Suport Curs ADHD

8/16/2019 Suport Curs ADHD

1/38

UNIVERSITATEA BABEŞ - BOLYAI

CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

MASTERAT

Programe e !"#er$e"%!e &'!(o&eagog!)* +a )o&!!! ), ADHD

Le)#or ,"!$ r Ar!a" Ro.a"

1


2/38

Mo,+ I

S!"rom,+ e e/!)!# a#e"%!o"a+ .! (!&era)#!$!#a#e +a )o&!+ 0ADHD1 2 &ro3+ema#!)* ge"era+*

44 ADHD-,+ 2 e/!"!%!e .! '!moma#o+og!e

444 De/!"!rea ADHD-,+,!În mod oficial tulburarea de atenţie este cunoscut sub denumirea de ADHD (American

Psychiatric Association, 1994), deşi majoritatea nespecialiştilor şi chiar unii specialişti utilizeză ncădenumirea de ADD (denumire dată n anul 1!"#)$ %a urmare a rezultatelor cercetării ştiinţifice, denumireaa fost schimbată$ &'istă rezultate ştiinţifice concludente că ntre deficitul atenţional şi hiperactiitate catulburări nu e'istă mari ariaţii$ ADHDul, conform ultimelor cercetări este compus din trei subtipuri nfuncţie de principalele caracteristici * netaenţie, impulsiitate şi hiperactiitate$ Astfel se distin+*

ADHD ',3#!&,+ &reom!"a"# "ea#e"# (multiple simptome de neatenţie cu simptomefoarte puţine sau fără simptome de hiperactiitateimpulsiitate)

ADHD ',3#!&,+ &reom!"a"# (!&era)#!$ şi impulsi (multiple simptome de

hiperactiitateimpulsiitate cu simptome foarte puţine sau fără simptome de neatenţie)ADHD ',3#!&,+ )om3!"a# (simptome multiple de neatenţie, impulsiitate şihiperactiitate)

Aceste subtipuri au fost stabilite pe baza faptului că unii copii au dificultăţi n a sta liniştiţi oanumită perioadă de timp sau la nielul comportamentului inhibiti, ceea ce mpiedică abordarea şifocalizarea asupra sarcinilor şi actiităţilor$ Alţii acordă atenţie unei sarcini, nsă nu se pot focaliza asupraacesteia din cauza impulsiităţii şi hiperactiităţii, a-nd un control slab asupra impulsiităţii şi asuprantre+ii actiităţi n ansamblu$ .ubtipul cu prealenţa, cea mai mare este cel combinat$ Aceşti copii prezintăo simptomatolo+ie combinată a celor trei caracteristici$

445 S!moma#o+og!a ADHD-,+,!

.pecialiştii n dia+nosticul ADHDului utilizează setul de criterii din D./ 0 ( AmericanPsychiatric Association 1994). Principalele caracteristici ale ADHD-ului sunt neatenţia, impulsivitatea şihiperactivitatea. Prezentăm principalele simptome ale celor trei caracteristici ale ADHD-ului:

Nea#e"%!a

%opilul cu ADHD este descris ca a-nd un c-mp atenţional scurt şi ca fiind distractibil$Distractibilitatea şi neatenţia nu constituie două noţiuni sinonime$ Distractibilitatea include un c-mpatenţional scurt şi se reflectă n uşurinţa cu care un copil renunţă la sarcină$ Atenţia, pe de altă parte este un proces care include mai multe părţi* focalizarea (căutăm cea care ne atra+e atenţia), selecţia (ale+em cea

care solicită atenţie pentru moment), susţinerea (menţinerea atenţiei pentru perioada care este neoie),concentrarea (eităm acei stimuli care ar putea să ia locul stimulilor asupra cărora este neoie să fim atenţin acel moment), schimbarea (actiarea altor stimuli dacă este neoie)$ Distractibilitatea nseamnă căanumite se+mente ale procesului atenţional sunt afectate$ 2nii copii au dificultăţi de concentrare asuprasarcinilor (n special sarcinile rutiniere sau plictisitoare)$ Alţi copii prezintă dificultăţi la debutul sarcinii, ntimp ce alţii pierd direcţiile de rezolare a sarcinii$

3


3/38

S!mome+e "ea#e"%!e! )o"/orm DSM IV6

dificultăţi de focalizare asupra detaliilor sau +reşeli frecente n sarcinile şcolare sau ale actiităţidificultăţi de concentrare a atenţiei n realizarea sarcinilor sau actiităţile ludiceneatenţie aparentă n timpul unor conersaţii directe

neurmarea instrucţiunilor şi eşec n finalizarea sarcinilor şcolare, a muncii sau altor actiităţi ( nudatorită unui comportament opoziţional sau eşecului n nţele+erea instrucţiunilor)dificultăţi n or+anizarea sarcinilor şi a actiităţiloreitarea sau ezitarea de a se an+aja n sarcini care solicită efort mintal susţinut (cum sunt

sarcinile şcolare sau tema de acasă) pierderea accesoriilor necesare rezolării sarcinilor sau realizării actiităţilor (jucării, nsemne

şcolare, instrumente de scris, cărţi sau alte accesorii )$distra+erea atenţiei de către stimulii e'terniuitarea sarcinilor zilnice pe care trebuie să le ndeplinească

H!&era)#!$!#a#ea

Actiitatea e'cesiă este simptomul cel mai izibil n ADHD$ %opilul mic şi preşcolarulhiperacti este descris adesea ca 4fiind +ata de plecare5 sau 4un motor pornit5$ 6e măsură ce creştehiperactiitatea scade$ În perioada adolescenţei sau cea adultă actiarea e'cesiă poate să se manifeste subforma unui comportament a+itat (A6A, American Psychiatric Association, 1!!7)$

S!mome a+e (!&era)#!$!#*%!! )o"/orm DSM IV0477816

a+ită m-inile şi picioarele atunci c-nd este aşezatşi părăseşte locul din sala de clasă sau n anumite situaţii n care ar fi preferabil să stea aşezatalear+ă sau se caţără e'cesi n situaţii n care acest comportament este inadecatare dificultăţi n a se juca sau a desfăşura actiităţile din timpul liber n mod liniştiteste 4pus pe plecare5 sau adesea acţionează ca şi cum ar fi 4propulsat de un motor5orbeşte e'cesi

Im&,+'!$!#a#ea

Adesea, la nielul simţului comun impulsiitatea nsemnă impulsiitate co+nitiă, adică aacţiona fără să +-ndeşti$ 0mpulsiitatea copiilor cu ADHD are o caracteristică puţin diferită$ Aceşti copiiacţionează nainte să raţioneze din cauză că au dificultăţi n a aştepta sau a li se nt-rzia satisfacţia$0mpulsiitatea i determină pe aceşti copii să orbească nainte de a le eni r-ndul, săi ntrerupă pe ceilalţişi să se an+ajeze n comportamente cu risc ridicat$ %opilul poate traersa strada fără să se asi+ure sau să secaţere n -rful unor copaci foarte nalţi$ Deşi, un asemenea comportament este riscant, copilul nu este nmod real un temerar, ci mai de+rabă un copil care are dificultăţi n controlul impulsurilor$ Adesea, copiluleste surprins să descopere că este ntro situaţie periculoasă şi nu are soluţii ca să iasă din ea$

8


4/38


5/38

Scale comportamentale completate de părinţi şi profesori;Observaţii asupra copilului;Teste variate care să releve IQ, nivelul adaptării sociale şi emoţionale, precum şi tulburările

specifice de î nvăţare;

Este important să se ştie că aproape î n mod caracteristic, copilul cu ADHD, se comportănormal î n situaţii noi, mai ales î n situaţiile de unu la unu. Un diagnostician profesionist nu va realiza o

evaluare bazată doar pe modul î n care copilul se comportă î n perioada petrecută î mpreună. Testelemedicale sofisticate cum sunt cele EEG (evaluează activitatea electrică cerebrală) sau RMN (investigareacu raze X a anatomiei cerebrale) nu constituie o parte a rutinei evaluării. Asemenea teste sunt utilizate, doaratunci când diagnosticianul suspectează o altă problemă, aceste cazuri având o frecvenţă redusă. În modsimilar, tomografia prin emisie de pozitroni (PET) au fost utilizată recent n scopuri ştiinţifice, dar nuconstituie o parte a ealuării dia+nostice$

După realizarea ealuării se pot trasa 8 determinări*

copilul are ADHD

copilul nu are ADHD, dar dificultăţile lui se datorează unei alte tulburări sau altor factori

copilul are ADHD şi o altă tulburare (condiţii de coe'istenţă)

În le+ătură cu prima determinare )o&!+,+ are ADHD specialiştii pun acest dia+nostic pe baza criteriilor din D./ 0$ 2n important criteriu dia+nostic este ca simptomele să fie prezente nainte de-rsta de = ani$ Aceste simptome sunt inadecate n raport cu -rsta şi cauzează dificultăţi semnificatie lanielul funcţionării şcolare şi sociale$

A doua determinare- )o&!+,+ ", are ADHD, dar are dificultăţi ca urmare a unei altetulburări sau altor factori este stabilită pe baza criteriilor din D./ 0 şi e'perienţa specialiştilor nle+ătură cu simptomatolo+ia similară$ %onform D./ 0, ADHDul nu este dia+nosticat, dacă

simptomatolo+ia este mai specifică unei tulburări psihice (tulburări de dispoziţie, tulburări de an'ietate,tulburări disociatie, tulburări de personalitate, schimbări la nielul personalităţii datorită condiţiilor +enerale de medicaţie sau dependenţei de anumite substanţe)$ În cadrul tuturor acestor tulburări,simptomele de neatenţie trebuie să apară nainte de = ani, iar copilul nu a prezentat comportamenthiperacti sau impulsi (A6A, 1!!7, pa+$"8)$

Anumiţi factori psihosociali, cum ar fi diorţul parental, abuz, moartea iubitei saudestructurare a mediului (schimbări de domiciliu sau şcoală) sau dezastre pot determina temporar simptome de neatenţie, impulsiitate şi hiperactiitate$ În acest caz simptomatolo+ia creşte brusc nsă nuare o durată foarte lun+ă$ Însă dacă un copil a aut e'perienţa unor asemenea factori psihosociali, nu se poate conchide că simptomatolo+ia specifică ADHDului nu se datorează acestei tulburări ci doar acelor e'perienţe traumatizante$

A treia determinare )o&!+,+ are ADHD )are )oe=!'#* ), a+#e #,+3,r*r!, cum ar fi tulburăride năţare, tulburări de comportament opoziţional sau tulburări de conduită$ >oţi aceşti factori trebuie luaţin considerare n ealuare şi să se realizeze un mana+ement eficient$

În scopul dia+nosticării unui copil cu tulburare de atenţie este necesară colaborarea unei echipe caresă interpreteze date medicale, psiholo+ice, comportamentale şi educaţionale$

.copul evaluării medicale este de a determina dacă nucleul de simptome (hiperactiitate,impulsiitate, neatenţie, etc$) este mai puternic dec-t se aşteaptă n mod normal ţin-nd cont de -rstacopilului$ .e urmăreşte depistarea unei posibile cauze medicale care ar sta n spatele acestor simptome$

?


