HRANĂ COMPLEMENTARĂ PENTRU VÂNAT 23

HRANĂ COMPLEMENTARĂ PENTRU VÂNAT 23

Român

și

Român

și

Cupa Airrus 2021 28

www.agv

ps.ro

IUNIE

SERI

E NO

UĂ| M

MXXI

NR. 9 (6) | 2021

OBSERVAREA DIRECTĂA VÂNATULUI 20

PLĂTICA LA DESCHIDEREASEZONULUI ESTIVAL 32

Cartușe pentru vânarea căpriorului 18

La clean pelacul PoianaUzului 34

A.J.V.P.S. Brăila 3

VICEPREȘEDINTE/PREȘEDINTE ÎMPUTERNICIT

prof. dr. ing. Ovidiu IonescuPREȘEDINTE EXECUTIV

ing. Mugurel Drăgănescu

CONSILIUL ȘTIINȚIFIC

acad. dr. Atilla Kelemendr. ing. Vladimir Talpeș

COLEGIUL DE REDACȚIE

prof. dr. ing. Ovidiu Ionescudr. ing. Iosif Benke

dr. ing. Vladimir Talpeșec. Teodor Bentu

Veronica Ispas

REDACTOR-ȘEF

ing. Alin-Codru Manu

CORESPONDENT VPR

arh. Mugurel Ionescu

LAYOUT / DESIGN

Aurel Neagu / CREA

SEDIU

Calea Moșilor nr. 128, București, Sector 2, Cod 020882

Tel: 021-313.33.63E-mail: [email protected]

www.agvps.roISSN 1582-9650

TIPĂRIT LA

ARTPRINT srl • Tel. 0723-130.502, E-mail: [email protected]

Manuscrisele destinate tipăririi vor fi în format digital.Publicate sau nu, ele nu se înapoiază colaboratorilor.

Articolele publicate nu angajează decât responsabilitateaautorilor lor și nu reflectă în mod necesar opinia redacției.

Reproducerea oricărui material fără acordulredacției este interzisă.

10

16

CUPRINS

Membrii Consiliului A.G.V.P.S. din RomâniaPreședinte executiv: Mugurel Constantin Drăgănescu.Vicepreședinți: Atilla Kelemen, Ovidiu Ionescu, Teodor Bentu.Membri: Ion Antonescu, Iosif Benke, Sorin Viorel Bronț, Virgil Cadăr, LiviuComan, Filip Georgescu, Cornel Lera, Eusebiu Martiniuc, Dorin Marescu, RaduIulian Micu, Cătălin Eliad, Laurențiu Radu, Florică Stan, Veronica Ispas,Gheorghe Vrânceanu, Jan Dorin Calciu.

36

30

PESCARULVÂNĂTORUL

Român

și

MMXXI | Nr. 9 (6) / IUNIE

Revistă națională de vânătoareși pescuit recreativ-sportiv editată de A.G.V.P.S. RomâniaFONDATĂ ÎN ANUL 1919

VÂNĂTOARE3 ASOCIAȚIILE NOASTREA.J.V.P.S. Brăila9 PE ȚEAVA PUȘTIIReflecție despre vânătoare10 LA ZIRaportul F.A.C.E. - Mai 202012 DIN TERENCăpriorul - aspecte practice pentruvânătoare (I)13 GASTRONOMIE VÂNĂTOREASCĂMușchiuleț de căprior cu sos de vin14 DIN TERENO zi specială16 DE SEZONFrumoasă, șireată și uneori chiar… folositoare!18 MUNIȚIECartușe pentru vânarea căpriorului (I)19 CHINOLOGIEHrana câinilor de vânătoare (II)20 DISPOZITIVE OPTICEObservarea directă a vânatului (III)21 CARTEO nouă apariție editorială22 PLANTE TĂMĂDUITOARELeurda23 DIN TERENHrană complementară pentru vânat24 Noutăți de prin magazine

PESCUIT26 COMPETIȚIIActualitate internațională28 COMPETIȚIICupa Airrus 202129 DE SEZONCombinată pentru păstrăvla începutul verii30 TEHNICĂNăluci în filmul apei (II)32 TEHNICĂPlătica, la deschiderea sezonului estival33 GASTRONOMIE PESCĂREASCĂPlătică marinată cu gutui la cuptor34 DE SEZONLa clean pe lacul Poiana Uzului36 PESCUIT PE RÂUPlatouri și repezișuri38 ATELIERUL MUSCARULUIO artificială pentru sezonul estival -Royal Coachman 39 DIVERTISMENTCaricaturi • Curiozități din natură40 Noutăți de prin magazine41 Solunar • Rebus • Mica publicitate

Î n numărul lunii iunie - 2021, al re-vistei VPR, prezentăm interviul rea-lizat la A.J.V.P.S. Brăila, cu dl. ing.

Laurențiu Radu, directorul asociației.Alin-Codru Manu: Domnule Lau-

rențiu Radu, sunteți directorulA.J.V.P.S. Brăila de o perioadă bună detimp, iar înainte de aceasta ați lucratîn domeniul silvic. Știu că sunteți unuldintre pasionații activității de gospo-dărire durabilă a vânatului și a fon-durilor cinegetice, precum și pentru gos-

podărirea apelor și a resursei acvaticepiscicole, activități pe care le-ați dedicatmembrilor vânători și pescari ai aso-ciației pe care o conduceți. Cum vedețimomentul actual și cum priviți activi-tatea în perspectivă, de pe poziția deconducere pe care o aveți?

Laurențiu Radu: Într-adevăr, suntdirectorul A.J.V.P.S. Brăila din anul2001, dar am intrat în rândurile mem-brilor asociației încă din 1995. În do-meniul silvic am lucrat imediat după

absolvirea Facultății de Silvicultură șiExploatări Forestiere din Brașov, înanul 1987, fiind angajat în cadrul Oco-lului silvic Ianca, inginer silvic coordo-nator pentru fond forestier, împăduririși vânătoare. La 15 august 2001, așacum am spus, am preluat funcția de di-rector al asociației județene. Pasiuneapentru pescuit și vânătoare am avut-odin copilărie, am crescut la malul Du-nării și am pescuit de la 5-6 ani. Primacarte de vânătoare pe care am cititi-o,până să merg la liceu, a fost VânatulRomâniei - autor Vasile Cotta, și amfost de asemenea mereu pasionat decâinii de vânătoare și de ornitologie.

Când am luat în primire poziția dedirector al asociației, vânătorii nu eraurepartizați pe grupe, pentru ieșirile lavânătoare se făceau doar înscrieri și nude puține ori ne-am găsit în situația dea avea prezenți câte 80-90 de vânătorila o partidă, fiind nevoiți să trimitem

IUNIE 2021 | 3

VÂNĂTOAREAsociațiile noastre 3

Pe țeava puștii 9Actualitate - F.A.C.E. 10

Chinologie 19Activități de sezon 23

Noutăți din magazine 24

IUNIE

Asociațiile noastre Interviu

Pentru o mai bună cunoaștere și comunicare cu și întreasociațiile de vânători și pescari recreativi afiliate laA.G.V.P.S. din România, continuăm publicarea seriei demateriale - interviuri realizate cu cei ce își dedică eforturileconducerii activității acestor asociații.

A.J.V.P.S. BrăilaInterviu realizat de ALIN-CODRU MANU

4 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

dintre ei acasă, fapt ce creea nemulțu-miri în rândul membrilor.

Fazaneria exista doar fizic, fără săfuncționeze, dar cu efort susținut și cusprijinul câtorva membri vânători pasio-nați, am reușit să schimbăm în bineaceastă activitate, am reușit să înmulțimefectivele de fazani iar în prezent putemspune chiar că ne mândrim cu situațiadin teren a acestei specii de vânat. Dinpăcate însă, în ultimul an, datorită altordificultăți materiale pe care le traversăm,nu am reușit să menținem funcționareanormală a fazaneriei. Contăm însă pe oretehnologizare, în cât mai scurt timp,pentru a reveni la producția de fazani cevor fi folosiți pentru repopulare în teren,atât în cadrul asociației noastre cât și înțară, pentru colegii din domeniu.

Pandemia generată de virusulSARS-CoV-2 ne-a afectat grav activi-tatea iar existența pestei porcine afri-cane - PPA, prezentă încă dinainte deapariția pandemiei în fondurile cine-getice pe care le gestionăm, au dus ladeteriorarea situației financiare a aso-ciației dar și din punctul de vedere alperceperii activității de vânătoare decătre comunitatea locală. Am fost ne-voiți să facem împrumuturi de la vâ-nători, aceasta și pentru că sprijinul dinpartea autorităților în domeniu practicnu a existat, reușind doar, după eforturirepetate, să primim o mică parte dinsumele care ni se cuveneau.

Cât privește activitatea de pescuit,am fost afectați negativ de starea defapt a zonei riverane Dunării, întrucâtinspectorii A.N.P.A. nu pot face fațăsolicitărilor extrem de mari atât în ceeace privește echipamentul pentru con-trol de care dispun cât și din punct devedere al timpului necesar efectuăriicontroalelor și exercitării atribuțiilor deserviciu pe care le au. În trecut asociațianoastră avea și atribuții de control, faptce nu se mai întâmplă în prezent, bra-conajul este în floare, în special cel încare se folosește curent electric, cel mainociv posibil pentru apele naturale.

În momentul de față suntem o aso-ciație care ne luptăm pentru a supra-viețui, fapt datorat nu numai pande-miei și existenței pestei porcineafricane, ci și situației diferite de laBrăila, iar aici mă refer la activitateade vânătoare și la faptul că, din totali-tatea suprafeței fondurilor cinegeticepe care le gestionăm, doar 3% este pă-dure iar restul câmp, ocupat în mareamajoritate de culturi agricole. Adăpos-tul pentru vânatul mic a fost redus

drastic, sunt zone întregi în care acestadăpost a fost complet eliminat urmarea agriculturii intensive pe suprafețe ex-tinse. În plus, braconajul la câmp aducepierderi ridicate la vânatul mic.

Având în vedere specificul regiunii,vânatul mic este preponderent iar acestfapt ne-a permis dezvoltarea vânătoriicu vânători străini, această activitate fi-ind principala sursă de venit în anumiteperioade din cadrul sezonului de vână-toare. Dovadă stă și faptul că banii dincotizația membrilor vânători reprezintădoar 18% din venituri, diferența fiindcompletată din vânătoarea cu vânătoriistrăini. Așa se face că odată cu aparițiapandemiei, veniturile noastre s-au redusdrastic, vânătoarea cu vânători străinifiind complet afectată, urmată apoi deintroducerea măsurii restrictive de re-ducere a numărului de vânători partici-panți la acțiunile de vânătoare. Și pestetoate acestea s-a suprapus interzicereavânătorii la majoritatea speciilor de pă-sări care a avut drept urmare reducereaodată în plus a veniturilor asociației. Lafel a fost afectată și activitatea magazi-nului asociației noastre, intersul pentruarticolele de vânătoare fiind mult redus.

Chiar și înaintea perioadei de pan-demie, a existat o concurență neloială

generată de Romsilva care are nouăfonduri cinegetice în județul Brăila șicare a practicat prețuri concurențiale,aproape la jumătatea celor practicatede asociația județeană la vânătoarea cuvânătorii străini, deși există un punctîn cadrul legii nr. 407 privind vânătoa-rea, în care este menționată obligațiaca ministerul/administratorul să emităun ordin care să reglementeze tarifeleminime permise a fi practicate pentruvânătoarea cu vânătorii străini, ordincare nu a fost emis.

Toate aceste aspecte, neajunsuri, pluspandemia, au afectat în special asociațiilecare au preponderent vânat mic în fon-durile cinegetice pe care le gestionează.

La nivel de asociasție județeană ammanifestat permanent, de-a lungul ani-lor, grija pentru gospodărirea sustenabilăa vânatului, pentru protejarea și conser-varea speciilor de faună cinegetică, înacest sens înscriindu-se și hotărârealuată în cadrul Consiliului asociației, încădin anul 2008, privind plafonul/numă-rul de piese pe care vânătorul le poateextrege pe zi, la specii precum gâsca devară, gârlița mare, prepelițe sau ciocârlii.

A.M.: Câte fonduri cinegetice avețiîn gestiune și câte zone de pescuit ge-stionați în cadrul asociației?

A.J.V.P.S. Brăila

L. R.: Avem în gestiune 25 de fonduricinegetice, fonduri ce totalizează o supra-față de 236.515 de hectare, toate situateîn zonă de cîmpie, așa cum am menționatanterior. Pentru 23 dintre aceste fonduricinegetice am prelungit contractele de ge-stionare pentru alți 16 ani.

Nu avem amenajări piscicole, reliefulspecific al regiunii impunând alimenta-rea cu apă doar prin pompare, fapt cear induce costuri foarte mari cu energia.Avem în schimb 7 zone de pescuit si-tuate pe râurile Siret, Buzău și Călmățui,toate fiind contractate de la A.N.P.A.Din păcate pescuitul pe Dunăre este re-glementat separat, asociația neavând ac-ces, fapt care a condus de altfel și la oscădere drastică a numărului de mem-brii pescari ai asociației în ultimii ani.

A.M.: Ce ne puteți spune despre evo-luția/trendul ultimilor ani în privințanumărului de membri vânători și pes-cari ai asociației pe care o conduceți?

L. R.: Cât privește numărul de mem -bri vânători și pescari, din păcate, înce-pând de prin anii 2006-2008, trendul afost permanent descrescător. Dacă în anul2006 spre exemplu aveam un număr de1.478 de membri vânători, în anul 2020am ajuns la doar 560 de membri. Ampierdut un număr mare de membri vâ-

nători atunci când s-a modifical Legea ar-melor și a munițiilor, introducându-seefectuarea în mod individual a vizei pen-tru permisul de armă, mulți dintremembri uitând de datele la care trebuiauefectuate vizele și căzând astfel în greșală.În plus, numărul candidaților la exame-nul de vânător a scăzut și el, mai ales dupăintroducerea obligativității cazierului încăde la depunerea dosarului pentru efec-tuarea stagiului de un an de practică ne-cesar înaintea examenului de vânător.

Referitor la membrii pescari, nici aicicifrele nu mai arată bine. Dacă la nivelul

anilor 2008-2009 aveam un număr decirca 4.800 de membri pescari, în pre-zent avem doar 320 de membri. Unadintre acauze este, așa cum am mențio-nat anterior, aceea că asociația nu are,din păcate, acces la activitatea de pescuitrecreativ pe Dunăre, dar și faptul că zo-nele de pescuit pe care le avem contrac-tate cu A.N.P.A., pe râurile Siret, Buzăuși Călmățui, sunt supuse unei presiuniridicate atât din partea pescarilor, darmai ales din partea braconierilor.

A.M.: Să rămânem tot la noțiuneade evoluție/trend dar de data aceasta înceea ce privește speciile de vânat, mare,mic, păsări, dar și răpitoare, pe fondu-rile cinegetice pe care le aveți în gestio-nare. Ce ne puteți spune în acest sens?

L. R.: În privința vânatului avem mis-treț, căprior, iepure, fazan, potârniche,prepeliță, porumbei sălbatici, găscă devară, gârliță mare, rațe sălbatice, iar din-tre răpitoare voi aminti șacalul și vulpea.

Mistrețul a scăzut ca efectiv, au ră-mas doar circa 25 % din efective, esteprezent doar în 10 fonduri cinegetice,cele care au și câte un pic de pădure. Populația existentă este însă supusă unuibraconaj intens, mai ales în perioada re-coltării porumbului și aș menționa șibraconajul pe Dunăre, atunci când mis-

IUNIE 2021 | 5

Pandemia generată devirusul SARS-CoV-2

ne-a afectat grav activitateaiar existența pestei porcineafricane - PPA, prezentă înfondurile cinegetice pe carele gestionăm încă dinaintede apariția pandemiei, audus la deteriorarea situațieifinanciare a asociației darși din punctul de vedere alperceperii activității devânătoare de cătrecomunitatea locală.

treții încercă să treacă de pe un mal pealtul și sunt înecați de braconieri.

Căpriorul este foarte bine reprezen-tat, în toate fondurile cinegetice, fiindprezent chiar și în zonele cu agriculturăintensivă, fără pădure, reușind probabilsă se adapteze și să evite pericolele ge-nerate fie de utilajele agricole fie deamenințarea din partea șacalului.

Iepurele deși este prezent pe toatefondurile cinegetice pe care le gestio-năm, este în scădere, deja de mai mulțiani. Dispariția zonelor de adăpost, eli-minate de agricultura intensivă, utila-jele agricole tot mai performante, erbi-cidarea și arderea canalelor de irigație,lipsa acelui Ghid de bune practici agri-cole despre care s-a vorbit de atâtea șiatâtea ori fără să se facă nimic concret,toate au condus la situația actuală. Dealtfel, nu numai iepurele a fost și esteafectat de aceste aspecte ci tot vânatulmic, în ansamblu.

Fazanul, o specie cu mare puterede adaptare, este foarte bine reprezen-tat în toate fondurile cinegetice gospo-dărite de asociație. De altfel fazanul apreluat o mare parte din presiunea ge-nerată anul trecut de interzicerea vâ-nătorii la majoritatea speciilor de pă-sări. Pentru menținerea efectivului ampopulat anul trecut fondurile noastrecinegetice cu un număr de 2.000 deexemplare de fazan.

Potârnichea este prezentă dar efec-tivele sunt reduse. Am încercat să o re-dresăm cât de cât, iar în acest sensacum șase ani am făcut o populare cu2.400 de exemplare pe care le-am in-trodus în fondurile cinegetice pe carele gestionăm.

