a n i a ) .

----- -------Ecâi

fP№* Numere singuratice din „ Gazeta Transilvania' ú 5 cr. se potü cuinpéra îs librăria Nicolae Ciurcu.

Mersul trenurilorpe liniile orientale ale căii ferate de stat r. u. valabil din I Oct» 1896.

3 i d i f t { i e § t % - P r e d e a lTrende

persón.

Tren

accel.Tron

mixt.

Trende

persón.

Tren

accel.

10 —

8.8011.211.333.42 8.58 4.38 5.206.43

8.052.154165.48

6.32 7.168,07 8 34 8.49 9.06

10.12 10.42 11.01 11.09 11.31 11.48 12.05 12.33 12.47 1.181.34 2.132.32 3,04 3.40 4.035.34

7.087.157.438.18

9.079.87

10.37Tr. prs 11.10 11.27 12 30 12.57 109 1.16

11.40 11.65

5.10

8050.45

6.126,417.168 ,-

3.654.405.10

12. OU

8.00

1.222.193.32 3.515.136.147.32 8.21 &40j 9.09

10.4011.2511.4911.5912.2912,551.30 2.08 2.27 3.113.31 3.46 4.08 4.45 5 27

9.0211.331.482.063033.454.064.535.326,24 6 592,17 2.52 4 45

2009.15

11.1912.472.112.182.50 3.26

4.174.50

555

5.396.086.196.577.30

6 12 7.508.379.079.40

10.251 1 .-12.26 111

P1*

Ísos.l pl. >

8 30

6.116.277.27 7.50

8.178.33 8.38

9.09

9.42!9.449.59

10.2210.5111.1212.2612,58l.löj1.342.09 2.19

3 01 3.31

sos.pî.

Ysos.

9.30

Ysos.pl.

Viena . . . B u d a p e s t a Szolnok . . P.-Ladány. .

Oradea-mare .

Mező-Telegd . Rév . . . .Bratoa . . . Cinci a . . . B.-HuiedinGhârbău . .

Cloşiti # . .

Apahida . . Ghiriş . . . Cucerdea . . Uiuóra . . . Vinţul de sus Aiud . . .

Tei aş . . .

Crăciunel . . Biaşiu . . . Micăsasa . .

Copşa-mioă .

Mediaş . . .Elisabetopol .Sighiş6ra . .Haşfalău . .Homorod . .Agoştonfalva .Apaţa . . .Feldióra . .

BOB.A

rpi.Isos.

I piisos.

ipl.Isos.Jk

pl.SOS.

Tren de

persón.

Tren

mixt

1.55 7.3.371.19

11.0410.4410.079.309.108.327.546.54 6.13

U h

Tren

accel.

1.557.405.313.56

Tr. expi.

p i!'}Bra?ov •

isos.

Timiş . . P r e d e a l Bucuresol .

.pi .Isos.

î'p l.

3.363.18

2.48

2.15 2 12

1.401.06

12.5211.54

1111

10.1010.05 9.39 9.12 5 35

8.007.106.135.385.49 4.59 3.18 2 23

5.245.02 3.37 3.062.492.41 2,17 1.55 1.29

12.5512.40 12.0111.41 11.1410.55 10.219.42 9.12 7.457.02 6.36

2.37 2.31 2 01 1.34

12.5212.20

11.0110.45

9.238.49

8.238.06

Tren

accel.

Trende

persón.

7.20

tr.pers.

1.5011.4410.038.438.388.117.46

7.086.89

5.23

4.354.032.552.252.082.001.381.17

6.208.104.282.17

11.3211.1710,4210.089.509.198.877.377 . -6.456.27

5.585.085.204.14 3.329.15

12 57 12.32' 11,59 11.28 11.10 11.05 10.48 10 18 9,43 9.19 7.38 7.22 6.48 6.33 5.57

5.204.143.32

5.124.334.27 4.20 3.59 3.38 5.06 2.40 2.26 1.541.351.01

12.4512.1611.33 11.16 10.039.259.018.28 7.489.088.288.013.15

Cucerdea — €$şorlieiu — Kegli.-s&sesc.

Trenmixt

Tren

persón.