6/38

Observaţiile părinţilor şi ale profesorilor se realizează prin completarea unor scalecomportamentale standardizate$ Aceste scale reduc +radul de subiectiitate n ealuare copilului$

Evaluarea psihologică şi educaţională izează modul de realizare a sarcinilor care suntafectate n mod normal n ADHD@ADD$ .e poate utiliza testul >ISC-R 'a, S#a"/or 2 B!"e#I"#e++!ge")e S)a+e$ Aceste instrumente pot furniza informaţii despre abilităţile co+nitie, limbaj,funcţionarea percepţiei, memorie, atenţie sau stilul de năţare$

2n rol foarte important n psihodia+nostic l au sarcinile care măsoară funcţionarea

cognitivă executivă (%&)$ %& este măsurată utiliz-nd un subset de probe neuropsiholo+ice (ealuări alefuncţionării părţii frontale a creierului), cum ar fi >!')o"'!" Car Sor#!"g Te'#: T,r",+ !" Ha"o!:Te'#,+ S#roo&: La3!r!"#,+ Por#e,' şi diferite teste de fluenţă erbală$ /ai multe studii (pentru o sintezăBiancola şi >arter, 1!!!) au pus n eidenţă o corelaţie ntre performanţa scăzută la probeleneuropsiholo+ice menţionate şi a+resiitatea impulsiă la copii$ Biancola (1!!?) afirmă că aceastădeficienţă %& poate accentua manifestarea a+resiităţii prin reducerea inhibiţiei comportamentale$ În plus,slaba capacitate de abstractizare este conju+ată cu un slab control atenţional, cu infle'ibilitate co+nitiă şi oscăzută capacitate de ealuare$ 6ennin+ton şi urnul din Hanoi, >estul .troop, /atchin+ amiliar i+ures >est şi >railma:in+>est$ De asemenea, ei au releat deficienţe n unele sarcini de inhibiţie motorie cum ar fi BooBo şiAnti.acadă, precum şi n unele sarcini de memorie de lucru (di+itspan)$ Alte studii au pus n eidenţă unamorsaj negativ redus la copiii cu ADHD (Hou+hton şi >iper, 1!!7)$

%ea mai utilizată dintre sarcinile de atenţie e'ecutiă este Stroop-ul , n arianta standard saun ariante deriate, dintre care se pare că cea mai adecată este Counting Stroop (9ush şi colab$, 1!!")$6rincipiul .troop este unul simplu* i se prezintă subiectului denumirea unei culori scrisă cu o altă culoare(de e'emplu, roşu scris cu culoarea +albenă), subiectul trebuind să denumească c-t poate de repede,culoarea cu care este scris cu-ntul$ .e nre+istrează timpul de reacţie de la apariţia cu-ntului p-nă aparerăspunsul subiectului$ În arianta %ountin+ .troop apar cifre, de e'emplu trei de 7, subiectul trebuind săspună c-t poate de repede, c-te cifre sunt prezente pe ecran$ În +eneral, această sarcină măsoară reacţiasubiectului ntro situaţie de conflict co+niti, n care semnificaţia cu-ntului interferează cu semnificaţiaculorii cu care este scris (n arianta standard)$ >oate studiile n care sa procedat la o scanare a actiităţiicerebrale (utiliz-nd E/ funcţional sau 6&>), n timpul derulării acestei sarcini au pus n eidenţăactiarea diiziei co+nitie a +irusului cin+ulat anterior, n special cel drept (ariile 37 şi 83 ale lui9roadman)$ Date fiind cele spuse anterior despre funcţionarea acestei zone corticale la subiecţii cu ADHD,sunt uşor de e'plicat aceste performanţe la sarcini .troop a subiecţilor cu ADHD$

Amorsajul negativ constă n acţiunea inhibitorie pe care o are un stimul distractor asupradetectării unei ţinte care ulterior apare n locul său$ %u alte cuinte, dacă pe un ecran apare ntro anumită poziţie un stimul ţintă şi ntro altă poziţie un stimul care trebuie i+norat (distractor) F această primă fazănuminduse de amorsare (4primin+5), iar ntro fază imediat următoare numită de erificare (4probe5),stimulul ţintă care trebuie deci depistat apare n poziţia n care a fost anterior n amorsare stimululdistractor, stimulul ţintă a fi depistat mai +reu, dec-t dacă ar fi fost prezentat n poziţia n care a fostanterior ţinta$ Anumite cate+orii, de -rstă cum sunt copiii sau unele cate+orii clinice cum sunt bolnaii deschizofrenie, pacienţii cu Alzheimer, cu tulburări obsesicompulsie, cu reatrd mintal sau ADHD au undeficit de amorsaj negativ (Hou+hton şi >ipper, 1!!7)$

Deci, putem spune că subiecţii cu ADHD prezintă o accentuată distractibilitate faţă de stimuli caresunt ireleanţi n raport cu sarcina n care sunt implicaţi$

2na dintre sarcinile de atenţionale de inspiraţie din amorsajul ne+ati este ot-probe!Această sarcină a fost elaborată pentru studierea tendinţelor atenţionale ale subiecţilor an'ioşi$ %ercetări ceau debutat n anii G"# au scos n eidenţă tendinţa subiecţilor (din loturi clinice sau nonclinice) cu scorurimari la testele de an'ietate (ca trăsătură) de a procesa predilect şi automat stimuli izuali sau auditii cusemnificaţie emoţională ne+atiă (n speacial cu semnificaţie ameninţătoare) (illiams şi colab$, 1!!=)$Acest tip de procesare a fost denumit "tendinţă atenţională #n anxietate$ $ .arcina Dot6robe (illiams şi

C


7/38

colab$, 1!!=) presupune e'punerea pe un monitor a unei perechi de cuinte unul deasupra celuilalt,instrucţia fiind ca subiectul săl fi'eze pe cel deasupra şi săl i+nore pe cel dedesubt$ Ia o secundă dupăaceastă prezentare, unul dintre cuinte dispare n mod aleatoriu, locul său fiind luat de o steluţă (J)$.ubiectul trebuie să depisteze c-t poate de repede steluţa oriunde a apărut ea şi c-nd o depistează să apese pe o tastă$ .e nre+istrează timpul de reacţie de c-nd a apărut steluţa p-nă la apăsarea pe tastă$ .ubiecţiinonan'ioşi au un timp de reacţie mai mare, atunci c-nd apare n poziţia de jos, indiferent de aloareaemoţională a cuintelor folosite$

1.3. Diagnosticul diferenţial

%onform cu D./0E, dia+nosticul diferenţial se face cu*a) %n mediile inadecvate, dezor+anizate sau haotice copiii pot aea dificultăţi n

menţinerea atenţiei şi n comportamentul orientat spre scop$ În acest caz este necesar să se determine dacăcomportamentul dezor+anizat este n primul r-nd o funcţie a ambiţiei haotice sau dacă se datoreazăhiperactiităţii cu deficit de atenţie

b) Cu retardarea mintală, n care pot apărea elemente ale hiperactiităţii cu deficit deatenţie se pune dia+nosticul adiţional de deficit de atenţie cu hiperactiitate doar dacă simptomele sunte'cesie pentru -rsta mintală a copilului

c) Cu tulburările de de&voltare de tip pervasiv, caz n care dia+nosticul de deficit deatenţie cu hiperactiitate este e'clusd) Cu tulburările afective' unde apare a+itaţia psihomotorie şi dificultatea de

concentrare n aceste cazuri se ia n consideraţie dia+nosticul de tulburare efectiă nainte de a punedia+nosticul deficit de atenţie cu hiperactiitate (ADHD)

e) Cu tulburarea cu deficit de atenţie nondiferenţiat , caz n care nu apare impulsiitateaşi hiperactiitatea$

Eobert Hunt (1!"") consideră că dia+nosticele posibile adiţionale ce trebuie luate nconsideraţie atunci c-nd se pune dia+nosticul de ADHD sunt* #,+3,r*r!+e e ;"$*%are: #,+3,r*r!+ea/e)#!$e: #,+3,r*r!+e a"=!oa'e: #,+3,rarea e &er'o"a+!#a#e a"#!'o)!a+*: #,+3,r*r!+e e )o",!#* .!o&o

TULBUR?RILE DE COMPORTAMENTAceste tulburări implică comportament antisocial care i stresează pe ceilaţi, acest patern de comportamenttrebuie să fie prezent pentru cel puţin C luni la o persoană$ ADHD T,+3,r*r! e )o",!#* Com&or#ame"#

o&o


8/38

În +eneral apare la o -rstă mai precocedec-t tulburările de conduită sauopoziţionale$

Îi forţează pe alţii să ntreţină relaţiise'uale cu el$

propriilor acţiuni$&ste furios şi refractar$

T,+3,r*r!+e e ;"$*%are < tulburare specifică de năţare apare atunci c-nd funcţionareaco+nitiă este slăbită comparati cu alte aptitudini intelectuale mai +enerale$ /ulţi copii cu ADHD potaea tulburări le'ice sau aritmetice specifice$ >ulburările de năţare pot reflecta slăbiri ale percepţiei,

recunoaşterii corticale, inte+rării, secenţierii abstractizării şi memoriei (fi'are şi recunoaştere)$ >oateaceste funcţii sunt le+ate de procesele atenţionale, dar nu se limitează la acestea$ În unele cazuri, deficitulatenţional poate reflecta o disturbanţă n procesul de atribuire a nţelesului la stimuli$ 6oate fi orba despreo disturbanţă a mecanismelor fiziolo+ice care modulează e'citarea şi aportul de stimuli e'terni$

.e poate face o importantă distincţie dia+nostică şi terapeutică ntre copiii cu tulburări denăţare sau perceptuale fără hiperactiitate şi cei cu ADHD$ %opiii cu tulburări de năţare primare au maimulte dificultăţi n procesarea informaţiei (percepţie, orientare selecţială, abstractizare, stocare n memoriesau reproducere), n inte+rarea motrică şi n producerea mişcărilor, dar sunt mai puţin impulsii şidistractili dec-t cei hiperactii$ Aceşti copii de re+ulă nu pot beneficia de pe urma medicaţiei şi au neoiede educaţie specială$

T,+3,rarea e )o",!#* %opiii cu ADHD prezintă un risc crescut pentru dezoltarea unei

tulburări de conduită$ 0mpulsiitatea şi tendinţa lor spre acţiune mpiedică adesea o bună judecată$Aptitudinile lor sociale slabe determină utilizarea lor pe post de 4ţap ispăşitor5 de către alţi copii care secomportă deiant$ Însă ariabilele familiale şi sociale influenţează puternic probabilitatea ca copiiihiperactii să dezolte o tulburare de conduită$ >ulburarea de conduită poate fi uşor diferenţiată dehiperactiitate cu deficit de atenţie pură şi este predictiă pentru comportamentul antisocial (tabelul nr$1)$/ulţi copii hiperactii respectă drepturile şi proprietatea altora, sunt loiali n relaţiile interpersonale, şimenţin prieteniile şi aderă la un sistem or+anizat de alori$

T,+3,rarea a/e)#!$*- e&re'!$*: ma"!a)o-e&re'!$* Depresia poate sureni ca un răspunssubiecti la eenimente de iaţă stresante$ 0ncidenţa depresiei la copiii cu ADHD este ntre 8# şi ?#K$

În adolescenţa timpurie mulţi copii cu dificultăţi de năţare şi comportamentale dezoltăstimă de sine scăzută şi simptome de depresie$ De re+ulă, la această -rstă părinţii, profesorii şi mai alescole+ii sunt mai puţin toleranţi cu dificultăţile persistente ale unui copil mai mare$ Adolescentul nsuşitrăieşte dorinţe potriite cu -rsta lui, de a se inte+ra n colecti şi de a fi un adolescent normal, şi este posibil să se simtă profund descurajat de el nsuşi$ 0ncapacitatea lui de aşi canaliza eforturile n secenţecu scop adesea i zădărniceşte năţarea şi satisfacţia, n ciuda aptitudinilor aparente şi a e'pectaţiilor nalte$

&ste dificil de ştiut dacă depresia unui adolescent cu simptome persistente de ADHD este oconsecinţă a ADHDului sau ADHD e'#e ," &er),r'or /e"o#!&!) a+ e&re'!e! la mulţi copii cu această predispoziţie +enetică$ Întrun studiu realizat n 1!"7 eissman a arătat că un procentaj ridicat dintre copiiide -rstă prepuberală ai pacienţilor adulţi cu tulburări afectie sunt hiperactii dar nu au simptome dedepresie manifestă$ %ercetările medicale susţin această idee, deoarece sa constatat că pacienţii hiperactziirăspund foarte bine la medicaţia antidepresiă şi psihostimulantă$ De aceea, sarcina clinicianului este de amăsura cu atenţie dispoziţia copiilor ce le sunt referiţi cu problemele comportamentale, cunoscut fiindfaptul că #,+3,rarea e )o",!#* .! (!&era)#!$!#a#ea &o# /! /a