Prepelița este și ea prezentă, darlipsa tot mai acută a terenurilor favora-bile - terenurile sunt arate imediat dupărecoltare iar miriștile sunt tot mai greude găsit, îngreunându-se astfel și vână-toarea. În plus, în funcție de mersul vre-mii, mai ales în anii secetoși, am consta-tat un decalaj al perioadelor de pasaj,acestea fiind împinse tot mai spretoamnă.

Porumbeii sălbatici pot fi și eimenționați, în ultimii 2-3 ani am con-statat faptul că rămân în număr tot maimare la cuibărit în zonele noastre.

Gârlița mare este bine reprezen-tată, dar am un mare semn de întrebareîn privința metodelor/modului în careONG-urile fac monitorizarea și aceleașa numite evaluări numerice ale efec-tivelor. Spre exemplu este o zonă nu-mită SPA Măxineni (Corbu Vechi) cu

o suprafață de circa 1.800 de ha, careera odată acoperită cu apă. În prezentnu mai există nici măcar o picătură deapă, locul este pășunat intens cu circa80.000 de oi, și cu toate acestea zonaeste menținută ca punct de monitori-zare pentru gârlița mare.

Gâsca de vară și rațele sălbaticesunt și ele prezente, numărul lor fluc-tuând în funcție de disponibilitateaapei în bazinele interne cu apă. Dacăînsă apa dispare, zonele sunt imediattrecute la pășunatul stufului cu diferiteanimale domestice.

Șacalul a devenit o problemă prinfaptul că efectivul a crescut alarmant.Dacă prin anii 2001-2002 abia dacă îinotam prezența, în ultimii ani a cunoscuto înmulțire explozivă fiind prezent întoate fondurile cinegetice pe care le ge-stionăm. Marea capacitate de adaptare,faptul că nu are practic dușmani natu-rali, au determinat această stare de fapt.Din păcate este destul de greu de vânatși am ajuns să îl găsim chiar și în oraș, laBrăila, este prezent în numeroase acci-dente rutiere pe șosele, și a ajuns chiarși să atace gospodăriile oamenilor. Poatecă reluarea și actualizarea activitățilorde capturare folosind capcane ar puteaajuta în combaterea acestui dăunător a

cărui prezență produce pagube tot maiserioase vânatului mic.

Vulpea o voi menționa doar ca pre-zență, nu pare să fie un factor produ-cător de daune precum șacalul și aș maiadăuga și faptul că, acolo unde apareșacalul, vulpea se retrage.

A.M.: Cu privire la managementulfondurilor cinegetice, ce ne puteți spunedespre activitățile și acțiunile pe carele aveți în derulare?

L. R.: Permanent am avut și avem învedere activitățile privind buna gospodă-rire a fondurilor cinegetice pe care le ge-stionăm în vederea protejării, conservăriiși exploatării durabile a faunei cinegtice.

De la amenajarea, întreținerea șiconstruirea de noi hrănitori, observa-toare, sărării, șoricării, la asigurareahranei complementare pentru vânat,toate activitățile specifice sunt în atențiapersonalului angajat dar și a membrilorvânători, la nivelul grupelor. Un factorimportant ce trebuie bine gospodăriteste apa, prezența ei fiind un aspect cetrebuie tratat cu toată atenția fiind unfactor limitativ pentru prezența și men-ținerea în teren a vânatului.

Asigurarea unor zone de refugiupentru vânatul mic se face prin înțele-gere cu fermierii, la fel ca și delimitarea


A.J.V.P.S. Brăila

unor zone din câmp pentru ogoare dehrană pentru vânat. La nivel de asocia-ție avem o suprafață totală de circa 15ha destinată ogoarelor de hrană. În pă-dure, pe parcelele stabilite, cultivămnapi, lucernă, sfeclă furajeră, urmândca acestea să fie distribuite în teren,pentru vânat, în perioada rece a anului.Sarea este permanent prezentă în terenși aș menționa, legat de sarea grun-joasă, și faptul că acolo unde am admi-nistrat-o în amestec cu lut am observatchiar și porumbei popești care au venitla locul amenajat.

În privința combaterii dăunătorilorvânatului, aceasta este o activitate susți-nută, permanentă, o mențiune aș face înprivința combaterii câinilor hoinari, foartenumeroși în zonele noastre, și a divergen-țelor cu organizațiile protecționiste carepare că sunt interesate de protejarea ani-malelor doar atâta timp cât acestea suntaducătoare de surse de finanțare, dar ră-mân total impasibile la daunele pe carecâinii sălbăticiți le aduc vânatului.

De asemenea am avut în vedere do-tarea personalului angajat cu uniforme,armă de serviciu, telefoane mobile, lacare se adaugă cele două mașini de teren.Avem nevoie de o barcă cu motor și altecâteva materiale dar le păstrăm momen-

tan pe planul doi din cauza situației fi-nanciare în care ne aflăm. Pentru perso-nalul angajat acordăm salariile minimepe economie, iar o parte dintre angajațiau înțeles situația și sprijină asociația.

Aș dori să menționez aici și ajutorulprimit din partea cîtorva asociații dințară, care au înțeles situația prin caretrecem, mai ales după episodul de anultrecut generat de interzicerea vânătoriila speciile de păsări, și ne-au ajutat, in-clusiv material, iar aici amintescA.J.V.P.S. Călărași și A.J.V.P.S. Boto-șani, ocazie cu care mulțumesc colegilorcare ne-au fost alături.

A.M.: Să ne oprim atenția și asu-pra pescuitului. Ce ne puteți spune des-pre activitatea în acest domeniu la ni-velul A.J.V.P.S. Brăila și desprecondițiile pe care le oferiți pentru mem-brii pescari ai asociației?

L. R.: Așa cum am menționat deja,numărul de membri pescari a scăzutdrastic în ultima perioadă. Ce le potspune acestora este faptul că treuie săaibă răbdare, condițiile nu se vor îmbu-nătăți curând, în prezent nu suntemsprijiniți nici de administrator și nici deprea mulți membri. Am făcut și, în mă-sura în care va fi posibil financiar, vomcontinua să facem populări cu material

piscicol de calitate, cumpărat legal și res-pectând legea. Vom continua de aseme-nea acțiunile de combatere a bracona-jului piscicol și colaborarea cu instituțiileabilitate, poliția, jandarmeria, pentru aspori eficacitatea acțiunilor noastre.

A.M.: Aveți fonduri cinegetice ce sesuprapun cu zone de arii protejate?Cum procedați vis-a-vis de această si-tuație și dacă ați întâmpinat dificultățiîn desfășurarea activității de gestionaredin această cauză?

L. R.: La această întrebare pot săvă spun că da, avem câteva fonduri ci-negetice care se suprapun, pe suprafețeparțiale, cu zone de arii protejate. Dinpăcate însă, declararea zonelor de ariiprotejate este făcută fără discenământfapt ce afectează în unele situații bunulmers al activităților specifice privindvânătoarea și pescuitul recreativ.

A.M.: Cu privire la activitățile pecare le aveți în desfășurare, cum trans-miteți și cum mediatizați acțiunile, nou-tățile, în rândul membrilor asociației?

L. R.: Toate acțiunile ce urmează ase desfășura sunt anunțate prin inter-mediul avizierelor, al paznicilor de vâ-nătoare și al responsabililor de grupă,către membrii vânători dar și pescari.Ținem legătura pe WhatsApp dar fără

IUNIE 2021 | 7

Am făcut și, în măsuraîn care va fi posibil

financiar, vom continua săfacem populări cu materialpiscicol de calitate,cumpărat legal și respectândlegea. Vom continua deasemenea acțiunile decombatere a braconajuluipiscicol și colaborarea cuinstituțiile abilitate, poliția,jandarmeria, pentru a sporieficacitatea acțiunilornoastre.

a avea un grup dedicat. Până acum doiani am organizat în fiecare an Balul vâ-nătorilor, o bună ocazie de socializarepentru toți membrii noștri și de popularizare a activității asociației noas-tre județene. Din păcate, forțați de si-tuația financiară, personalul angajat afost judicios repartizat și am preferatangajarea unui jurist pentru că între58% și 68% din acțiuni le rezolvăm prinjustiție, în prezent având încă de recu-perat o sumă de 40.000 de euro, ac-țiune ce o derulăm în instanță. Facemîn același timp tot ce este posibil pentrua ne onora contractele încheiate.

A.M.: Pentru că ne aflăm deja la ju-mătatea anului 2021, care sunt provo-cările pe care le întrevedeți în perspec-tiva timpului ce urmează în acest an?

L. R.: În primul rând să reușim săfacem administratorul să înțeleagă fap-tul că are obligații contractuale și să tre-cem la o activitate normală, nu pertur-bată de, să le numim, „prevederi legale”,fără logică sau strategie de desfășurarea activității cinegetice în bune condițiiîn continuare. Lipsa de asumare dinpartea acestuia, întârzierea soluționăriiproblemelor, implicarea factorului po-litic în activități cu profil tehnic, reacții

emoționale în loc de profesionale, nuduc la altceva decât la îngreunarea des-fășurării activității normale, eficiente,calendaristic specifice, din domeniulmanagementului cinegetic pe care tre-buie să îl îndeplinim pe fondurile cine-getice pe care le avem în gestiune.

Pentru asociația noastră județeanăurmărim posibilitatea accesării unorfonduri europene menite să ajute dez-voltarea producției de fazani, pentru po-pularea fondurilor cinegetice, fonduripentru a putea achiziționa mijloaceletehnice necesare pentru gestionarea efi-cientă și nu în ultimul rând pentru sa-larizarea în mod corespunzător a per-sonalului angajat care, în exercitareaatribuțiilor, se expune adesea unor pe-ricole, precum actele de braconaj și bra-conierii. Practic este însă foarte greu degăsit liniile/programele finanțate dinfonduri europene în care să putem în-cadra activitățile noastre specifice.

Nu în ultimul rând doresc să traver-săm cu bine perioada aceasta dificilă șisă revenim cât mai curând la numărulde membri, vânători și pescari, din pe-rioada anilor 2007-2008, fapt care arreaduce asociația la posibilitatea de agospodări mai bine fondurile cinegeticepe care le gestionăm și zonele de pescuitpe care le avem contractate, pentru aputea oferi condiții mult mai bune de

desfășurare a activităților specifice pen-tru membrii noștri vânători și pescari.

A.M.: Înainte de a încheia, aveți unmesaj pe care îl putem transmite colegilordin celelalte asociații afiliate la A.G.V.P.S.?

L. R.: Cred că avem nevoie de o co-eziune mai mare între majoritatea vâ-nătorilor din România, membrii ai aso-ciațiilor afiliate sau nu la A.G.V.P.S.,fapt care ar putea demonstra adminis-tratorului că suntem o entitate bine or-ganizată, interesată în practicarea legalăa activității/pasiunii noastre pentru vâ-nătoare și care să conteze primordial înbalanță atunci când aceasta este pusăvis-a-vis de activitatea unor O.N.G.-uricare urmăresc doar interese de grup res-trâns, personale sau pur materiale.

De asemenea subliniez importanțaunei acțiuni comune, unitare, de con-sens, în rezolvarea problemelor cu carene confruntăm, și totodată implicareaunui număr mai mare de asociații înacțiunile noastre. Succes în continuareîn activitate și multă sănătate!

A.M.: Vă mulțumesc domnule directorLaurențiu Radu, pentru timpul și atențiaacordată și vă dorim să îndepliniți îm-preună cu echipa pe care o aveți alături,tot ceea ce v-ați propus, atât în prezent câtși în viitor, pentru binele membrilor vâ-nători și pescari recreativi ai asociației pecare o conduceți, A.J.V.P.S. Brăila.


A.J.V.P.S. Brăila

P oate ar fi bine să afle și sfătui-torii de profesie care speculeazăulterior, cu motivații diverse,

unele incidente vânătorești, ce în-seamnă vânătoarea cu adevărat, cinesunt cei care o practică și ce importanțăare pentru societate asigurarea unuiechilibru ecologic durabil, cu o faunăcinegetică menținută în echilibru. Măîntreb dacă nu cumva ignoră adevărulcei care au ca „sarcină” să denaturezerealitatea despre scopul vânătorii cândemit păreri exprimate într-o formă dejalnică demagogie, unde lipsa de cu-noaștere și oportunismul își dau mâna,prin variațiuni nefondate, oameni carecred că a fi vânător înseamnă a te răfui,a te răzbuna pe fauna cinegetică.

Se trece ușor peste toate prevederilelegii, peste faptul că vânătorii în marealor majoritate au o educație corespun-zătoare pentru înțelegerea fenomenu-lui, ucenicia și examenul pentru a de-veni vânător stând chezășie pentrucorectitudine și competență vânăto-rească, instruire, implicare creativă,dar, mai ales pentru faptul că fac unmare bine ecosistemului prin acțiunileîntreprinse.

Nu găsesc în intervențiile celor careacuză breasla vânătorească de abatericare nu le aparțin decât un gen de ra-ționament psihologic complet eronat,o operațiune mentală contorsionată, li-mitată și fără corespondență cu reali-tatea. Socotesc total nepotrivită poziția

unor persoane care susțin că toți vână-torii sunt loviți de patima de a ucideun animal sălbatic sau o pasăre. Și cătoate speciile de sălbăticiuni, că vorbimde urși, lupi, șacali sau alte mamifere,ar trebui lăsate să se înmulțească fărănoimă, să crească numeric, oricum șioriunde, fără ca omul să intervină învreun fel. Este benefic să se înțeleagăcă vânătoarea este un stil de viață și orăspundere totodată acceptată de bu-năvoie, care consolidează legătura com-plexă dintre vânător și vânat, dintre vâ-nător și natură și chiar dintre vânătorși nevânător. Le dau dreptate deplinăcelor care consideră că „vânătoarea esteo activitate care este în același timp oobligație dar și o concesie, îngăduită delegislație și acceptată de etică”.

Plăcerea de a vâna a fost și va fi me-reu o pasiune nobilă, care respectă reguliși acceptă reflexia gândirii pozitive. Îm-

pătimiți în vânătoare au fost personali-tăți de anvergură inclusiv din domeniulculturii, scriitori care au înțeles impor-tanța fizionomiei actului vânătoresc șicare nu pot fi suspectați de felurite aba-teri de la etică și bună credință. Eviden-țiez de la noi doar pe Mihail Sadoveanu,un pasionat vânător și pescar, pe scena-ristul Titus Popovici și Ionel Pop, pe pro-zatorul Ioan Alexandru Voinești și peAlexandru Odobescu, iar din literaturauniversală pe Ernest Hemingway, cu„Zăpezile de pe Kilimandjaro și alte po-vestiri” – o colecție de narațiuni, avândca subiect pasiunea reală a autoruluipentru vânătoare și pescuit. Prin ur-mare, așa cum am mai scris în pagineilerevistei, farmecul vânătorii se rezumă lasplendoarea trăirii sentimentului că lu-mea celor care nu cuvântă își continuăevoluția într-o stare naturală armo-nioasă, fără dezechilibre majore sau altepericole. La atingerea unui astfel de nivelde stabilitate a ecosistemului, din careface parte fauna cinegetică, o contribuțiemajoră o au vânătorii, fapt ce trebuierecunoscut generos inclusiv de cei carefac tapaj, agitație, aduc acuzații răstitepentru că chipurile le pasă (sâc!) de me-diul înconjurăror. Binele comun este unscop principal în sine, pentru protejareași conservarea fondului cinegetic într-operioadă când trebuie puse în valoareideile, implicarea, motivarea și respectuldeliberat pentru un capital național va-loros.

Reflecție despre vânătoareELIADE BĂLAN

„Exercitarea vânătorii se face în scopul asigurării echilibrului ecologic, ameliorăriicalității populațiilor faunei de interes cinegetic, cercetării științifice, precum și în scopdidactic sau recreativ-sportiv”.

Prin urmare, așa cumam mai scris în

pagineile revistei, farmeculvânătorii se rezumă lasplendoarea trăiriisentimentului că lumeacelor care nu cuvântă îșicontinuă evoluția într-ostare naturală armonioasă,fără dezechilibre majoresau alte pericole.

IUNIE 2021 | 9

Pe țeava puștii Opinie

Z ece dintre membrii FACE carebeneficiază de posibilitatea dea vâna turturica (Streptopelia

turtur) au fost anjgajați, în perioadalunii mai, în negocieri dificile în cadrulunor întâlniri de lucru la nivelul Comi-siei Europene – C.E.

Vânarea turtureleiComisia Europeană dorește oprirea

completă a vânării turturelei ca o mă-sură de precauție. În același timp nu iaîn considerare principiile managemen-tului pentru recoltarea adaptativă –AHM - Adaptive Harvest Management,a speciei. În perioada următoare voravea loc o serie de acțiuni importanteîntre care și o întâlnire între C.E. și re-prezentanții tuturor statelor membre.

F.A.C.E. va trimite un mesaj de aten-ționare a membrilor săi privind importanțainformațiilor corecte ce trebuie trimise sta-telor membre U.E. pentru a se asigura res-pectarea în viitor a noului managementde recoltare adaptativă – AHM, în Europa.

Întâlnire de lucru: În perioada10-12 mai, F.A.C.E. și membrii intere-sați, au participat la întâlnirea de lucruprivind vânătoarea și managementulpentru recoltarea adaptativă, AHM -Adaptive Harvest Management, a tur-turelei (Streptopelia turtur), în regiu-nile de migrație centrale și estice. Încadrul întâlnirii a reieșit faptul că esteposibil ca statele membre, cu relevanțăîn acest sens, vor accepta reducereacotelor de recoltă (cu 50%) la aceastăspecie, în vederea conservării și folosiriiei sustenabile. Cu toate acestea C.E. for-țează nota pentru un rezultat final zero-harvest - cifră de recoltă zero.

