istoria9.roistoria9.ro/wp-content/uploads/2020/03/Istorie_XI_Corint_Ciuperca... · 2Cyan 2Magenta...

131

Transcript of istoria9.roistoria9.ro/wp-content/uploads/2020/03/Istorie_XI_Corint_Ciuperca... · 2Cyan 2Magenta...

  • CORINT�EDUCAŢ IONAL

    MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII

    Ioan CiupercãElena Cozma

    storieIManual pentru clasa a XI-a

  • 2Cyan 2Magenta 2Yellow 2 Black

    2

    Redactor: Lia Decei

    Tehnoredactare computerizat\: Jora Grecea

    Coperta: Valeria Moldovan

    Pentru comenzi [i informa]ii,adresa]i-v\ la:Editura CORINT EDUCA}IONAL– Departamentul de VânzariCalea Plevnei nr. 145, sector 6,Bucure[ti, cod po[tal 060012Tel.: 021.319.88.22,021.319.88.33, 0748.808.083,0758.225.443Fax: 021.319.88.66,021.310.15.30E-mail: [email protected]

    Tiparul executat la:FED PRINT S.A.

    Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului educa]iei [i cercet\rii nr. 4446 din19.06.2006, `n urma evalu\rii calitative organizate de c\tre Consiliul Na]ional pentruEvaluarea [i Difuzarea Manualelor, [i este realizat `n conformitate cu programa ana -litic\ aprobat\ prin Ordin al ministrului educa]iei [i cercet\rii nr. 3252 din 13.02.2006.

    Manual revizuit `n anul 2007.

    Date despre autori [i contribu]ia lor la elaborarea manualului:

    Prof. dr. Ioan Ciuperc\, Facultatea de Istorie, Universitatea „Al. I. Cuza“ din Ia[i;autor a numeroase lucr\ri, printre care: Totalitarismul. Fenomen al secolului XX(Ia[i, 1996); Ascen siunea nazismului (Ia[i, 1996); România `n fa]a recunoa[teriiunit\]ii na]ionale. Repere (Ia[i, 1996); Opozi]ie [i putere `n România anilor 1922 [i1928 (Ia[i, 1995). A elaborat capitolele 1-3 [i 8.

    Elena Cozma, profesor gradul I, Liceul „Al. I. Cuza“ din Ia[i, autoare a mai multorlucr\ri, printre care: Istoria religiilor. Manual op]ional pentru liceu (Ed. Polirom,2000), Manual de istorie pentru clasa a XI-a, an de completare SAM (InstitutulEuropean, 2005), coautor al Dic]ionarului enciclopedic [colar (Ed. Ana, 2004). Aelaborat capitolele 4-7 [i fi[ele de evaluare.

    Referen]i:

    Prof. univ. dr. Gheorghe Iacob,Facultatea de Istorie, Universitatea „Al. I. Cuza” din Ia[i

    Prof. gr. I Viorica Gogu, Colegiul Tehnic de Electronic\ [i Telecomunica]ii din Ia[i

    Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României Istorie: manual pentru clasa a XI-a / Ioan Ciuperc\; Elena Cozma. – Bucure[ti: Corint Educa]ional 2014 ISBN 978-606-8609-75-1

    I. Cozma, Elena

    94(100)(075.35)

    ISBN : 978-606-8609-75-1

    Toate drepturile asupra acestei lucr\ri sunt rezervate Editurii CORINT EDUCA}IONAL, parte component\ a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.

    H\r]ile au fost reproduse dup\ M. Manea, A. Pascu, Atlas [colar de istorie universal\, Ed. Corint, 2005.

  • 3

    De[teapt\-te, române, din somnul cel de moarte,În care te-adâncir\ barbarii de tirani!Acum ori niciodat\ croie[te-]i alt\ soarte,La care s\ se-nchine [i cruzii t\i du[mani!

    Acum ori niciodat\ s\ d\m dovezi la lumeC\-n aste mâni mai curge un sânge de roman,{i c\-n a noastre piepturi p\str\m cu fal\-un numeTriumf\tor în lupte, un nume de Traian!

    .................................................................................

    Privi]i, m\re]e umbre, Mihai, {tefan, Corvine,Româna na]iune, ai vo[tri str\nepo]i,Cu bra]ele armate, cu focul vostru-n vine, „Via]\-n libertate ori moarte!” strig\ to]i.

    .................................................................................