9/38

hiperactiitate motorie$ În alt studiu realizat n 1!"1 de .taton L 9rumbac: sa constatat că din 1=" decopii referiţi spre ealuare psihiatrică pentru probleme şcolare, 77K prezentau hiperactiitate motrică, iar dintre aceştia =?K sufereau de depresie coe'istentă (eidnţiată prin tulburări ale somnului, acuze somatice,interes social şi academic diminuat şi autodepreciere)$

Întrun studiu realizat pe 1### de copii cu tulburare conduită, dintre care un număr important ndeplineau criteriile hiperactiităţii cu deficit de atenţie, 6ui+Antich (1!"3) a identificat prezenţa depresiei semnificatie la o treime dintre aceştia$ %-nd acest sub+rup a fost tratat cu antidepresie,

comportamentul lor antisocial sa diminuat$Pe &+a" )+!"!): e&re'!a &r!mar* se caracterizează prin diminuarea intensităţii proceselor afectie, inclusi stimă de sine scăzută, scăderea interesului şi implicării n actiitate sau n eenimentelesociale, lipsă de speranţă n le+ătură cu iitorul, alterare episodică a ener+iei, nielul de actiitate,dispoziţie, somnului şi apetitului$ &'presia facială nefericită a copilului sau dispoziţia iritabilă pot fieidente la interiul clinic$ &ste posibil ca neatenţia să se manifeste mai mult prin n+rijorare şiautopreocupare dec-t prin distractilitate$ %-nd depresia apare timpuriu este mai puţin probabil să secaracterizeze prin hiperactiitate şi neatenţie seeră$

De


10/38


11/38


12/38

psihică serioasă, fie dificultăţi le+ale sau adaptare la locul de muncă (Qestenbaum, %$L illiams, D$,1!"")$

.tudiile priind incidenţa factorilor +enetici asupra ADHDului releă că ?#K dintre părinţiicopiilor cu ADHD luaţi n studiu ndeplineau criteriile clinice pentru dia+nosticul unei tulburări psihice(QantMell, 1!=?)$ Aceste tulburări erau mai ales alcoolism şi sociopatie la taţi şi isterie la ambii părinţi$.tudii asemănătoare arată că cel puţin a treime din taţii ce au aut ADHD n copilărie au copii cu ADHD$.tudiile pe perechi de +emeni monozi+oţi şi dizi+oţi arată că e'istă o componentă +enetică importantă care

determină nielele de actiare, ntre +emenii monozi+oţi sa +ăsit o concordanţă de ?1K, iar ntre celdizi+oţi de 81K, estim-nduse o eritabilitate acestei trăsături ntre 8#?#K (9iederman, 1!!#)$Această ipoteză este confirmată şi de cercetările HauserL colab$ (1!!8), care pun n

eidenţă o asociere ntre ADHD şi o anomalie +enetică specifică de tip autozomal dominant, respecti dee'istenţa unei 4rezistenţe +eneralizate la hormonul tiroidian5$ În 4rezistenţa +eneralizată la hormonultiroidian5 a fost pus n eidenţă le+ătura +enei receptorului betatiroidian cu cromozomul 8$ Aceastăasociere se caracterizează printro creştere a concentraţiei serice a tiro'inei şi triiodotironinei şi printrodiminuare a răspunsului hipofizar şi a ţesuturilor periferice, la hormonul tiroidian$ Acest studiu a fostrealizat pe 1" familii cu ADHD a-nd 4rezistenţă +eneralizată la hormonul tiroidian5, incluz-nd 7! desubiecţi ce prezentau această tulburare +enetică tiroidiană (33 adulţi şi 3= copii) ce au fost comparaţi ?? desubiecţi cu ADHD (83 adulţi şi 38 copii)$ recenţa ADHD a fost +ăsită ca semnificati mai crescută lasubiecţii afectaţi n comparaţie cu cei neafectaţi* la adulţi ?#K faţă de =K, iar la copii =#K faţă de 3#K(>homasL illiams, 1!!=)$ Acest fapt poate permite e'plicarea bazelor biolo+ice a cel puţin unora dintrecazurile de ADHD$

555 Fa)#or! "e,roa"a#om!)!

%ele mai importante rezultate aduse de cercetările efectuate asupra bazei neurolo+ice aADHD Fului apar parcă a urmare a cercetărilor bazate pe disecţii la nielul creierului (&llenber+L .peer;,1!"3) şi ale psiholo+iei co+nitie (6osner, 1!"" 6osnerLcolab$, 1!"!)$ Acestea su+erează faptul că atenţianu este un construct unitar şi că structurile corticale şi subcorticale n conjuncţie cu emisferele cerebralelucrează pentru a procesa ariatele componente a sistemului atenţional$

Iocalizarea lateralizată a funcţiei atenţiei este eidenţiată de cercetările lui Heilman L anDen Abel (1!"#), care raportează descreşteri ale ritmului alpha la nielul emisferei drepte, aspect desprinsdin analiza &&Burilor, indic-nd faptul că emisfera dreaptă este dominantă pentru atenţie$ Ia adulţii cudisturbări ale emisferei drepte sa constatat ne+lijenţă hemispaţială (allar L erani, 1!"C), i+ilenţă şiatenţie scăzută şi impersistenţă motorie (QertRsz L colab$, 1!"?)$ 2nii cercetători obţin-nd date similare şila copii$ H;dn, Hern L colab$ (1!!1) listează 1" ipoteze priind implicările neuroanatomice* re+iuneaseptală, sistemul reticulat (.EAA), lobii frontali, localizarea emisferică, talamusul, nucleul caudat şi +lobus palidus, etc$ n ADHD$ Aceste rezultate disparate arăt-nd comple'itatea substraturilor neurolo+ice aletulburării$

.tudiile farmacolo+ice continuă să testeze răspunsurile la a+enţii dopaminer+ici şinoradrener+ici folosiţi separat sau n combinaţii$ Însă cele mai alabile informaţii priind substraturileneuroanatomice ale hiperactiităţii cu deficit de atenţie sau obţinut prin procedurile aansate ce prezintăima+inile creierului n funcţionare$ Aceste proceduri sunt* tomo+rafia computerizată (%>), tomo+rafiacomputerizată cu emisia unui sin+ur foton (.6&%>) şi circulaţia cerebrală re+ională a s-n+elui (r%9)$.tudiile iniţiale care au utilizat tomo+rafia computerizată (%>) nu au +ăsit anormalităţi n această tulburare(.ha;Mitz L colab$, 1!"8), nsă cercetările ulterioare releă că aceste rezultate se datorează fie unor probleme metodolo+ice priind selecţia subiecţilor, fie unor probleme de inadecanţă a aparaturii utilizate$

Iou L colab$ (1!"7) au folosit tomo+rafia computerizată (%>) pentru a obţine distribuţiacerebrală a unui element radioacti$ 6rimul lor studiu a scos n eidenţă la copii cu ADHD un metabolismscăzut n nucleul caudal$ Au mai obserat că actiitatea metabolismului creşte odată cu administrarea de

13


13/38

methilphenidate$ Întrun studiu ulterior Iou L colab$ (1!"!) arată că formaţiunea care face le+ătura dintre proiecţiile subcorticale şi frontale este metabolic deficitară, ar+ument-nd că la copiii cu hipometabolismcaudatstriat se obseră răspunsul inhibitorii diferite la stimulii din mediu, aspect ce determină eliminareaatenţiei selectie$

Eezultatele de mai sus sunt n concordanţă cu cele ale lui Samet:in L colab$ (1!!#) care autilizat tomo+rafia cu emisie de pozitroni (6&>) pentru a studia metabolismul re+ional cerebral al +lucozeintrun +rup de adulţi cu ADHD$ Această cercetare eidenţiază reducerea metabolismului +lobal şi re+ional

cerebral la aceşti pacienţi$ În ciuda faptului că 8# din C# de re+iuni cerebrale specifice erau semnificatidiferite, autorii au raportat faptul că cele mai importante zone afectate sunt re+iunea premotorie şi prefrontală superioară$

0mplicarea lobilor prefrontal şi frontal n atenţie este atestată de o serie de cercetări ncă dinanii O=#$ /ettes (1!"#) afirmă că lobii frontali anteriori şi mediali p-nă la corte'ul motor prefrontal suntdisfuncţionali la copiii hiperactii$ %oncluzii comportamentale asemănătoare au fost aduse de D;:man Lcolab$ (1!=1) şi de Baultieri L 6ic:s (1!"?)$ < ipoteză interesantă ar fi cea lansată de 9ender (1!!8) careconcluzionează că deiaţiile n patternul normal al mi+raţiei neuronale din timpul celei dea cincea şi aşaptea lună de +estaţie ar putea fi implicate n alterările morfolo+ice raportate la subiecţii cu ADHD$

Din punct de edere "e,roa"a#om!), ncep-nd din anii G?# au fost lansate diferite ipoteze priind structurile cerebrale şi neurotransmiţătorii ce stau la baza ADHDului$ În o scurtă retrospectiă acelor mai semnificatie cercetări amintim că Iaufer (1!?=) lua n considerare o disfuncţie la nieluldiencefalului (talamus şi hipotalamus), Qnobel şi colab$ (1!?!) orbeau despre hiperactiitate funcţionalăcorticală, %onners şi &isenber+ (1!C7) propuneau un deficit al capacităţilor inhibitorii a creierului, la felD;:man şi colab$ (1!=1) orbeau despre un deficit a sistemelor inhibitorii anterioare asupra formaţiunilor entrale şi a diencefalului$ În schimb, .atterfield şi DaMson (1!=1) propuneau o diminuare a nielului dee'citaţie la nielul sistemului reticulat actiator ascendent$ ender (1!=1, 1!=3) su+era o diminuare asensibilităţii faţă de ntăriri pozitie a unor arii din sistemul limbic şi din hipotalamus, iar Arnold şi colab$n 1!== introduce n discuţie corpii striaţi$ În 1!"#, Borenstein şi eMman su+erau o disfuncţionalitate aseptumului median, a hipocampusului şi a corte'ului orbitofrontal$ Iocalizări la nielul lobului frontal auconstatat şă /attes (1!"#), Bualtieri şi Hic:s (1!"?) şi %helune şi colab$ (1!"C)$ Iou şi colab$ (1!"7)menţionau lobii frontali (anterolaterali şi posterolaterali), alături de re+iuni din nucleul caudat$ 6orrino şicolab$ (1!"7) preferau ca ipoteză localizarea n nucleul accumbens, iar Hunt şi colab$ (1!"?) au lansatipoteza noradrenalinei, şi anume a hipersensibilităţii receptorilor alfa postsinaptici$

< parte dintre aceste teorii au fost doar nişte ipoteze pur speculatie, altele sunt rezultatulunor e'perimente ce sau bazat pe administrarea de medicamente (fotometrazol sau clonidină), hormonisau stimulante cerebrale (amfetamine), a unor e'perimente ce implicau lezarea creierului unor animale,nre+istrarea flu'ului san+uin cerebral sau administrarea unor teste neuropsihice$ În ultimii ani, mai precisde la sf-rşitul anilor G "# ncoace au fost dezoltate noi instrumente şi tehnici pentru studierea creierului$olosinduse unele dintre aceste tehnici, sa demonstrat că e'istă o cone'iune ntre abilitatea unei persoanede aşi menţine atenţia concentrată asupra a cea şi nielul de actiare a creierului$ Astfel, un asemeneae'periment a utilizat o scanare de tip 6&>, n timp ce subiecţi adulţi năţau o listă de cuinte,nre+istr-nduse nielul de +lucoză folosit de către ariile cerebrale implicate n inhibarea răspunsurilor şicontrolul atenţiei$ Blucoza este principala sursă de ener+ie a creierului, deci măsura consumului ei este unindicator a nielului de actiare a creierului$ %ercetătorii au +ăsit diferenţe semnificatie ntre subiecţii cuADHD şu cei fără$ În cazul subiecţilor cu ADHD, ariile cerebrale ce controlează atenţia folosesc mai puţină+lucoză , indic-nd deci că sunt mai puţin actie (Iou şi colab$ 1!"!, 1!!#)$ Aceste date corelează cu alteleobţinute prin alte tehnici$ De e'emplu, %ase; şi colab$ (1!!=a), folosind E/ul structural au +ăsit căinhibiţia comportamentală a copiilor cu ADHD corelează cu un olum anormal n re+iunile prefrontaledrepte, a nucleului caudat şi +lobus pallidus, de asemenea din partea dreaptă$