Ce este important: în cadrul poli-ticilor C.E., dezvoltarea și implemen-tarea noului mecanism AHM – mana-gementul pentru recoltarea adaptativă,va constitui pentru C.E. un reper de vii-tor în privința scăderii numărului despecii de păsări permise la vânătoare.Membrii F.A.C.E. ce se află în zonelecentrale și estice de migrație ale turtu-

relei au făcut deja progrese pe linia asi-gurării managementului sustenabil aspeciei, atât prin limitarea vânării câtși prin managementul habitatului. Păstrarea unui echilibru între vână-toare și conservare poate fi asigurată șiva aduce cu siguranță beneficii maimari decât interzicerea completă a vâ-nării turturelei.

Ce urmează: F.A.C.E. urmăreșteîndeaproape evoluția discuțiilor pentrua putea reprezenta cel mai bine posibilatât interesul speciei turturică dar și pecel al vânătorilor, interese ce trebuieprivite și păstrate împreună.

Interzicerea muniției cu plumbÎn 24 martie, E.C.H.A. - Agenția

Europeană pentru Produse Chimice, adeschis o consultare publică privindpropunerile sale în privința interziceriifolosirii muniției cu plumb. Părțile in-teresate sunt acum invitate să prezintecomentariile lor în cadrul consultării,ce va fi deschisă timp de 6 luni.


Actualitate

Raportul F.A.C.E. - Mai 2020MUGUREL DRĂGĂNESCU, ALIN-CODRU MANU

La zi

Dr. David Scallan, secretarul general al F.A.C.E., a transmis membrilor F.A.C.E. un mesajconținând raportul asupra activitatății F.A.C.E. desfășurată în luna mai a acestui an.Raportul conține informații privind o serie de aspecte importante dintre care s-auremarcat discuțiile privind vânarea turturelei, interzicerea muniției cu plumb lavânătoare și vânătoarea în ariile strict protejate.

IUNIE 2021 | 11

Comentariile/propunerile trimise vorfi preluate de două comitete E.C.H.A.(pe probleme de evaluare de risc și deanaliză socio-economică), comitete ceîncep acum analiza tehnică asupra pro-punerilor/comentariilor primite.

Ce urmează: • F.A.C.E. lucrează îndeaproape cu

Ammunition Working Group - Grupulde lucru pentru muniție, pentru a seasigura că membrii FACE sunt binepregătiți pentru consultări;

• F.A.C.E. este pe punctual de a fi-naliza lucrul la studiul privind aspectelesocio-economice și impactul interziceriifolosirii muniției cu plumb, studiu încadrul căruia au fost primite 18.000 derăspunsuri din partea entităților inte-resate;

• F.A.C.E. lucrează la pregătireaunui nou seminar al E.S.S.F. - Forumuleuropean pentru sporturile cu arma, or-ganizat pe internet, pentru a se asigurao mai largă coordonare a sectorului.

Interzicerea vânătorii într-o nouăcategorie de arii protejate

În data de 11 mai 2021 F.A.C.E. aparticipat la întâlnirea de lucru orga-nizată de Comisia Europeană în cadrulcăreia s-au discutat aspecte pivind noilecriterii ce vizează ariile strict protejateși proiectul global, sub Strategia pentruBiodiversitate a U.E., de a atinge țintaca până în anul 2030 ariile protejatesă cuprindă 30% din suprafața U.E.

Problema principală subliniată deF.A.C.E., din cadrul ghidului/criteriilorcuprinse în proiectul actual propus deC.E., constă în definirea noțiunilor destrict protection – protejare strictă și ceade extractive activities – activități extrac-tive, care ar trebui să fie permise în cadrulariilor strict protejate. În prezent, în ca-drul acestor activități de extracție suntincluse și vânătoarea, pescuitul, exploa-tările forestiere și mineritul. În draftulproiectului prezentat de C.E., se mențio-nează faptul că nici o activitate extractivănu va fi permisă în aceste arii strict pro-tejate, aspect cu care marea majoritate astatelor membre nu este de accord.

Comisia Europeană lucrează acumcu statele membre pentru a găsi o defi-niție, de comun acord agreată, a noțiu-nilor menționate.

Având în vedere faptul că în prezent25% din teritoriul U.E. se află sub oformă sau alta de protecție, mare partefiind cuprinse prin proiectul Natura2000, și faptul că I.U.C.N. – UniuneaInternațională pentru Conservarea Na-turii, a desfășurat o activitate extinsăprivind protecția strictă, activitate ceeste luată în considerare de C.E., re-

prezentantul I.U.C.N. a subliniat clarpărerea că în cadrul categoriilor celormai stricte zone de protecție (rezervațiinaturale stricte, zonele sălbatice și par-curile naționale) managementul cine-getic (inclusive vânătoarea) poate jucaun rol important, cum ar fi de exemplupentru controlul speciilor invazive saumanagementul ungulatelor.

Ce este important: F.A.C.E. a ur-mărit discuțiile purtate cu C.E. privindariile protejate și strict protejate încă dinluna octombrie 2020 când a fost dema-rat proiectul și subliniază faptul că estefoarte important ca noțiunea de „strictăprotecție” ce urmează a fi adoptată, săfie suficient de flexibilă pentru a permiteautorităților locale, regionale/naționale,de a decide ce activități vor fi premisesau nu în interiorul acestor zone, în func-ție de obiectivele de conservare ale arieirespective. Deciziile ce urmează a fi luate,privind ariile protejate, trebuie să fie ca-pabile de a surprinde caracteristicile geo-grafice, ecologice și socio-economice re-gionale, specifice fiecărei zone, și sărămână la latitudinea fiecărui stat mem-bru, într-un stadiu ulterior, care dintreariile vizate vor fi declarate strict protejate.

Ce urmează: Discuțiile vor conti-nua în cadrul următoarei întâlniri, îndata de 21 iunie, întâlnire în care C.E.va prezenta proiectul revăzut al noteitehnice privind ariile protejare.

Deciziile ce urmează a fi luate privind ariile

protejate trebuie să fiecapabile de a surprindecaracteristicile geografice,ecologice și socio-economice regionale,specifice fiecărei zone, și să rămână la latitudineafiecărui stat membru, într-un stadiu ulterior, caredintre ariile vizate vor fideclarate strict protejate.

Foto

: ALI

N-C

OD

RU

MA

NU

Foto

: ALI

N-C

OD

RU

MA

NU

P entru majoritatea celor ce vâneazăde ani buni la căprior, lucrurilesunt deja clare, dar câteva preci-

zări pot fi binevenite. Și mă refer de dataaceasta la locurile pe care le alegem pen-tru observații dar și la traseele pe care levom străbate în căutarea țapului roșu.

Atât în perioada observațiilor dinain-tea partidei de vânătoare cât și în vână-toarea propriu-zisă la căprior, sunt câtevaaspecte de care, dacă vom avea grijă, șan-sele reușitei se vor înclina în favoarea noas-tră. Terenul trebuie cât mai puțin deranjat,


Căpriorul - aspecte practicepentru vânătoare (I)MAC

După ce am văzut, în numărul anterior al revistei, cum vădcăpriorii, să vedem acum ce și cum putem face noi, pentrua-i apropia și a putea dobândi trofeul dorit.

Foto

: MA

CFoto: WILDMEDIA / SHUTTERSTOCK

Vânătoare la căpriorDin teren

De la poienile cu iarbădeja bogată, la livezile

de meri din zona de deal, de laliziera pădurilor ce sedeschid spre câmpul înverzitde grâul ce a prins dejaputere, la luminișurileascunse vederii de poalapădurii înfrunzite, toate suntlocuri ce merită atenție.

iar prezența noastră să fie cât mai discretă,pentru a interfera cât mai puțin posibil cuactivitatea/obiceiurile vânatului, în cazulnostru căpriorii. Cu cât ei, căpriorii, ne vorsimți mai puțin prezența, cu atât ne vomputea apropia mai mult de ei.

Observații la locuri și pe trasee ce promit

O zi în teren poate începe cu observa-țiile din zorii zilei, când ne vom așeza, îna -inte de răsăritul soarelui, la locul stabilit,fie într-un observator special amenajat,fie într-un loc ce ne poate oferi un buncamuflaj, o vizibilitate bună dar și o des-chidere suficient de largă pentru a puteaobserva terenul în care ne așteptăm săapară căpriorul. De regulă vom așteptapână ce soarele se va ridica binișor, ocaziecu care vom avea șansa de a asculta corulmatinal al păsăretului ce se trezește la onouă zi și, tot mai des în ultimul timp,putem fi martorii chemărilor șacalului,cel care, mai recent, pare să ia tot maimult în stăpânire locurile.

De la poienile cu iarbă deja bogată, lalivezile de meri din zona de deal, de la li-ziera pădurilor ce se deschid spre câmpulînverzit de grâul ce a prins deja putere, laluminișurile ascunse vederii de poala pă-durii înfrunzite, toate sunt locuri ce me-rită atenție. Ca să nu mai vorbim despredrumurile parcelare și de ogoarele dehrană special amenajate pentru hrănireavânatului. Și, să nu uităm, părerea pazni-cului de vânătoare este totdeauna de aju-tor și este rândul nostru să urmăm sfatulde încredere și îndrumările acestuia.

Peste zi și înainte de lăsarea seriiIar dacă sorții nu au fost de partea

noastră la vremea dimineții, vom puteacontinua observațiile pe traseele obișnuiteale pădurii, fie pe jos, fie cu calul și căruța,„apariții” obișnuite locurilor. Deplasareape drumurile știute ne poate oferi per-spectiva cunoașterii locurilor în care pu-tem găsi căpriorii pe timpul zilei, în cazulîn care va trebui să optăm pentru o vână-toare la dibuit. De regulă căpriorii suntdeja obișnuiți cu apariția căruței și a calu-lui și, dacă terenul este liniștit, nederanjatde prezențe străine locurilor, aceștia îșivor păstra obiceiurile diurne, zi după zi.

Apoi, cu suficient timp înainte de lă-sarea serii, ne vom posta din nou la unuldin locurile de observație „ce promit”, șivom aștepta, în liniște, ivirea căprioruluidorit. Putem acoperi astfel o zi întreagă,la observații, completând un bagaj im-portant de cunoștințe ce se vor dovedi cusiguranță utile, atunci când vom ieși înteren, la vânătoarea mult așteptată!

– va urma –

IUNIE 2021 | 13

Foto

: MA

C

Cantități pentru 6 porții: doi muș-chiuleți de căprior, 25 g de unt, 15 g defăină, 40 g ulei, 50 g de slănină, 2 lin-guri pastă de tomate, ½ litri vin roșu,5 lingurițe oțet balsamic, morcovi, oceapă, un cățel de usturoi, câteva foide dafin, cimbru, pătrunjel verde, sareși piper boabe.

Preparare: carnea la baiț - se împă-nează carnea cu bucățele fine de slăninăși se așează într-o cratiță cu felioare ro-tunde de morcov și ceapă, un cățel deusturoi întreg, foile de dafin, cimbru, câ-teva fire de pătrunjel, sare, piper boabe,250 ml din vinul rosu, oțetul, două linguride ulei și un pahar de apă. Se lasă carneaîn baiț 2-3 zile. Înainte de a o găti sescoate, se zvântă într-un șervet, se unge

bine cu unt și se pune pe grătar, câtevaminute pe fiecare parte pentru a fi pre-gătit mediu, sau se lasă un pic mai multpentru a fi bine făcut.

Sosul de vin: baițul în care a statcarnea se pune să fiarbă într-o cratițăpână scade la jumătate. Se trece prinsită, se adaugă pasta de tomate și făina,apoi ceilalți 250 ml din vinul roșu, dupăcare se ține la foc mic 4-5 minute, mes-tecând permanent, până se leagă.

Servire: carnea rumenită se feliazăpe un platou, ornată generos cu sosulde vin și se poate garnisi cu cartofi na-tur sau alte legume fierte sau date laabur. Un pahar de vin roșu demisec,shiraz/pinot noir, va adăuga un plus desavoare bucatelor. Poftă bună!

GASTRONOMIE VÂNĂTOREASCĂ

Mușchiulețul de căprior cu sos de vin poate face deliciul uneimese cu prieteni și, datorită măiestriei culinare a gazdei, vafi apreciat de musafirii invitați la masă.

MUȘCHIULEȚ DE CĂPRIORCU SOS DE VINNANA NINA

L a orizont se vedea înâlțându-sesemeț către cer șirul de plopi pecare îl luau ca reper.

Acolo se ascunde Timișul, șerpuindprintre malurile înalte susținute de săl-cii bătrâne. Micile prunduri nisipoasesunt locuri căutate de păsări și de ani-malele care vin la adăpat. Lunca dinjurul Timișului este un areal primitorpentru toate speciile de vânat de câm-pie: iepuri, fazani, rațe, căpriori, mis-treți dar și răpitoare.

Imagini neașteptateAzi aveau în plan găsirea unui că-

prior de selecție. Și erau hotărâți săcaute unul cu adevărat deosebit. Știauniște zone din teren unde obișnuiau săstea câteva exemplare care puteau fi ex-trase din teren.

Zis și făcut iar căutarea a începutparcurgând încet și cu atenție parcelădupă parcelă. Drumul i-a dus pe lângăo lizieră de plopi. Păduricea, plantatăde vreo cinci-șase ani, era deja mări-

șoară. Liniile de arbori, alternate despațiile largi dintre ei, se succedau unadupă alta. La un moment dat, aproapede margine, le-a atras atenția agitațiaunei căprioare care părea să urmă-rească ceva. Ciudat, și-au spus și, ridi-când binoclul, s-au uitat mai atent. Lacâțiva metri înaintea caprei fugea unșacal ținând ceva în strânsoarea fălci-lor… Era un ied mic! Căprioara urmă-rea disperată șacalul pe care, atunci cândse apropia suficient de mult, încerca săîl calce în picioare, aruncându-se în sal-turi peste el. Ani și ani ieșiseră în terendar o asemenea experiență nu mai trăi-seră. Aceasta este cea mai elocventă șiclară dovadă a motivului pentru careaceastă specie este considerată răpi-toare. Au rămas câteva clipe doar re-memorând imaginile abia trecute șisperând că micuța căprioară a ieșit în-vingătoare din urmărire. Câți iezi, ie-puri sau fazani au căzut victimă acestorrăpitoare? Cu siguranță foarte mulți.

Din înaltul observatoruluiAu continuat drumul ajungând la

un observator, așezat strategic la răs-


O zi specialăMARIA SĂVULESCU

Vânătorii au plecat de acasă dornici de a se bucura de dimineața minunată de sfârșit de Mai. O dimineațărăcoroasă, alintată de adierea unui vânticel timid, bucuros parcă să zvânte roua așezată pe lanurile întinse.Porumbarul înfrunzit delimita câmpurile cultivate, oferindprotecție micilor vietăți ale câmpului. Lanuri nesfârșite degrâu și secară, de un verde crud, așteptau nerăbdătoaremângâierea soarelui pentru a se coace molcom, ajungând încet-încet în pârgul auriu.

Din teren Vânătoare la căprior

Foto: COSTIN ALEXANDRESCU

crucea mai multor drumuri și ferit detufele mari ridicate din canalul de iri-gații. Au ales să urce în observator. Deacolo puteau vedea câteva zone undeobișnuiau să stea vreo doi-trei căpriorice ar fi putut fi extrași din teren. Auurcat și au început să privească orizon-turile. De sus priveau unduirea lanuri-lor de cereale. Spicele crude se mlădiauîn bătaia vântului. Lanul părea o marecu valuri mici și verzui…

Marginile câmpului se pierdeau întufele încâlcite ce acopereau canalelede irigație. Acestea ofereau un drumferit și direct către malurile Timișului.Câțiva fazani căutau liniștiți după gâzela marginea tufelor. Un iepure precautși-a scos urechile dintre ierburile înalte,privind cu atenție în jur. Ceva nu i-aplăcut și a făcut drum întors. Deodată,glăsuirea fazanilor deranjați i-a făcutpe cei doi vânători să își îndrepte pri-virea în direcția de unde venea zgomo-tul. Din tufe au ieșit o capră cu iedulei. Mergeau pe lângă tufe păscând li-niștiți. Capra ridica din când în cândcapul, privind cu atenție în jur. Dupăcâteva zeci de metri au dispărut din nou

în tufe. Aproape în același moment, dincanalul paralel, a apărut un țap. Bino-clul a apropiat imaginea căprioruluiajutând vânătorul să analizeze îndea-proape trofeul purtat. Ramurile prin-cipale erau inegal dezvoltate. Unul dincoarne era cu mult mai lung decât ce-lălalt. Din priviri au decis că acesta esteun exemplar de selecție care poate fiscos din teren.

Zis și făcut: cătarea lunetei s-a în-dreptat hotărât către țintă și văzduhula răsunat de sunetul focului de armă.Căpriorul a făcut un salt înainte și s-aprăbușit la marginea câmpului. Nu aupornit imediat. Au stat în tăcere vreozece minute, apoi au coborât, apropi-indu-se încet de căprior. Era într-ade-văr un trofeu cu totul special!

Trofeul, imaginea șcalului cu pradaîn strânsoarea fălcilor, mirosul lanuluide grâu proaspăt, toate vor fi puse devânători în tolba povestirilor deosebite,pentru timpul ce va să vină…

IUNIE 2021 | 15

Foto

: CO

STI

N A

LEX

AN

DR

ES

CU

Foto

: MA

RIA

SĂ

VU

LES

CU

Binoclul a apropiatimaginea căpriorului

ajutând vânătorul săanalizeze îndeaproapetrofeul purtat. Ramurileprincipale erau inegaldezvoltate. Unul din coarneera cu mult mai lung decâtcelălalt.

P ână mai ieri căutată pentru va-loarea blănii, în ultimii ani asis-tăm la o schimbare de atitudine

din partea multor vânători, în ce pri-vește vulpea, datorată modificării tren-dului modei vis-à-vis de purtarea blă-nurilor naturale și implicit a pierderiivalorii altădată prețioaselor blănițe roș-cate.