    De[teapt\-te, române!Versuri: Andrei Mure[anu

    Muzica: Anton Pann

  • CUPRINS

    Capitolul 1Europa [i lumea în secolul al XX-lea .......................................................................................................................... 6Domina]ia Europei asupra lumii................................................................................................................................. 6Erodarea domina]iei Europei ................................................................................................................................... 10Europa începutului de mileniu................................................................................................................................. 16Studiu de caz: Cultura român\ — cultur\ european\............................................................................................... 18

    Capitolul 2Uniunea European\ de la utopie la necesitate ........................................................................................................ 20Ideea de Europ\ în secolele XIX-XX......................................................................................................................... 20De la Pia]a Comun\ la Uniunea European\............................................................................................................. 22Extinderea integr\rii europene dup\ pr\bu[irea comunismului................................................................................ 24Europa contemporan\: unitate, diversitate, integrare .............................................................................................. 28Studiu de caz: *Grigore Gafencu [i unitatea european\ ......................................................................................... 30

    Evaluare .................................................................................................................................................................. 32

    Capitolul 3România în Europa secolului al XX-lea..................................................................................................................... 34România între cele dou\ r\zboaie mondiale............................................................................................................ 34De la democra]ie la regimurile autoritare [i totalitare.............................................................................................. 38România în spatele Cortinei de fier ......................................................................................................................... 42Studiu de caz: *Sistemul electoral din România interbelic\ [i dinamica partidelor politice....................................... 44Studiu de caz: Teme [i dezbateri politice în Parlamentul României la 1900 ............................................................. 46

    Capitolul 4Economie [i societate în lumea postbelic\............................................................................................................... 48Economia în refacere .............................................................................................................................................. 48Cre[terea economic\............................................................................................................................................... 50*Curente [i idei economice: economii dirijate [i economii liberale........................................................................... 54Economia la sfâr[itul secolului al XX-lea .................................................................................................................. 56Popula]ie [i societate............................................................................................................................................... 60Ocupa]ii [i statute profesionale ............................................................................................................................... 65

    4 Cuprins

  • Studiu de caz: Economie rural\ — economie urban\ în România ........................................................................... 68Evaluare ................................................................................................................................................................. 70

    Capitolul 5Religia [i via]a religioas\ ......................................................................................................................................... 72Marile religii [i problemele contemporane .............................................................................................................. 72*Pelerinajul în secolul al XX-lea ............................................................................................................................... 76Islamul între integrism [i fundamentalism ............................................................................................................... 78Arhitectura religioas\ .............................................................................................................................................. 80Studiu de caz: Diversitatea religioas\ în România.................................................................................................... 83

    Capitolul 6{tiin]a [i societatea în secolul al XX-lea ................................................................................................................... 84Cercetare [tiin]ific\ [i tehnologie în secolul al XX-lea............................................................................................... 84Impactul tehnologiei asupra vie]ii cotidiene [i a mediului ........................................................................................ 86{tiin]a [i tehnica în slujba r\zboiului........................................................................................................................ 90Studiu de caz: Contribu]ii române[ti la dezvoltarea [tiin]ei [i tehnicii ...................................................................... 92

    Evaluare ................................................................................................................................................................. 94

    Capitolul 7Statele [i politica lor în perioada contemporan\ ..................................................................................................... 96Forme de organizare politic\................................................................................................................................... 96Idei [i regimuri politice ............................................................................................................................................ 98Statele democratice în perioada postbelic\ ........................................................................................................... 100Statele totalitare în perioada postbelic\ ................................................................................................................ 103România de la statul totalitar la statul de drept .................................................................................................... 106Studiu de caz: *Diaspora [i exilul românesc ...........................................................................................................108

    Capitolul 8Cooperare [i conflict în secolul al XX-lea ............................................................................................................... 110Sistemul Versailles-Washington [i noua ordine interna]ional\ ................................................................................ 110Rezolvarea conflictelor în lumea contemporan\ .................................................................................................... 112Rela]iile interna]ionale în perioada interbelic\ ....................................................................................................... 114R\zboiul Rece între tensiuni [i destindere.............................................................................................................. 116Pr\bu[irea sistemului comunist [i impactul asupra rela]iilor interna]ionale ............................................................ 118Studiu de caz: România [i conflictele regionale în secolul al XX-lea....................................................................... 120Studiu de caz: *România în Tratatul de la Var[ovia ............................................................................................... 122Studiu de caz: *Imaginea României în presa interna]ional\ dup\ anul 1989......................................................... 124

    Evaluare ............................................................................................................................................................... 126

    Bibliografie............................................................................................................................................................ 128

    5Cuprins

  • Capitolul 1

    6 Popoare [i spa]ii istorice

    Domina]ia Europei asupra lumii

    Europa [i spa]iile de civiliza]ie extraeuropeneLumea secolului al XX-lea este una în schimbare accelerat\. Cea mai bun\

    dovad\ a adev\rului afirma]iei de mai sus rezid\ în faptul c\ acest secol înregis-treaz\ m\rirea [i dec\derea Europei.