În ceea ce prieşte substratul biochimic, aşa cum a fost menţionat anterior, Hunt şi colab$(1!"?) au lansat pentru prima dată ipoteza unei implicări adrener+ice, urmaţi de /efford şi 6otter (1!"!),

18


14/38


15/38

2nii copii pot prezenta o instabilitate cu semnificaţie patolo+ică mai netă, prezent-ndconduite casiprotectoare şi periculoase$ %opilul se pune n situaţii primejdioase sau de reprimare, ca şicum ar faceo pentru a fi pedepsit sau pentru a se pedepsi el nsuşi$

Alteori instabilitatea poate fi un răspuns la o an+oasă permanentă, n particular atunci c-nd predomină mecanismele mentale proiecti persecutie$ De asemenea, poate fi un echialent al apărăriimaniace faţă de an+oasele depresie sau de abandon$ .unt cazuri c-nd instabilitatea psihomotorie este doar un element al unei or+anizări prepsihotice sau psihotice$

55 8 Fa)#or! e me!,

%apacitatea de a susţine un niel eficient de concentrare intelectuală şi afectiă deriă, cel puţin n parte, din abilitatea părinţilor de a ntări urmărirea unor scopuri cu sens$ .a constatat că copiii care proin din medii familiale haotice, ostile nu reuşesc săşi dezolte această capacitate$ Atenţia unui copil poate fi fra+mentată de un mediu e'trem de distractil sau de an'ietate (n special an'ietatea de performanţăn cazul sarcinilor şcolare dificile)$ De asemenea, conflictele psiholo+ice interne pot determina orientareaatenţiei spre interior a-nd ca consecinţă disturbanţe ale mecanismelor atenţionale$

Descoperirile recente din domeniul neurochimiei şi psiholo+iei co+nitie ncep să clarifice o parte din mecanismele ce stau la baza acestei tulburări, mecanisme care afectează procesarea informaţiei şimodulările afectelor$ Aceste metode este posibil să ducă n iitor la definirea a noi dimensiuni aledia+nosticului ADHD Fului, care să permită diferenţierea ntre posibilele tratamente educaţionale şimedicale$

În ceea ce prieşte efectele nutriţiei se preala o relaţie ntre ADHD şi dietă$ Această teoriela un moment dat ause un +rad de credibilitate destul de mare, n urma relatării părinţilor, care descriaureacţiile comportamentale ale copiilor lor cu ADHD la anumite alimente$ %ercetările curente nu au +ăsitnsă e'istenţa nici unui suport ştiinţific pentru această teorie$ &ste nsă important de notat faptul că e'istăsub+rupuri de copii hiperactii care manifestă senzitiitate şi aler+ii faţă de anumite medicamente (n particular faţă de coloranţii alimentari) care pot creşte simptomele de hiperactiitate, impulsiitate şimenţinerea slabă a atenţiei (6ar:er, 1!"")$ 0ndiizii epileptici sau alţii care trebuie să ia sedatie saumedicamente anticonulsie pot să dezolte tulburarea ca un efect secundar al medicaţiei sau aceastămedicaţie le e'acerbează simptomele pree'istente$

Un studiu condus de National Institute of Mental Health din SUA rata de glucoză, glucozaconstituind principala sursă de energie, pe care creierul o utilizează este mai scăzută î n cazul copiilor cuADHD comparativ cu cei care nu prezintă tulburarea (Zametkin şi alţii, 1990).< altă teorie incrimina o serie de factori ",#r!#!$!, ce ţin de dieta copilului şi izează n special consumulde zahăr rafinat şi aditii alimentari ar fi cauza comportamentului infantil impulsi şi hiperacti$%onferinţa cu priire la ADHD, or+anizată n 1!"3 de către 0nstitutul aţional a .ănătăţii, A+enţia federalăAmericană responsabilă de cercetări biomedicale a ajuns la concluzia că doar n ? K din cazuri, ADHDulse datorează factorilor nutritii$ 2nele cercetări recente (/c%rattan Eobert, 3##1) releă e'istenţa unor corelaţii ntre +reutatea de la naştere şi prealenţa ADHDului n copilărie$

< serie de studii indică că o serie de factori cu implicaţii asupra dezoltării cerebrale afătului sunt consumul de către mame n timpul sarcinii a alcoolului, tutunului, a dro+urilor$ De e'emplu,consumul e'cesi de alcool n timpul sarcinii a fost relaţionat cu sindromul fetal alcoolic .AS/, cedetermină o +reutate scăzută la naştere, deficit co+niti şi unele defecte de natură fizică$ /ulţi dintre copiicu A. prezintă hiperactiitate, neatenţie şi impulsiitate ca şi copiii cu ADHD$ 2nele dro+uri, cum estecocaina par să afecteze dezoltarea normală a neuroreceptorilor, iar acest lucru ar putea determina ADHDul$ >o'inele din mediu, cum este cazul plumbului pot perturba dezoltarea sistemului neros central (.%),

1?


16/38

precum şi funcţiile acestuia$ 2nele studii pe animale su+erează că puii e'puşi la plumb pot dezoltasimptome ce pot fi asociate cu ADHDul, dar la oameni au fost depistate doar c-tea cazuri$

5 ADHD-,+ .! &ar#!),+ar!#*%!+e e $r'#*

/anifestarea clinică a hiperactiităţii cu deficit de atenţie netratată se modifică odată cu-rsta$ De reme ce dezoltarea atenţiei este str-ns le+ată de ataşament, e'istă o relaţie str-nsă ntrecomportamentul co+niti timpuriu a copilului şi relaţiile lui interpersonale$ %opilul hiperacti este ncă din primele luni de iaţă neobişnuit$ &l pl-n+e mult, este iritabil şi doarme mai puţin dec-t majoritatea copiilor$ u reuşeşte să se joace cu o sin+ură jucărie sau să o e'ploreze$ Distru+e sau pierde p-nă şi cea mai plăcută jucărie$

Ia -rsta de 8 ani se obseră de re+ulă clar hiperactiitatea, neatenţia şi imposibilitatea de adisciplina un astfel de copil$ >ulburarea alterează interacţiunile părintecopil$ De obicei copilul este multmai iritabil şi neascultător faţă de mamă şi, ca o consecinţă, mamele acestor copii sunt de re+ulă mult maidominatoare şi mai ne+atiiste, fiind +reu de interacţionat cu ele$ Ia preşcolari apar semnele hiperactiităţiimotorii +rosiere (e'$* aler+atul sau căţăratul e'cesi), copilul este n continuă mişcare, iar neatenţia şiimpulsiitatea se manifestă mai frecent prin trecerea de la o actiitate la alta$

Ia şcolarul mic elementele predominante sunt neast-mpărul şi neliniştea e'cesiă$ eatenţiaşi impulsiitatea pot contribui la eşecul n ndeplinirea sarcinilor şi instrucţiunilor trasate sau efectuareane+lijentă a actiităţii repartizate$ %opilul manifestă frecent dificultăţi de năţare$ 2nii pot prezent probleme perceptie primare (inersarea literelor sau cifrelor), iar alţii pot nt-mpina dificultăţi n năţarecititului (disle'ie), care de re+ulă sunt secundare impulsiităţii cu care ei realizează scanarea izuală$Dificultăţi de năţare pot deria nsă şi din slăbirea altor aspecte co+nitie$ Distturbările atenţiei pot slăbiidiscriminarea dintre stimulii releanţi şi cei distractili şi pot tulbura procesele de i+ilenţă sau de reflecţie(e'$ secenţionarea corectă a informaţiei sau discriminarea unui pattern sau concept releant necesităadesea concentrarea susţinută pe aspectele subtile ale unui stimul, obiect sau idee, datorită distractilităţiilui, copilul impulsi poate pierde secenţe sau patternuri) $ Co&!+,+ (!&era)#!$ &oa#e "eg+!a&ro)e'area m!.)*r!! o3!e)#,+,! &er)e&,# 'a, &oa#e &ro)e'a e/e)#,o' m!.)area Per)e&%!a e&+a'*r!!o3!e)#e+or oa)* ," ro+ e'e"%!a+ ;" aaarea .! )(!ar ',&ra$!e%,!rea orga"!'m,+,! ;" me!!+e!"am!)e Pro)e'area m!.)*r!! e'#e ma! ra&!* e)# re),"oa.#erea /orme! .! 'em"!/!)a%!e! o3!e)#,+,!re'&e)#!$ Ce+,+e "er$oa'e !m&+!)a#e ;" e#e)#area m!.)*r!! ',"# '&e)!/!)e ;" /,")%!e e !re)%!a a)e'#e!m!.)*r! Imag!"ea a)e+,!a.! o3!e)#: e&+a'a ;" !re)%!! !/er!#e: e'#e &ro)e'a#* e )e+,+e "er$oa'e!/er!#e

&'tra+erea formei şi poziţiei unui obiect se realizează prin prelucrarea zonelor de umbră şi penumbră dezoltate n jurul obiectului perceput$ Dacă copilul cu ADHD 4sare5 peste acest proces sau lrealizează fra+mentar, el poate interpreta +reşit forma obiectului sau l poate poziţiona +reşit n spaţiuduc-nd la relaţionarea defectuoasă cu obiectele din jur (se ciocneşte de ele din mers, etc$)$

De asemenea detectarea te'turii sau compoziţiei unui obiect poate fi precară ca urmare aunei scanări izuale deficitare$

%omportamentul copilului cu ADHD, n clasă, se caracterizează prin neast-mpăr, eşec nterminarea proiectelor, impulsiitate,span atenţional scurt, subminarea autorităţii şi distractibilitate$%aietele lui sunt murdare şi dezor+anizate$ Adesea şi uită responsabilităţile, pierde caietele de teme şi şine+lijează sarcinile şcolare$

În perioada pubertăţii copiii cu ADHD sunt de re+ulă ad-nciţi n conflict$ 6ărinţii suntincapabili săi mai stăp-nească, profesorii nu reuşesc săi ajute să se adapteze la re+ulile clasei, cole+ii suntdeja plictisiţi de comportamentul lor imatur şi proacti, ntro permanentă cerere de atenţie, ecinii se pl-n+

1C


17/38

n permanenţă că le distru+ proprietatea şi că le influenţează ne+ati copiii$ recent , p-nă la această-rstă sunt dia+nosticaţi ca a-nd tulburări de comportament sau dificultăţi de năţare$


18/38

>he 0nter+enc; %ommite on Iearnin+ Disabilities (.ha;Mitz, 1!"=)estimează că număruleleilor americani ale căror dificultăţi de năţare sunt nsoţite de hiperactiitate ariază ntre ?K şi 3?K$În 1!!# .iler estimează aceste procente ca fiind ntre 1?K şi 3#K $ de asemenea un procentaj mare decopii hiperactii sunt dia+nosticaţi ca a-nd şi dificultăţi de năţare$ Dintre eleii dia+nosticaţi cahiperactii, ntre 8#K şi 7#K au neoie de educaţie specială (9ender Lilliam, 1!!8)$

2n procent notabil de copii cu ADHD (38K 8#K)nu au performanţe şcolare al nielul-rstei şi capacităţii lor intelectuale (&pstein, 1!!1 roclLIahe;, 1!!1 .ha;MitzL .ha;Mitz, 1!!1) $ se

speculează că problemele le+ate de hiperactiitate, impulsiitate şi atenţie interacţionează şi astfel producdificultăţi şcolare (eiss L .ha;Mitz, 1!!3)$ Aceste dificultăţi şcolare ale copiiilor cu ADHD includrepetarea clasei şi achiziţionarea unui număr mult mai mic de cunoştinţe, n ciuda potenţialului intelectual(%oleman, 1!!3 9ender Lilliam, 1!!8)$

&ducarea unui copil cu deficit de atenţie (cu sau fără hiperactiitate) este o adeărată piatrăde ncercare pentru năţător (6ar:er, 1!"")$ %opiii cu deficit de atenţie fără hiperactiitate sunt incapabilisăşi menţină atenţia la sarcină, sunt dezorientaţi şi adesea uită sarcinile şi rutina clasei$ Aceşti copii dauimpresia că trăiesc n altă lume şi pot să arate o atitudine pasiă n clasă$