Desigur că argumentele pro și con-tra sunt multe, depinde din ce unghiprivești actuala situație, oricum tot maipuținele combateri colective, pe fondulpandemiei de corona-virus, nu fac binedin punct de vedere al managementuluicinegetic. Ne mai rămân inițiativelepersonale, autorizate cu ocazia ieșirilorîn teren, în număr restrâns de vânători,și uneori chiar și fără a utiliza „fierulde foc”…!

„Programul de instruire”Suntem în perioada când cunoscuta

specie își îngrijește progeniturile, le in-troduce rapid într-un „program de in-struire” și formare a deprinderilor deviitor prădător. Și știm bine preferințelelor în rândul faunei de vânat mic!

Multele ieșiri în teren, unele cu scopde cunoaștere a prezenței acestei speciipe un fond cinegetic, ne oferă prilejul săparticipăm, „indiscret”, la momente dinviața acestora. Vânătoarea este un meș-teșug, iar atunci când vrem ca ea să fie desucces trebuie să înțelegem că nu estepură întâmplare. Înțelegând viața vâna-tului, dibuind și pândind corect, folosindun camuflaj adecvat, uneori oferit chiarde natură, numai așa vânătorul se apropiede „subiectul” care îl interesează. Și, deaici, poate începe o adevărată poveste…!

Cunoscute și mai puțin cunoscuteVulpea (Vulpes vulpes) este un ani-

mal solitar, nu trăiește în haită, dar fa-miliile pe care le formează în perioadacreștrii puilor nu trebuie să-i lase indi-ferenți pe paznicii de vânătoare și nicipe membrii grupelor de vânători. Puiivăd după împlinirea a două săptămânide viață iar la patru săptămâni ies dinvizuină. În mediul natural, cumetrelepot trăi între 10 și 14 ani, această lon-gevitate permițându-le să adune un bo-gat „palmares” în rândul prădătoarelor.

Dintre cele 12 de specii de vulpi apar-ținând genului Vulpes existente pe glob,roșcata noastră este cea mai mare și ceamai răspândită. Are un auz fin, fiind ca-pabilă să audă zgomotul prăzii aflate lamai bine de 40 de metri depărtare, saușoarecii aflați chiar și sub un strat grosde zăpadă. Fie că o numim inteligentăsau vicleană, se folosește de coada-i stu-foasă pentru a comunica cu alte vulpi darși pentru a-și proteja și păstra căldura,încolăcindu-se cu ea în timpul iernii.

Are abilitatea de a se cățăra câteo-dată în copaci, fiind un prădător exce-lent pe timp de noapte. Uneori ucidemai mult decât poate mânca, restulprăzii o îngroapă. Are „talentul” de a ase instala în vizuinele bursucilor, stro-pind cu urină intrarea, cunoscut fiindfaptul că cei din urmă sunt animale de-osebit de curate. „Odorantul” folosit îidetermină să părăsească vizuina, iarcumătra se instalează bine-mersi în ea.

În cazul că i se descoperă vizuina șiare încă pui, îi mută în alt loc, bine feritde dușmani precum lupul sau șacalul.

VizuinaDe mai mult timp, noaptea, un vul-

poi, știut de paznicul de vânătoare, îi cambântuia ograda reducând sistematic dinnumărul cotcodacelor. După fulgi recu-noștea ba că i-a dispărut porumbaca, bamoțata și, mare supărare avu atunci cânda început să-i reducă din puținele găinicu gât-golaș. Am hotărât să-i dau o mânăde ajutor, în speranța că voi reuși să-ipun împricinatului „pielea pe băț”. Așacă am pornit să caut vizuina vulpoiului,care cu siguranță nu putea fi prea de-parte de gospodăria paznicului.

Prima după-amiază a fost fără desucces, vulpoiul dovedindu-se a fi un


Frumoasă, șireată și uneorichiar… folositoare!CONSTANTIN RĂDAN

Este un subiect care constituie tema multor întâmplări depoveste și nu numai, este arhicunoscuta roșcată, cumătră,așa cum mulți dintre noi îi atribuim vulpii nume pe măsurareputației sale, păstrată din cele mai vechi timpuri și pânăîn prezent.

Observații în terenDe sezon

Foto

: ME

NN

O S

CHA

EFE

R /

SH

UTT

ER

STO

CK

„veteran” plin de învățămintele acumu-late de-a lungul vieții lui.

Am revenit la numai câteva zile,timp în care paznicul mai marcase perăboj încă o pierdere în rândul galina-ceelor din ogradă. Pe drumul pe care îlparcurg trec pe lângă alte gospodăriiale localnicilor și mă întreb de ce oare„cumătrul” nu a poftit și pe la găinileacestora? Oare avea ceva „reglări deconturi” cu paznicul? Hai să fim serioși!Așa că am continuat drumul, găsind lanumai 500 de metri de ograda cu pri-cina câteva vizuini dar, ghinion, delocfolosite.

„Măi să fie”, mi-am zis! Dar insistmergând pe un firicel de potecă,aproape invizibilă și… surpriză! Nu de-

parte de vizuinile lăsate în urmă, într-o ruptură de mal, găsesc un grup detrei „locuințe”, cea din mijloc fiind vi-zibil frecventată. Mă apropii și ascultla gura intrării, moment în care audceva scâncituri de pui de vulpe, tipicepentru momentele când le este foame.Cu siguranță că mă confundaseră cumama lor!

Desigur că am simțit o bucurie, tre-când de la urmărirea vulpoiului la des-coperirea vizuinii cu puii de vulpe. Nurenunț la pândă și continui observarea,cocoțându-mă în apropiere, pe creangaunui arbore masiv, care mi-a acceptatcu ușurință greutatea și cele peste șap-tezeci de primăveri, și aștept să văd cese întâmplă la gura vizuinii cu pricina.

PândaDeocamdată, după vreo douăzeci de

minute, o familie de arici, grijuliamamă și, aproape lipiți de ea, doi puițepoși, își căutau prin iarba deasăhrana. Nu m-au simțit iar eu stau co-mod așteptând să-mi completez „stu-diul”.

Un zgomot aproape imperceptibil,ca un foșnet de adiere a unui rătăcitvânticel, aduce la gura vizuinii vulpea-mamă, cu un șoricel în gură, după ceanalizase cu prudență împrejurimile.Dar nu și înălțimile!

Nu apucă să intre în vizuină că șiapar patru pui jucăuși. Au cel puțin pa-tru săptămâni.

Cu mișcări atente încerc să „epolez”aparatul foto, dar… fatalitate, mă de-zechilibrez și cad precum un bolovanîn iarba deasă, pe care o tăvălesc de-abinelea!

EpilogConsum peripeția vânătorească cu

un gust amar, pentru că am fost lipsitde bucuria imortalizării foto a momen-tului povestit, aici în mijlocul naturii.Promit însă că data viitoare am să dibuiși „veteranul” vulpoi, care cel puțin,deo camdată, rămâne bine hrănit cu de-licatesele din ograda paznicului de vâ-nătoare.

Ca întotdeauna este loc și de maibine, dar am considerat ieșirea în terenca o reușită la observații la vulpi, în com-petiția cu agerimea, viclenia și de ce nuși cu inteligența acestei specii de vânat,frumoasă, șireată și chiar folositoare,atunci când vine în sprijinul agriculto-rilor și nu numai…!

IUNIE 2021 | 17

Foto

: CO

NS

TAN

TIN

RĂ

DA

NFo

to: C

ON

STA

NTI

N R

ĂD

AN

Înțelegând viațavânatului, dibuind și

pândind corect, folosind uncamuflaj adecvat, uneorioferit chiar de natură,numai așa vânătorul seapropie de „subiectul” careîl interesează. Și, de aici,poate începe o adevăratăpoveste…!

A legerea calibrului este prima șipoate cea mai dificilă și delicatădecizie pe care trebuie să o luăm.

Urmează apoi tipul de proiectil/glonț cucare cartușul ales va fi dotat. De aici, dis-cuția, vis-à-vis de alegerea cartușelorpentru vânarea căpriorului, poate fi pur-tată în două etape: prima privește cali-brul cartușului și a doua glonțul ce vaechipa cartușul din calibrul ales.

De-a lungul timpului, în urma expe-rieței din teren, câteva calibre au devenitconsacrate, să le spunem așa, datorităcaracteristicilor și calităților dovedite șiverificate în timp. Aici avem în vedereacuratețea și precizia tirului, traiectoria,

viteza de deplasare a glonțului și, foarteimportant, energia proiectilului de lovirea țintei și capacitatea de doborâre în foca vânatului.

Conform Ordinului nr 395/2018,pentru stabilirea caracteristicilor ar-melor de foc, a calibrelor acestora și acategoriilor de muniție care se pot folosila vânătoare în România, Anexa 2, pri-vind Categoriile de muniție și carac-teristicile minime ale acesteia per-mise pentru vânarea exemplarelorunor specii de vânat în România cuarme de vânătoare cu țevi ghintuite,vânarea căpriorului se poate face cucartușe cu lungimea minimă a tubuluide 39 mm, cu proiectil cu diametrulminim de 5,6 mm și cu o greutate mi-nimă de 3 grame, având o energie mi-nimă de lovire a țintei de 800 de joulila 100 de metri.

Având în vedere aceste reglementăriale legii, cartușele permise pentru vânareacăpriorului pornesc de la calibrul.223Rem., urmat de .243Win. și .270Win..

O discuție separată poate fi purtatădespre mai puternicele .308Win. și .30-06Sprg., cartușul considerat demulți pasionați ai tirului cu carabina,drept universal. Ne vom opri pe rând lafiecare dintre aceste calibre, pentru atrece în revistă, fără pretenția unei abor-dări exaustive, câteva dintre aspectelecaracteristice ale fiecăruia dintre acestea.Ulterior vom vedea și diferitele modelede glonț ce pot echipa aceste cartușe pen-tru vânarea căpriorului.

Calibrul .223Remington. Recu-noscut pentru razanța și acuratețea ti-rului, calibrul .223Rem. deși pare a ficonsacrat mai mult pentru vânatul mic,precum viezurele, vulpea și șacalul, ca-zuri în care precizia și puterea de do-borâre a țintei în foc sunt remarcabile,acest calibru s-a dovedit suficient deeficace și pentru căprior.

Ca plusuri în acest sens se noteazăacuratețea tirului și razanța proiectilu-lui. Având însă în vedere diametrul șigreutatea glonțului, nu foarte mari, plusenergia pe care o dezvoltă proiectilul la100 de metri, nu mult peste 1.000 dejouli, trebuie menționat faptul că folo-sirea acestui calibru necesită o îndemâ-nare și atenție sporită din partea vână-torului, atât în ceea ce privește distanțade tragere cât mai ales locul de plasarea focului pe corpul țintei. Toate acesteapresupun o anumită experiență acumu-lată dar și un antrenament corespun-zător din partea vânătorului, pentru untir de finețe, dacă îl putem numi astfel,dar, în același timp, aduc o satisfacțiedeosebită pentru reușită, respect șimândrie, recunoscute deopotrivă, pen-tru adepții folosirii acestui calibru lavânarea căpriorului.

– va urma –

În afara echipamentului de teren, îmbrăcăminte,încălțăminte, rucsac, și așa mai departe, alegerea armei și mai ales a cartușelor pe care le vom folosi pentru vânareacăpriorului, sunt aspecte care cer atenție și cel puțin un picde timp dedicat pentru cercetare/documentare. Astapentru a fi siguri că vom cunoaște ofertele disponibile pepiața de specialitate și, mai ales, că vom alege cartușul ce vacorespunde cerințelor și așteptărilor noastre și, nu înultimul rând, va fi un cartuș cu care vom fi confortabili înteren și în care vom avea deplină încredere.

Cartușe pentru vânarea căpriorului (I)CRISTIAN MANOLESCU


Cartușe cu glonțMuniție

Foto

: SZ

CZE

PA

N K

LEJB

UC

/ S

HU

TTE

RS

TOCK

IUNIE 2021 | 19

P roteinele, așa cum am amintitdeja, reprezintă sursa de ami-noacizi necesari pentru a con-

strui și reface celulele musculare, bazapotențialului pentru efort fizic la nivelînalt, ceea ce constituie activitatea nu-mărul unu a câinilor de vânătoare înteren. La rândul lor proteinele trebuiesă aibă o proveniență din surse de în-altă calitate, cele derivate din sursăanimală sau din pește fiind de preferat

și corespunzând de regulă cerințelor. Grăsimile, la rândul lor joacă un rol

important în nutriția câinilor de vână-toare. Cercetări efectuate de-a lungultimpului au demonstrat faptul că lipideleconstituie sursa principală pentru obți-nerea energiei necesare în susținerea atâta activităților fizice intense, de scurtă du-rată, precum pe tern, la vânătoare, darși al celor moderate ca intensitate, dedurată mai lungă, precum activitățile de

zi cu zi, a antrenamentelor, etc. Drepturmare conținutul de grăsimi în hranacâinilor de vânătoare este foarte impor-tant și trebuie tratat ca atare.

Fibrele din hrana câinilor de vână-toare, la fel ca și în cazul altor viețuitoare,joacă un rol important în facilitarea șiasigurarea unei digestii sănătoase. Ca șiîn digestia umană, fibrele din hrana câi-nilor de vânătoare contribuie la menți-nerea unui randament adecvat al dige-stiei, contribuind la asigurarea/eliberareacorespunzătoare în organism a energieinecesare activității partenerului nostrupatruped.

Micro-nutrienții, deși par mai puținsemnificativi din cauza necesarului relativredus la nivelul organismului, joacă unrol esențial în menținerea unui echilibruadecvat al organismului câinelui de vâ-nătoare. Echilibrul precum cel între calciuși fosfor – pentru oase puternice și sănă-toase, între glucosamină și condroitină –pentru articulații rezistente, sau nivelulde probiotice pentru o digestie sănătoasă,sunt toate elemente din universul micro-nutrienților importanți pentru sănătateacâinelui nostru de vânătoare.

Cât privește dieta/strategia de hră-nire și adminstrarea de hrană uscatăși/sau umedă, acestea sunt aspecte cepot influența nivelul de energie dar și di-gestia câinelui. Vom reveni asupra lorîntr-un material viitor.

Calitatea superioară a ingredientelorhranei vine, firesc, cu un preț cel maiadesea ridicat. De regulă, primim cali-tatea pentru care plătim. Reclame de ge-nul „superofertă”, „superdiete” canine laminiprețuri, nu trebuie să ne impresio-neze și nici să nu ne influențeze deciziileîn ceea ce privește hrana câinelui nostrude vânătoare. Acesta merită toată atențianoastră și astfel ne vom putea bucuracu adevărat de momentele petrecute îm-preună, pe teren, la vânătoare!

– va urma –

Calitatea superioară a ingredientelor hranei

vine, firesc, cu un preț celmai adesea ridicat. De regulă, primim calitateapentru care plătim. Reclamede genul „superofertă”,„superdiete” canine laminiprețuri, nu trebuie să neimpresioneze și nici să nu neinfluențeze deciziile în ceeace privește hrana câineluinostru de vânătoare.

Hrana câinilor de vânătoare (II)ALECSANDRU CODRIN

Câinele de vânătoare Chinologie

Atenție deosebită trebuie acordată calității componentelorhranei. Chiar dacă procentele componentelor corespundcerințelor, calitatea acestora poate afecta rata demetabolizare a lor și, implicit, disponibilitatea efectivă a acestora pentru organismul câinelui.

Foto

: ALE

CSA

ND

RU

CO

DR

IN


D e regulă este folosită pentruefectuarea de observații la dis-tanțe foarte mari sau pentru dis-

tingerea unor detalii, de mare finețe, aunor trăsături ale vânatului.

În primul caz este vorba despre ob-servațiile ce se efectuează spre exemplude pe un versant al muntelui pe altul,cum sunt observațiile efectuate la caprăneagră sau la cerb, atunci când distan-țele până la obiectivul urmărit sunt ex-trem de mari sau când terenul și con-dițiile existente nu permit apropiereafizică de subiectul urmărit. Și în terendeschis, luneta pentru observații poatefi utilă permițând accesul vizual pesteîntinderea câmpurilor agricole, la dis-tanțe foarte mari, în perioada când te-renul nu este acoperit de vegetație sauînălțimea acesteia permite observareape deschideri largi.

Ce-a de a doua situație este aceeacând se dorește observarea imaginilorpână la cele mai mici detalii, la distanțece depășesc posibilitățile de observareale unui binoclu. Poate fi cazul obser-vării amănunțite, spre exemplu, a unuitrofeu excepțional de căprior, dar și apăsărilor pe cuib sau aflate în pasaj.

Luneta pentru observații, are o con-strucție specială, cu o putere de mărire mult

sporită față de binocluri, ce poate ajungepână la o mărire de 30-50, chiar și 60 deori. Lunetele sunt disponibile în două va-riante constructive, fie având corpul înunghi, fie în linie, prima variantă cu lentilaocular poziționată la un unghi de 45 degrade față de lentila obiectiv, iar cea de adoua variantă având lentila obiectiv pozi-ționată în linie cu lentila ocular (Fig. 1 și 2).

Modelul în unghi permite o pozițiemai ergonomică/confortabilă pentru ob-servare, mai ales dacă cel ce face observa-țiile se află în poziție culcat sau șezând, darnecesită, în majoritatea cazurilor folosireaunui trepied pentru asigurarea stabilității.

Al doilea model, cu lentilele în linie,poate fi folosit, în anumite condiții, și fărăsuportul trepiedului, fiind în acest caz maiușor de mânuit mai ales în timp ce ne de-plasăm pe teren.