    La începutul secolului, Europa se afla la apogeu; era o realitate rezultatã dinstr\daniile puterilor europene de a achizi]iona colonii — adev\rate imperii –de-a lungul veaculului anterior, al XIX-lea, „secolul imperialismului”, cum i s-amai spus, pe lâng\ aprecierea, tot potrivit\, de „secol al na]ionalit\]ilor”.

    Forma concret\ a domina]iei Europei asupra lumii o constituie imperiile colo-niale, între acestea cel mai vast fiind Imperiul Britanic. Puterile coloniale euro-pene (Marea Britanie, Fran]a, Germania, Belgia, Olanda, Portugalia, Spania) s-auconfruntat pentru resurse, spa]iu [i prestigiu [i au târât lumea în dou\ r\zboaiemondiale care au adus pierderi umane ireparabile, pierderi materiale imense,dec\derea Europei [i schimbarea locului ei în lume.

    La începutul secolului al XX-lea, marile puteri europene proiecteaz\ în afaracontinentului valorile europene [i contribuie la perceperea eurocentric\ a lumii.Acceptarea Japoniei în acest club select al marilor puteri la începutul secoluluial XX-lea a fost un eveniment semnificativ pentru contemporani [i men]ionat înmulte lucr\ri fundamentale asupra secolului.

    Domina]ia Europei asupra lumii înseamn\ suprema]ia omului alb asupra te-ritoriilor [i popula]iilor din spa]iile extraeuropene.

    Politici colonialeMarile puteri coloniale au aplicat politici diferite `n teritoriile pe care le-au

    dominat. Imperiul colonial francez s-a constituit în timp, mai ales dup\ 1870, [ipentru a deturna opinia public\ de la preocuparea obsesiv\ în leg\tur\ cu

    EUROPA {I LUMEA ÎN SECOLUL AL XX-LEA

    colonie — teritoriu sau ]ar\ lipsit\ de inde-penden]\ politic\ [i economic\, guvernat\de o alta, numit\, în acest caz, metropol\.Commonwealth — form\ de organizarepolitico-economic\ a mai multor state, custatut diferit (autonome, dominioane, coloniietc.), care recunosc suveranitatea monarhieibritanice.imperialism — politica unor ]\ri care dorescs\-[i extind\ sau s\-[i men]in\ domina]iaasupra altor teritorii.

    Dic]ionar

    Punctul de vedere francez asupra domina]iei Europei:„Exist\ [i o alt\ form\ de colonizare. Coloniile sunt, pentru ]\rile bogate, un

    plasament de capital dintre cele mai avantajoase. Cât timp noi suntem în aceast\criz\ care traverseaz\ toate industriile europene fondarea unei colonii reprezint\crearea unui debu[eu. (...) Domnilor, exist\ [i un al doilea punct (motiv) (...)Trebuie s\ spun în mod deschis c\, în fapt, rasele superioare au un drept vizavi derasele inferioare pentru c\ exist\ o datorie a lor: Ele au datoria s\ le civilizeze.”

    Jules Ferry, Discurs ]inut în Camera Deputa]ilor la 28 iulie 1885

    Francezi [i germani traseaz\ frontierele în Congo

    Cronologie

    1916: Acordul Sykes-Picot referitor laîmp\r]irea Imperiului Otoman

    1922: Egiptul [i Irakul devin indepen-dente, în vreme ce britanicii instau-reaz\ protectoratul asupra Kuweitului

    1926: formarea Regatului Arabiei Sau-dite cu sprijinul Marii Britanii

  • Principalele imperii coloniale (sfâr[itul sec. XIX – `nceputul sec. XX)

    EUROPA {I LUMEA ~N SECOLUL AL XX-LEA

    7Popoare [i spa]ii istorice

    Funcþionar francez din Indochinaînconjurat de slujba[i

    ºi de copii cambodgieni (1921)

    „revan[a Germaniei”. S-a constituit mai mult din ra]iuni de prestigiu decât dinra]iuni economice [i „pentru a ocupa armata [i a picta harta în tricolor”.

    În preajma Primului R\zboi Mondial, imperiul colonial francez ajunsese la osuprafa]\ de 10 milioane km2 [i o popula]ie de 48 de milioane de locuitori; Impe-riul Britanic ocupa un sfert din suprafa]a Terrei. Atitudinea celor dou\ ]\ri fa]\ deimperiilor lor coloniale a fost diferit\. Marea Britanie a creat Commonwealthul(comunitatea na]iunilor) [i s-a angajat, din 1931, la emanciparea progresiv\ acelor mai semnificative componente ale imperiului. Fran]a nu a luat niciom\sur\ în aceast\ privin]\, în ciuda faptului c\ a fost nevoit\ s\ fac\ fa]\ unorrevolte în Siria [i Indochina. Autorit\]ile franceze s-au abandonat iluziilor de rolcivilizator al omului alb create de Expozi]ia colonial\ din 1931.