%opiii cu ADHD au de asemenea dificultăţi de or+anizare şi uită procedurile şcolare$ În plus, prin comportamentul lor impulsi, hiperacti tulbură actiitatea normală a ntre+ii clase$ Au tendinţade a manifesta o 4 neatenţie actiă5, determin-nd astfel ntreruperea din actiitate şi a altor copii din jurullor$ &i dein o fi+ură proeminentă n clasă, nsă n sens ne+ati$ Au tendinţa de a orbii e'cesi, de a nu seadapta, de a nu asculta, de a reacţiona e'cesi la eenimentele clasei, sunt imaturi, nepre+ătiţi, neatenţi şi ncazurile cele mai serioase, pot fi descrişi ca sălbatici, a+resii şi cu tendinţa de a discredita autoritateanăţătorului (aceste cazuri e'treme este posibil să fie dia+nosticate adiţional şi cu tulburări decomportament)$ Aceşti copii prezintă un pattern al acestui comportamnet ncă din +rădiniţă şi n lipsatratamentului, comportamentul lor a fi astfel pentru mulţi ani de şcoală$

Întrun studiu lon+itudinal realizat n 1!"", 9odreault L colab$ au demonstrat faptul căsubiecţii hiparactii persuasii, care se manifestă at-t la şcoală, c-t şi acasă, prezintă semnificati maimulte dificultăţi n năţarea citirii dec-t copiii normali$ De asemenea, alte studii (6ar:er, 1!"") au arătat prezenţa unor nt-rzieri n năţarea scrierii la copiii hiperactii$

Mo,+ III

Com&e#e"%a 'o)!a+* .! '#ra#eg!!+e )om&e"'a#or!! a+e )o&!!+or ), ADHD4 Par#!),+ar!#*%! a+e e&r!"er!+or 'o)!a+e +a )o&!!! ), ADHD

%onform lui Eichard Iaoie Tcompetenţa socială şi nu deprinderile academice constituie principala determinantă a succesului unui adult5$ /ulte persoane cu ADHD au deprins o serie de modalităţide compensare n cadrul profesiunilor şi a actiităţilor zilnice$ Dar mulţi continuă să se confrunte cu lipsacone'iunilor sociale din propria lor iaţă$

Deprinderile sociale nu se naţă n mod specific, iar penalităţile sunt seere atunci c-ndsunt ncălcate aceste re+uli sociale nescrise$ Adesea, aceştia nu şi dau seama ceea ce au făcut rău, decie'istă puţine şanse ca aceştia să aibă capacitatea de a ndrepta lucrurile$ Aceste persoane se confruntă cuizolarea socială sau respin+erea socială, nea-nd relaţii cu ceilalţi oameni, fiind nesi+uri asupra modului ncare trebuie să procedeze$

De e'emplu, o mamă releă că fiul ei care aea ADHD a nt-mpinat mari dificultăţi la nielacademic$ După multe ncercări a reuşit să ajun+ă la succes academic, nsă continuă să aibă mari dificultăţin relaţionarea socială$ De aceea acesta a trebuit să lucreze mai mult de 1? ani cu un consilier specializat n

1"


19/38

mana+ementul comportamentului pentru aşi forma o serie de deprinderi sociale$ Această penurie arelaţiilor sociale o resimţea n mod dureros atunci c-nd se afla acasă$

Aea zece ani şi nu fusese niciodată initat la reo aniersare n afara celor din cadrulfamiliei$ %opiii la şcoală refuzau să se joace cu el atunci c-nd acesta dorea acest lucru$ ici unul dintrecole+i nu la initat să se joace cu ei$ Acest lucru ia proocat frustrare şi tristeţe$ 6ărinţii trăiau o stare deneputinţa n faţa acestei stări de fapt$

Acest copil niciodată nu a proocat sau nu a aut un comportament disocial sau antisocial$

u se comporta cu nimeni n mod a+resi sau crud$ Dar cea determina mai mult sau mai puţin ca ceilalţicopii să nu dorească relaţionarea cu el, să nu prefere compania acestuia$ Din acel moment spune mama luiam nceput să obser dificultăţi sociale similare ale persoanelor cu ADHD$ Adesea aceste dificultăţi acasăsau la slujbă determină apariţia unor traume emoţionale$ /ajoritatea se confruntă cu izolarea şi respin+ereasocială$

În literatura de specialitate e'istă puţine date cu priire la deprinderile sociale ale adulţilor cu ADHD$ A ntreprinde o cercetare asupra acestui aspect nu este un lucru uşor nsă dacă se iau nconsiderare n mod sistematic o serie de concepte din psiholo+ia socială care apoi să fie aplicate n modspecific, ncercarea are şanse de reuşită$ În continuare, om eidenţia o serie de aspect cu rol cheie noptimizarea deprinderilor sociale$

Teor!a a#r!3,!r!!

Deşi mulţi oameni se confruntă cu dificultăţi sociale, persoanele cu ADHD prezintă o seriede dificultăţi suplimentare datorită atribuirilor pe care le fac ceilalţi asupra persoanelor cu ADHD$ %onformteoriei atribuirii oamenii caută să dea un sens propriei lor lumi, ei ncearcă e'plicaţii ale comportamentelor pe baza a ceea ce ei deja ştiu şi nţele+ (>a;lor, 1!!=)$ De cele mai multe ori simptomele ADHD cum suntneatenţia, impulsiitatea, hiperactiitatea sau dezor+anizarea sunt atribuite de către ceilalţi lipsei de +rijă,lipsei de motiaţie, obrăzniciei, e+oismului, hedonismului$ 6rincipalele atribuiri eronate pe care le comitceilalţi asupra persoanelor cu ADHD sunt foarte bine surprinse n titlul cărţii lui Qell; Eamundo , T0OA0E ACES0EA 12 %1SE314 C4 S210E3 5E1E6)' *7O60) SA2 1E821) 5$

În afară de cazul c-nd persoanele cu ADHD nţele+ caracteristicile acestuia, aceştia autendinţa să atribuie dificultăţile lor sociale acestor caracteristici ne+atie$ Deşi iniţial unele persoane aunţeles caracteristicile ADHDului, se nt-mplă cea n iaţa lor carei determină să atribuiecomportamentele lor acestor caracteristici sau să priească lucrurile ntro lumină ne+atiă$

S,r&r!"erea ',3#e=#,a+!#*%!!

< dificultate socială des nt-lnită la persoanele cu ADHD este capacitatea mai diminuată desurprindere a nuanţelor comunicării$ Adesea aceste persoane nu surprind sensul real al unui mesaj$ 6ierdmult timp, uneori pentru a se concentra să audă ceea ce sa spus$ Alteori nu au capacitatea să e'prime ceeace au nţeles, chiar dacă au nţeles corect$ .e nt-mplă un proces asemănător cu derularea secenţelor unuiideo clip, n care p-nă să descifrezi ce se nt-mplă ntro secenţă apar ncă c-tea$

5 A3!+!#*%!+e e aaare ;" )o"#e=#,+ ADHD-,+,!

u toţi copiii cu tulburări de atenţie sunt hiperactii$ Anumiţi nu prezintă semne dehiperactiitate, dar nuşi pot concentra atenţia n timpul actiităţilor şcolare$ %opiii cu tulburări de atenţie

1!


20/38


21/38

F!g,ra "r 4Co"'e)!"%e+e !"!$!,a+e .! 'o)!a+e a+e ADHD-,+,!

E$a+,area )om&e#e"%e+or 'o)!a+e

< serie de studii (Iadd, 3### 6ar:er L Asher, 1!"=) releă faptul că acei copii care nudob-ndesc o competenţă socială minimă p-na la C ani prezintă un procent mare de risc n perioada adultă$%ercetări recente (Hartup L /oore, 1!!# Qinse;, 3### Iadd L 6rofilet, 1!!C /c%lellan L Qinse;,1!!! 6ar:er L Asher, 1!"= Eo+off, 1!!#) susţin că adaptarea emoţională şi socială de durată a copilului,dezoltarea co+nitiă şi şcolară sunt influenţate n mod poziti de oportunităţile care i se oferă n timpulcopilăriei n formarea competenţei sociale$

Hartup (1!!3) obseră că relaţiile dintre copiii de aceeaşi -rstă contribuie n mod particular ntro mare proporţie at-t la dezoltarea co+nitiă şi socială, c-t şi eficienţa cu care aceştia se or adapta ca persoane adulte$ &l consideră că 4cel mai bun predictor din perioada infantilă cu priire la adaptarea din perioada adultă nu sunt nielele şcolare sau comportamentul şcolar, ci adecarea cu care copilul seraportează la ceilalţi copii5 %opiii care nu sunt plăcuţi de către ceilalţi copii, cei care sunt a+resii, care nuau relaţii str-nse cu ceilalţi copii şi care nu pot săşi stabilească un loc al lor n cultura celor de aceeaşi-rstă prezintă un risc serios5 (Hartup, 1!!3, p$ 1)$

Dezoltarea socială ncepe de la naştere şi pro+resează rapid n timpul preşcolarităţii, deaceea este necesar să fie oferite oportunităţi pentru jocul simbolic, care dezoltă copilul at-t social, c-t şiintelectual$

/odul n care copiii acţionează sau sunt trataţi de către cole+ii de clasă (cooperanţi saua+resii, oluntari sau indiferenţi ) are un impact deosebit asupra relaţiilor interpersonale pe care aceştia ledezoltă (Iadd, 3###)$ 0ndicatorul cel mai important de urmărit este calitatea, mai de+rabă dec-t cantitatearelaţiilor interpersonale pe care copilul le stabileşte$

%hec:listul poate constitui o bază informală de cercetare care ealuează calitatea ieţiiemoţionale şi sociale a copilului$ /ajoritatea atributelor listate indică o adecată dezoltare socială, dacăaceasta caracterizează comportamentul obişnuit al copilului$ 6rofesorii pot obsera şi monitorizainteracţiunile dintre copii şi să lase acei copii care rar au dificultăţi să şi le rezole nainte de a interenicinea din afară$ %opilul şi a consolida deprinderile sociale, ncrederea n sine şi independenţa ncerc-ndsă rezole dificultăţile sociale fără să fie asistat$ Dacă copilul nu a listat foarte multe atribute, pot fiimplementate o serie de strate+ii care să optimizeze relaţiile lui cu ceilalţi copii (Qatz L /c%lellan,1!!=

6entru optimizarea deprinderilor sociale este necesară stabilirea unui profil, n care să fie puse n eidenţă n primul r-nd punctele tari de care dispune o persoană, precum şi acele arii care necesitămbunătăţirea performanţei$ &ste deosebit de dificil pentru o persoană săşi optimizeze deprinderile socialedacă nu ştie cine este şi ceea ce poate să facă$ &aluarea de sine combinată cu ealuarea din parteacelorlalţi poate constitui un real ajutor pentru clarificarea acelor părţi ale persoanei care nu pot să fieidentificate prin autoealuare$ În cazul n care nu se pune o ntrebare specifică şi deschisă, ceilalţi nu pot sărăspundă n mod uzual, oferind o informaţie corectă$ De e'emplu, Uarr;d a obserat că lo+oreea sa adesea indepărtează pe cei din jur$&l se ntreba adeseaT e ce ceilalţi nu-mi spun atunci c9nd vorbesc prea mult :$

31


22/38

1u-mi vine să cred că ei consideră că este nepoliticos să-mi spună că vorbesc prea mult! ;Cred că estemai nepoliticos să nu se joace cu mine dec9t să nu-mi spună


23/38

urmarea direcţiilor$ Ia interenţiile din clasă, eficienţa unor abordări terapeutice n cazul copilului cuADHD, poate fi limitată de slaba re+lare a impulsiităţii$ De e'emplu pro+ramele de dezoltare adeprinderilor sociale, o interenţie cunoscută care ncearcă să amelioreze deficitul social al copilului cuADHD are un efect terapeutic diminuat dacă comportamentul disrupti se interferează semnificati cuinterenţia$