La fel ca și binoclurile, lunetele pentruobservații au specifiații privind putereade mărire și diametrul lentilei obiectiv.Spre exemplu, modelul 15-50X50, are oputere de mărire variabilă, de la 15 la 50de ori și are diametrul lentilei obiectiv de50 de mm. O putere de mărire mai marepermite observarea mai precisă a deta-liilor, iar diametrul mare al obiectivuluipermite pătrunderea unei catități maimari de lumină, iar de aici o claritate șiluminozitate sporită a imaginilor, unavantaj esențial în special în condițiile delumină scăzută, precum la răsăritul sauapusul soarelui.

Lentilele cu care sunt echipate pot fiacoperite cu diferite straturi protectoare -coatings, împotriva picăturilor de apă, și/saupentru a preveni murdărirea și zgârierea.

Interiorul corpulului lunetelor estesigilat și umplut de regulă cu un gazinert, pentru a preveni aburirea pe inte-rior, iar părțile componente sunt rezis-tente la apă, praf și șocuri mecanice.

Există și posibilitatea montării deaparate de fotografiat și chiar a unortelefoane pe lunetele de observații, per-mițând fotografierea, dar va trebui săfim atenți la compatibilitatea pentru fi-xare și funcționare în ansamblu a dis-pozitivelor.

Foarte important de reținut estefaptul că pentru a beneficia la maximde capacițățile de performanță ale aces-tor lunete este necesară folosirea tre-piedelor, dispozitive ce asigură stabili-tatea necesară pentru obținereaclarității și acurateței imaginilor.

Firmele de specialitate precumZEISS, Vortex, Bushnell sau Nikon oferăo gamă largă de modele, alegerea fiindînsă o chestiune de preferință personalădar și, bineînțeles, de buget. Calitateacostă dar merită tot efortul iar imaginilevor fi pe măsura așteptărilor!

Observarea directăa vânatului (III)COSTIN ALEXANDRESCU

Luneta pentru observații - luneta terestră sau fieldscope orispotting scope cum este adesea numită, este următoarea,după binoclu, pe lista dispozitivelor optice utile pentruefectuarea observațiilor directe asupra vânatului, în teren.

Dispozitive opticeEchipament

Foto

: WIL

DM

ED

IA /

SH

UTT

ER

STO

CK

Foarte important dereținut este faptul că

pentru a beneficia la maximde capacițățile deperformanță ale acestorlunete este necesarăfolosirea trepiedelor,dispozitive ce asigurăstabilitatea necesarăpentru obținerea claritățiiși acurateței imaginilor.

1

2

IUNIE 2021 | 21

N oua apariție editorială pre-zintă aspecte privind vânatul,vânătoarea și gospodărirea

faunei de inters cinegetic din țara noas-tră, de-a lungul timpului și în prezent.

Între subiectele tratate sunt prezen-tate date privind deplasarea sezonierăși zilnică a unor specii de vânat, aspecteprivind ursul și managementul cinege-tic al acestei specii în decursul timpului,cu referiri la situația actuală a acesteiaîn țara noastră, precum și o serie de as-pecte despre eco-imperialism, un feno-

men tot mai prezent în zilele noastre.Articolele prezentate sunt rezulta-

tul observațiilor și activităților între-prinse de autor, pe o perioadă lungă detimp și sunt însoțite de fotografii, ceilustrează efortul susținut și atenția de-dicată culegerii datelor.

Cartea vine să sintetizeze activitateadesfășurată pe parcursul mai multorani și consemnează rezultatele obți-nute, punctele de vedere și experiențaîn domeniu a domnului dr. ing. IosifBenke.

O nouă apariție editorialăVPR

Apariție editorială Carte

„Articole despre vânătoare” este noua carte publicată de domnul dr. ing. Iosif Benke,apărută la Editura Top Invest, Odorheiu Secuiesc, 2021.

Articolele prezentatesunt rezultatul

observațiilor și activităților întreprinsede autor pe o perioadă lungăde timp și sunt însoțite defotografii ce ilustreazăefortul susținut și atențiadedicată culegerii datelor.

C aracterizată printr-un mirosputernic, asemănător cu cel deusturoi, leurda este cunoscută

la noi în țară și sub denumirile popu-lare de usturoi sălbatic sau usturoiulursului, ca urmare a faptului că primă-vara, după ce au ieșit din bârlog, dupăpostul prelungit din timpul iernii, urșiio consumă pentru a prinde putere.

Florile sunt grupate în mănunchiuriși au culoarea albă iar frunzele suntalungite și lucioase. Rădăcina este subformă de bulb și crește în stratul su-perficial al solului, fiind relativ ușor decules. Mirosul caracteristic de usturoise datorează unei substanțe numităaliină, aceeași care se găsește și în us-turoiul comun.

Cunoscută încă din timpuri vechipentru beneficiile sale tămăduitoare,leurda era folosită în alimentație pri-măvara, pentru detoxifierea, fortifica-rea și energizarea organismului dupăperioada iernii, iar unele triburi ger-manice considerau că leurda era cea

care dădea putere și energie urșilor. În afară de aliină leurda conține vi-

tamina A, complexul B, vitamina C,precum și carotenoizi, uleiuri eterice,săruri minerale, calciu, fosfor, fier,magneziu și sodiu.

Grație acestei compoziții leurda areo serie proprietăți benefice fiind un bundepurativ și detoxifiant, antimicrobianși antiseptic, având și acțiune antihi-pertensivă, vazodilatatoare și ajutândla fluidizarea sângelui și sporirea imu -nității organismului. Pentru aceste pro-prietăți, preparatele din leurdă pot fide ajutor în afecțiunile aparatului res-pirator, cardio-vascular și gastrointes-tinal, în afecțiuni biliare, hipertensiune,scăderea nivelului colesterolului și re-facerea în general a organismului slăbit,având o acțiune tonifiantă-energizantă.

De la leurdă sunt folosite frunzele,recoltate primăvara devreme, înainteaapriției florilor, și bulbii care se recol-tează începând din luna august și pânăîn octombrie.

Preparatele din leurdă pot fi subformă ce ceai/infuzie sau decoct dinfrunze proaspete, tinctură din frunze șibulbi tocați, dar și cataplasme cu frunzeproaspete care pot ajuta în afecțiunicutanate superficiale precum furuncu-loza sau acneea.

De o deosebită apreciere se bucurăleurda în domeniul gastronomiei, fiindfolosită atât pentru prepararea ciorbelor,a salatelor proaspete dar și drept condi-ment sau aromatizant în diferite prepa-rate culinare precum și pentru obținereasucului și vinului cu leurdă. Atenție spo-rită trebuie acordată la recoltarea frun-zelor, pentru că acestea seamănă cufrunzele de lăcrămioare/mărgăritar caresunt toxice.

Informațiile prezentate au caracterorientativ și nu trebuie folosite în sco-pul diagnosticării sau tratării proble-melor de sănătate sau pentru înlocuireamedicamentelor prescrise de persoa-nalul medical autorizat. Înainte de autiliza plantele medicinale în general,sub orice formă, este recomandată vi-zita la medic iar administrarea prepa-ratelor naturiste din leurdă să se facănumai la recomandarea acestuia. Opi-nia medicului este neapărat necesarăși se impune ca o măsură de prevedere,precauție și siguranță.

LeurdaDOCTOR PLANT


Plante tămăduitoareFlora

Leurda, (Allium ursinum) face parte din familiaAmaryllidaceae și este răspândită în marea majoritate a Europei și în zona Asiei mici și Caucaz. Preferă solurile cu umiditate ridicată, bine structurate și bogate în nutrienți,fiind întâlnită adesea în pădurile umbroase de foioase,începând din zona de câmpie și până la cea premontană înaltă.

IUNIE 2021 | 23

Hrană complementarăpentru vânatA. C. MANU

Activități de sezon Din teren

În zilele de 24, 25 și 26 mai, în cadrul A.V.P.S. Sitarul, din București, asociație afiliată laA.G.V.P.S. din România, s-a desfășurat o acțiune de recoltare și strîngere de hranăcomplementară, respectiv lucernă, pentru vânat.

L a acțiune au participat toți an-gajații asociației și patru membristagiari, aflați în perioada de sta-

giatură, pregătitoare, în vederea susți-nerii examenului de vânător.

„Am reușit să ne coordonăm activi-tatea în toate aceste trei zile, cu tot per-sonalul angajat al asociației, inginerulcu vânătoarea și cei 16 paznici de vâ-nătoare, pentru a finaliza această lu-crare ce nu suporta amânare, date fiindmai ales condițiile de vreme nu tocmai

favorabilă”, ne-a declarat domnul PaulNiculescu, directorul A.V.P.S. Sitarul.

Acțiunea s-a desfășurat în județul Că-lărași, pe raza fondului cinegetic nr. 30,Nana, unde a fost achiziționată o supra-față de 12 hectare, cultivată cu lucernă,de pe care s-au strâns 2.350 de baloți delucernă. Baloții au fost ulterior transpor-tați și distribuiți pe toate cele 15 fonduricinegetice pe care asociația le gestionează.

„A fost un efort destul de mare, practicam avut și șansa de a beneficia de o «fe-

reastră» de vreme ceva mai bună, într-operioadă în care ploile abundente au pre-dominat în regiune. Coordonarea și acțiu-nea concertată a celor care au aprticipat,au fost cheia unei acțiuni de succes, pentrucare le mulțumesc, acțiune la finalul căreiaam reușit să finalizăm această etapă deasigurare a unei părți din hrana comple-mentară pentru vânat, pe care asociația oare în plan pentru sezonul 2021-2022”, amenționat la încheierea celor trei zile delucru, domnul Paul Niculescu.

Pantaloni BrentonPINEWOOD® 5402 și 3402

Pantalonii Brenton sunt creați atâtpentru damă cât și pentru bărbați, suntfuncționali, confecționați din materialstretch, cu întindere în 4 direcții, cu obună suprafață de ventilație în parteadin spate, în părțile inferioare ale pi-cioarelor și la sezut. Sunt ușori, imper-meabili și windproof și sunt echipațicu membrane la șezut și de la genunchi

în jos. Designul include patru buzunarecu închidere cu fermoar, talie reglabilăși cârlige pentru cizme, fără a avea cu-sături tapetate. Materialul este tratatprin impregnare organică și fără fluo-rocarbon - Bionic Finish® Eco, pentruproprietăți anti-apă și murdărie.

Pantalonii sunt potriviți pentrutoate anotimpurile, pentru activitățioutdoor, pescuit, vânătoare, dresaj decâini, drumeții.Caracteristici• Material: 72% poliamidă,

20% poliester, 8% elastan.• Contrast 100% poliester.• Disponibili în culori Dark Olive /

Suede Brown (186), Black (400), Terracotta / Dark Anthracite (585) și Hunting Olive / Leaf (726).

• Rezistența la apă: > 18.000 mm.• Respirabilitate: 22.000 g/m2/24 h

(ASTM: 8.000 g/m2/24 h).

Seria MeoPro HD 42 mmPerfecte pentru orice aventură în aer

liber, seria de binocluri MeoPro® HD42 mm oferă optică de calitate și per-formanțe HD care rivalizează cu bino-clurile cu prețuri mult mai mari. Lenti-lele Fluoride (HD) ale obiectivelorelimină aberațiile cromatice și oferăima gini vii, de înaltă fidelitate, cu o lu-minozitate excepțională. Straturile mul-tiple de acoperire ale lentilelor Meoptaoferă o transmisie de lumină excepțio-nală de 99,7%, în timp ce acoperireaMeoShield™ protejează suprafețele ex-puse ale lentilelor împotriva abraziunii.

Stratul protector din cauciuc, dispusergonomic, acoperă o carcasă robustăși ușoară, din magneziu, pentru trans-port confortabil pe teren.

ModelulM e o p t aMeoPro HD8x42 oferăun câmp vi-

zual extrem de larg (117 m). Magnifi-cația mai mică, oferă o profunzimecrescută a câmpului și o stabilitate maibună a imaginii. Este o alegere exce-lentă pentru observarea naturii în zone

de pădure și pentru urmărirea păsărilorîn zbor.

M o d e l u lM e o p t a MeoPro HD10x42 oferă o

magnificație mai mare, utilă pentru ob-servarea detaliilor la distanțe extinse.Este o alegere excelentă pentru obser-varea șoimilor, a păsărilor la țărm, pen-tru vânătoare și pe teren larg deschis,unde este necesară o distanță mai marede observare.

Toate binoclurile sunt garantat100% impermeabile, pe deplin prote-jate împotriva umidității, și sunt pur-jate, încărcate cu azot și sigilate, pentruo protecție antiaburire.

www.huntershop.ro


Binocluri High Definitionla un preț accesibil

Pinewood® – PantaloniBreton și tricouri Ramsey

OUTDOOR & MORE

Găsiți ambele articole în showroom-ul Outdoor&More Sibiel, județul Sibiu.Mobil: 0724-519.536; Tel.: 0269-22.22.56 sau online: www.articole-vanat.ro

LEDLENSER P18R Signature reprezintăsoluția premium pentru gama lanternelor demână Ledlenser. Cu un nou design elegant,încorporând cele mai noi tehnologii, materialede lux și accesorii suplimentare, aceastăgamă este destinată persoanelor care dorescun iluminat „Best of the Best”. P18R Signa-ture este o lanternă incomparabil de ușoară,care oferă tehnologia iconică X-Lens, cu unflux luminos de 4.500 lumeni.

Lanterna include sistemul brevetat Ad-vanced Focus System, tehnologia Smart Lightpentru funcții de lumină personalizate și olumină constantă, ce nu lasă nimic neaco-perit. Bateria puternică este încărcată cu sis-temul de încărcare magnetic, și funcția deîncărcare rapidă. O lanternă de căutare com-pactă, pentru toate activitățile în aer liber,ce poate fi poziționată și vertical pe sol saupe masă, datorită capului de iluminat cu dia-metru mare. Deci, chiar și cel mai întunecatambient nocturn, se transformă brusc în lu-mina zilei, cu Ledlenser P18R Signature.

De prin magazineNoutăți

LEDLENSER P18R SIGNATURE

HUNTERSHOP

Specificații:• Tip de led: 3 x Xtreme LED• Luminozitate: max. 4.500 - min. 30 lm• Distanța maximă de iluminat: 720 m• Durata de viață a bateriilor: min. 2,5 - max.70 h• Model baterie: 1 x Li-Ion 11,1V• Lungime: 171 mm; Greutate: 637 g• Rezistență la apă: IP54 - jet de apă puternic –www.arw.ro

ARROW INTERNATIONAL

Tricou Polo Ramsey OlivePINEWOOD® 9458

Tricou Polo confortabil și ușor deîntreținut din fibră Coolmax®.

Uscare rapidă și absorbție de umi-ditate.Caracteristici• Material 60% poliester, 40% coolmax®.• Respirabil.

PESCUITCompetiții 26

Pescuit la păstrăv 28Pescuit la răpitori 30

Pescuit staționar 32Pescuit pe râu 36

Atelierul muscarului 38

IUNIE

Perioada de prohibiție pentru pescui-tul în scop comercial, recreativ/sportiv șifamilial al oricăror specii de pești, crusta-cee, moluște și alte viețuitoare acvaticevii în habitatele piscicole naturale, care afost instituită pentru o durată de 60 dezile, în perioada 09 aprilie - 07 iunie inclu-

siv, iar în apele care constituie frontierăde stat, pe o durată de 45 de zile, în pe-rioada 24 aprilie - 07 iunie inclusiv, cu ex-cepțiile prevăzute în ordin, s-a încheiat.Au rămas în vigoare prevederi legate despecii și zone protejate, pe care trebuie săle respectăm, pentru a evita surprize ne-plăcute în teren, care să strice farmeculpartidelor de pescuit. Luna începutuluiverii se caracterizează, de obicei, cu vremefavorabilă pentru pescuit. Ca pescari pa-

sionați, vom profita de relaxarea măsuri-lor impuse datorită pandemiei determi-nată de răspândirea coronavirusuluiSARS-CoV-2 și de faptul că peștii, pașnicisau răpitori, atât cei din apele colinare șide șes, cât și cei din apele de munte, și-au revenit după perioada de reproducere,se hrănesc corespunzător și pot oferi par-tide plăcute de pescuit.

–Mugurel Ionescu

CE PESCUIM

IUNIE 2021 | 25

Foto: ALIN-CODRU MANU

R eamintim cele 21 de disciplineși categorii coordonate deF.I.P.S.-e.d.: Pescuit Staționar

(Națiuni, Cluburi, Tineret – U 15 – U 20– U 25, Senioare, Veterani, Masters, Per-soane cu Dizabilități, Campionat Euro-pean), Pescuit cu Năluci – SPINNING(De pe Mal, Din Barcă, Streetfishing,Trout Area), Pescuit la Păstrăv cu Mo-meli Naturale (Națiuni, Cluburi), Pescuitpe Gheață, Pescuit la FEEDER (Națiuni,Masters, Cluburi), Free style method fee-der, Pescuit la Crap (Națiuni, Senioare).

Vom prezenta, în continuare, modi-ficările și completările aduse pentru reac-tualizarea regulamentelor unor disciplineși categorii, de interes pentru membriinoștri pescari de competiție. Nu ne vomreferi la regulamentele unor categorii aledisciplinei Pescuit Staționar, și anume Ti-neret - U 15 - U 20 - U 25, Senioare, Ve-terani, Masters, Persoane cu Dizabilități,aceastea fiind anulate pentru anul 2021în Campionatul Privat al A.G.V.P.S., dinmotive impuse de situația sanitar – pan-denemică creată de extinderea epidemieide coronavirus SARS-CoV-2.

PESCUIT CU NĂLUCI – SPINNING – Din BarcăDISPOZIȚII GENERALE

Pentru a recupera peștii, se re-

comandă utilizarea minciogului. Ga-fele, dispozitivele de prindere a buzelor– Lip Gripper și „Boga Grips” sunt in-terzise pentru recuperarea unui pește.Acestea vor fi folosite doar pentru a în-depărta năluca din gura peștelui.

