St. M. II.INCAt

LI\/IETA ROVIANA

GRAMATICA

INSTRUMENTATA

CU]RINS

Notldl (:tre bencffclarl / 5Llmba ronfnl. Cramadci. lxprlmarc/Oblecdve / 7l. XllfEIlGl [+ stilisficn] + [ 148 ]; [8- 211 I l?

Ortagafia I 22Ortoepia / 23

ll. LIJ(CUL (V(XABULARUL) [+ stilistici] 4 149-1221;122 - 431t27Vocabularul / 27Sensurile cuvdntului / 29Familia de cuvinte/ familia lexicali / 3lCdmp lexical (semantic) / arie semanticl (lexical6) /31Structura cuvAnnrlui / 3 IMijloace de imbogiJire a vocabularului / 38Polisemia cuvdntului / 41Sinonimele / 41Omonimele / 42Antonimele / 43Paronimele / 43Regionalismele / 44Arhaismele / 44Neologismele / 45Abateri lexical-semantice / 45Onomastica./onomas iolo$a / 47

[. lrl()tKIOdA [+ stilisticl] 4 I 123440 1: 144-156 I I 50Categoriile morfologice nominale / 53Mogiunea / 53Categoriile morfologice verbale / 58P6r[ile de vorbire flexibile 80

Substantirr / 80Articolul / 85

Adjectirul / 89Pronumele / 92

1. pronumele personal / 1032. pronurdele personal de politete / 1 l03. pronumele reflexiv / 1114. pronumele negativ / I l35. pronumele interog*iy I ll46. pronumele relativ / I 147. pronumele demonshativ / 1208. pronumele posesiv / l2l9. pronumele nehotiirit / 12410. pronumele de intirire / 125

Numeralul / 126Verbul / 130

P64ile de vorbire neflexibile / 154Interjeclia / 1 54Adverbul / 156Prepozitia / 163Conjunclia / 166

Locutiunile / 167

408 | gt.M. inca

IV. $MAXA IROFOUIIII [+ stitistict] a 1441 -715!rtt56 -2SSl I t6gPnrlile principale de propozitie / 169

Predicatul / 186Subiectul / 195

Pirtile secundare de propozifie / 20gAtribuhrl / 208Complementul / 216

Complemente necircumstanliale / 21 6Complemente circum stznliale / 226

Pdrlile intermediare de proponlie / 263Elementul predicativ suplirnentar / 263

Analiza sintacticd / 268Ftu6 funclie sintacrica / 271

V. SII{TAXA r-r!A [+ stilisticr] + 1 zro-ets 1; 1zs s-3821 t 273Fraza I 273Raportui ln frazd / 273

Relatii de coordonare /273RelaJii de subordonare / 273

Elemente corelative / 273Clasificarea propoziyilor I 213

l. dupd aspect / 2732. &tp' s'Jtllctwe / 2733. dupd dependenga/ nondependenla lor / 2744. dwe scop / 2775. dupd alte criterii / 280

Propozitiile subordonate I 298l. propozi{ia subiectivd / 2982. propozilia predicative / 3033. propozitia atributivd / 3074. propozilia complerive directa / 3125. propozitia completivd indirecti / 3166 propozijia completivd de agent / 3207. propozilia circumstartiald de mod (modald) / 3228. propozilia circumstanliali de timp (temp orald) I 3269. propozilia circumstantiald de loc / 32910. propoziJia circumstanliald de cauzi (caval6) 1333I 1. propozilia circumstantiald de scop (final6) / 33712. propozilia circumstanfiald condifionall / 340I 3 . propozifia circumstantriald concesiva / 34314. propozilia circumstanliale consecufiva / 34715. propozitia circumstantiald instrumentala / 35016. propozitia circumstantriald sociative / 35417. propozilia circumstanliah de relalie / 35718. propozitia circumstantiali opozitionali / 36219. propoziJia circumstanliala cumulative / 36620. propozifia circumstanfiald de exceptie / 37021. propozi;ia predicativd suplimentad / 374

Contagerea unei propozitii subordonate / 376

VL lOfIGl [+ stilisticl] a [ 936-986 ]; [ 383-384 ] / 394

Vtr. PII{CmA.flA [+ strlistictr] + [9S7 - 998]; [385 -392] t 396Semnele de punctualie / 396Mvelurile de folosire a semnele de punctualie / 396

Vltr. STlUSilCf (9i elemente de estetic{) t9991;1393-3951t aLaTransformarea vorbirii directe in vorbire indirect / 405

&

I. FOIiIEIICA

l. Ionetlca4 are in vedere felul producerii, transmiterii gi receptdrii sunetelor prin limbaj;+ studiazd, defineqte gi clasifici sunetele vorblte;+ (!!) muzica studiazi tot sunetele, dar canturc; deci combinate in mod armonic.

2. Sunetul. Sunetele. Corespontlenta dlntre sunete sl lltere.+ sunetele srmt vibralii aeriene diferite;+ sunt concepte fonice (adici acustice); se percep cu urechea;o literele sunt concepte grafice (adicl vizuile); se percep cu ochiul;+ de reguli, in limba romAnd o literd transcrie m iuneti+ (cdteva) excepJii:

- litera x.noteazi [a] grupul desunete cs (tcud, sufix, prefx, expert, excentric) sau [b] grupul desunete gz (maxilar,examen, exact etc.);

-- - -. - aceeaqi litera poate nota sunete diferite: [a] literele e; i; o; u pot nota vocare, cat $i semivocare;[b] litera i noteazd qi rm i final, care gq e vocal6; pomi; bureli, taieg ;

- un grup de doud sau trei litere noteazi un singur sunet: ce, ci=c,; ge, gi:g,; che, chi=d; ghe, ghi:!.ceas=c'as [4 litere,3 sunete] ciolan=c,olan [6iiteii 5 sunete] "unchi=und, [5 litere,3 sunete] gheaJd: g,aJe 16 litere,4 sunetei

- acelaqi sunet poate fi redat prin litere diferite:) sunetul i se redd prin literele: i [cobori; inainte; reintdlni]; ri lpAriu; dinsul];) sunetul i se redi prin literele: I [iamd; vis]; y [yankeu; yoghinj;) sunetul c se redi prin literele: c [castand; aracj; t lUaiite;Uati_azar1;) sunetul k se redi prin litereie: chel chi lchenir;

"iin1; k"l ki [; kilogram; kinorami];) srmetul v se redd prin literele: v [voi; valvi]; w [watq wagneiian]; -

+ penhu cuvintele care contin unu sau doud din gmp unle ce, ci, ge,gi, cie, ch, ghe, ghi, proptnemurmitoarea manierd de stabilire a coresponden{ei dintre sunete qi litere:

Cd: cerebel; rece; incercat; // ceapi; ffistdceali; Vdlcea;C1: boboci; ciripit; incipient; /i ciupit; musticioard; popoviciu;GE: plAngere; geruiall; extrage; // geamandurd; pisilogeali; Genoveva;G_1: giumbuqluc; giurgiuvean; alergic; // hangiu;gugiuman; Giurgiu;CIIE: chemare; mutunache; boschetar;// impereiheat; ochean; Srnarandache;CHI: chipiu; ochi; inchiriat;// chiulangiu; schiaun; Bamovschi;G-HE: gherghef; ghepard; veghe //ingheatrA; ghear6; Gheorghe;

.GIII: frdnghie; pezevenghi; ghimpat; ll ghiulea; ghiorlan; i{risoverghi;+ se desparte cuvdntul in silabe;+ se identificd silaba care conline grupul cu pricina;+ se identificl ,,vocala purtdtoare de silabd..;a i se d5. un numir (de inregistrare) acelei vocale;a restului din grup i se d6 alt numdr de inregistrare;+ celelalte componente nu fac-Fzuti1r, in sensul ci numdd de litere este acelagi cu numdrul de sunete.chiurangiu= @(D @@-@@@ rori,","V V V{/V VVV

1 1 I L 1 1 :Ssunete

' ATENTIE! Dehumirile ilemilof stnt, in Senefal, substanth'e la nt. singular. Adeseoli yedicatul (dih arlumili pa$i) estefo-l:sit\ pel:: a Illa !1., chior d.tcd nuhele^itemului era la singular. Am proiedar astfel, aturlci cdnd noliunea rcspectird cerea sd,fie foros_itd_ ra pruml corccr at I fosr ca liecare item sd aibiduta denumi,a 10,,,ia:'dl'i;;;;i";;;i";; ,ii'iJ.'^r,. ,"r"_mele; (5) Vocala. Vocalele etc.