>ratarea impulsiităţii se poate realiza printro arietate de modele$ >erapiilecomportamentaliste n particular au deenit o modalitate primară de tratament nonmedical n ceea ce

prieşte mana+ementul copiilor cu ADHD$ 0nterenţiile din clasă bazate pe terapie comportamentală ajutăcopii cu ADHD săşi focalizeze atenţia şi săşi controleze dificultăţile comportamentale (9ar:le;, 1!!#Du6aulL.toner, 1!!7 ischer, 9ar:le;, &delbroc:L .mallish, 1!!# athan, 1!!3)$ < asemenea terapieinclude tehnici de condiţionare operante şi tehnici de ntărire bazat pe contin+enţe (AbicoffL Bittelman,1!!7)$ )ntervenţii combinate cum ar fi trainig-ul deprinderilor sociale şi tehnicile de management comportamental sporesc impactul terapeutic al interenţiei$

>EA>A/&> /&D0%AI %


24/38

u toţi copiii cu ADHD au neoie de terapie medicamentoasă$ %azurile medii şi uşoare potfi abordate prin utilizarea unor tehnici de control a comportamentului sau prin aranjarea mediului (şcoalăsau acasă) n aşa fel nc-t să compenseze problema copilului$

%opiii care necesită tratament medicamentos urmează o terapie cu psihostimulante şiantidepresie triciclice$ În ultima reme au e'istat polemici n le+ătură cu aceste medicamente$ .e pare căapar o serie de efecte secundare$ Acest fapt solicită o colaborare str-nsă cu medicul specialist, precum şi orespectare cu stricteţe a prescripţiilor$ < importanţă deosebită o reprezintă ealuarea făcută de medic$

7ăspunsul la medicaţie

Eăspunsul faorabil la medicaţie este confirmarea puternică a dia+nosticului clinic, pentrucă acesta este un indicator că indiidul are ntradeăr un substrat biochimic care se presupunea asociat cuADHD$ Accentul n continuare a fi pus pe stimulante deoarece sunt cele mai des prescrise medicamente$

4Eăspunsul faorabil 5nseamnă ameliorarea simptomelor ţintă (e'$ hiperactiitate,neatenţie, impulsiitate) fără semne de creştere a a+itaţiei sau alte efecte ne+atie asociate cu medicaţiastimulantă$ >erapeutul trebuie să construiască o listă de simptome ţintă , bazată pe acuzele actuale aleindiidului şi pe criteriile de dia+nostic$ În plus, răspunsurile nefaorabile (e'$ a+itaţie, anore'ie, insomnie)trebuie identificate clar, iar pacientul trebuie năţat să ntrerupă tratamentul şi să se prezintă la medic dacăreunul dintre aceste probleme apar$ olosind o monitorizare atentă a răspunsului la medicamente, prinluarea n considerare a criteriilor de răspunsuri pozitie şi ne+atie, riscurile se minimalizare şi nu mai potsă apară dubii serioase cu priire la eficacitatea medicaţiei$

Adulţii şi adolescenţii care au fost dia+nosticaţi cu ADHD şi trataţi cu stimulante n perioadacopilăriei, chiar dacă au răspuns n mod faorabil la acestea, se consideră că ncă au ADHD dacăsimptomele persistă$ Deseori pacienţii spun că au ntrerupt tratamentul la -rsta pubertăţii pentru că ausimţit că nu mai au neoie de acesta sau că sunt prea mari ca să l mai ia$ În numeroase cazuri acest fapt aaut drept consecinţă un declin pro+resi a performanţei şcolare, care aproape inariabil a fost atribuit altor factori cum ar fi* dificultatea actiităţii, a şcolii sau potenţialul limitat al copilului$ În mod parado'al,copiii ntrerupeau medicaţia n perioada c-nd intrau n +imnaziu sau la liceu, perioadă n care n modnormal ar fi aut cel mai mult neoie de acesta$ În această perioadă mediul deenea mai puţin structurat,sarcinile propuse spre realizare erau mai dificile, iar cerinţele din partea celor de aceeaşi -rstă priindanumite patternuri comportamentale şi comanda socială atin+eau apo+eul$

&fectul medicaţiei stimulante n tratarea ADHD a fost denumit paradoxal' n sensul căstimulantele calmează comportamentul hiperacti$ Aceasta este o opinie +reşită, deoarece acţiuneamedicamentului este standard, motiul pentru un asemenea răspuns neobişnuit se poate e'plica prin procesul care are loc la nielul cerebral al pacientului căruia i este administrat medicamentul$ %ercetărileasupra amfetaminelor au releat că această clasă de substanţe prezintă o caracteristică interesantă$ Iaanimalele de laborator, aceste substanţe cresc frecenţa comportamentelor care n mod obişnuit se petrecrar, şi produc o scădere a comportamentelor care n mod normal aeau o frecenţă mare (Eobbins şicolab$, 1!"!)$ Astfel la indiizii care se nscriu n limita normalului, amfetaminele determină o creştere anielului de ener+ie, n timp ce la persoanele hiperactie ele aduc nielul actiităţii la normal$ 6e l-n+ăaceste efecte, amfetaminele se pare că potenţează actiitatea n presupusele reţele atenţionale inactiate dincreier$

< obiecţie care apare din partea unor specialişti n priinţa tratamentului cu medicamentestimulante, ar fi acea că subiecţii care nu prezintă tulburarea de deficit atenţional cu hiperactiitate şicărora li se administrează aceste medicamente prezintă o optimizare a anumitor aspecte ale performanţei$%hiar dacă acest lucru poate fi pus n eidenţă pentru o perioadă scurtă de timp, subiecţii menţionaţi careiau frecent stimulante pot prezenta o simptomatolo+ie de adiţieneoia de consum, retra+ere şi toleranţăsau neoia de creştere a dozei pentru a obţine acelaşi efect$ 6acienţii cu ADHD, de obicei iau aceeaşi dozăn mod constant, uneori ani de zile, fără apariţia unei simptomatolo+ii aditie$ Delimit-nd n mod clar

37


25/38

simptomele ţintă, este relati simplu să diferenţiem ntre mbunătăţirile nespecifice ale performanţei şirăspunsul eritabil al tratamentului$

2n număr mic de pacienţi (probabil cei care au ADD, mai ales) dein semnificati maidepresii ca răspuns la terapia stimulantă$ Aceasta este o complicaţie serioasă, deşi modificarea dispoziţieiafectie apare de obicei imediat după administrarea medicamentului, iar cu o monitorizare adecată nu ar trebui să e'iste riscul unor consecinţe prelun+ite sau seere$ În acest caz depresia apare probabil ca un efectfarmacolo+ic direct at-t cu o medicaţie diferită c-t şi o abordare alternatiă de tratament pot fi eficientă$

2nii pacienţi dezoltă depresie secundară n pofida unui răspuns poziti, n +eneral$ Înaceste cazuri hiperactiitatea fizică sau mentală a serit o funcţie defensiă$ %-nd datorită medicaţieicomportamentul lor deine suficient de ameliorat astfel nc-t să ajun+ă săşi simtă emoţiile, subiecţii suntforţaţi să se confrunte cu emoţiile dureroase pe care leau eitat atunci c-nd comportamentul lor aearitmuri alerte$ În această situaţie, elementul util al terapiei l reprezintă medicaţia, aceasta permiţ-ndaccesul la acele emoţii ne+atie care n trecut erau reprimate$ În cazul n care un asemenea pacient nuurmează o formă de psihoterapie se impune cu necesitate ca psihoterapia să deină operaţională n planulde tratament$ Dacă depresia persistă sau se accentuează, medicaţia trebuie schimbată sau oprită$ 2neori pacienţii or spune că nu simt nici un efect al medicaţiei cu stimulante$ În acest caz este util să se ceară partenerului sau unui membru al familiei părerea n cadrul unei şedinţe comune$ În unele cazuri, aceştiaeste posibil să fi sesizat mbunătăţiri semnificatie, chiar dramatice n stare afectiă sau n comportamentul pacientului (e'emplele tipice includ* reducerea iritabilităţii, mai multă răbdare, se poate orbi mai uşor cuel, etc$)$ < persoană care este suficient disociată de emoţiile sale ca să nu mai orbim de emoţiile celorlalţi F este posibil să nu sesizeze nici o modificare$ eedbac:ul din partea altora confirmă dia+nosticul şi nacelaşi timp constituie o interenţie terapeutică importantă$

urata tratamentului

Deseori, pacienţii sunt preocupaţi de durata tratamentului, fiind interesaţi dacă a fi neoie săia medicamente toată iaţa şi dacă eficienţa n concentrare, n actiitate şi controlul comportamentului a fimereu condiţionată de administrarea unei pastile$ Deşi, mulţi pacienţi continuă să beneficieze de pe urmamedicaţiei fără efecte ne+atie mulţi ani, alţii şi dau seama că pe măsură ce trece timpul par să aibăneoie de mai puţine medicamente simţinduse capabili să lucreze şi să facă faţă sarcinilor eficient şi fărămedicaţie$ Aceste persoane au fost n stare să dob-ndească o serie de deprinderi pe care nu şi leaudezoltat n perioada n care comportamentul lor era a+itat şi impulsi$ În plus, faţă de beneficiile aproapeimediate ale medicaţiei, beneficiile pe l-n+ă durată includ oportunitatea de a năţa re+lareacomportamentului ntrun mod mai adecatspre e'emplu* săşi controleze răspunsul, să asculte şi să+-ndească nainte de a acţiona$ 6acienţilor care doresc să renunţe la medicaţie li se poate su+era următoruldemers* să alterneze zile sau săptăm-ni de pauză cu perioade de administrare a medicaţiei, pentru a seedea dacă mai sunt necesare$


26/38

pacientului$ 2n alt scop poate fi ajutarea pacientului n nţele+erea faptului că medicaţia poate săl ajute săfacă faţă situaţiilor dificile mai bine inclusi n lupta pentru control cu cinea din familie$

Mo!/!)area )om&or#ame"#a+*

6entru mulţi copii tehnicile de control al comportamentului nlocuiesc sau completeazămedicaţia$ .copul acestor tehnici de control al comportamentului este de a optimiza respectarea cerinţelor părinţilor, de a corecta un comportament +reşit sau de a năţa comportamente prosociale$ În şcoală se poate realiza prin aceste tehnici reducerea orbitului e'cesi, respectarea ordinii ntro conersaţia,anunţarea interenţiei erbale, creşterea implicării şi participării copilului n sarcinile şcolare$ Acestmana+ement comportamental cuprinde*

• /ana+ementul contin+enţelor$• >erapia comportamentală$

Ma"ageme"#,+ )o"#!"ge"%e+or implică proceduri specifice utilizate de către profesor

pentru a influenţa comportamentul copilului n clasă$ %-tea dintre aceste tehnici sunt * utilizarea ntăririlor pozitie pentru comportamentele prosociale (z-mbete, aprobare,compliment, recompensă)

utilizarea unui sistem de recompense pentru comportamentele dezirabile(academice)

utilizarea sistemului "costuri-beneficii$ * copilul poate pierde punctele c-şti+ateminutele de joacă, de izionare >, pentru un răspuns comportamental indezirabil

>erapia comportamentală implică colaborarea familiei n stabilirea sarcinii ţintă * realizareatemelor, cooperarea cu cole+ii, ridicarea m-inii nainte de a răspunde$ De obicei profesorul nre+istreazăntrun carneţel performanţele copilului n aceste arii$ Apoi, părinţii oferă după caz recompense sau pedepsela sf-rşitul fiecărei zile$ >oate aceste tehnici de modificare a comportamentului or fi e'plicate n capitolele

următoare$

Ma"ageme"#,+ e,)a%!o"a+

.trate+iile educaţionale pentru mbunătăţirea stilului de năţare reprezintă o componentăimportantă a tratamentului copiilor cu ADHD@ADD, mai ales n acele situaţii n care copilul prezintă şidificultăţi de năţare sau a e'perienţiat eşec şcolar n combinaţie cu tulburarea de atenţie$ Aceste strate+ii pot include*

• Dezoltarea unor abilităţi sociale şi de relaţionare• >erapia limbajului• Înăţarea unor tehnici de studiu, tehnici de năţare• 0nterenţii n sfera dezoltării afectie şi a stimei de sine