PESCUIT LA FEEDER – Națiuni, Masters, CluburiORGANIZARE

Vârsta acceptată pentru catego-ria Masters este de min. 55 de ani la 31decembrie a anului precedent campio-natului (concurenți născuți în 1965 sauîn anii anteriori).

Campionatul Mondial de Pescuitla FEEDER al Națiunilor va avea loc înal doilea weekend al lunii iulie, Cam-pionatul Mondial de Pescuit la FEE-DER al Cluburilor, al patrulea weekendal lunii mai și Campionatul Mondial dePescuit la FEEDER categoria Masters,în luna septembrie/octombrie.

REUNIUNILE CĂPITANILORÎn cazul absenței unui căpitan sau

a unui delegat al unei națiuni, președinteleF.I.P.S.-e.d. sau reprezentantul desemnatal F.I.P.S.-e.d. va efectua extragerea.

• prima reuniune - vineri, ora 15:oosau cu o zi înainte de prima manșă.

Excepție: categoria Masters - joi, ora

15:oo sau cu o zi înainte de prima manșă.• a doua reuniune - sâmbătă dimi-

neața sau dimineața primei manșe.Excepție: categoria Masters - vineri

dimineața sau dimineața primei manșe.• tragerea la sorți a atribuirii locației

concurenților în sectoare.• a treia reuniune - sâmbătă după-

amiază sau după prima rundă.Excepție: categoria Masters - vineri

după-amiază sau după prima rundă.• comunicarea rezultatelor primei

manșe;• comentarii cu privire la desfășura-

rea manșei;• tragerea la sorți a atribuirii locației

concurenților pe sectoare pentru manșaa doua.

• a patra reuniune - duminică dimi-neața sau dimineața celei de-a doua manșe.

Excepție: categoria Masters - sâm-bătă dimineața sau dimineața celei de-a doua manșe.

• extragerea la sorți a atribuirii loca-ției concurenților în sectoare.

TRAGEREA LA SORȚIPentru cele două manșe, alocarea

sectoarelor către cei 5 concurenți (4 pen-tru categoria Masters) se va face, printragere la sorți, în ziua precedentă fiecă-rei manșe.16

2

5

7

8

Actualitate internațională Text și fotografie MUGUREL IONESCU

Federația Internațională de Pescuit Sportiv-apă dulce (F.I.P.S.-e.d.), membră aConfederației Internaționale de Pescuit Sportiv (C.I.P.S.) a reactualizatregulamentele disciplinelor și categoriilor de pescuit competițional pe care lepatronează, postând pe site-ul organizației, în data de 5 mai, regulamentelevalabile pentru anul 2021, cu sublinierea modificărilor și completărilor aduse.


Anul competițional 2021Competiții

IUNIE 2021 | 27

Atribuirea standurilor pentru primamanșă se va baza pe o grilă de extragerestabilită în prealabil de F.I.P.S.-e.d.Această grilă este concepută astfel încâtsă distribuie concurenții unei echipe înfiecare cincime dintr-un sector (în fiecaresfert de sector pentru Masters).

ANTRENAMENTUL2) cinci zile de antrenament (luni,

marți, miercuri, joi dimineață și vineridimineață);

• pentru categoria Masters: patru zilede antrenament (luni, marți, miercuridimineață și joi dimineață);

3) ultima zi de antrenament este obli-gatorie pentru toate națiunile (echipeformate din toți pescarii lor);

4) două zile de concurs (sâmbătă șiduminică), cu excepția categoriei Mas-ters, ale căror cele 2 zile de competițievor fi vineri și sâmbătă.

c) Pentru ca fiecare națiune să sepoată antrena pe pista oficială pe par-cursul celor 5 zile (Națiuni și Cluburi)sau a celor 4 zile (Masters), se va face otragere la sorți pentru atribuirea „boxelor”de antrenament din prima zi pe pista deconcurs, între orele 7.oo și 8.oo (este pre-văzut în programul oficial locul și ora ex-tragerii). „Boxele” vor fi compuse din 6standuri pentru Națiuni și Cluburi și din5 standuri pentru Masters. Tragerea lasorți a „boxelor” va fi controlată (grile detragere la sorți stabilite de F.I.P.S.-e.d. șipuse la dispoziția națiunii organizatoare).

În special, pentru primele 3 zile deantrenament (Națiuni și Cluburi) sau

primele 2 zile (Masters), organizatoriitrebuie să autorizeze perioadele.

Pentru a patra și a cincea zi (Națiuni șiCluburi) sau a treia și a patra zi (Masters)de antrenament, semnalul pentru nădireagrea va avea loc la ora 9.5o, începutul pes-cuitului va fi la ora 10.oo și antrenamentul(maxim 5 ore) va fi oprit la ora 15.oo.

FREE STYLE METHOD FEEDERDISPOZIȚII GENERALE

Sunt autorizate toate tipurile de co-șulețe de nădire, din comerț sau artiza-nale, din metal, plastic sau orice alt ma-terial, indiferent de formă (cilindrică,paralelipipedică etc.).

Acestea trebuie să respecte: • lungimea maximă de 7 cm, lățimea

sau diametrul maxim de 5 cm, ținândcont doar de zona utilizată pentru încăr-carea momelilor și a pământului;

• greutatea minimă de 15 g. Plumbajulpoate consta dintr-un plumb sau un dis-pozitiv „flat method feeder”, „banjo feeder”sau „pellet feeder”. De asemenea, este po-sibil să utilizați un coșuleț de nădire elas-tic, cu condiția ca tipul montajului utilizatsă permită peștilor să scape cu ușurințăde acesta în cazul ruperii firului.

Lungimea vergilor este limitatăla maximum 4,50 metri (15 picioare).

Toate regulamentele, pentru toatedisciplinele și categoriile, cuprind urmă-torul capitol:

CONTROLUL ANTI-DOPINGOrganizatorul campionatului va fi

responsabil pentru materialul și echi-

pamentul concurentului desemnat,atunci când acesta trebuie să se supunăcontrolului anti-doping.

C.I.P.S., în calitate de autoritate decontrol, va emite ordinul misiunii co-respunzător pe sistemul ADAMS, îm-preună cu instrucțiunile desemnatepentru testele de control al dopajului.

O copie a Formularului de controlal dopajului (FCD), semnat de mediculcare a efectuat testele, trebuie trimisă laC.I.P.S., la adresa [email protected] sau transmisă imediatdupă terminarea competiției delegatuluioficial al F.I.P.S.-e.d. prezent la fața lo-cului, care îl va transmite către C.I.P.S.

Prin înscriere, concurenții care par-ticipă la campionate acceptă implicittoate regulile anti-doping ale WADA.

Concurenții a căror patologie nece-sită tratament cu o substanță sau me-todă interzisă trebuie să prezinte o Au-torizație pentru Utilizare Terapeutică(A.U.T.), urmând cu atenție procedurade aplicare a A.U.T. de către C.I.P.S.

Pentru a solicita A.U.T., concuren-tul trebuie să utilizeze formularul carepoate fi descărcat de pe site-ul I.T.A.:https://ita.sport/uploads/2021/02/ITA_TUE_Form.pdf.

Cererea de scutire trebuie trimisăla următorea adresă de e-mail:[email protected]. Prin urmare, sportivii artrebui să consulte lista substanțelor in-terzise pe link-ul următor:https://www.wadaama.org/sites/default/files/resources/files/2021list_fr_0.pdf.

37

35

C upa Airrus 2021 a reprezentatprima etapa din Campionat șis-a desfășurat pe lacul Valea Ar-

govei din judetul Călărași, o renumităpistă pentru concursurile de barcă.Anul acesta suprafața de concurs a mă-surat 12 km2, cu un perimetru de 53km. Un lac cu o populație bogată deșalău și biban, acestea două fiind și spe-ciile punctabile din concurs. Numărulde echipe înscrise a reprezentat un re-

cord pentru Campionatul Național alLRS, nu mai puțin de 76 de echipeluând parte la debut, semn că fenome-nul stârnește un interes continuu.

Prima zi s-a desfășurat în condiții at-mosferice perfecte. Soare, vânt slab, tem-peratura apei optimă. Punctele fierbințiau fost de data aceasta chiar golful de labaraj, unde, la un moment dat, erauaproape jumătate din echipele partici-pante, platoul din fața campării sau in-

sula de stuf dinspre baraj. S-a pescuitmult și în mal, în zone cu apă mică, cheiasuccesului fiind o abordare a locurilorcare „țineau” atât șalăi, cât și bibani. Lafinalul zilei, în total, în clasament, s-auînregistrat 650 de pești cu o lungime to-tală de 18.446 cm.

A doua zi de concurs a început dupăo noapte cu vreme furtunoasă, vântul șiploaia fiind cele care ar fi putut să îșipună amprenta pe activitatea peștilor.S-a pescuit, evident, pe aceleași locuriproductive din prima zi și s-a prins ase-mănător, un număr de 600 de pești fiindînscriși pe caietele de arbitraj, cu un totalde 17.262 cm.

În urma celor două manșe, primulloc de pe podium a fost ocupat de PavelCalance și Vasile Jarda, urmați pe loculdoi de Octavian Torescu și Bogdan Că-săndroiu. Locul trei a fost stabilit la ba-lotaj, numărul mai mare de pești prinșiaducându-le lui Robert Boanță și MarianNițu locul al treilea. Cea mai mare cap-tură, un șalău de 66 de cm, a fost prinsăde echipa Alex Dima - Bogdan Diaconu.

Pe lângă faimă, la fiecare concurs,participanții au și o miză în plus, șianume lupta pentru premiile în bani,vouchere sau diferite gadgeturi, la acestconcurs, valoarea acestora fiind de peste40.000 lei, puse în joc cu generozitatede firmele din domeniu sau nu, o partedin premii acordându-se în sistem tom-bolă, prin tregere la sorți.

A fost încă un concurs reușit, orga-nizat de Clubul Brașov Spinning Team,ocazie cu care ne-am revăzut cu toții,după multe luni în care extrasezonul saupandemia ne-au ținut la depărtare. Nerevedem în luna iunie, în Delta Dunăriiatunci când sperăm ca știuca să reaparăpe minunatele ghioluri. Fir intins!

Cupa Airrus 2021CRISTI ALBU


Cupa Airrus 2021, organizată în zilele de 15 și 16 mai, subegida Ligii Române de Spinning, afiliată la A.G.V.P.S. dinRomânia, a reprezentat debutul Campionatului Naționalde Spinning al LRS - divizia Barcă, campionat ce se află lacea de-a XVI-a editie și care, la finalul celor patru etape, vadesemna lotul național care va reprezenta România laCampionatul Mondial pentru această disciplină.

Campionatul Național de Spinning al A.L.R.S.Competiții

În condițiile în care tot echipamentulși ustensilele, de la lansete, mulinete,fire și mincig, la cizmele șold sau

combinezonul impermeabil și vesta depescuit, sunt de regulă cam aceleași ande an, o atenție specială va trebui acor-dată artificialelor pe care le vom folosi,având în vedere condițiile momentului:apele s-au mai încălzit iar peștii devin totmai activi. Este însă încă rece dimineațași seara, specific de altfel începutului veriiîn zona montană, dar orele de peste zioferă deja un interval suficient de larg încare putem benficia din plin de timpuldedicat pentru a ademeni păstrăvii.

Având în vedere condițiile de mediuexistente și, legat de acestea, compor-tamentul peștilor la acest timp din an,va trebui să folosim, la rândul nostru, otehnică de pescuit anume, iar aici mărefer la muștele artificiale pe care le vomfolosi și la prezentarea lor în masa apei.Toate acestea pentru a oferi pistruiațiloro tentație atractivă, atât ca formă și cu-loare, dar și cu un „comportament”adecvat condițiilor specifice timpului la

care pescuim. O artificială „servită petavă” și care nu va necesita, pentru aputea fi capturată, un efort prea maredin partea peștilor, va capta atenția șiva declanșa atacul pistruiaților.

Va trebui să facem o alegere acope-ritoare în ceea ce privește artificialeleși modul lor de prezentare. Aici putemlua în considerare „combinata” pentrupăstrăv: nimfă – la capătul leaderului,plus muscă uscată – legată pe chiostecintermediar, poziționată pe leader, la„săltătoare”, deasupra nimfei.

Avantajele monturii sunt ușor de re-cunoscut. Nimfa evoluează în apropie-rea substratului, iar musca uscată se de-plasează la suprafața apei, astfel că mareparte din zonele în care peștii sunt ac-tivi, sunt practic acoperite de combina-ția noastră. Un alt avantaj al combina-ției este acela că elimină necesitateafolosirii semnalizatorului, al cărui loceste preluat de musca uscată pe care oputem urmări ușor pe suprafața apei.

Semnalizarea se face fie la vedere,dacă păstrăvul se ridică să culeagă ar-

tificiala „uscată” de la suprafața apei,fie prin semnalarea mușcăturii trans-mise prin firul leader, dacă păstrăvulalege să atace nimfa, în masa apei sauîn apropierea substratului. O culoarevizibilă a muștei uscate va oferi un plusde confort vizual în sesizarea atacului.

Prezentarea artificialelor astfel încâtsă le menținem cât mai aproape de zo-nele în care peștii sunt actvi este un altaspect important. Animați de energiatot mai crescută, aceștia fie că se ridicăși culeg de pe suprafața apei o insectă„servită” cu îndemânare, nu departe delocul unde se ațin, sau, dacă preferă sărămână în apropierea substratului,după pietre mari sau spre coada întin-surilor, vor culege ninfa ce le va trecechiar „pe la nas”. Va trebui să insistămceva mai mult pe fiecare loc ce „promite”și, cu siguranță, răbdarea ne va fi pusăla încercare, dar ce poate fi mai plăcutdecât lucirile unui pistruiat ridicat dinunde, ademenit de prezentarea irezis-tibilă oferită de combinata noastră pen-tru păstrăv, la începutul verii…!

Combinată pentru păstrăvla începutul veriiText și fotografie ALIN-CODRU MANU

IUNIE 2021 | 29

Deschis deja de ceva timp, mai precis de la începutul lunii aprilie, sezonul de pescuit lapăstrăv avanasează deja spre sezonul cald. Apele s-au mai încălzit și sunt tot mai limpezidupă topirea zăpezii pe versanții munților. La început de iunie, cu echipamentul pus lapunct până în cele mai mici detalii, ne îndreptăm pașii spre locurile de întîlnire cucavalerii pistruiați din apele de munte, la începutul verii…

Pescuit la păstrăv De sezon

D in familia topwater, o categorieaparte se desprinde și iese înevidență nu doar prin specta-

culozitate, ci și prin eficiența cu careevoluează în apele cele mai înțesate cubrădișuri și mătasea broaștei, pentrucă nu se agață în iarbă și reușesc să de-clanșeze atacuri de o rară violență alerăpitorilor. Este vorba de broaștele plu-titoare și de alte năluci care imită șoa-recii, construite pe același principiu. Înurmătoarele episoade vom discuta pelarg despre acest stil de pescuit extremde spectaculos, pe care-l putem practicași pe apele noastre.

Bass și știucă la broaște? Sigur că da!

Dintre speciile de răpitori care „searuncă” la imitațiile de broaște pluti-toare ce evoluează în suprafață, știucaeste de departe candidatul ideal de lanoi. O dată pentru că dieta sa cuprindeo pradă foarte diversă, de la pui de pă-sări la bizami, șoareci, șobolani de apăși, bineînțeles, broaște, iar a doua oarăpentru că se folosește de covoarele devegetație și de ierburile din apă pentrua vâna eficient. Mai mult decât alțipești, știuca este dependentă de vege-tație, fiind un prădător de ambuscadă.

Iar atacurile la suprafața apei iau prinsurprindere nu doar prada, ci și pescariicare folosesc astfel de năluci pentru aprinde știuca primăvara și în specialvara.

Bassul este un alt candidat perfect,fiind recunoscut ca un răpitor ce vâ-nează în anumite momente ale zilei,sau în anumite condiții, la suprafața

apei, iar din dieta sa nu lipsesc batra-cienii. Din păcate, bassul nu este pre-zent pe apele din România decât înmod întâmplător, iar pentru a-l prinde,pescarii pasionați călătoresc fie în Un-garia, unde există câteva lacuri binecu-noscute pentru populația de bass, fieîn alte țări din Europa precum Italia,Spania, Franța, Bulgaria ori Croația.


Năluci în filmul apei (II)Text și fotografie ANDREI ZABET

Atunci când sezonul cald încinge atmosfera, iar apele se umplu de vegetație acvatică și „covoare” verzi, a sosit vremea nălucilor care joacă în filmul apei. Probabil cel maispectaculos pescuit al răpitorilor, care nu ezită să atace în peliculă și dincolo de ea, este pescuitul cu năluci de suprafață.

Pescuit la răpitoriTehnică

În opinia mea, acest răpitor trebuieacceptat în România de către autorități.Dar dacă vrem ca spinningul românescsă se dezvolte, și odată cu el turismulspecific și comerțul cu echipamente depescuit sportiv, bassul este viitorul, ală-turi de interzicerea pescuitului comer-cial din resursa piscicolă publică. Maie mult până departe, însă problema en-demică la noi este că batem apa în piuăde 30 de ani. În Statele Unite, oameniiau construit o industrie a pescuituluisportiv de miliarde de dolari în jurulacestui pește. Iar, cu mici excepții, toatemulinetele japoneze, lansetele ameri-cane și nălucile pe care le știm de atâțiaani și care continuă să apară, se dato-rează doar bassului.

Care-i faza cu broașteleplutitoare?

Revenind la „broaștele noastre”,trebuie spus că sunt o invenție datoratătot bassului american, iar faptul căprind și știucă este o întâmplare feri-cită. Însă, în cazul știucii, dinții săi potdeteriora ori distruge rapid o broascăplutitoare, care este confecționată dincauciuc.