    Comportamentul Marii Britanii fa]\ de colonii a fost descris de lordulShelbourne (1737–1805): „Anglia prefer\ s\ fac\ comer] f\r\ s\ domine, atun-ci când este posibil, [i accept\ s\ fac\ comer] [i s\ domine când este necesar”.

    Revenind la imperiile coloniale ca surse de putere pentru metropole, s\men]ion\m faptul c\ exemplul cel mai bun în privin]a eficien]ei economice este alcoloniei Congo, stat suveran sub Leopold al II-lea al Belgiei [i colonie belgian\între 1908 [i 1940. Dorin]a metropolelor de a face rentabil\ exploatarea coloni-ilor este evident\, dar forma institu]ional\ a acestei dorin]e (ministere alecoloniilor, legisla]ie adecvat\ [i investi]ii aferente) întârzie s\ apar\. La 1900, olege francez\ stipula c\ fiecare colonie trebuie s\ tr\iasc\ din propriile venituri.Eficien]a economic\ a federa]iilor Africa Occidental\ (creat\ în 1904) [i AfricaEcuatorial\ (creat\ în 1910) depindea de legarea lor, cu ajutorul c\ii ferate, deteritoriile franceze din Africa de Nord. Lipsa fondurilor a n\ruit proiectul

    IMPERIUL RUS

    JAPONIA

    INDIA

    CEYLON

    AUSTRALIA(dominion)

    CHINA

    MADAGASCAR

    INDOCHINA

    SOMALIA

    UNIUNEASUD-AFRICAN|

    (dominion)

    AFRICA DE SUD-VEST

    BRAZILIA

    MAREABRITANIE

    O c e a n u lA t l a n t i c

    O c e a n u lP a c i f i c

    O c e a n u lP a c i f i c

    O c e a n u lI n d i a nANGOLA

    STATELEUNITE ALEAMERICII

    CANADA(dominion)

    CONGOTANGANYKA

    AFRICA FRANCEZ|

    SAHARA(sp.)

    ALGERIAMAROC

    LIBIA EGIPT

    SUDAN

    GERMANIA

    FRAN}A

    SPANIAITALIA

    INDIILEOLANDEZE

    FILIPINE

    COREEA

    Imperiul Britanic

    Fran]a [i coloniile sale

    SUA [i posesiunile lor

    Olanda [i coloniile sale

    Spania [i coloniile sale

    Germania [i coloniile sale

    Italia [i coloniile sale

    Belgia [i coloniile sale

    Portugalia [i coloniile sale

    Colonii ale Japoniei

    State f\r\ colonii

  • Capitolul 1

    8 Popoare [i spa]ii istorice

    Afi[ care pream\re[te imperiul colonial britanic

    construc]iei c\ii ferate transsahariene. Ca urmare, eficien]a economic\ a imperiu-lui colonial francez r\mâne discutabil\, mai ales în privin]a spa]iului african.Imperiul colonial britanic arat\ mai mult\ eficien]\ [i este administrat cu fermi-tate [i suple]e. De-a lungul primei jum\t\]i a secolului al XX-lea stârne[te admi-ra]ie [i invidie. S-a afirmat c\ Hitler a luat ca model Imperiul Britanic înurm\rirea viselor sale imperiale; ar fi vrut s\ fac\ din Ucraina o colonie de va-loarea Indiei pentru Imperiul Britanic.

    Pe scara eficien]ei, ultimul loc îl ocup\ coloniile germane din Africa, pierdutede Germania ca urmare a înfrângerii în Primul R\zboi Mondial.

    Hegemonia EuropeiHegemonia Europei, vizibil\ la începutul secolului al XX-lea, nu înseamn\

    numai superioritate militar\. Aceast\ hegemonie se baza pe avantajele soci-et\]ii europene dup\ toate criteriile de apreciere a progresului în era industri-al\. Europa avea mine [i uzine, o re]ea feroviar\ f\r\ egal în lume [i, de aseme-nea, o remarcabil\ dotare pentru transportul naval. Toate acestea indic\resursele unei societ\]i industriale ajuns\ la parametri remarcabili.

    Ca urmare, dimensiunea consumului deosebe[te Europa de alte spa]ii alelumii. Principalele surse de energie au fost c\rbunele, la începutul revolu]ieiindustriale [i apoi, mai ales dup\ Marele R\zboi, petrolul. Faptul c\ în MareaBritanie consumul de c\rbune pe cap de locuitor era de 100 de ori mai maredecât în China, spre exemplu, este revelator.

    În Europa, mai ales `n cea occidental\, marea majoritate a popula]iei adulteera [tiutoare de carte, pe când în colonii [tiutorii de carte nu dep\[eau 10%din popula]ie. Speran]a de via]\ în Europa era de dou\ ori mai mare decât înAsia [i Africa.