Co"'!+!erea &'!(o+og!)*

3C


27/38

Are n edere acordarea unui suport psiholo+ic pentru copii şi familiile lor$ &ste aproapesi+ur că p-nă n momentul n care copilul ajun+e ntrun pro+ram terapeutic, părinţii, fraţii au traersat o perioadă dificilă cu acel copil, şi chiar după ce a fost inte+rat n terapie mai pot apărea dificultăţi$ 6entrumajoritatea familiilor, aceste şi distresul inerent lor +enerează confuzie şi controerse asupra celui maioptim mod de a controla comportamentul copilului$ Eelaţii ntre fraţi sunt problematice datorită nerăbdăriişi rolurilor a+resie pe care aceşti copii şi le asumă deseori$

%opilul hiperacti poate beneficia de consiliere n domenii ca * mbunătăţirea stimei de sine,

depăşirea unor momente de demoralizare, dob-ndirea unor tehnici de rezolare a problemelor sau un mai bun mana+ement a propriului lor comportament$>ermenul de ADHD este utilizat inclusi pentru a face referire la tulburarea de deficit

atenţional cu sau fără hiperactiitate$ %-nd este necesară distincţia se or folosi abreierile ADHD şi ADD pentru a indica dacă tulburarea de atenţie este sau nu nsoţită de hiperactiitate motorie$

845 A3orarea )og"!#!$-)om&or#ame"#a+*

%a alternatie la medicaţie sau ca strate+ii adiţionale n cazurile ADHD au fost elaborate oserie de pro+rame de trainin+ a părinţilor n metode de mana+ement a contin+enţelor, consilierea părinţilor,aplicarea n clasă a tehnicilor de mana+ement a contin+enţelor sau trenin+ co+niticomportamental$Acestea nu sunt curatie, ci reduc temporar simptomele ADHDului$ Dacă se ntrerupe tratamentul cel maiadesea simptomele rein la nielul pretratament$ &ficienţa creşte uşor dacă se aplică un timp ndelun+at$

armacoterapia a deenit tratamentul standard, dar e'ista un lar+ consens n ceea ce prieştefaptul că acest tratament nu e suficient şi nici nu produce modificări clinice pozitie pe termen lun+ (spree'emplu, efectul dispare dacă medicaţia e ntreruptă, nu ajută la rezolarea problemelor le+ate de deficitelede raţionament sau la mbunătăţirea performanţelor academice)$

După publicarea studiului /eichenbaur şi Boodman (1!=1), 4trainin+ 0mpulsie %hildren total: to themsele$ A means of deelopin+ .elf%ontrol5, 4self-instructional training” (SIT) a fostconsiderată o metodă eficientă de tratare a impulsiităţii mai ales n cazurile nonclinice$ În .0> modelareaşi repetiţia sunt folosite pentru a năţa copiii cu ADHD cum să abordeze problemele şi sarcinile mairefle'i$ au demonstrat că ceea ce se naţă nu se +eneralizează pentrualte sarcini dec-t cele din trenin+ (comportamentelede la şcoală sau acasă), sau nu se doedeşte stabil ntimp (HollonL 9ec:, 1!"C)$ & mai puţin eident dacă acest trenin+ produce modificări clinicesemnificatie la copii cu dia+nosticul de ADHD$ Deşi, unele studii au demonstrat că anumite tipuri detrainin+ co+niticomportamental mbunătăţesc performanţele la sarcinile specifice trainin+ului, altele nsănu au reuşit să demonstreze acest lucru, iar +eneralizarea la alte sarcini sa doedit a fi foarte rară (Abi:off,1!"?, citat de Hollon L 9ec:, 1!!7)$

Dierse tratamente psiholo+ice au fost aplicate sin+ure sau n combinaţie cu medicaţia(9ar:le;, 1!"! Eapport, 1!!3 citaţi de Qazdin, 1!!7)$ %omparaţii directe au arătat că trainin+ul co+niticomportamental este mai puţin eficient şi mbunătăţeşte foarte puţin eficacitatea medicamentelor stimulante$ .pre e'emplu, Abi:off şi Bittelman (1!"?, citaţi de Hollon L 9ec:, 1!!7) au arătat că trainin+ul co+niti (p-nă la 1C săptăm-ni, de două ori pe săptăm-năpentru a creşte controlul asupracomportamentului impulsi şi pentru dezoltarea deprinderilor de rezolare a deprinderilor) a mbunătăţitfoarte puţin eficacitatea farmacoterapiei sin+ure, la un eşantion de copii cu ADHD$ HinshaM şi colab$(1!"7, citat de Hollon L 9ec:,1!"7) au demonstrat că traini+ul co+niti de scurtă durată poate facilita

3=


28/38

achiziţia unui bun autocontrol comportamental ca răspuns la proocările interpersonale, ntrun lot de copiicu dia+nostic de ADHD, dar foarte puţini indici au arătat că aceste achiziţii se +eneralizează la alte situaţiisau se menţin stabile n timp$ Astfel, n ciuda succesului demonstrat n cazurile nonclinice, răm-ne incertdacă traini+ul co+niticomportamental poate produce modificări clinice semnificatie la copiii cu ADHD$

Deşi, terapia medicamentoasă este metoda de tratament cea mai frecent folosită (9ar:le;,1!!#), 1#3#K dintre cei cărora li se administrează tratament nu prezintă mbunătăţiri semnificatie alesimptomelor primare ale ADHDului (>a;lor, 1!"=)$ %hiar dacă apar rezultate e'istă şi efecte secundare

destul de frecente şi de seere la unii copii care mpiedică folosirea continuă a medicaţiei$ 6rintretratamentele alternatie se află şi trainin+ul părinţilor$ Acesta se poate utiliza ca metodă unică şi pentrucopiii care urmează tratament, deoarece e'istă perioade n care aceştia nu iau medicamente (de e'emplu, nMee:end sau spre seară apar situaţi n care părinţii au neoie de alte tehnici pentru a controlacomportamentul copilului)$ &l este util şi pentru că apar elemente de comorbiditate* a+resiitate, tulburăride personalitate, etc$ care nu pot fi total controlate de medicamente$ .au obţinut rezultate bune n cazulrezultatelor de noncomplianţă (orehand şi /c/ahon, 1!"1) şi pentru probleme de comportament(6atterson, 1!"3)$ &l poate iza stresul părinţilor şi atunci trebuie să conţină tehnicile n acest sens$

&'istă puţine studii cu priire la eficacitatea traini+ului părinţilor pentru cazurile deADHD$ %ele mai multe rezultate trebuie interpretate cu precauţie (Anastopoulos, .helton, Du6aul şiBueremond,1!!8 &rhardt şi 9a:er, 1!!#)$ .pre deosebire de rezultatele obţinute c-nd a fost folositsin+ur, traini+ul părinţilor utilizat mai ales n combinaţie cu medicaţia are contribuţii foarte modeste nameliorarea tulburării (Abi:off şi Hechtman, 1!!8 6ollard, ard şi 9ar:le;, 1!"8)$

6entru mbunătăţirea performanţelor şcolare sa utilizat cu succes metode ca acomodare la pro+ramul şcolar (perioade mai lun+i naintea e'amenelor) sau ajutorul intensi şi indiidualizat din parteunui tutore (.heffild, 1!!1)$

%oncluzia +enerală este că nici un tratament sin+ur nu este suficient pentru a rezolamultiplele probleme ale pacienţilor cu ADHD$

85 Co"'!+!erea &*r!"%!+or

Înainte de a discuta principiile +enerale de modificare a comportamentului ne propunem sădiscutăm c-tea modalităţi de raportare a părinţilor la problemele copiilor cu ADHD@ADD$ 6entru aserelaţiona eficient la un copil cu ADHD părintele trebuie să accepte că copilul său are c-tea probleme $ %enseamnă e'act 4a accepta5X acceptarea copilului cu ADHD se refereră la nţele+erea tulburării şi aleefectelor pe care această tulburare le are n comportamentul copilului acasă, la şcoală sau n societate$ părinţii reacţionează n unul din următoarele trei moduri* ne+are, semiacceptare şi acceptare$

P*r!"#e+e )are "eag* F reacţionează cu suspiciune, ndoială şi furie la dia+nostic$ Îi este+reu să accepte că propriul copil nuşi poate controla temperamentul şi ajun+e să interpreteze această problemă mai puţin problematică dec-t este n realitate$ 6ărintele se străduieşte să demonstreze tuturor că problema despre care se spune că o are copilul său nu e'istă n realitate$ < data cu această atitudine creşteşi presiunea asupra copilului* această +enerează furie, frustrare, descurajare şi demobilizare, form-nd un cerc icios din care copilul numai poate ieşi$

Sem!a))eare F părintele balansează ntre ne+are şi acceptare, toler-nd comportamentulcopilului p-nă la o anumită limită$ Această atitudine poate +enera a+resiitate şi un comportament coercitidin partea părinţilor nsoţit de subestimarea naturii problemelor copilului$ Disciplina inconştientă este unsimptom al acestei poziţii pe care o adoptă părinţii* ei pendulează ntre a le fi frică săşi disciplineze copilul prea ferm şi a le fi frică săşi recompenseze copilul prea mult$ %opilul deine confuz nu mai ştie ce să

3"


29/38

aştepte de la părinţi$ &'pectanţele părinţilor a-nd o ariabilitate crescută, copilul a ncerca deseori săobţină c-t mai mult control şi n cele din urmă să controleze familia

P*r!"#e+e )are a))e* F acceptă dia+nosticul cu sentimente de teamă şi uşurare n acelaşitimp$ Aceşti părinţi au simţit ntotdeauna că cea nu este n re+ulă cu propriul lor copil, dar nu au autcertitudine despre ce este orba$ .pre deosebire de părinţii care nea+ă, aceştia acceptă dia+nosticul cu unsentiment de uşurare$ 2n părinte spunea*

4 upă multe' teste doctori' ani irosiţi ' eşecuri şi lacrimi' 3arius a fost diagnosticat #n sf9rşit/ ca av9nd o tulburare de atenţie! 1u ne-a fost uşor c9nd am au&it diagnosticul' dar bucuria pe caream simţit-o c9nd ne-am dat seamă că #n sf9rşit aveam un răspunsa fost copleşitoare! 5

Acest tip de părinţi nu mai ăd copilul ca pe o problemă ci mai de+rabă ca a-nd o problemă, atitudine care duce la eitarea luptelor de putere dintre părinte şi copil$

3otive pentru care copilul se comportă inde&irabil

%apacitate scăzută de autocontrol, lipsa răbdării (caracteristici ale ADHDului)6ersonalitatea şi comportamentul părintelui influenţează relaţia părinte copil n ambele sensuri*

poziti sau ne+ati$ 6ărinţii care sunt nerăbdători, impulsii, acţionează uneori inconştient +enereazăcomportamente indezirabile$ Iipsa de atenţie şi superizare sau o atitudine prea permisiă pot aeaaceleaşi efecte$ 6ărinţii coercitii @ a+resii determină comportamente a+resie ale copilului$

.tresul familial declanşează an'ietate şi incertitudine, stări care +enerează la r-ndul lor comportament indezirabil$

A#!#,!"! "ega#!$e a+e &*r!"%!+or /a%* e ADHD

Adesea, părinţii consideră comportamentul poziti al copilului ca de la sine nţeles, ca şicum lucrurile aşa sunt fireşti şi nu reuşesc să ofere ntăriri pozitie pentru comportamentele dezirabile$%-nd un comportament este urmat de o ntărire (z-mbet, aprobare, recompensă), acesta tinde să se repete niitor$ &şecul multor părinţi n a recunoaşte, premia sau recompensa copilul doar pentru că a făcut un lucrucorect este o +reşeală comună care atentează la producerea unui comportament poziti$ Întărirea pozitiăare efect nu doar asupra creşterii probabilităţii repetării comportamentului dorit, dar are şi următoareaconsecinţă* copilul se simte bine cu el nseşi, i creşte ncrederea n sine şi sporeşte motiaţia, construind nmod treptat acel sentiment de autoeficacitate (9andura, 1!"3), care este definit drept conin+erea unei persoane n capacităţile sale de aşi mobiliza resursele co+nitie şi motiaţionale pentru ndeplinarea cusucces a sarcinilor date (9andura, 1!"" citat de 9ăban, 1!!")$