Năluca plutitoare adăpostește în in-terior o cameră goală, pentru flotabili-tate, lestul din coadă, cârligul dublu șipicioarele, care pot fi din fire de elastic,din silicon sau pot avea chiar forma pi-cioarelor de pui de baltă. Există multemodele care au palete rotative prinsede vârteje, în locul tradiționalelor pi-cioare din material elastic.

O caracteristică importantă a cor-pului broaștelor este să fie relativmoale, să se apese ușor, pentru a ex-pune vârfurile cârligului dublu, în mo-mentul înțepării peștelui.

Puțin ajutor la înțepare, se poate?Ca și pescuitul cu monturi offset sau

cârlig ascuns, și pescuitul cu broașteplutitoare este cunoscut pentru că dărateuri la înțepare. Personal, m-amconfruntat cu așa ceva când am începutsă pescuiesc cu aceste năluci, și nu afost cel mai fericit moment din viața depescar, deoarece am scăpat mai multe

știuci mari, echipa noastră având ne-voie de una singură pentru a ocupa unloc pe podium la acel concurs.

Există mai multe feluri în care putemreduce rateurile, iar cel mai frecvent în-tâlnit este utilizarea unui cârlig stinger,care se atașează de cârligul dublu albroaștei. Există deasemenea avantajeprin faptul că ne creștem șansele să în-țepăm peștele, dar sunt și dezavantaje:cârligul stinger tinde să agațe mai multăvegetație, poate face năluca să stea oblicîn apă și îi poate afecta evoluția. Dupăce am pescuit destul și cu stinger hook,și fără, prefer totuși să nu-l utilizez, dacăse poate. Atât pentru că mă scutește săagăț toată mătasea din covorul de vege-tație, cât și pentru că evoluția broaștei emai bună fără. Mai degrabă, trebuie lu-crat mai atent la tehnica de înțepare, iaraici un element vital este să dăm maimult timp știucii să prindă broasca îngură. Practic, după atacul inițial, regulaeste să așteptăm până ce simțim cumpeștele încarcă vârful lansetei sau, înter-meni colocviali, „cum ne trage de mână”.

Dar vom discuta despre tehnicile deprezentare, de înțepare, importanța fi-rului textile și despre multe altele înepisodul următor.

– va urma –

IUNIE 2021 | 31

P lătica este un pește pașnic prindefiniție, modul ei de hrănire fii nd omnivor. Baza hranei constă

în zoobentus: moluște – lamelibranhiate,crustacee – amfipode, copepode, ostra-code, insecte – tricoptere, larve de chiro-nomide și, deasemenea, din plante – alge.

Ea poate fi pescuită în toate stilurilepescuitului staționar și, relativ mai nou,ale pescuitului la feeder. Rămâne să neadaptăm dotarea tehnică, tactica și pri-ceperea pentru a practica stilul preferat.Totuși, clasicul pescuit cu vargă fixă,„țeavă”, cum este cunoscută printre fi-

xiști, cu linie plutitoare lestată, pare sărămână cel mai spectaculos, cel puținprintre nostalgici, dar și cel mai la înde-mână pentru începătorii de orice vârstă.Pentru o mai bună orientare, vom deta-lia câteva principii care ne pot ajuta.

NădireaAceasta este determinantă într-o

partidă de pescuit la plătică, deoarecespecia, care trăiește și se hrănește înbancuri, este foarte receptivă la o di-versitate de rețete de nade, preparateartizanal sau procurate din comerț.

Este preferabil să evităm nadele pebază de făină de carne sau de pește,care sunt foarte bogate în proteine șigrăsimi. Eroarea constă în tendința dea modifica aproape complet proprietă-țile mecanice ale amestecului și cea maimică greșală în proporționare poateduce la eșec. Este preferabilă folosireacombinațiilor dintre produsele dulci șiderivatele din porumb.

Nădirea de start este esențială, dartrebuie să fie făcută în cunoștință decauză, în funcție de densitatea peștilorprezenți, de anotimp, de existența saulipsa curenților, de consistența sub -stratului și nu numai. În cazul în careavem îndoieli, este preferabil ca aceastasă fie mai degrabă modestă decât preageneroasă. Există oricând posibilitateade a reveni periodic, cu bulgări de rapel,dacă nădire inițială se va dovedi insu-ficientă.

Plătica este incitată de zgomotulprodus de bulgări în contact cu supra-fața apei și de norul format de aceștia,pe substrat, succesul fiind asigurat deo nădire ritmică și de folosirea substan-țială a diferitelor tipuri de argilă și aparticulelor liftante. Ultimii bulgări aiunei sesiuni de nădire vor fi mai puțincompacți, astfel încât să se spargă încontact cu suprafața apei și să atragăpeștii care ezită, înotând între ape.


După o primăvară, în cea mai mare parte capricioasă, dar care, către sfârșitul ei, ne-a datsemne că anotimpul călduros se apropie, putem să ne programăm, cu adevărat, partidele șiexpedițiile de pescuit. Și, pentru a fi siguri de reușită, vom porni după plătică, la deschidereasezonului estival.

Plătica, la deschidereasezonului estivalText și fotografie MUGUREL IONESCU

Pescuit staționarTehnică

Pregătiți tehnic șitactic, cu încredere și

bună dispoziție, vom profitade vremea favorabilă, detimpul disponibil, și vomcăuta plătica, la începutulsezonului estival.

Ingrediente: două-trei plătici de 800 g/1 kg bucata, 3 gutui, 200 ml ulei demăsline, 500 ml vin alb sec, boia de ardeidulce. Pentru marinată, la 500 g de pește:un morcov, o ceapă, o frunză de dafin, olinguriță de sare, o linguriță de zahăr, olinguriță de boabe de piper, o linguriță deboabe de muștar, 250 ml apă, 150 ml oțetbalsamic.

Preparare: se crestează peștii trans-versal, de-a lungul coastelor, la distanțăde 0,7- 1 cm și se pun la marinat, într-otavă, peste un strat de morcov ras pe ră-zătoatea mică, amestecat cu ceapa tăiatăpeștișori, un strat de pește și din nou unstrat de legume rase. Se acoperă cu sosulobținut din apă, oțet, frunze de dafin,sare, zahăr, boabe de piper și de muștar,

după ce au clocotit 5 minute, și se lasă 12ore la rece. Pregătim suportul din gutui,tăindu-le rondele cu grosimea de 1,5 cm.Turnăm uleiul în tava de coacere și așe-zăm gutuile, rondele lângă rondele. Secompletează tava cu apă fierbinte pânăla acoperirea suportului din gutui și se in-troduce în cuptorul încins în prealabil.Când peștii s-au rumenit pe partea supe-rioară, se întorc pe cealaltă parte și se aco-peră cu sosul format din vinul alb și boiauade ardei. Se lasă în cuptor până se rume-nesc și pe cealaltă parte.

Servire: peștele se servește rece, peun pat din rondele de gutui, peste care setoarnă din sosul rezultat. Nu va lipsi pa-harul aburit de vin sec/demisec, alb/roze,care îi va spori savoarea. Poftă bună!

IUNIE 2021 | 33

Reamintim că o plută clasică este for-mată din chilă cu varnișuri pentru fixareafirului, corp cu ochet și antenă, care rămânevizibilă, semnalizând acțiunea peștilor.

Ce așteptări avem de la o antenă?Să fie perfect vizibilă și să semnaleze câtmai prompt acțiunile peștilor interesațide momeala prezentată. Cu siguranță,dacă este vânt, deci și valuri, este reco-mandat să folosim o plută dotată cu oantenă suficient de robustă, în timp ce,în condiții de vreme calmă, cu suprafațaapei plată, vom putea sesiza cu ușurințăevoluția antenelor metalice foarte fine.Când plumbul de contact cu substratul,„de touche”, cum este cunoscut, cel caresemnalează plutei cea mai sensibilă miș-care asupra cârligului, este foarte mic încomparație cu o antenă mai groasă,aceasta din urmă nu va semnaliza miș-

carea, mai ales când aceasta se face peridicare.

Ținând cont de cele câteva precizări șiobservând cu atenție condițiile locale, vomlua deciziile corecte în legătură cu alegereaantenelor plutelor utilizate.

CE TIP DE ANTENĂ FOLOSIM

PLĂTICĂ MARINATĂ CU GUTUILA CUPTORMAMA PAȘA

GASTRONOMIE PESCĂREASCĂ

Carnea plăticii nu este foarte căutată, fiind, greșitconsiderată, ca neavând calități gastronomice deosebite.Totuși, cunoscătorii o apreciază, preparată după o rețetăcare o avantajeză și o pune în valoare.

PlumbajulPoziționarea plumbilor pe linie este

fundamentală în evoluția liniei de pes-cuit, pentru că influențează cel maimult prezentarea momelii și semnali-zarea atacurilor.

În absența atacurilor, este suficient,de cele mai multe ori, de a deplasa unasau două alice pentru a determina pe-știi, care erau acolo, să se intereseze demomeală.

În principiu, dacă pescuitul este di-ficil și atacurile sunt frecvente, dar în-țeparea se face în gol, ar trebui să în-depărtăm plumbii de cârlig. Din contră,dacă atacurile sunt prea puțin percep-tibile sau peștii sunt mofturoși, nu ezi-tați să apropiați plumbajul de cârlig.

Cârligul Pe scurt: pentru râme roșii mici,

cârlig nr. 16, pentru o singură bucatăsau nr. 14, pentru buchet; pentru bu-chet de viermi, cârlige nr. 14 sau 12;pentru pastă, cârlige nr. 12 sau 10; pen-tru porumb, cârlig nr. 14 sau 12; pentrubucată de râmă de pădure, cârlig nr.12; pentru „carcalete”, râmă sau viermi,cu caster (pupă de vierme), cârlig nr.16; pentru viermușii mici – pinkys, câr-lig nr. 20 sau 18.

O zi frumoasă de varăPregătiți tehnic și tactic, cu încre-

dere și bună dispoziție, vom profita devremea favorabilă, de timpul disponi-bil, și vom căuta plătica, la începutulsezonului estival.


C a orice apă, și lacul de pe Uz arezilele lui bune, darnice în cap-turi și, uneori, mai puțin bune,

când peștii se lasă așteptați iar expe-riența, răbdarea dar și îndemânarea înalegerea monturilor, fac regula zilelorde pescuit pe malul lacului…

O plută cu dichisDe fiecare dată când am urcat la lac,

am pescuit și eu la vobler, cel mai obiș-nuit stil al locurilor, încercând să învățcâte ceva din experiența pescarilor lo-calnici. Am întâlnit însă și pescari laclean cu muște artificiale. Și dacă au

fost zile în care cleanul nu prea răspun-dea la vobler, monturile cu muscă arti-ficială, cu buldo, păreau a fi soluția pen-tru a atrage atenția peștilor mofturoși.

Pescuitul la clean pe lac, cu muște ar-tificiale, cu buldo, era o alternativă la vo-blerele pe care de acum le știam, o provo-care, cel puțin pentru mine, pentru un altstil de pescuit pe lac. Am ales două muște,una mai mare, cu hackle bogat, cu roșu încoadă și o „furnică” cu siluetă fină și deli-cată. Două alegeri, mă gândeam eu, pen-tru gusturi diferite.

Drept buldo, localnicii folosesc o plutădin lemn de fag, strunjită, care se pare cădă rezultate foarte bune. Pescuind aici cu omontură nouă, am preferat un buldo puțindiferit, o plută din gama Kruiser, de laKorda, folosită pentru pescuitul la crap, lasuprafață. Are un profil în formă de picăturăde apă, și are capătul îngust colorat în por-tocaliu fluo, ce permite observarea perma-nentă a poziției monturii pe apă. Combinată

În fiecare an, fie la începutul fie pe parcursul verii, urc pevalea Uzului pentru un pescuit în lacul de baraj PoianaUzului, un lac cu ape alimentate de râul Uz și afluentul săuprincipal, Bărzăuța. Lacul este cunoscut printre pescarii declean ai locurilor, uneori oferind și capturi de păstrăv,coborât din amonte, dar și biban, adesea chiar mai multdecât ar putea să pară.

MuscăritDe sezon

Drept buldo, localniciifolosesc o plută din

lemn de fag, strunjită, carese pare că dă rezultatefoarte bune. Pescuind aicicu o montură nouă, ampreferat un buldo puțindiferit, o plută din gamaKruiser, de la Korda,folosită pentru pescuitul lacrap, la suprafață.

La clean pe laculPoiana UzuluiText și fotografie MAC

cu o lansetă de 3,20 m, cu acțiune de vârf,un fir de 0,16 pe o mulinetă din clasa 4000,am reușit lanseuri la distanțe apreciabile,numai bune pentru a acoperi o suprafațăîntinsă de apă, în căutarea clenilor.

Magia artificialelorChiar dacă legarea muștelor și a plutei

mi-au luat ceva timp, rezultatele încer-cării mele nu au rămas fără răspuns.După câteva lanseuri și familiarizarea cunoua montură, primul clean a „spartgheața”, demonstrând că montura func-

ționa. Au urmat alți câțiva cleni argintiiși, bineînțeles, comentariile de rigoare pemarginea monturii folosite, împreună cuprietenii mei pescari, Lică și Sandu, co-mentarii în care pluta de la Korda a fostîn centrul atenției. Era, fără doar și poate,ceva diferit și atrăgea evident atenția…!

Pentru a testa odată în plus eficaci-tatea artificialelor, chiar dacă practicnu mai era neapărat necesar, am folositși alte câteva modele, cu hackle și corpnegru, cerclat cu lamé auriru, și corpmaro și hackle negru, muște cunoscute

pentru pescuitul la clean cu echipamentde fly. Totul a funcționat fără cusur iarsatisfacția reușitei avea să înscrie unnou capitol în cartea nescrisă a amin-tirilor la pescuit pe malul apei.

Soarele se așeza către amiază și noriipufoși stătuseră departe de locurile noastre.Dincolo de detaliile monturii, de magia șistrălucirea artificialelor, petrecusem o ziminunată la malul apei, bucurându-neîncă o dată de o partidă reușită la clean, pelacul cu unde în nuanțe de turcoaz, laculPoiana Uzului…!

IUNIE 2021 | 35

Muștele artificiale pentru clean secaracterizează prin corpul robust, bineconturat, din diferite materiale precumremidge din pană de păun, lână sau me-lană, în culori fie negru/verzui, maro saucenușiu și un hackle bogat, din fulg din

„guler” de cocoș, negru metalic, marosau pestriț. Cerclajul cu fir de lamé, ar-gintiu sau auriu, marchează și dă defințieconturului corpului, iar coada, din mate-rial de culoare roșu aprins va adăuga unplus de atractivitate artificialei.

ARTIFICIALE PENTRU CLEAN

S trict din experiența mea perso-nală, cele mai bune rezultate înpescuitul la spinning pe râul Jiu,

la mreană, au fost primăvara, până laînceputul perioadei de prohibiție șivara, după sfârșitul perioadei de pro-hibiție, și până pe la jumătatea lunii iu-lie sau, cel mult, până la începutul luniiaugust. Am mai avut capturi și în afaraacestor perioade dar au fost mult mairare.

Locuri și năluciCa să pot să am rezultate în pescui-

tul mrenelor, am fost atent să pescuiescacolo unde albia râului a fost tare, înspecial cu pietriș sau cu nisip și pietriș.De asemenea, cele mai bune zone cu

astfel de substraturi mi s-au părut a fiplatourile și repezișurile.

Platourile sunt acele întinsuri cuadâncimi de apă mai mici, cuprinse în-tre 20-30 de centimetri și aproximativ70-80 de centimetri, înconjurate pedouă sau trei laturi de praguri unde apacoboară la adâncimi mult mai mari. Deobicei aceste platouri se află în aval deinsule mai mari sau în aval de alte for-mațiuni naturale sau artificiale.

Repezișurile sunt zone ale apei underâul prezintă curenți mai puternici decurgere și unde apa este mai bine oxi-genată.

La platouri am folosit cu bune re-zultate cicadele de 3,5 și 4 centimetrilungime, voblerele lipless soft și hard

de 4 centimetri lungime, precum și vo-blere minnow SR de 3,5 și 4 centimetrilungime. De asemenea am mai folositshad-urile cu format slim sau grub-urilecu lungimi de 4 și 5 centimetri în mon-tura cu plumb cheburaska, cu greutateade 4 sau 5 grame.

La repezișuri, cu bune rezultate amfolosit pe lângă cicadele de dimensiunimici și pe cele de dimensiuni mai mari,adică de 5 și 6 centimetri lungime darneapărat cu format slim. În aceste zoneam folosit mai mult voblere fat sau flat,tip DR, cu lungimi, în general, de pânăla 4 centimetri și voblere minnow tipDR cu lungimi de până la 5-6 centi-metri.

Platouri și repezișuriText și fotografie DORU DINEA


Sunt specii de pești, din familia ciprinidelor, care în anumite perioade ale anului manifestăun comportament mai agresiv, asemenea peștilor răpitori. În special în aceste perioade,datorită acestui comportament, atacă momelile artificiale, respectiv nălucile, și sepretează pescuitului la spinning. Printre aceste specii de pești se află și mreana care, dinfericire, este destul de bine reprezentată în apele curgătoare de la noi.