14 | St.M. llinca

o,'.o,en"=ffiQ eP - 8 ritere

I 7 1 1 1 :5 sunete

ciuciurete @O@@ OC ee-roriterevv vv vv vv7f1]-11:8sunete

3. Valorl afectlv-stlllsdce+ inlinluirea sruretelor in (prin) cuvinte di naqtere unor eufonii (care incdnt[ auzul);

aex.: a) mi-aduc; li-arit; dAndu-mi; vizdndu-qi etc.;b) la rdndu-mi; in folosu-i; precum is; cumu-s; precumu-i etc.

a prin dispariiia sau renuntarea la unele srmete, se sugereaz[ qoviirea, mAnia, afectiunea etc.;a ex.: 'atA-te-ar norocull; 'tita mare! etc.

+ prin prelungirea (sau prin addugirea) unor sunete :> indoiala, incurcitura, indecizia;oex.: mde! mdee! mda! etc.

4. Ionemul. fonemele* unitate sonord, neanalizabil[ in unititi mai mici qi succesive;4 serveste pentru a difereniia un cuvdnt de altul;

o ex.: mal-mag; gare-gare; laringe-faringe etc.

5. Vocala. Vocdele4 este sunetul care se pronunld singun+ (hra a fi insolit de alt sunet):a (curentul de aer iese liber, {Erd si intdlneasci niciun obstacol);4 este un sunet armonic;

aex.: a; A; e; i; o; u; i (i) nas, mir, merge, bine, dor, dur, inainte, tdrg, Romdnia'

ATENfrE!

Vocala ,,e" se pronunte ,,ie" in doui situatii:l. in pronumele personale: eu, el, ea, ei, ele;2. in formele verbului a fi: e, este, eram, erai etc.

6. Claslfl carea vocalelor4 vocala se clasifici dupi (A) locul de articulare (anterioare, mediale, posterioare) qi dupa (B) gradul de

deschidere (inchise, semiinchise, deschise).

a ex.:

4. inchise: i, i, u;5. semiinchise: e, I, o;6. deschise: a.

7. Valorl afectlv-stlllsdce+ fiind centre de sonoritate (ale silabei), vocalele in corelalie cu consoanele creeazi o anumitimuzicalitate (a versului, a unei sintagne sau chiar a cuvintului);+ prin prelungire, prin accentuare peste firescul vorbirii, se subliniazi unele elemente afective;

O ex.:4 nemulfumire, indignare, ironie, disperare, spaimd, admira{ie, uimire, temere, siguranld, m6hnire, tristele etc.;+ (sau) satisfactia, induioqarea, suferinla, alintarea, subiectivismul naratorului, insistenta;

aex.: Eeu? Ce faceee?

' Vom folosi, uneoi, doar prescurtarea V. a-s

l anterioare: i, e;2. mediale: i, i, a,3. posterioare: u, o;

Grdrnaticd instrumentald | 15

+ (ori) se dd valoare superlativi insugirii pe care vorbitorul o simte afectiv: mullumire, bucurie etc.;1ex.: a fbst un meeci!

4 au mare rol in unificarea qi armonizarea imaginii sonore a comunicdrii (versuri, prozi);4 cAnd.predomini (in balanJi cu consoanele), Je obline un anumit dinamism;+ vocalele in hiat duc la o anumiti monotonie;+ (de aceea, evitarea hiatului inseamnd obfinerea unui dinamism in fluxul sonor al comuniclrii);s utilizarea unor vocale in locul altora pentru evidenJierea indignirii, -i.drii, .";;i;;;',-'imfazei, alipsei de convingere etc.;

_ -aex.:Bon! (-inlocdebun); Com?(_inloc de cum); Bene! (_ in loc de bine etc.);+ la fel,.cend se urmdre$te crearea'nei anumite atmosfere ie intimrLt", a" tuna Jirp ,,jrii" "t".;+ vocalele ,,{,',.,,f" apar in anumite cuvinte care sugereazi mirimea, depirtarea, necuprinsul,incomensurabilul;

4 vocalele ,,i", ,,u" (combinate) permit unor cuvinte sd sugereze un sunet prelungit;+ (dau impresia cd sunt onomatopeice);tex.: hiul, vdgiund, 9al6ul etc.;

$ voca1ele,,i", ,,u" pot trezi o senzajie de.durere;_produc o impresie de delicatele (suavd, dulce);+ (deci) pol sugera ceea ce este mic. drdgdlag. delicat. uqor;+ (dar qi) ideea de veselie, surds, de gralie;+ ,,Existenla_ unor asocialii fi.mdamentale inhe vocarele prepalatale (,,e..9i ,,i..) 9i obiectele subliri, iu1i,clare, strilucitoare si intre vocalele posterioare (,,o" qi ,,;t 9i obiecteie g."|ri, r""",e ilJtorate qi

sumbre poate fi doveditd prin experienle acustice..;*+ a-ller-nanielg dintre vocale gi consoane, nevoia de simetrie a sonoritililor dau o anumitd desfhSurare ritmici;+ (ele) stau la baza rimelor interioare, aliteraliilor gi a asonan{elor;

,lex.: ce mai calea-valea! // a tunat $i i-a adunat...

8. Consoana. Consoanele+ este sunetul care nu se pronunj6 singur (ci insoJit de alt sunet: de ,j.. sau de ,,e..);+ (deci) nu are o existen!5 independentd;+ curentul de aer nu iese liber, ci intdmpini un obstacol:+ obstacolele pot fi: buzele, dinlii. vdlul palatal etc.;+ in funclie de obstacol, se face una din clasificdrile consoanelor: labiale, dentale, labio-dentale,

prepalatale etc.;+ este un sunet nearmonic;

.ex.: b, c, d, fetc.: d (= ce, ci) [ (: ge, gi), i (: che, chi), g (= ghe, ghi)

9. Claslfl carea academlcio consoanele se clasifici in funcJie de:

(A) eradul de sonoriza.re (sonante, asonante);(B) locul de articulare (bilabiale, labiodentale, dentale, prepalatale, palatale, velare, laringale);(C) plezgqla (sau absenta) sonoritatii (sonore, surde):

- . (D) modul de articulare: oclusive lsau explozive), semioclusive (africate), constrictive (fiicative),

oclusive nazale, lichide;

mdul de

anumiti

lex.:

1. sonante: l, m, n, r;2. asonante: (toate celelalte);3. bilabiale: m, b, p;4. labiodentale: v, f;5. dentale: n, l, d, t, c, z, s, !;6. prepalatale: d (: ce, ci), g (= ge, gi), S, j;7. palatale: k' (: che, chi), g, (: ghe, ghi);8. velare (postpalatale): g, k (- c);

9. laringale: h;10. sonore: bd, g, g' , v, z, j, g;I L surde: p, t, k, k' f, s, q, d, h;12. oclusive (explozive): b, p, d, t, g', k', g, k;13. semioclusive (afiicate): c. a,g:14. constrictive (fticative;: f. v. s. z. g.j:15. oclusive nazale: m, n;16. lichide: l. r.

stete etc.;

. R. Ileltek, A. Ilaten, ,,Teoria literaturii", Editurd pentru Litetutut d (Jnivelsatd, 1967, pag. 216