    În esen]\, superioritatea productivit\]ii muncii [i a nivelului de trai constitu-ie baza superiorit\]ii civiliza]iei europene, impulsul pentru dominarea altorspa]ii, pentru asigurarea hegemoniei Europei în lume. Aceast\ hegemonie are

    „Istoria va evoca într-o zi cu surprin-dere aceast\ perioad\ fabuloas\ a se-colului al XIX-lea, în care, dup\ vecheaformul\ faraonic\, Europa î[i fixa fron-tierele acolo unde îi pl\cea. Omul alb,ajungând la ]\rmurile asiatice, ap\reaacolo ca un semizeu coborât dintr-unalt univers (…) Fenomen extins la toat\suprafa]a planetei, dar nic\ieri mai fra-pant decât în China, din cauza civiliza-]iei atât de vechi a acestei ]\ri, c\zut\deodat\, în raport cu tehnica occiden-tal\, într-o inferioritate puternic\.”

    René Grousset, Bilan]ul istoriei

    „Dincolo de imperativele de ordinpolitic [i de ambi]iile na]ionaliste, colo-nizarea european\ [i imperialismul ame-rican [i japonez sunt produsele unuicapitalism în c\utare de debu[ee pe noipie]e pentru a putea realiza profiturimaxime. Nu doar coloniile, dar [i stateteoretic independente, cum ar fi Chinasau cele mai multe din ]\rile AmericiiLatine ori din Orientul Mijlociu, se afl\sub controlul strict al Occidentului, inte-grate în diviziunea interna]ional\ amuncii [i obligate s\ furnizeze produsede baz\ (...). Aceste ]\ri beneficiaz\totu[i de dezvoltarea infrastructurilor lorde transport, de o agricultur\ intensiv\[i chiar de o industrie embrionar\.”

    Béatrice Compagnon, Anne Thévenin,O cronologie a secolului XX

    EUROPA

    C O L O N I I

    prod

    use

    fabr

    icate

    punc

    test

    rate

    gice

    capitaluri

    materii prim

    e

    prosperitate

  • EUROPA {I LUMEA ~N SECOLUL AL XX-LEA

    9Popoare [i spa]ii istorice

    premise incontestabile în planul culturii. Europenii au dus în colonii un mod dea gândi, de apropiere de realitate; un mod de a echilibra tradi]ia cu noutatea;disciplina colectiv\ cu libertatea individual\. În sens larg, europenii au „exportat”capacitatea de a p\stra sensul identit\]ii în vârtejul schimb\rii [i s-au remarcatprintr-un zel misionar cre[tin greu de egalat.

    Mai trebuie precizat faptul c\ hegemonia Europei s-a impus, de cele maimulte ori, prin r\zboaie coloniale, care apar ca r\zboaie ieftine dac\ le com-par\m cu cele dou\ r\zboaie mondiale ale secolului al XX-lea; aceasta [i dato-rit\ faptului c\ popoarele supuse furnizeaz\ mân\ de lucru ieftin\.

    La sfâr[itul secolului al XIX-lea [i începutul secolului al XX-lea, hegemoniaEuropei în lume era o realitate. Scriitorul englez Rudyard Kipling (1865–1936)a surprins esen]a acestei realit\]i în versuri devenite celebre: „Primi]i povaraomului alb [i nu v\ învrednici]i la mai pu]in”. De-a lungul secolului al XX-lea seva n\rui hegemonia Europei în lume [i va avea loc rea[ezarea omului alb înrela]iile cu alte popoare.

    „În toate ]\rile colonizatoare,oamenii politici [i grupurile de pre-siune imperialiste au g\sit sprijin pelâng\ puternicele curente de opiniecare î[i au obâr[ia în marele val na]iona-list de la sfâr[itul secolului al XIX-lea.Într-adev\r, pentru mul]i europeni,cucerirea colonial\ este un mod deafirmare a puterii [i geniului poporu-lui c\ruia le apar]in [i de a da frâuliber dorin]ei de putere. (...) Consi-derând civiliza]ia lor superioar\ tutu-ror celorlalte, europenii cred c\ au o«misiune» de îndeplinit pe lâng\popoarele colonizate [i aceasta estede a le aduce progresul.”

    Serge Berstein, Pierre Milza,Istoria Europei

    Exerci]ii1. Constitui]i dou\ grupe de lucru: una care s\ reprezinte interesele coloniilor, cea

    de-a doua interesele statelor imperialiste. Combate]i cu un argument contrafiecare enun] prin care grupul advers î[i justific\ pozi]ia.