< altă +reşeală pe care părinţii o fac ţine de răspunsul pe care aceştia l oferăcomportamentului indezirabil$ Breşeala este că se eită repetat medierea consecinţelor comportamentuluiindezirabil$

%el mai adesea i repetăm copilului să nceteze, l ameninţăm la nesf-rşit cu ce o să i sent-mple dacă nu se apropie$ 6rea adesea ne+lijăm să reacţionăm imediat$ Diminuarea unui comportamentindezirabil se poate obţine prin respectarea următorilor paşi*

%i dăm comanda, spun-nd* 4.top$


30/38

6edeapsa este definită ca cea, diferit de i+norare, ce este aplicat copilului şi care are scopulde a slăbi şi reduce comportamentul indezirabil$ %-nd nu acordăm o pedeapsă unui comportamentindezirabil copilul nţele+e implicit că este bine ceea ce face sau că este chiar de dorit să se comporte nacest mod$ 6ărinţii copiilor cu ADHD trebuie să răspundă comportamentului indezirabil 0/&D0A> (ntre ?şi 1# secunde) după ce sa dat comanda * 4.top$ ori de c-te ori aparecomportamentul indezirabil$

&ste foarte important ca răspunsul la comportamentul indezirabil, at-t a unui părinte, c-t şi aambilor părinţi să fie constant$ Dacă nu e'istă constanţă n atitudinea parentală faţă de acel comportamentcopilul primeşte următorul mesaj* 4este bine să te comporţi aşa, doar din c-nd n c-nd$5 Apoi, inconstanţaatitudini parentale n faţa administrării unei pedepse transmite un mesaj de tipul* 46ot să facY n faţamamei, trebuie să nu fac doar c-nd tata nu este prezent$5

În familiile unde nu e'istă un consens parental n aplicarea pedepsei copilul ajun+e săimanipuleze, fapt care face imposibil controlul comportamentului indezirabil$ În acest triun+hi, părintelecare pedepseşte este ăzut de către copil ca fiind 4rău5, n contra partida părintelui mai puţin punitiatribuinduise rolul de salator$ Aici interine inconstanţa atitudinală parentală care este n defaoareacorectării comportamentului indezirabil$ %-nd unul dintre părinţi pedepseşte, pentru ca celălalt să salezeefectul pedepsei este nul$ &ste important ca n situaţia n care un părinte i cere copilului să facă cea, iar copilul ezită, celălalt părinte să aibă o atitudine con+ruentă, cer-nd acelaşi lucru$ Dacă celălalt părinte nuşiformulează erbal cerinţa, copilul a nţele+e că tăcerea lui nu este dec-t o acceptare a refuzului copiluluide a e'ecuta acea cerinţă$

%erinţe pentru ca o ntărire ne+atiă să fie eficientă*

%ntărirea negativă trebuie să survină #n imediata proximitate temporală a producericomportamentului inde&irabil!

Să fie aplicată consecvent! Să nu #mpiete&e asupra relaţiilor emoţionale! Să fie de o intensitate moderată direct proporţională!

Să fie completată cu o #ntărire po&itivă a unui comportament de&irabil!

8 Co"'!+!erea e,)a%!o"a+*

>oleranţa şi suportul oferit de profesor constituie cheia succesului şcolar al copiilor cuADHD$ %onsultanţa oferită profesorilor care lucrează cu asemenea elei, reprezintă n opinia noastră unsuport de ma'imă importanţă şi cu eficienţă crescută pe care consilieri şcolari l pot oferi acestor copii$6rimul lucru pe care consilierul şcolar este recomandabil săl ntreprindă este informarea corectă a profesorilor cu priire la comportamentul tipic al copiilor cu ADHD, cu referire specială la cele patrucomportamente deranjante şi destabilizatoare a unei clase, comportamente pe care copilul cu ADHD nu leface n mod intenţionat$ 6rofesorii este necesar să fie conştientizaţi n priinţa acestui aspect, fiindcă fărăsuportul oferit de profesorul de la clasă, copilul cu ADHD nu a ajun+e la un mana+ement eficient alcomportamentului impulsi$

0deal ar fi ca profesorul consilier să ajute ceilalţi profesori să +ăsească un echilibru ntreraporturile lor cu copiii cu ADHD, atitudinile lor personale şi un mana+ement al clasei care să optimizezenăţarea$

8#


31/38

6rezentăm n continuare o serie de indicatori (9ar:le;, 1!!#) care pot eficientizamana+ementul clasei care cuprinde şi elei cu ADHD*

Asi+uraţiă că la clasă aţi conceput o structură unitară şi e'plicită (re+uli şi consecinţe clar definite, orar zilnic consistent şi motiant)$

/inimalizaţi sursele distractibile din clasă$Aranjaţi locurile din clasă astfel nc-t să fie eitate distractibilitatea şi proocarea$

iţi optimist şi tonifiant, eitaţi etichetările cu scopul contracarării, descurajării şidiminuarea stimei de sine$.tabiliţi responsabilităţi simple pentru a construi deprinderea de conducător de +rup$Alcătuiţi un plan cu actiităţi care să fie concentrat indiidual sau pe +rupe mici, deoarece

munca cu +rupe mari este problematică at-t din punct de edere comportamental, c-t şi şcolar$


32/38

6riindui pe alţii făc-nd ceea ce ds$ aeţi neoie să faceţi eţi năţa o mulţime de lucruri$ 6uteţilua drept modele persoanele din jurul ds$, edetele >, etc$

Jo),+ e ro+

6racticaţi deprinderile de care aeţi neoie n parteneriat cu ceilalţi$ %ereţi feedbac: din partea lor

cu priire la modul n care ds$ acţionaţi$ V!

>eoria schimbului social e'primă faptul că oamenii menţin acele relaţii interpersonale carecorespund trebuinţelor lor (>a;lor şi alţii, 1!!=)$


33/38

Pr!")!&!a+

I"#e+!ge"#

De "*ee

Ra%!o"a+

Moera#

A+#r,!'#

Com!)

Re'&o"'a3!+

O!m!'#

Ver!!)


34/38

nu au ştiut cum să se determine pe ei nşişi să aibă succces, comparati cu numai = K dintre cei cu nieleeducaţionale ridicate$

%ercetările au ajuns la concluzia că persoanele cu ADHD atunci cnd trebuie să se ocupe demana+ementul unei probleme importante au neoie de eforturi mai mari pentru a le aborda şi a actia uncopin+ corespunzător pentru dificultăţile lor$ Adulţii cu succes profesional nu au dorit să accepte pur şisimplu deficienţa lor şi să se resemneze n faţa dificultăţilor$ Adulţii cu ADHD realizaţi profesional pun nlucru o serie de strate+ii de rezolare creatiă a problemelor, +ăsind soluţii cu priire la dificultăţile lor$

Dezoltarea unor asemenea soluţii necesită conştientizarea propriilor dificultăţi şi abilitatea de autiliza strte+ii de rezolare a problemelor bazate pe ncercare şi eroare cu scopul de a +ăsi acele soluţiicare optimizează eficienţa profesională$ %opiii şi adolescenţii care cred că pot săşi controleze destinul suntn stare săşi actieze un strte+ii de copin+ comple'e$ %ei care se demoralizează apelează la mecanisme deapărare care eită strate+iile de copin+ şi se resemnează n faţa dificultăţilor şcolare şi profesionale$%ercetările indică că acei adulţi cu ADHD care au fost dia+nosticaţi şi li sa aplicat un tratament adecatapelează ntro măsură semnificati mai mică la acceptare şi resemnare dec-t cei care nu au fost identificaţi precoce$

S#ra#eg!!+e )om&e"'a#or!! ,#!+!


35/38


36/38

minute, n comparaţie cu un copil de niel mediu din clasă$ otarea comportamentelor obserate se face ninterale de 8# de secunde, marc-nduse pe fişa de obseraţie comportamentele pe care copilul lemanifestă$ işa de obseraţie cuprinde cinci cate+orii comportamentale*

1$ .usţinerea atenţiei la sarcină3$ A+itaţia psihomotorie8$ orbitul e'cesi n timpul lecţiei7$ Uocul cu obiecte n timpul lecţiei

?$ %apacitatea de a răm-ne aşezat n timpul lecţiei

S)a+a e e$a+,are a ADHD-,+,!

umele şi prenumele* -rsta* %lasa*Încercuiţi numărul din coloana care descrie cel mai bine copilul$

r$ .imptomul iciodată

2neori Adesea Întotdeauna

1$ Adesea dă din m-ini şi din picioare$ # 1 3 83$ Are dificultăţi n a răm-ne aşezat$ # 1 3 8

8$ &ste uşor de distras$ # 1 3 87$ Are dificultăţi n aşi aştepta r-ndul la actiităţile de +rup$ # 1 3 8?$ Adesea tr-nteşte răspunsuri la ntrebări nainte ca acestea să

fie complet formulate$# 1 3 8

C$ Are dificultăţi n a urma instrucţiunile$ # 1 3 8=$ Are dificultăţi n aşi susţine atenţia la sarcina$ # 1 3 8"$ Adesea trece de la o actiitate neterminată la alta$ # 1 3 8!$ Are dificultăţi n a se juca n linişte$ # 1 3 81#$ Adesea orbeşte e'cesi$ # 1 3 811$ Adesea i ntrerupe pe ceilalţi$ # 1 3 813$ Adesea pare să nu asculte atunci c-nd i se orbeşte$ # 1 3 8

18$ Adesea pierde lucruri necesare pentru actiităţile sale$ # 1 3 817$ Adesea se an+ajează n actiităţi periculoase fizic, fără a luan considerare consecinţele$

# 1 3 8

8C


37/38

F!.a e o3'er$a%!e )om&or#ame"#a+* ;" #!m&,+ +e)%!e!

0nteral de timp (8# de secunde) 1 3 8 7 ? C = " ! 1# 11 13 18 17 1?

%apacitatea de aşi concentraatenţia la sarcină

ielul a+itaţiei psihomotorii

orbitul e'cesi n timpul lecţiei

Uocul cu obiecte n timpul lecţiei

%apacitatea de a răm-ne aşezat ntimpul lecţiei

0nteral de timp (8# de secunde) 1C 1= 1" 1! 3# 31 33 38 37 3? 3C 3= 3" 3! 8#

%apacitatea de aşi concentraatenţia la sarcină

ielul a+itaţiei psihomotoriiorbitul e'cesi n timpul lecţiei

Uocul cu obiecte n timpul lecţiei

%apacitatea de a răm-ne aşezat ntimpul lecţiei

8=


38/38

BIBLIOGRAFIE

Anderson, $H$ (1!C")$ TIi:eableness ratin+s of ??? personalit;trait Mords$5 Uournal of

.ocial 6s;cholo+;, !, 3=33=!$ %ited in .$ >a;lor, I$ 6eplau, and D$ .ears, .ocial6s;cholo+;, !th ed$ (1!!=)$ 2pper .addle Eier, eM Uerse;* 6rentice Hall$ p$ 38?$

Qell;, Qate, and Eamundo, 6e++; (1!!C)$ .o Nou /ean 0Om ot Iaz;, .tupid or %raz;X\, eM Nor:* ireside$

Iaoie, E$ (1!!7)$ Iearnin+ disabilities and social s:ills* last one pic:edYfirst one pic:edon$ ashin+ton, D$ %$* &>A>$

ootni, /ichele (1!!!)$ hat Does &er;bod; &lse QnoM >hat 0 DonOtX .ocial .:illsHelp for Adults Mith AD@HD$ .pecialt; 6ress* 6lantation, lorida$

>a;lor, .$, 6eplau, I$, L .ears, D$ (1!!=)$ .ocial 6s;cholo+;, !th ed$ 2pper .addle Eier, eM Uerse;* 6rentice Hall,$ p$ 38?$

hiteman, >homas, and ootni, /ichele (1!!?)$ Adult ADD* A readerfriendl; +uide toidentif;in+, understandin+, and treatin+ adult attention deficit disorder$ %olorado .prin+s,%olorado* 6inion 6ress$

Suport Curs ADHD

Documents

Transcript of Suport Curs ADHD