-4

16 | $t.M. tlinca

I O. Valorl afecfv-stlllstlce+ in corelatie cu unele vocale, creeazi o anumiti muzicalitate;+ (a versului, a unei sintagme sau chiar a unui cuvint);+ au mare importanlA in crearea unor secvente ale imaginilor auditive;d alegerea unor cuvinte cu numeroase consoane poate spori efecful de monotonie;+ (ori) poate traduce o stare de indiferenti;+ (sau, dimponivi,) de dinamism cend acestea sunt mai puline decdt vocalele;4 prin aglomerarea anumitor consoane (1, r, v, j etc.) intr-unul sau mai multe cuvinte, se sugereazi fie ideeaunei neintrerupte gurgeri, fie secvenJe ale unor imagini auditive (sau chiar imagini auditive integrale);+ ,,...consoanele pot fi impdrJite in innnecate (labialele pi velare) Si luminoase (dentalele gi palatalele)"-+ pentru efecte comice, ironice qi ironizante, ridiculizante, satirice sunt inlocuite anumite consoane;+ (la fel,) penhu sublinierea ignoran{ei, inculturii etc.;

a ex.: solietate, filindru, bampir, catrindald etc. (I. L. C.);s prin lungirea (geminarea) consoanei: -+ indignare, rninie, furie, amenintare, admiraJie;

aex.: Mmmizerabile! Dddobitocul! mmmarq de aici! Addminabil!+ in mustrdri, in interogatii retorice;

a ex.: Rromani sunteti voi?

= (alteori,) pentru a se sugera admir a7ia, emfaza, aprobarea;

lex.: Ggrozav!: Ffoarte frumos!c (anumite consoane) au putere de a sugera cititorului asociaJii de idei intre sunete qi sensul cuvintelor;+ prin simbolism fonetic, unele dau impresia miqcirii sacadate, reci ca nigte lovituri;4 (altele) sugereazi zgomote, plesnituri, izbituri;+ (iar altele) conduc spre ideea de mic, drdgilag (mai ales componentele diminutivale);

oex.: gigea. a giugiuli elc.;+ r -+ imita femurul, zguduirea unui corp;.5 l -+ sugereazi ideea de moale (mai ales aldturat lui ,,f');

o ex.: a pdrdi, pardituri, chifli, flasc, pullama etc.;4 o consoani ad[ugati la interjeclia ,,de" sau,da" (mde! mda!) sugereaz[ o stare ambigu6, concesiv[,ezitantA, de compromis;+ alegdnd qi agez6nd cuvinte care conlin anumite consoane, se obtine o aliteratie;

a ex.: l. ,,I/AjAind ca v|elia ;i ca plesnetul de ploaie." (M. E.)2.,,...un tropot pe pdmdnt / Un tropot de copite, potop ropotitor..." (G.C.)

I I. SEMIVOCALA. SEMIVOCALELE

A. Elemente deffnltodl+ esle o vocal6 scurtd;a (deci:) oricare dintre vocalele gtiute;+ insole$te totdeauna o vocali;+ nu se poate rosti singurdla nu se poate prelungi:4 apare in diRongi sau in triflongi;

aex.: doi, stilou, 1eavd, rai, meu etc.

8. Tehnlca dlagnostlcirii semivocalelI . se desparte cuvdntul in silabe;2. se pronunli doar silaba care contine diftongul sau triftongul;3. (in aceasti faz6, oricare dintre ele - teoretic - este vocali);4. se incearci prelungirea (!! chiar uqor exagerati) a primei vocale;

' Vezi: $t. M. Ilinca: ,,Gramatica instrumenlali. Orto. Sibb1. Silabalte. Despdrlirea in silabe", Editu/q. Festika, 1995.

ie ideeati

lele)".

telor;

nceslva,

Gramdticd instrumental6 | 17

5. se procedeazi la fel cu a doua;6. (sau cu a treia in cazul unui triftong);7. aceea care a permis prelungirea este vocali;8. vocala care nu a permis prelungirea este, de fapt, semivocald-

ATTNftT!

Stlpinirea perfectd a acestei tehnici este foarte util6 in multe situalii-.l. $tiind ce (1) nu existi triftongi in structura vSV qi ci (2) diftongii pot fi doar in ordinea SV gi vS,

cum vom despi4i in silabe cuvAnnlfemeie?a) fe-meie?;b) femei-e?;c) feme-ie?

a) prima silabi este clar[: fe. Silaba meie nu este posibili, pentru cl, aplicdnd tehnica noastra, vomconstata ce avem doui vocale g qi g (ele se pot prelungi) gi i semivocali (nu se poate prelungi); neexist6ndtriftongi VSV, nici silaba meie nu este corecti;

b) varianta a doua (mei-e) nu poate fi acceptati, fiindci la prelungirea vocalei e din mei, nu esteacceptati semivocala i dupi ea; in schimb, i este acceptatd la prelungirea lui e final;

c) deci: se poate zice: me (eee etc.) qi apoi ie (eee etc.) dar nu me (eee etc.) i qi apoi e (eee etc.), ceeace inseamni ci ultimele doui silabe vor fi: me-ie.

2. Sd incercim cu alte doui cuvinte:a) prietenie: prie-te-nie, pri-e-te-ni-e; sau pri-e-te-nie?b) fiicii: fi-i-ci sau fii-cd (Si compardm cr .fiindcd, fiiqlii rcztrltatele diferl tocmai datoritd

semivocalei, respectiv vocalei.).

12. Dlftongul. Dlftongll4 este alcetuit dintr-o vocali qi o semivocali aldturate G condijie);4 se afli in aceeaqi silabi (a II-a condi{ie);

* este de doui feluri:1. diftong ascendent (suitor: S + V: ex.: i6-pu-re, bo6-re; teri-c[; fii-ci;2. diftong descendent (coborAtor): V + S: ex.: r{i; ca-d6u; tr6i, pur-c6i

ATENTtE!

Pot aplrea diftongi qi la cuvintele conjugate (prin scrierea cu cratimA);r ex.: mi-6 (spus); le-riL (cerut); li-i (dor) etc.

| 3. Trlftongul. Trlftongll+ este grupul format dintr-o vocald gi doui semivocale (I condilie);4 care se afll in aceeagi silab[ (a II-a condilie);4 poate sa apard in doud strucnri:

1. S + V + S: pi-vedu; su-cgi!; chia-bu-rqi[-ci;2. S + S + V: cre-!g!-ne; i-ni-m!g!-r6; ti-md-!g;!-sd

AIENrcE!Pot apirea triftongi qi la cuvintele conjugate (ca urmare a scrierii cu cratimi);

a ex.: mi-ai (dat); le-au (cerut); te-ai (speriat).

t4. Hlatul. Hlaturlle4 in aparenti, este un diftong, adici. doud vocale aliturate;+ (!! dar) fiecare face parte din alte silabA;

a ex.: hi-at; fi-in-ld; bi-iat; punc-tu-a-fi-e.

t995. 'Vezi:St M. inca: ,,Granotic(1 instrumerltald. Orto. Silabd. Silabalie. Despd/1irea tn silabe ", Editura Festina. 1gg5.