    2. Care este cea mai scurt\ caracterizare a politicii coloniale britanice?3. Alc\tui]i un portofoliu intitulat „Omul alb `n Africa”, care s\ cuprind\ informa]ii

    referitoare la cucerirea continentului negru de c\tre europeni.4. Organiza]i o dezbatere cu tema „Consecin]ele imperialismului”, `n care s\

    prezenta]i elementele negative [i pozitive ale prezen]ei europenilor `n colonii.

    „Între r\zboiul franco-prusac [i Primul R\zboi Mondial, a existat în sistemulde alian]e al Europei o mutare care, dac\ ar fi fost înf\ptuit\, ar fi schimbat fa]alucrurilor în Europa — o alian]\ germano-britanic\ ... Manifestându-se constantde-a lungul unui deceniu crucial, constatarea de c\tre germani a superiorit\]iibritanice, personificat\ de amiralul von Tirpitz, era incompatibil\ cu o antant\anglo-german\ [i a blocat-o definitiv. La sfâr[itul secolului (al XIX-lea), superio-ritatea naval\ a Marii Britanii era masiv\ [i în cre[tere, dar siguran]a de sine bri-tanic\ a fost afectat\ de umilin]ele din r\zboiul burilor [i de un sentiment înc\vag al declinului preeminen]ei lor economice. De aici vin abandonarea izol\riiglorioase de chestiunile continentale [i, în acela[i timp, o insisten]\înc\p\]ânat\ în sporirea neîntrerupt\ a for]ei navale.”

    Peter Calvocoressi, Europa de la Bismarck la Gorbaciov

    Petrolul descoperit în Caucaz [i Orientul Mijlociu alimenteaz\ concuren]adintre marile puteri:

    „Petrolul m\re[te valoarea unei flote cu 33%. Datorit\ lui este posibil s\ sefac\ plinul în afara porturilor. O flot\ alimentat\ cu c\rbuni este de fapt dezor-ganizat\, la cheremul inamicului. (...) Cantit\]ile (de petrol) necesare flotei potfi depozitate, ca rezerv\, în toate porturile engleze din lume.”

    John Fisher, ofi]er de marin\ [i, ulterior, prim-lord al Amiralit\]ii Britanice

    Când a avut loc revolu]ia industrial\ [i cea însemnat aceasta pentru Anglia.Ce au însemnat, în istoria Fran]ei, anii1870–1871.

    Aminti]i-v\!

    Militari [i civili francezipe malul fluviului Mekong

    (Indochina)

  • Capitolul 1

    10 Popoare [i spa]ii istorice

    Erodarea domina]iei Europei

    Primul R\zboi Mondial a fost, din mai multe puncte de vedere, o catastrof\,pentru întreaga lume, dar mai ales pentru Europa. Prin consecin]ele sale, a consti-tuit un punct de cotitur\ în istorie [i un reper clar în cronologia secolului al XX-lea.

    Perioada 1914–1918 [i cea imediat urm\toare reunesc elemente care mar-cheaz\ o nou\ epoc\ în istoria universal\: apari]ia Asiei ca factor important înpolitica mondial\, amplificarea prezen]ei Statelor Unite ale Americii, transforma-rea revolu]ionar\ a Rusiei [i declinul economic [i politic al puterilor europene.

    Sfâr[itul hegemoniei EuropeiDup\ patru ani [i trei luni de r\zboi desf\[urat preponderent în Europa,

    continentul era devastat: mii de localit\]i [i case erau distruse, capacit\]ileindustriale nu mai func]ionau, transporturile erau dezorganizate; grupurimasive de popula]ii se str\mutau de pe un teritoriu pe altul ca reac]ie anticipa-tiv\ a modific\rilor de frontier\.

    Pierderile umane au fost foarte mari: 10 milioane de mor]i [i 22 de milioanede r\ni]i; cele materiale au fost calculate la aproape 400 miliarde de dolari.Aceste consumuri neeconomice au zdruncinat lumea pentru totdeauna [i auînsemnat sfâr[itul hegemoniei Europei în lume.

    Consecin]ele Marelui R\zboi se manifest\ pe plan economic, social, finan-ciar [i politic.

    Consecin]e economiceReconversia economiei statelor foste beligerante la necesit\]ile perioadei de

    pace a pus variate probleme [i abia în 1924–1925 se apreciaz\ revenirea la

    ~n tran[eele Marelui R\zboi

    Programul pre[edintelui Wilson,Cele 14 puncte, are în vedere erodareasuprema]iei Europei:

    „2. Libertate absolut\ a naviga]ieipe m\ri, în afara apelor teritoriale, atâtîn timp de pace, cât [i în timp de r\zboi,în afar\ de cazul în care aceste m\ri vorfi închise în întregime sau în parte printr-oac]iune interna]ional\ în vederea execu-t\rii acordurilor interna]ionale.