Pescuit pe râuTehnică

TehnicaPentru năluci am folosit o viteză de

recuperare mică sau mică spre medie.Destul de rar am avut rezultate atuncicând am folosit o viteză de recuperaremedie sau medie spre mare. Când ampescuit în zonele cu întinsuri, la pla-touri, iar apa a fost mai limpede, chiarobservam mrenele cum înotau liniștite,în grupuri. Din poziția ghemuit sau dinspatele unor tufișuri, copaci sau altoradăposturi naturale, lansam nălucadincolo de pești și în față, pe direcțialor de înot. După ce năluca ajungea înapă începeam să o recuperez, cu micipauze, aproximativ prin fața mustă-cioaselor ce înotau fără griji. De celemai multe ori, măcar una dintre ele se

îndrepta să cerceteze năluca iar uneorideclanșa și un atac ceva mai hotărât.Dacă recuperam năluca prin grupul demrene, în general, acestea se speriau,nu atacau năluca și își mutau zona deînot. La repezișuri am căutat să joc câtmai pe loc năluca, în anumite zone, șicât mai aproape de substrat.

Atacurile mustăcioaselor asupra nă-lucilor nu au fost brutale și hotărâte caale unui pește răpitor. Uneori simțeamdoar țacurile în nălucă și trebuia să fiufoarte atent să simt momentul potrivit,când peștele întinde ceva mai bine firul,ca să pot să execut înțeparea. Alteori, afost ceva mai ușor deoarece peștele selăsa, de la început, ceva mai bine pe fir,simțeam în timp util greutatea peștelui

și puteam să execut înțeparea. Cu toate că, în multe cazuri, nălucile

puteau fi atacate de mrene de dimen-siuni destul de mari, pescuitul la spin-ning la această specie de pește l-amefectuat, de cele mai multe ori, cu nă-luci micro și mini, asemănător pescui-tului la clean. În schimb, drill-ul cu omreană, chiar și de dimensiuni maimici, a fost cât se poate de palpitantdeoarece peștele a avut o forță și rezis-tență deosebite.

Nu de puține ori, atunci când peștiirăpitori de dimensiuni mari au făcutmofturi la nălucile mele, am schimbatnălucile și, eventual zona și, cu insis-tență și răbdare, am încercat la mrene,pe platouri și repezișuri…!

IUNIE 2021 | 37

În schimb, drill-ul cu o mreană, chiar

și de dimensiuni mai mici, a fost cât se poate de palpitant deoarecepeștele a avut o forță și rezistență deosebite.


Foto

:

R oyal Coachman este unul din-tre aceste modele de muște ar-tificiale care a câștigat simpatia

și respectul muscarilor pasionați. În pe-rioada anilor 1830 în Anglia, acest mo-del prindea formă, după ce un pescar ameșterit o muscă artificială cu corp dinremige de păun, hackle din fulg maroși două aripi albe din pană de porum-bel, model conceput inițial pentru pes-cuitul pe timp de noapte, dar care s-adovedit a fi la fel de eficient și ziua. Au-torul, Tom Bosworth, fiind coachman- vizitiu, la curtea regală din Anglia, adenumit modelul Coachman.

Cum informațiile în materie de pes-cuit circulau foarte repede în întreagalume, modelul coachman ajunge și înAmerica de Nord unde, în 1878, JohnHaily, din New York, pescar pasionat șiconsacrat în legarea muștelor artificiale,confecționează o variantă nouă a mode-lului, cu partea de mijloc a corpului dinmătase roșie, pentru a fixa mai bine panade păun și adaugă și o codiță din pană

de rață de scorbură, din genul Aix. Șipentru că artificiala era impresionant de„arătoasă” și sclipitor de bine „îmbrăcată”,asemenea unei figuri regale, la sugetiaunui prieten, L.C. Orvis, fratele renumi-tului pescar Charles Orvis, au denumitnoul model de coachman, Royal Coa-chman. Artificiala a atras rapid atențiamuscarilor americani și va traversa bi-neînțeles din nou oceanul, de dataaceasta spre Europa, unde va ocupa la

rândul ei, un loc de merit între modeleleconsacrate de artificiale pentru pescuitulpăstrăvului și lipanului, dar nu numai.

Nelipsită din majoritatea lucrărilorde specialitate scrise, Royal Coachmaneste o muscă artificială ce poate fi folosităîntr-o varietate largă de condiții de pes-cuit. De la zilele cu soare strălucitor, la„gri-ul” zilelor mohorâte, fie pe apă lim-pede sau ușor tulbure, modelul a dat re-zultate foarte bune, fiind adesea folositca ultimă resursă în situațiile în caremuștele cunoscute pentru locul și mo-mentul respectiv nu au dat rezultate iarpeștii s-au lăsat greu de convins.

Contrastul de culori ale componen-telor artificialei Royal Coachman oferăo vizibilitate sporită atât pentru pești câtși pentru pescar, fiind ușor de condus/controlat într-o varietate de condiții deluminozitate și de claritate a apei. Arti-ficiala poate fi folosită ca muscă uscată,legată singură la capătul leaderului, saupe chiostec, în tandem, fie cu o muscăudă sau cu o nimfă. Fir întins!

O artificială pentru sezonulestival - Royal CoachmanALEX CODRESCU

Atelierul muscaruluiEchipament

Și pentru că artificialaera impresionant

de „arătoasă” și sclipitor de bine „îmbrăcată” ,asemenea unei figuri regale,la sugetia unui prieten, L.C Orvis, fratelerenumitului pescar Charles Orvis, au denumitnoul model de coachman,Royal Coachman.

Foto: ANDREI ZABET

În galeria atât de bogată și variată a muștelor artificiale există câteva modele consacratede-a lungul timpului. Aceste modele și-au câștigat renumele datorită eficacității doveditepe malul apei iar acestea nu lipsesc din colecțiile pescarilor pasionați, păstrate cuadevărată sfințenie în miile de cutiuțe dedicate acestor accesorii.

IUNIE 2021 | 39

CaricaturiGHEORGHE ȘTEFĂNESCU

PESCĂRELUL CU GÂT ALB• Face parte din familia Cinclidae, or-

dinul Passeriformes, iar denumirea vinede la pata albă mare pe care o are pe gâtși gușă;

• Este răspândit în toată regiunea Eu-ropei, din nord, din peninsula Scandinavăși până în sud, Italia, Grecia, și din peninsulaIberică până în Caucaz și Urali;

• La noi în țară este cunoscut și subdenumirile de mierlă de pârâu, mierlă deapă sau pescărelul negru;

• Specific speciei este faptul că se scu-fundă în apele repezi ale pâraielor demunte în căutarea hranei, larve de insescte,crustacei, peștișori sau batracieni;

• Tehnica de scufundare, folosind ari-pile și ajutându-se cu ghearele picioarelorpentru a se sprijini de pietrele din apă,

i-au adus faima că poate „zbura și mergeprin apă”;

• Practic se deplasează în masa apei,adesea împotriva curentului, “pompând”din aripi și agățându-se cu gheruțele pi-cioarelor de pietre, pentru a-și menține po-ziția și a înainta, fără a fi luat de curentulapei;

• Forța cu care reușește să se propul-seze prin apă îi permite să se avânte chiarși în cureți peuternici, uneori chiar în por-țiunile unde apa cade în cascade vijelioase;

• Sub apă poate rezista până la 30 desecunde, timp în care culege hrana pe careo găsește în masa apei sau pe substrat;

• Rezistența sporită sub apă este per-misă de faptul că sângele înmagazineazăcantități sporite de oxigen care este eliberatîn acest timp și facilitează efortul susți-nut;

• Sub apă pot vedea datorită uneimembrane transparente care le acoperă șiprotejează ochii;

• Când se scufundă, nările se acoperăcu membrane care împiedică pătrundereaapei;

• Puii învață să se scufunde înainte dea învăța să zboare;

• Cuibul este construit de ambii parte-neri, de regulă în apropierea apei, are oformă bombată și un acoperiș ce iese spreexterior în zona intrării, orientată de regulăspre apă;

• Adulții cântăresc între 55 și 75 degrame, masculii sunt de regulă mai grei,au o lungime de 17-18 cm, o deschidere aaripilor de până la 25-30 cm și pot trăi pânăla 8-9 și chiar 10 ani;

• Pe timpul iernii, când apele din zonamontană îngheață, s-a observant o depla-sare a lor spre aval, acolo unde apele curgîncă libere și permit găsirea hranei.

CURIOZITĂȚI DIN NATURĂ

Curiozități Divertisment

Sliderul estedeja o nălucăconsacrată,imbatabilă în

pescuitul știucii, ce face parte din nouagenerație de năluci și care evolueazăsub filmul apei. Evoluția din repaos anălucii este activată printr-o mișcarefermă a vârfului lansetei în jos. Acestemișcări energice vor cauza deplasări înunghiuri de până la 90 de grade ale nă-lucii, irezistibile pentru orice răpitor, înprimul rând, pentru cei de talie mare.

În pescuitul de competiție practicatde pescarii din Statele Unite, aceastămișcare este numită „walking the dog”,iar tehnica de pescuit este denumităjerking. În momentul recuperării, Slider va evolua în lateral, în unghiuriperfect simetrice cu firul.

Croșete cu vârful fin, stoppere de-dicate inclusiv pescuitului la feeder?Voi ne-ați cerut, noi le-am adus!

Începem dezvoltarea gamei noas-tre proprii de accesorii, iar acestea vorfi primele produse pe care le prezen-tăm pescarilor din România.

Gama de accesorii pentru pescui-tul crapului va fi disponibilă, în cu-rând, în majoritatea magazinelor par-tenere.

În fond, cu MG e simplu: lanseziși prinzi! www.mgcarp.ro

FISELA

Seria de năluci Punch CrawZ areun design compact și este ideală pen-tru zonele greu accesibile, când, pen-tru a ajunge la pești, plasticul trebuiesă străpungă mai întâi un covor des,format din vegetație, frunze sau alteobstacole.

După cum îi spune și numele,Boar HogZ este o nălucă de tip„creature”, concepută pentru pun-ching, în montură cu cârlige specialede flipping și greutăți tip „bullet”între 14 și 40 de grame. Însă, datorităversatilității designului, poate fi folo-sită și în monturi offset normale saucu jiguri, pentru pescuit în ape cevamai libere de agățături.

Fiind confecționate din materialelastomer ElaZ-tech, plasticele BoarHogZ sunt natural plutitoare, extremde rezistente la rupere și tăieturi. Deasemenea, pot fi utilizare ca trailerepentru jiguri cu skirt și, după cumaminteam, pentru tehnici de flippingși pitching în structuri cu agătățuridese. „Cleștii” nălucii sunt plutitori iarîn momentele de repaus, Boar HogZimită postura defensivă a unui rac, ceeace provoacă peștii răpitori să atace.

Noile Boar HogZ de la Zman suntdisponibile într-un număr mare deculori, în magazinul fizic Abrevis dinBucurești, precum și online. www.abrevis.ro


VÂNĂTORULȘI PESCARULMOLDOVEI

Societatea Vânătorilor și Pescarilor din Republica MoldovaStr. Șipotelor nr. 2, Et. 3, Cod 277, Chișinău, Republica MoldovaTel/Fax: +373-22-24.20.27Mobil: +373-684.425E-mail: [email protected]

Boar HogZ - sau cum pescuitulla răpitor este sport de contact

Gama de accesorii pentru pescuitul crapului

De prin magazineNoutăți

Inde

x: P

M 3

2876

REVISTĂ LUNARĂ DE INFORMARE

ABREVISSALMO SLIDER: CRAP OGLINDĂ -CULOARE NOUĂ 2021

MG CARP

Specificații tehnice:• Lungime: 7 cm • Greutate: 17 g;• Formă aplatizată în laterale;• Două ancore nr. 4, VMC Premium Black Nickel;• Adâncime evoluție: 0,5 m;• Culoare: Supernatural Mirror Carp;• Realizat în Polonia.www.fisela.ro

IUNIE 2021 | 41

NIȘTE ANIMALEION MIHAIU

ORIZONTAL: 1) Pasări mari de stepă, cu penajul spatelui gal-ben-ruginiu, pieptul și vârful aripilor albe - Pește răpitor marincare seamănă cu pălămida. 2) Mamifere din ordinul rozătoa-relor, cu urechile lungi (dim.). 3) Huhurez Silviu – Cap de plătică!– Sorin Vânătoru. 4) A ucide ca un șarpe – Fir de prins. 5) Apăcurgătoare formată din unirea mai multor pâraie - Pasăreasemănătoare cu barza. 6) Vânătorul… la modă – Fire de gută!7) Bețe despicate în formă de furcă și înfipte în pământ –Imediat! 8) Strigăt prelung, scos de animale – Vânător dedomnișoare. 9) Fenomen datorat acțiunii omului, cu urmăriasupra reliefului, vegetației și climei. 10) Zărit numai în Est șiVest! - Țesătură impermeabilă folosită ca acoperământ.VERTICAL: 1) Mamifer carnivor de mărimea unei pisici – Are pro-prietăți asemănătoare cu ale cepei. 2) Local unde se pot servi me-niuri vânătorești. 3) Luate de la dropie! – Cartușele 3 și 5! – Oficiulde Gestiune a Tranzacțiilor. 4) Felină cu blana galbenă-roșcată –Lipsit de vânat. 5) Ion Roibu – Vânează animale în pădure. 6) Ma-mifere rumegătoare din Tibet – Oprea Pușcașu – Cap de pește! 7) Se fixează pe spinarea calului – Cap de ibis! - Formație filiformămobilă care servește la deplasare. 8) Puști! – 43 bibani! – Corabielegendară, plină cu animale. 9) Pește răpitor de apă dulce, cu corpullung, aproape cilindric. 10) Mic animal mamifer carnivor, cu corpullung, suplu și subțire, acoperit cu blană moale.Dicționar: OGT.

IULIE 2021

1 J 4.40 8.35 14.38 20.332 V 5.31 9.27 15.29 21.24 U.P. 5.35 21.033 S 6.31 10.18 16.21 -4 D 0.28 6.26 10.32 16.125 L 1.19 7.37 11.23 17.036 M 2.10 8.29 12.17 17.467 M 3.04 9.20 13.11 18.378 J 4.51 10.11 14.04 19.289 V 5.43 11.02 14.49 20.1910 S 6.35 11.49 15.41 21.20 L.N. 5.41 21.0011 D 7.26 12.41 16.39 -12 L 0.36 7.31 12.08 16.4913 M 1.27 8.23 12.54 17.4114 M 2.19 9.14 13.45 18.3415 J 3.10 10.05 14.36 19.2616 V 4.02 10.51 15.27 20.1717 S 4.52 11.43 16.19 21.08 P.P. 5.43 20.5818 D 5.43 12.35 17.20 -19 L 0.22 6.05 12.39 18.0420 M 1.13 6.51 13.30 18.4721 M 2.04 7.43 14.22 19.3822 J 3.53 8.36 15.13 20.2923 V 4.45 9.27 16.04 21.2024 S 5.36 10.18 16.49 22.11 L.P. 5.54 20.4925 D 6.28 11.09 17.40 -26 L 0.18 6.32 11.21 17.3227 M 1.07 7.23 12.14 18.2428 M 1.53 8.16 13.05 19.1529 J 2.44 9.09 13.49 20.0630 V 3.36 9.54 14.40 20.4831 S 4.28 10.45 15.32 21.39 U.P. 6.01 20.41

ZIUA ÎNCEPUTUL PERIOADEI FAZELE SOAREFAVORABILE PESCUITULUI LUNII RĂSARE APUNE

Mica publicitate

PREPARATE VÂNĂTOREȘTIRezolvarea din numărul anterior

REBUS

VÂNZĂRIVând armă de vânătoare cu țevi lise,bock, cal. 12, marca BAIKAL MP 27 M,stare excepțională, și armă de vână-toare belgiană, cu țevi lise, bock, cal. 12.Tel.:0753-460.275

Vând armă cu glonț cal. 5,6, pentru tir spor-tiv, marca Browning, import din Canada.Stare excepțională. Tel.: 0722-712.104

Vând armă de vânătoare Merkel Shul,cal. 16, cu toc din piele. Preț: 2.000 lei.Tel.: 0741-013.022

CUMPĂRĂRICumpăr cățel de vânătoare pentru pă-sări (fazan și potârniche). Tel.: 0720-437.827


Poți primi acasă revista Vânătorul și Pescarul Român. Primești 12 revisteconsecutive începând cu luna următoare a celei în care ai făcut plata.Completează cuponul alăturat și trimite-l împreună cu dovada plățiiabonamentului (copia ordinului de plată sau a mandatului poștal) pe adresa:A.G.V.P.S. din România, București, Calea Moșilor nr. 128, Sector 2, cod 020882.

Plata se va face în Contul RO23 RZBR 0000 0600 0066 7242 deschis la Raiffeisen Bank - Agenția Moșilor. A.G.V.P.S. din România, C.I.F. nr. 24251140.

CUPON PENTRU ABONAMENT LA REVISTA VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

PREȚ ABONAMENT 12 LUNI: 75 LEINUME ......................................................................................

PRENUME ...............................................................................

Adresa la care doresc să primesc revista:Strada ...................................................................................... Nr. .......Bloc ...... Scara ...... Etaj ...... Apartament ...... Localitate ................................................. Județ/Sector .................. Cod poștal ................Telefon ..................... Data ........................ Semnătura .....................Am achitat suma de ............................................................ în data de.................................... cu ......................................................................

Ordin de plată nr. ............................................................................Mandat poștal nr. ............................................................................

Anunț gratuit – maximum 15 cuvinteText anunț:......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Data: ...................................................Nume și prenume: ....................................................................................Tel: ......................................................Anunțurile pentru micapublicitate se primesc până în data de 20 ale lunii curente,pentru luna următoare!

Adresa redacției: A.G.V.P.S. dinRomânia, București, Calea MoșilorNr. 128, Sector 2, Cod 020882

Abonează-te acum!

Nu pierde niciun exemplar!Poți primi acasă 12 reviste consecutive începând de la data abonării.

Urmează instrucțiunile din cuponul pentru abonament.

HRANĂ COMPLEMENTARĂ PENTRU VÂNAT 23

Documents

Transcript of HRANĂ COMPLEMENTARĂ PENTRU VÂNAT 23