$t.M. ILINCA

LIMBAROMAI{A

CCA

DIFICUTTATI * CAPCANE {. PROBTEME

ditura-*NDEIEASEd

.,/

CUPRINS

TIPI= [Substantive omofone neomografe] [Paronime prinscriere: cu majusculi sau cu minuscull]/ 7

TIP2= lPamnime prin accent ] Isubstantive/ adjective informa de genitiv-dativ, verbe la perfecr simplu/substantive la plurall / 20

TIP3=

TIP4=TIPs=

lortograme-l] lcuvinte omofone neomografe][Componentele morfologice ale oltogmmei] / 26

[Ortograme-2; DE+A] / 28

lAbrevieri. Simboluril L Cuvinte abreviate (182) / 292. Simboluri (245)l/ 33

TIP 6 = [Cuvinte ,,ciuntite". Cuvinte ,,umflate" (selectiv)] / 37

TIPZ= lcuvinte ,,delicate"; dificultarea la acestete cuvinteeste dive$i: scriere; accent; silabalie; plural; genitiv-dativ; articulare/ determinarc etc.] / 39

TIP 8 = lceminate/ dublate] (2fo) / 43

TIP 9 = lcuvinte compusel lFlexioneaze doar primui elementde compunerc, celdlalt fiind invariabill / 59

TIP 10 = lcuvinte compuse] lFlexioneazi doar ultimul elemenrde compunere, celilalt fiind invariabill / 60

TIP11= lcuvinte compuse; flexioneazi ambele elemente decompunerc] [(l!! sau chiar toate trei; v. redactor-$efadjuncr)l/ 62

TIP 12 = lsubsrantive care denumesc diferite $ade de rudenie !isunt insolite/ deteminare de adiective posesivel / 63

TIP13 = [Cuvinte paronimice pdn scriere] lBlanc - cratimi -aglutinarel / 66

TIP 14 = lcuvinte derivate, compuse (sau aparent compuse)]/ ea

TIP 1s = lcuvinte paronimice prin scrierel lcu articol in formainitiali - firi anicoll / 68

TIP 16 = lcuvinte parcnimice prin scdere ] [Cu fals articol informa initiaH - feri articoll / 69

TIP17= lonograme]- 3 / 70

TIP 18 = Iloculiuni (acceptate/ prcpuse de DOOM2)]/ 71

TIP 19 . lCuvinte compuse, loculiu ni carc se scriu cu cratimi;cuvinte din regnuri; genemlitilil/ 77

TIP 20 = lcuvinte compuse/ structuri/ loculiuni care se scriucublancl/ gr

TIP 21 = Icuvinte compuse/ locutiuni/ structud care se scriucu blanc; ,,polirelud"l / s4

TlP22 = lcuyinte compuse/ loculiuni/ structu care se scriucu blancl / 85

TIP23= [Cuvinte derivate, compuse (sau aparent compuse)/loculiuni, $ructud care se scriu prin aglutinare/ sudurd/aiipircl/ 8e

TIP24= lcuvinte aflate in paronimie de accent - I] lformiiniliala - forma ini!ialal / 9s

TIP25= Cuvinte aflate in paronimie de accent - III lformiiniliali - formi in4ialil / 97

TIP 26 = lcuvinte aflate in paronimie de accent - III ] lpluralnearticulat/ pluml nearticulat] / 97

TIP2Z= lParonimie de accent - M lParcnimia rezuhi dinutilizarea inadecvatd a accentuluil [Opozitia se faceinffe formele de plural neaniculat $i cele de pluralanicularl / 99

TIP28= lParonimie de accem - V] lParonimia rezulti dinutilizarea inadecvati a accentuluil lopozilia se faceinfie formele de plural nearticulat !i cele de verb lainfinitivl / ro7

TIP 29 = lParonimie de accent - VI lParonimia rezulti dinutilizarea inadecvati a accentului] [Opozi[ia se faceintre formele de plural nearticulat ti cele de verb lamod personall / 113

TIP3o= lParonimie de accent - VII] [Parcnimia rezulti dinutilizarea inadecvati a accentuluil lopozilia se faceinfie formele de genitiv-dativ li cele de verb la perfectsimplul / 119

TIP 31 = lParonimie de accent - Vm] IParonimia rezulti dinutilizarea inadecvati a accentuluil lopozilia se faceintrc cuvintele care au fals articol li cele care auarricol hotiratl/ r24

TIP32= lParonimie de accent - IX] lParonimia rezulti dinutilizarea inadecvati a accentuluil [Opozigia se faceimre cuvintele carc au fals a icol !i verbl / 125

11p33= fParonimie de accent - x] lParonimia rczulti dinutilizarea inadecvati a accentuluil [Opozilia se faceintrc cuvinte din combinalii dive$e: /a. / formainiliali-verb la mod pe6onal; /b. / prepozilie * verb;/c. / vocativ - plural; /d. / adverb-verb la innnidv;/e. / verb la infinitiv-verb la mod personal; /f. / formdiniliald-plural; /g./ plural-verb la mod personall / 125

TIPaa= lr4g-113. Ndt-.t, 'ltt'I'IP35 = lcuvinte (adjective) care conlin (in radical sau in

flexiune) grupul ,,UOS" l ,,VOZ"I I 129

TIP 36 = [Cuvinte care conlin (in radical sau in flexiune)grupul,,CS" (nu: X)l/ 12e

TIP 87 = lcuvinre carc conlin (in radical sau in flexiune) grupul,,cv- (nu: cv)l / r 3r

TIP 38 = lcuvinte in ,,RU"/ LU] lvezi {i TIP 67] / 1 33

TIP 39 = lcuvinre care conlin (in radical sauin flexiune)grupul,,sce" (nu,,!ce")l / 137

TIP4o= [selectiv] lcuvinte care conlin (in radical sau inflexiune)grupul ,,sci" (nu ,,qci")/ r39

TIP 41= [Verbe de conjugarca a IV-a in I precedat de l, deci,,ii"l lDincultili in structurile care includ forma deinfinirivl / rao

'llP 42= lverbe de conj. a IV-a, terminate in ,,i" precedat de

,q", care realizeazi 0n flexiune) un diftong (ea), numonofrongl / r4t

TIP43= Iverbe de coni. a lv-a, terminate in ,,i" precedat de

,,j", rcalizeazi (in flexiune) un diftong (,,ea'), numonofiongl / 142

TIP44= lcuvinre carc contin (in radical) grupul ,,qa" $i nurcalizeazi (cele care flexioneazi)un diftong (,,ea"), cimonoftongl / 143

TIP45= Icuvinte care conlin (in radical) grupul "ja" qi

nu realizeazd (in flexiune) un diftong (,,ea"), cimonofrongl / 145

TIP46= lverbe carc conlin (in ladical) grupul ,,$a' $i carenu realizeazi (in flexiune) un diftong (,,ea'), cimonoftongl / tle

Nicioi sub'altd

TIP47= lverbe de conjugarea I, al circr mdical (dddcind) setermini in (g) sau in {J)l ldeci gA sau JA]/ ta7

TIP+8= limbiniri libere ti cuvinte compuse carc por creafenomenul paronimic din necunoaqterca scriedi cucratimi, cu blanc sau pdn aglutinarel - I / 1 49

TIP 49 = lcuvinte, imbinAri [bere !i cuvinte compuse pot crcafenomenul paronimic din necunoa$terea scrierii cucratimi, cu blanc sau prin aglutinarel - II / I 5d

ffso= L,C,o/ con' esre elememul comun al cuvimelor datel/ 15aTIP 51= Invariabile lptu,ri devorbireflexibile, dar... invadabile]/ 159TIP 52 = lverbe omonime la forma iniliald, dar paronime in

pamdigmel / r62TIPs3 = lloculiuni adjecrivate] / 154

TIP 54 = lNume de locuitod romani (dedvare din oiconime)]/ 2o5TIP55= [Nume de leri ti locuitori strdini (derivare din

oiconime)l/ 2oa

Ip s6 = lsubstanrive de genul feminin- nume de locuirori]/ 216TIP 57 = [atinisme (sintagne/locutiuni/imbintuide cuvinre)]/ 217TIPs8 = lAnglicisme. imprumuturi. Cuvinte striine]/:loTIP 59 = lomonimie cvasialearorie, posibild sursd de $eseali]-r/24TIP 60 = lomonimie cvasialeatorie -posibili sursi de greqeatd]-

lt/ 26TIP 61= lOmonimie cvasialeatorie - posibih sulsi de gre$ealdl -

Ilt I 247

TlP6z= lomonimie cvasialearorie - posibili sursl de gle|eali] -N 1247

TIP 63 = lomonimie cvasialearorie - posibild su$i de $eQeali] -Vt2so

TIP 64= [Omonimie cvasialearorie -posibili sursi de greqeali] -\1 I 2s1

TIP 65 = lomonimie cvasialeatode - posibill sursi de greseali] -vlt / 252

TIP 66 = lsubstantive/ adiective de genul masculin, terminatein ,,IU"l lDificult4i in scrierca acesrora cu i/ iil iii] / 2s2