    3. Suprimarea, pe cât va fi posibil, atuturor barierelor economice [i sta-bilirea de condi]ii comerciale egale pen-tru toate na]iunile care consimt laîncheierea p\cii [i se asociaz\ pentru ao men]ine. (…)

    5. Aranjament liber, într-un spirit larg[i absolut impar]ial, al tuturor revendic\-rilor coloniale, bazat pe respectul strictal principiului c\ reglementând toatechestiunile de suveranitate, intereselepopula]iilor trebuie s\ aib\ o pondereegal\ cu cererile echitabile ale guvernu-lui al c\rui titlu urmeaz\ a fi definit.”

    Semnarea armisti]iului cu Germania (11 noiembrie 1918) a însemnatnu doar sfâr[itul r\zboiului, ci [i punctul de plecare al unor noi probleme

    pentru puterile europene.

    decolonizare — proces istoric complex, spe-cific secolului al XX-lea care are ca rezultatindependen]a coloniilor.hegemonie — suprema]ie politic\ a unuistat asupra altui stat.

    Dic]ionar

  • EUROPA {I LUMEA ~N SECOLUL AL XX-LEA

    11Popoare [i spa]ii istorice

    ~n timpul rãzboiului, tot mai multe femeiau pãrãsit cadrul familial pentru a ocupa

    o slujbã.

    nivelul existent în 1914. Dup\ încheierea opera]iilor militare (11 noiembrie1918), au persistat destule tensiuni la nivelul rela]iilor economice între state,expresie a r\v\[irii lumii din pricina r\zboiului, unul care continu\ pe planeconomic.

    R\zboiul a suprasolicitat economia ]\rilor beligerante (învinse [i înving\-toare), iar declinul marilor puteri la rangul de puteri de mâna a doua este vizibilîn primul rând pe plan economic. S\ ad\ug\m efectele multiple ale altei schim-b\ri antrenate de r\zboi: sc\derea încrederii în vechile valori precum acelea amuncii [i a economisirii.

    Consecin]e sociale~n r\zboi au murit mul]i oameni. Întor[i „la vatr\”, supravie]uitorii (mul]i

    necalifica]i) au g\sit o lume schimbat\, cu dificult\]i în a le oferi un loc demunc\; în Europa, tinde s\ se generalizeze o nemul]umire fa]\ de oameniipolitici [i chiar fa]\ de institu]ii. Aceasta [i sub impulsul celor petrecute înspa]iul fostului Imperiu Rus, c\ci impactul Revolu]iei ruse a fost enorm [i adese-ori destabilizator.

    Modificarea locului femeii în societate [i tendin]a de exacerbare a pro-blemelor segmentului muncitoresc al popula]iei statelor beligerante se num\r\,de asemenea, printre consecin]ele sociale.

    Apoi, rea[ezarea na]iunilor în alte frontiere, unele trasate [i prin aplicareaprincipiului autodetermin\rii, intensific\ na]ionalismul [i în coloniile puteriloreuropene. Mi[c\rile de popula]ii produse amplific\ suferin]a uman\ [i senti-mentul unei lumi instabile.

    Consecin]e financiareDup\ r\zboi devine evident\ devalorizarea tuturor monedelor ]\rilor belige-

    rante. Fenomenele petrecute pe plan financiar fac reconstruc]ia interbelic\ [imai anevoioas\ [i contribuie la declinul, diferen]iat, al puterilor europene.

    Statele Unite au o situa]ie diferit\. Pân\ la intrarea în r\zboi (6 aprilie 1917),furnizeaz\ produse, materiale de r\zboi [i fonduri beligeran]ilor [i fac din r\zboio afacere profitabil\. Dup\ aprilie 1917, împrumut\ doar puterile Antantei.Astfel se explic\ faptul c\, dup\ r\zboi, rela]iile financiare între statele lumiicon]in dou\ probleme produc\toare de tensiuni: aceea a repara]iilor pe care]\rile învinse trebuiau s\ le pl\teasc\ înving\torilor [i problema datoriilor inter-aliate, cele mai multe contractate în Statele Unite. Rezervele Trezoreriei ameri-cane au crescut în contrast cu uzura financiar\ [i economic\ a ]\rilor europene.

    Consecin]ele r\zboiului pe plan economic, social [i financiar au efecte pe planpolitic: cre[te rolul statului [i se deregleaz\ func]ionarea regimurilor democraticeîntr-o lume ce las\ impresia prelungirii r\zboiului în timp de pace.

    A[adar, puterile europene au ie[it din r\zboi tensionate [i sl\bite în maimulte feluri: ca popula]ie [i bog\]ie; ca stabilitate economic\; ca stabilitate astructurilor politice [i, mai presus de toate, în privin]a rela]iilor cu puterileap\rute sau pe cale s\ apar\ în alte zone ale lumii.