2.30Î 3 19 412

8.108.519.37

5.12 10.27 5.40| 10.42 7.14112.16

Trende

persón.

3.113.524.375.265.367.14

N o t ă :?nseTOnéz& őreie

Trende

persón

10.5911.4012.261.14

pl. sos.

pl.sos.

Órele dp nópte.

Cn cer dea Ludoş .Cipău .

sos. ^pl. / Oşorhei

sos. Regfa.-săs.. . pl.însemnate în stânga staţiunilor sunt a se ceti

. {

Trenüde

person.

7.457.026.28

Trenüde

persón.

Trenüde

persón.

5.34

2.361.581.19

12.259.20 7.54

8.317.386.55

Trenümixtü

trende

persón.

G li i r i f u r «5 a

trende

persón.

7 33 7.53

tren

mixt

11 — 11.20

tren

mixt

5 ,-5-20

trende

person,

10.2110.41

GhirişTurda

61

trende

persón,

5.054.45

tren

mixt

10.3010.10

trenmixt

3 .2 03 .0 0

9.1S

— Sibiiu — Avrigr — ITag&raşTrenmixt

12.42 9.59

11.01 9.54 9 35 8:05

5.50 5.04 3.30,

de sus în jos,

2.203.574.19

4.456.357.01

trende

persón.

11.551.251.48

4,346.168.42

trenmixt

7.108.509.152.053.586.35

3.13 3 39

I

pl. Oopşa inică Ocna . .

sos.\ 0.... pi. / Sibun • •

A ir ig . . sos. Făgăraş

80S.

/ P!-l SOS.

P1-

trenmixt

9.348.117.447.296.023.28

Trenmixt

trende

persón.

trende

persón

3.05 1 27

12.57

6 .255.074 .4 0

li 11. 101 8.5Î 7.U

u=

i n e r i a (Pisti) — H u n e d o r a

tren

mixt

6.156.387 . 1 3

trenmixt

11.3511.5412.20

trenmixt

4.254.485.23

trenmixt

10.2810.4611.12

Simeria . Cern a. . Htmedóra

trenü

mtxtü

4.504.344.10

trenümixtü

10.2510.05

9 . 3 8

trenümixtü

3.102.542.30

miiti

№ r C e r n e ş t i

trenü

mixtü

8.35 10 28

trenü

mixtü

4.556.36

trenü

mixtü

BraşoyZerneştî

*

í

trenü

mixtü

7.446.20

trenü

mixtü

1.2912.05

m i i r e ş - l i U d o ţ i b i s t r i ţ a

4 . - 5 036 487 38 8.33 9 07 9.59

* 9.10 4.20E10.28 5.35E12 41 că ^» 1.541 3.02

oi Ü

t i 8i. 3.41 ?> 4 55 }

Mnreş-Ludoş . . .Z a u ........................Ţagn-Budatelic . . St. Mihaiu de câmpieLe chiu ţa ...................Ş.-Mâgiiiărnş . . . B is tr iţa ...................

6.465.49

XCoS-. 00o a

7.216.24

4.503.442,482.011.16

A r a d - T i m i § ó r a

6.207.088.01

12.47

11.25 5.- W

12.15 6.141.10 7.39 18.47 12 27 5.10 y

Arad Vinga Timiş óra Seghedin.

61

10.43 3.449.42 3.018.20 2,-

1 6 05 2 30 1005

I l i S i si —

tronü

mixtü

5.305.42ö.Oö

trenü

mixtü

2.152.272.51

pi. Sibiiu . sos. „ Seleinberk „„ Cisnădie pl

d i c . S i g l f t l ş o r a — O d o r h c iu - s é c u e N i

trenü tienü trenü trenü trenű twdmixtü mixtü mixtü mixtü mixiu miit

7.10 9.20 3 2ü 11.08 ÎSighişora . . . 9.51 5.6.57 9.07 3.64 11.48 Haşfaleu . . . 9.02 416.36 8.46 6.2U 1.59 ödoriieiu-sécuesc. 7.15 3,

cele însemnate ín drépta de jos în sus. — Numerii meuadraţî eu linii mai aş

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.