TtP67= Isubsranrive neulre/ masculine terminare in ,,RU-prccedar de consoand (cons.+Ru)l [paronimie de genqi de numlrl / 2s5

TIP 68 = lsubstantive de genul neutru] lomonime la formainiFali, imrd in paronimie laplurall/ 25s

TIP 69 = lsubstanrive de genul masculin qi de genul neutrullomonime la forma iniliald, intri in paronimie laplurall / 256

TIP zo = lsubstantive si adjecrive omoforme la singularl / 262TIP 71= lsubsrantive feminine rerminare in ,,ie..] lExceptii de

la rcgulil / 269

TIP 72 = [Substantive care realizeazd forma de genitiv-dativcu articol hotirat,,i" precedat de ,,e,,] / 27o

TIP 73 = Isubstantive care realizeazi forma de genitiv-dativcu arricol hodrat,,i" precedar de,,i..l/ 292

TIP 74= [Subsrantive feminine in,,(SC)47 (gC)A]/ 3osTIP z5 = [Subsrantive femininein,,(OAc)4., (nu:,,(Oc]A,)l / rro

TIP z6 = lsubstantive feminine in,,(...)cA.]/ 3tlTIPTz= lverbe de conjugarea I, terminate in ,,(C)A./ ,,(c)A.] / 313

TIPZS= Substattive feminine terminate in ,,e..precedar de ,,t..t...TEJI/315

TIP79= lsubsramive (adjective) feminine omonime la formainifialil lParonime in flexiune, indeosebi la plural si lageniriv-da(jvl / 3tG

TIP 80 = lsubstamive feminine paronime] / 317

TIP81= Isubsrantive feminine paronimel/ trgTIP 82 = lsubstamive (adiective) feminine omonime Ia forma

inirialdl lParonime in flexiune, indeosebi la plural ,i lageniriv-darM ldificuhlfi: 1. forma de plunl; z. formade genitiv-dativ cu arricol hotirarl / 3 I s

TIP 83 = lsubstantive feminine gi adiecrive feminine omografe]IParonime in flexiune, indeosebi la plural qi la geniriv-dativl ldificultifile: 1. forma de plural; 2. forma degeniriv-dativ cu arricol hodratl/ 32o

TIP 84 = lsubstamive (masculine gi feminine) diri aceea{i familielexicaldl fdiflcult{i in: I formarea pluralului; z. a g.-d.(la cele de genul feminin); 3. arricularca lorl / 322

TIP 85 = lsubstanrive (masculine $i feminine) cvasiparonimicelldiicuitili in: 1. formarea pluralului; z. ag.-d. (la cele degenul feminin)l / 322

TIP 86 = lsubsrantive (masculine $i feminine) cvasiparonimice]ldificulrili in: 1. formarea pluralului; 2. a genitiv-dativuluil / 323

TIP87= lPronume nehotirate gi adjecrive pronominalenehotdra&l porma de genitiv-dativ (cu afticolnehodrat)l / 324

TIP88= lstructuri verbalel [Apartenenga mofologici acuvintelor componente, din structurile verbale][fiecare component/ formant/ morfem di cete ocategorie morfologici verbului de coniugarl / 324

TIP 89 = lverbe de conj. t, care par sd fle de conj. a U-a!] / 326

TIP 90 = lverbe de conj. a II-a, care par si fie de coni. I !] / 327

TIP 91 = lverbe cu flexiune neregularl, neincadrabili in tipareclasicel/ 32a

TIP 9z = fVerbe cu flexiune ,,glisanri", greu incadrabili in tipareclasicel/ 328

SETUL 1. / 32s

SETUL 2. / 329

SETUL 3. / 330

TIP 98 = [Adverbe provenire din subsrantive] / 33rTIP 94 = limbiniri de cuvinte pleonasdce] / 332

1. PLEONASME uzuale / 3322. PLEONASME posibile / 338

TIP 95 = [imbindri taurologice de cuvinte] / 342

1. TAUTOLOGI uzuale / 3422. TAUTOLOGII p-aribilc / 344

TIP 96 = lDublere/ rriplete acceptate de DOOM] lambele (saucele trei) forme sunt corecte] / 349

TIP 1lSubstantive omofone neomogfafe]

1313

te "{(mnalSila

ormalsilabrma

grafelnitiv-trade

rmilier g.d.

imicelele de

inicelnitiv-

ninalearticol

ict axbalelfie oIt:!6

3.2'

tipare

Ltipare

[Paronime prin scriere: cu majuscrilil / €] /crtminusculi]

a. l decembrie (num.+s.m.) b. r Decembrie (sdr-bitoare; ziua naqionali a Rominiei) (loc.s.pr.)

a. t mai (num.+s.m.) b. 1 Mai (Ziua Muncii; sirbd-toare) [r cit. intii]) (s.m.pr)

a. abba (ava; titlu onorific) (s.f.invar.) b. Abba(forma{e vocal-instrumentali suedezi) (s.f.pr.)

a. academia romini (s.f.art.+adi.f.) b. AcademiaRomin[ (institugie) (s.f.pr.)

a. acropole (citadeli) (s.f.pl.) b. Acrqpole (numede loc) (s.f.pr.)

a. adidas (pantof) (s.m.) b. Adijas (firmi, marci)(s.pr.)

a. administralia prezidenfali (s.f.art.) b. Admi-nistrafa PrezidenlialI (institulie) (s.pr.)

a. adonis (s.m.)b. ADONIS (s.m.pr.)

a. adormirea Maicii Dqmnului (s.f.art.+s.f.pr.)

b. Adormirea Maicii Dqmnului (sXrbitoare)(s.f.an.)

a. Africa centrald (s.f.pr.+adi.f.) b. Africa Centra-Ii (zoni geograficil)

a. airbus (tip de avion) (s.n.) b. Airbus (firmd,marcd) (s.n.pr)

a. altarul (s.n.art) b. Altarul (constelalie; denum.lat.Ata) (s.n.pr.an.)

a. alteji (titlu dat principilor qi principeselor)(s.f.) b. Alteti (termen de adresare) (s.f.pr.)

a. altgla sa (s.f.art.+adj.pron.) b. Altqa Sa (loc.pr.)

a. altcla voasui (s.f.art.+adl.pron.) b. Altela Voas-tri (loc.pr.)

a. altglele voastre (s.f.an.p1.+adi.pron) b. Altele-le Vo4stre (loc.pr.)

a. america (pAnzi de bumbac) (s.f.art.) b. Amcri-ca (continent) (s.f.pr.)

a. America de nord (s.f.pr.+prep.+s.n.) b; Ameri-ca de Nord (zoni geografici)

a. amfitrion (gazdi) (s.m.) b. Amfitrion'/Amphitrion (personai legendar) (s.m.pr.)

a arnh6ra0imb0 (s"f.)b. Amhara (nume de loc) (s.f.pr.)

a. engsutim (unitate de misuri) (s:m.) b. Angstriim

(nume de persoani) (s.m.pr.)

a. antanta (aliangi; inqelegere intre state) (s.f.art.)b. Antanta (Tripla intrelegere) (s.f.pr.)

a. antarctica (situati la Polul Sud) (adi.f.an) b. An-t4rctica (nume de loc) (s.f.pr.)

a. antichitatea (obiect) (s.f.an.) b, AntichitAtea(epocd istorici) (s.f.pr.)

a. antihdst (eretic, nememic) (s.m.) b. Antihrist(Satana) (s.m.pr.)

a. anul nou (s.m.an.+adi.m.)b. Anul Nou (sirbi-toare) (s.m.pr.)

a. apocalips/ apocalipsi (sfhrsitul lumii) (s.n./s.f.) b. Apocalips (parte din Noul Testament)(s.n.pr.)

a. apocalipsa/ apocalips (s.f./ s.n.) b. Apocalipsa (par-

te a Noului Testament) (s.pr.f.)

a. apolo (tinIr frumos, fluture) (s.m.). b. Apqlo/Ap6llo (zeu; planetoid) (s.m.pr.)

a. ap6stol' (persoani) (s.m.). b. ap6stol' (carte) (s.n.)

c. Apostolul (carte de ritual creqtin) (s.n.pr.)

a. apts (asfinqit) (s.n.) b. Apris (regiune) (s.n.pr.)

a. apusul Euopei (s:n.art+s.f.pr.) b. Apusul Euro-pei (zoni geograficd) (s.n.pr.)

a. arabici (adi.f.) b. Arabici (Peninsula-) (s.f.pr.)

a. arciEul (s.m.art.)b. Arcis,ul (constelalie) (s.m.)

a. arcul de triumf (s.n.an.+prep+s.n.) b. Arcul deTriumf (monument) (s.n.pr.)

a. areop{g (adunare) (s.n.) b. Areoprig (instituqieantici) (s.n.pr.)

a. 6rgus (om cu privire ageri, vigilent) (s.m.) b. Ar-gus (zeu) (s.m.pr.)

a. arminden (nume popular al zilei de r mai)b. arminden (pom, crengi verzi) c. Armindeni/Arminden (sirbdtoare de r Mai)

a. atlantic (adi.)b. Atlantic (Oceanul) (s.n.pr.)

a. atlas (coleclie de hn4f (s.n.) b. Atlas (personaimitologic) (s.m.pr.)

a. atotputemicul (adirrLaft") b. Atotputemicd (Dum-

nezeu) (s.rn.pr.)le (sau

8 | St. t',1. inca

a. august (adi.) b. Augusr (s.m.) c. Augqst/ Augqs_tus (impdrat) (s.m.pr)

a. augusrin (adj.; s.m.) b. Augustin/ Augustinus(fiiosof) (s.m.pr.)

a. aurora (zori de zi) (s.f.art.) b. Aurora (soi defloarea-soarelui)

a. aqsfo-ungar (adl.) b. Austro-Unggr (Impe_riul-) (s.n.pr.)

a. avocatul poporului (s.m.art.+s.n.) b. AvocatulPoporului (instituie) (s.pr.)

a. azerbaidjgn (adi.; s.m.) b. Azerbaidjgn (stat)(s.n.pr.)

a. bacdul (in expresie) (s.n.art.) b. Baciul (numede loc) (s.n.)

a. badlands (teren arid) (s.n.) Badlands (nume deloc) (s.n.pl)

a. baedeker (ghid) (s.n.) b. Baedeker (nume depersoand) (s.pr.)

a. baia mare (s.f.art.+ adj.f.) b. Baia M4re (s.f.art.pr)

a. bairiim (petrecere, chef mare) (s.n.) b. Bairdm(numele unor sirbltori musulmane) (s.n.pr.)

a. balanta (s.f.art.) b. Balanla (constelatie; de-num. lat. Libra) (s.f.pr.arr.)

a. balena (s.f.art.) b. Balena (constelagie; denum.iat. Cetus) (s.f.pr.arr.)

a. baltici (adj.f.) b. BalticX (Marea-) (s.f.pr.)a. banat (qinut adminisuat de un ban) b. Ban6r

(nume de loc) (s.n.pr.)a. bdrigan (qes; loc neted) (s.n.) b. Bdrigin (nume

de 1oc) (s.n.pr.)a. bdrbd albristrd (s.f.+adi.) b. b6rbi-a1b6stri (bir-

bat care schimbi nevestele) (s.m.) c. Barbi-Al-bastrd (personaf) (s.m.)

a. basedod basedqw (s.n.) b. Basedow (nume depersoand) (s.pr.)

a. bass (angl.) (bas; contrabas) (s.n.)b. BASS (Geor-ge B.), navigator gi explorator englez.

a. beaujolais (vin) (s.n.)b. Beaujolais (nume de loc)(s.n.pr.)

a. becquerel [(simb. Bq) - unirare de misuri aactivitigii unui preparar radioactivl (s.m.) b.Becquerel fAntoine C6sar B. (1288-1828), fizici_an francezl (s.pr.)

a. belarus/ bielarus (adi.; s.m.) b. Belarus/ Bielo-rusia fs.Dr.)

a. berbecul (masculul oii) (s.m.)b. Berb6cul (con_stelatie, zodie) (s.m.pr.)

a. berbecul (s.m.arr) b. Berbecul (constelagie; de_num. lat. Aries) (s.m.pr.art.)

a. bermude (tip de panraloni scu4i) (s.f.pl.) b. Ber-mude (Insulele -) (s.f.pr.pl.)

a. biblie (carte groasi) (s.f.) b. Biblie (cartea debazi a cregtinismului) (s.f.pr.)

a. biot [(simb. Bi) - unitate de mdsuri a intensitd-qii curentului electric (CGSmo)l (s.m.) b. BIOT(]ean-Baptiste (Vz+-*Azy, fiziiian si asrronomfrancez) (s.pr.)

a. bizantin (adj) b. Bizantin (Imp6riu1 -) (s.n.pr)a. boar (s.m.art) b. Boarul (constelalie; denum.

lat. Bootes) (s.m.pr.art.)a. boema (adf .f.art; s.f.an.)b. Bo6ma (titiu) (s.pr.f.),

g.-d. Bodmeia. bolivir/ bolivar (monedn) (s.m.). b. Bolivar

(nume de persoani) (s.m.pr.)a. bordeaux (vin) (s.n.) b. Bordeaux (s.n.pr)a. bordeaux (vin) (s.n.) b. Bordeaux (nume de loc)

(s.n.pr.)

a. b6ston (vals, joc de cdrfi) (s.n.) b. 86ston (numede loc) (s.n. pr.)

a. bouarul (pdzitor de vaci) (s.m.an.) b. Boudrul(constelagie) (s.m.pr.)

a. brilhma' (rasd de gdini) (s.f.) b. Brrihma, (zeu)(s.m.p.)

a. brahmane (adj.f.pl.; s.f.pl.) b. Brahm4ne (scri-eri indiene) (s.f.pl)

a. br4ndenburg (s.n.) b. Br4ndenburg (nume deloc) (s.n.pr)

a. breaza (dans) (s.f.an.)b. breaza (adj.f.an.)c. Brea-za (nume de loc) (s.f.pr.)

a. brie' (plantd) s.f. b. brie, (sorriment de brdnzi)(s.n.) c. Brie (nume de loc) (s.n.pr.)

a. bristol (carton aib, lucios) (s.n.) b. Bristol (nu-me de loc) (s.n.pr.)

a. browning (pisroi automat) (s.n.) b. Browning(nume de persoani) (s.pr.)

a. buda (privilioard; closet) (s.f.art.) b. Buda/Buddha (s.pr.)

a. buftea (persoani) (s.m) b. Buftea (nurne de loc)(s.n.pr.)

a. busola (s.f.art.) b. Busola (constelatie; denum.lat. Pyxis) (s.f.pr.art.)

cle-

de

ftn-toTrom

x)[m.

r.f.),

ivar

loc)

)n-

lme

lrul

zeu)

scri-

ede

hea-

nzi)

(nu-

ning

uda/

: loc)

num.

a. buzdu (adv.; in expr. A sta buzdu = a sta bosum-flat, imbufnat)b. Buziu (nume de loc) (s.n.pr.).

a, caballero (cavaler, domn) b. Caballero (s.pr')

a. caiifa (om fdlarnic) (s.f.an.) b. Caiifa (perso-

nai biblic) (s.m.pr.)

a. calafat (obiect) (s.n.) b. Calafat (nume de loc)(s.n.pr.)

a. cilXra$i (s.m.pl.)b. Ciliraqi (nume de loc) (s.n.pr')

a. calcedonia (varietate de silice naturalil (s.f'art.)

b. Calced6nia (nume de loc) (s.f.pr.)

a. calea laptelui (s.f.art.+s.n.) b. Calea-Laptelui(brdu de stele) (s.n.pr.)

a. calea robilor (s.f.an.1s.m.) b. Calea-Robilor(brAu de stele) (s.n.pr.)

a. calipso (dans) (s.n.)b. Calipso (nimfi) (s.f.pr.)

a. calul mic (s.m.an.+adi.) b. Calul Mic (constela-

gie; denum. lat. Equuleus) (s.m.pr-art.)

a, cameleonul (s.m.art.) b. Cameleonul (conste-

lalie; denum. lat. Chamelaeon) (s.m.pr.aft.)

a. camembcn Ordnzn) (s.n.) b. Camembcn (nu-

me de loc) (s.n.pr.)

a. cameri (s.f.) b. Cdmeri (Camera Deputalilor)(s.f.pr.)

a. camera deputajilor (s.f.art.+s.m.) b. Camera

Deputagilor (institutie) (s.f.pr.)

a. cani/ canei (s.f.) b. Cana (localitate) (s.f.pr.)

a. cancelaria Primului-Ministru (s'f.art.+s.pr.)

b. cancelaria primului-ministru (s.f.art.+

s.m.) c. cancelaria primului-ministru (s'f.an.+

- num.+s.m.) d. Cancelaria Primului.Ministru(institutie) (s.pr.)

a. capp6lla (a-) (toc.adi.; loc.adv.) b. Capella/Capra (denumire puftad de Amalthea, doi-ca lui Zeus, dupi ce a fost transformati inconstelaqie)

a. capricornul (t. semn zodiacal; 2. insectd co-

leopteri) (s.m.an.) b. Capricornul (constelalie;

denum. lat. Capricomus) (s.m.pr.art.)

a. capul balaurului (s.n.art.+s.m.) b. CapuLBalau-

rului (parte a unei constela.tii) (s.n.pr.)

a. capul verde (s.n.art.+adi.) b. Capul Vgrde (stat)

(s.n.pr.)

a. caraibi (nume etnic) (adi.m.pl.; s.m.pl.) b. Ca-

raibi (Marea -1or) (s.Pr.m.Pl.)

a. carena (s.f.art.) b. Carena (constelagie; denum.lat. Carina) (s.f.pr.art.)

cramaticd instrumentalS vol. 2 | e

a. carpaccio (it) (fel de mdncare) (s.n.) b' Carpac-

cio (pictor) (s.m.pr.)

a. cirter (inveliq metalic de proteclie care aco-perd anumite pdrgi in migcare ale unui mo-tor; cai[) (s.n.) b. Carter (inventator englez)(s.pr.)

a. carul mic (s.n.art.+adi) b. Carul-Mlc (conste-

lalie) (s.n.pr.)

a. casa academiei (s.f.an.+s.f.) b. casa Academiei(s.f.an.+s.f.pr.) c. Cisa Academiei (institutie)(s.f.pr.)

a. cas,mir (sonuri) (s.n.) b. Caqmir (nume de loc)(s.n.pr.)

a. cazane (s.n.pl.)b. Cazane (nume de loc) (s.pr.n.pl)

a. ciinele mare (s.m.art.+adi.) b. Cdinele Mare(constelagie; denum. lat. Canis Maior) (s.m.pr.

arr.)a. cdinele mic (s.m.art.+adi.) b. Cdinele Mic

(constelajie; denum. lat. Canis Minor)(s.m.pr.art.)

a. cdinii de vAndtoare (s.m.an.p1.+prep.+s.f.)

b. CAinii de Vhnitoare (constelafie; denum.l4t.Canes Venatici) (s.m.pr.art.)

a. cdmpu(l) lung (s.n.art.+adl.) b. CAmpulfng(nume de loc) (s.n.Pr.)

a. ceahliu (pasire) (s.m.) b. Ceahliu (nume de

loc) (s.m.pr.)

a. cec (s.n.) b. CEC/ C.E.C. (s.n.pr.)

a. centaurul (fiinqi imaginari) (s.m.art.) b. Cen-

taurul (constelagie; denum. lat. Centaurus)(s.m.pr.art.)

a. cenugire6sa (s.f.an.) (s.f.)b. CenuE[redsa (per-

. sonai) (s.f.pr.)

a. cerber (paznic) (s.m.) b. Cerber (animal mito'logic) (s.m.pr.)

a. cezir (titlul de imp[rat) (s.m.). b. C6zar (impi-rat roman) (s.m.pr.)

a. chapelle [(fr. chapelle=capeli) gcoald (intemat)

instituid de bisericd pentru a forma cdntdreqi

necesari oflcierii sluibeil b. Chapelle (Aix-la--)(n. orag in Prusia renani, numit de germani

Aachen)a. charleston (dans) (s.n.)b. Charleston (nume de

Ioc) (s.n.pr)

a. chateaubriand (preparat culinar) (s.n.) b. Cha-

teaubriand (nume de persoanl) (s.pr.)

a. chester (brdnzd fermentati ca o pasd tare)b. Chester (regiune din Anglia) (s.n.pr.)

rO | 9t. M. llinca

a. chi{nri (vin) (s.n.) b. Chidnti (nume de(s.n.pr.)

a. chile (mdsuri de capacitate)(s.n.pr.)

(s.n.pl.) b. Chile

loc)

a. chira (doamni; pasire) (s.f.) b. Chira (nume depersoand) (s.f.pr.)

a. cicero' (despre tunsori) (adi. invar.; adv.) b. ci_cero' (corp de literd) (s.n.) c. Cicero (nume depersoand) (s.m.pr.)

a. cicer6ne (cdliuzd) (s.m.). b. Cicero (nume depersoand) (s.m.pr.)

a. ciocirlia (pasdre) (s.f.art.) b. Ciocdrlia (melo_die) (s.f.pr.)

a. cirenaica (in sintagma ,,gcoaia cirenaicf,) (adi.f.art)b. Ciren4ica (regiune istorici) (s.f.pr.)

a. cgca-cqla (bduturd) (s.f.) b. Cqca-Cqla (firmi;marci) (s.f.pr.)

a. cocorul (s.m.art.) b. Cocorul (constelagie; de_num. lat. Grus) (s.m.pr.art.)

a. colt (pistolet automat american de calibru rr,4mm) (s.n.) b. Colt (fabricantul acestei arme)(s.pr.)

a. compasul (s.n.art.) b. Compasul (constelatie;denum. Iat. Circinus) (s.n.pr.arr.)

a. comuna / comuna din paris (s.f.an./s.f.an.+prep.+s.pr.) b. Comuna/ Comuna din paris) (guvern re-volulionar, creat de muncitorii parizieni in1871)

a. conferinla nalionald a panidului X (s.f.art.+adj.f.+s.n.) b. Conferinp Nationald a partidu_lui X (eveniment politic) (loc.s.pr.)

a. consdtutia (smrcturi; compozilie; lege) (s.f.an.)b. Constitqlia (legea fundamenmli) (s.f.pr.)

a. conffa reformi (prep.+s.f.) b. Contrareformi(miqcare religioasd) (s.f.p.)

a, coran (s.n.) b. Coran/ Alcoran (cartea sacri aislamului)

a. corbul (s.m.art.)b. Corbul (constelagie; denum.lat. Corvus) (s.m.pr.art.)

a. c6rdoba (monedd) s.f. b. C6rdoba (nume deloc) (s.f.pr.)

a. coreea (boalide nervi) (s.f.an.) b. Cor6ea (s.f.pr.)a. cornul caprei (s.n.art.+ as.f.) b. Cornul-Caprei

(constelalie) (s.f.pr.)

a. cornwall (rasd de porci originard din Anglia, detalie mare) (s.m.) b. cornwall (peninsuli in SVMarii Britanii) (s.pr.)

a. coroana australi (s.f.art.+adj) b. Coroana Aus_trali (constela$e; denum. lat. Corona Austra_lis) (s.f.pr. art.)

a. coroana boreali (s.f.art.+adj) b. Coroana Bore_aii (constelagie; denum. lat. Corona Borealis)(s.f.pr. arr.)

a. cosdnzeana (fard frumoasi) (s.f.an.) b. Cosdn_zeand (personaf) (s.f.pr.)

a. cotnari (vin) (s.n.)b. Cornari (localitate) (s.n.pr.)a. coulomb [(simb. C) - unitate de misurd a sarci_

nii electricel (s.m.) b. Coulomb (fizician fran_cez) (s.pr.)

a. cremene (rocd) (s.f.)b. Cr6mene (personai) (s.m.pr.)a. crucea (s.f.art.) b. Crucea (consrelagie; denum.

lat. Crux) (s.f.pr.art.)a. csi (literi greceasci; a treizeci gi noua literd a

alfabetului chirilic) (s.m.). b. CSI (abrev. pentruComunitatea Statelor Independente)

a. cucernicia sa (s.f.art.+adi.pron.) b. CucemiciaSa (loc.pr.)

a. cucernicia ta (s.f.an.+adi.pron.) Cucernicla Ta(loc.pr.)

a. cucernicia voastrd (s.f.art.+adj.pron.) b. Cu_cernicia Voastrd (1oc.pr.)

a. cucerniclile voastre (s.f.art.+adi.pron.) b. Cu_cerniclile Vo4stre (loc.pr.)

a. cunctator (persoand care provoaci o intArzi_ere.) (adj.; s.m.) b. Cunctator (supranume ro-man) (s.m.pr.)

a. cupa (s.f.art.) b. Cupa (constelalie; denum. lat.Crater) (s.f.pr. art.)

a. cuptorul (s.n.arr.) b. Cuptorul (constelaqie; de_num. lat.) (s.n.pr.arr.)

a. curagio (lichior) (s.n.) b. Curaqio (nume de1oc) (s.n.pr.)

a. cririe' (adminisrralia ponrificali; diviziune tri-baH) (s.f.) b. curie, (unitate de misuri a acti-vitdlii unui preparat radioactiv) (s.m.) c. Curie(nume de persoani) (s.pr.)

a. cuvioqla 1or (s.f.art.+adf .p16n.y b. Cuvioqla Lor(1oc.pr.)

a. cuvioqia sa (s.f.art.+adi.pron.) b. Cuviogla Sa(1oc.pr.)

\dersv

\us-itra-

ore-alis)

san-

LPI.)

rrci-ian-

LPr)Ilrm.

Cu-

3fa a

ntru

nicia

ia Ta

. Cu-

'Atzi-

e ro-

r- lat.

l; de-

re de

Le tri-. acti-Curie

a Lor

;ia Sa

L

a. cuviogia ta (s.f.art.+adl.pron.) b. Cuviogla Ta

(1oc.pr.)

a. cuvioqia voasfid (s.f.art.+adi.pron.) b. Cuvio$ia

Voastrd (loc.pr.)

a. dakqta'(nume etnic) (s.m.; s.f.)b. daketa'(lim-bd) (s.f.) c. Dakqta (nume de loc) (s.pr.)

a, dalta (s.f.art.) b. Dalta (constelalie; denum. lat.Caelum) (s.f.pr.art.)

a. damiisc (lesituri) (s.n.) b. Damisc (nume de

loc) (s.n.)

a. dan (categorie de clasificare la iudo) (s.m.) b. Dan(s.pr.m.)

a. debrelin (fel de cimat) (s.m.) b. Debretin (magh.)/

D6brecen (nume de loc) (s.n.Pr.)

a. decamer6n (s.n.art.) b. Decamerqnul (operfl li-terard) (s.n.pr)

a. dedal 0abirint) (s.n.)b. Dedal (personai) (s.m.pr.)

a. delfinul (mamifer) (s.m.art.) b. Delfinul (con-

stelalie; denum. lat. Delphinus) (s.m.pr.art.)

a. ddrby/ d€rbi (cursi de cilirie, intrecere sporti-vi) (s.n.)b. D6rby (nume de loc) (s.n.pr.)

a. diesel (motor) (s.n.) b. Diesel (nume de persoa-

nI) (s.pr.)

a. div6n (canapea frri spdtar) (s.n.) b. Div6n (sfat

domnesc) (s.n.pr.)

a. doberm6n (rasi de ciini de talie mare) (s.m.)

b. Doberman (cf. Doberman - cel care a cres-

cut pentru prima datfl astfel de ciini) (s.pr.)

a. domn (termen de politeqe) b. Domnul (Dum-

nezeu) (s.pr.m.art.)

a. domnia ei (s.f.an.+adi.pron.) b. Domnia Ei(1oc.pr.)

a. domnia lor (s.f.art.+adi.pron.) b. Domnia Lor(Ioc.pr.)

a. domnia lui (s.f.art.+adi.pron') b. Domnia Lui(loc.pr.)

a. domnia sa (s.f.an.+adi.pron.) b. Domnia(loc.pr.)

a. domnia ta (s.f.an.+adi.pron.) b. Domnia(loc.pr)

a. domnia voasui (s.f.art.+adi.pron.) b. DomniaVoastrd (loc.pr.)

a. domniile voasue (s.f.art.+adi.pron.) b. Domni-

ile Voastre (loc.pr.)

a. domnul nostru (s.m.an.+adi. pron.)b. Domnulnostru (Dumnezeu) (s.pr.m.)

Gramatic; instrumental; vol. 2 | ll

a. doniuan/ d.on Juan (tipul seducdtorului) (s.m.)

b. Don Juan (personai) (s.m.Pr)

a. donquii6te (tip uman) (s.m.) b. Don Quil6te(personai) (s.m.pr.)

a. drdgaica' (dans) (s.f.art.) b. Drlgaica (s{rbitoa-re) (s.f.art.pr)

a- drigaica' (persoani, tirg, plantd) (s.f.art") b. Dri-ggica (sdrbitoare) (s.f.an.pr)

a, dragonul (monstru, gopdrli, soldat) (s.m.an.)

b. Dragonul (constelafe; denum. lat. Draco)(s.m.pr.art.)

a. dricipal (cal sprinten) (s.m.) b. Ducipal (s.m.pr.)

a. dulcin€ea (femeie iubitl) (s.f.art.) b. Dulcineea(personai) (s.f.pr.)

a. drimi (adunare; organ) (s.f.art.) b. Dgma de

Stat (Camere a Parlamentului rus) (s.f.pr.)

a. duminica T6mei (s.f.art.+s.m.pr.) (s.f.) b. Du-minica T6mei (sdrbitoare) (s.f.pr.)

a. dumnezeu (zeu) (s.m.)b. Dumnez€u (divinita-

tea supreml) (s.m.pr.)

a. dundre (cantitate mare de apd) (s.f.) b. Dunire(nume de fluviu) (s.f.Pr.)

a. dupl deal (prep.+s.n.) b. Dupi Deal (numele

unui sat) (s.n.pr.)

a. durhim (ras[ englezeasci de taurine) (s.n.)

b. Durh{m (oraq in Anglia) (s.pr.n.)

a. echerul (s.n.art.) b. Echerul (constelagie; de-

num. lat. Norma) (s.n.Pr.art.)

a. ecleziastul (orator bisericesc) (s.m.art.)b. EcIe-

zidstuV Ecclesiastul/ Eclesidstul (carte a Bibli-ei) (s.n.pr.)

a. einstein (unitate de misurl; un mol de fotoni)(simb. Ei) (s.m.) b. Einstein (nume de persoa-

ni) (s.pr.)

a. el (pron.) b. El (pron. referitor la Dumnezeu

sau la Iisus Hristos)a. eliz6e (rai;loc fascinant) (s.npl) b. Elizde (Cdm-

piile -) (s.pr.f.pl.)

a. eminenli (prcemine4d; zuperioritate) (s.f.) b. Emi-

nenli (tefmen de adresare) (s.f.)

a. emingnla sa (s.f.art.+adj.pron.) b. Eminenqa Sa

(1oc.pr.)

a. eminenga voastri (s.f.aft.+adi.pron.) b. Emi-nenla Voasfi[ (loc.Pr.)

a. eminenlele voastre (s.f.art.+adi.pron.) b. Emi-nenlele Voastre (Ioc.pr.)