    Decolonizarea – fenomen globalDecolonizarea a fost una dintre consecin]ele celui de-Al Doilea R\zboi

    Mondial [i a contribuit la schimbarea h\r]ii politice a lumii.

    Care au fost alian]ele ce s-au înfruntat înPrimul R\zboi Mondial.Ce rol au avut coloniile în timpul r\zboiului.

    Aminti]i-v\!

    „Ceea ce a agravat [i mai multsitua]ia economiei europene în raportcu cele extraeuropene a fost [i faptul c\dup\ r\zboi Europa industrial\ nu a maiputut conta la fel de mult pe pia]a dedesfacere a coloniilor (...) o parte dincolonii [i dominioane au început s\-[iînfiripe industria, mai ales cea u[oar\ (...)A[adar, n\scând speran]a într-o lumemai bun\ [i «for]ând» realinieri drasticeîn rela]iile dintre state, Primul R\zboiMondial poate fi apreciat, prin conse-cin]ele sale, ca «un semn de punctua]iepus istoriei», ca «o piatr\ de hotar înistoria omenirii», care a pus umanit\]ii,Europei în primul rând, probleme majorespre rezolvare, chiar dac\ climatul post-Versailles a fost complex, pe alocurichiar dramatic.”

    Constantin Hlihor,Istoria secolului XX

  • Capitolul 1

    12 Popoare [i spa]ii istorice

    Criza domina]iei colonialeDe-a lungul perioadei interbelice, se acumuleaz\ critici la adresa sistemului

    colonial, de[i în preajma Primului R\zboi Mondial colonialismul ajunsese s\ fielarg acceptat, mai ales în ipostaza de misiune umanitar\ [i civilizatoare. Scrieripolitice, sociologice [i literare au contribuit la elaborarea unei doctrine acolonializ\rii, care justifica, pe temeiuri economice, istorice [i morale, domina]iaeuropean\ asupra altor continente. Elita intelectual\ din colonii, preg\tit\ la[colile din metropol\, descoperise nu doar un alt mod de via]\, diferit de celtradi]ional din ]\rile de origine, ci [i sl\biciunea moral\ a celor care îi dominau.Concomitent, aceasta venise în contact cu idei noi, care vorbeau despre egali-tate [i libertate, despre drepturile care decurg din simplu fapt c\ te na[ti om [idespre obliga]iile statelor fa]\ de cet\]enii lor. Misionarismul cre[tin [i ideilena]ionaliste se ad\ugau acestui bagaj, devenit ideologic. În unele colonii se dez-voltaser\ mi[c\ri na]ionale precum cea promovat\ de Partidul CongresulNa]ional din India, condus de Mahatma Gandhi. Coloniilor li se solicitase spri-jinul în r\zboi: cu solda]i, cu materii prime [i furnituri pentru front. Altele aufost teatru de opera]ii. La sfâr[itul Primului R\zboi Mondial, unele colonii, întrecare [i India, se a[teptau s\ fie recompensate, pentru atitudinea lor, curecunoa[terea independen]ei. Marea Britanie, [i nici o alt\ putere colonial\, dealtfel, nu s-a gr\bit s\ îndeplineasc\ aceste aspira]ii, acordând Indiei doar oautonomie limitat\. În nordul Africii, unele teritorii, eliberate de sub domina]iaotoman\, precum Irak, Arabia Saudit\, Yemen, Egipt sau Iordania, [i-au procla-mat, în perioada interbelic\, independen]a.

    Independen]a coloniilor. Mi[c\rile de eliberareÎn timpul celui de-Al Doilea R\zboi Mondial, raporturile dintre colonii [i

    metropole, s-au modificat. De aceast\ dat\, multe colonii, între care India sauNigeria, au participat la r\zboi direct, contribuind cu trupe la victoria Na]iunilorUnite. Altele au suportat ocupa]ia inamicului (cele din Asia de Sud-Est, deexemplu) sau au asigurat baze strategice esen]iale în sistemul de aprovizionare[i de lupt\. Superioritatea economic\ a Na]iunilor Unite, care a permis victoria,se sprijinea [i pe resursele coloniilor.

    La sfâr[itul r\zboiului, s-au dezvoltat `n colonii mi[c\ri care aveau în vedereob]inerea independen]ei. În fruntea acestor mi[c\ri, determinate [i de unînceput de dezvoltare economic\ [i de formarea unei burghezii locale, se aflauintelectualii care studiaser\ în [colile din metropol\. }\r\nimea deposedat\ dep\mânturile ei de coloni[tii albi va reprezenta rezervorul uman al armatelor deeliberare. Presa, comunica]iile [i transporturile implementate de stateleeuropene de]in\toare de colonii au contribuit [i ele la vehicularea unor ideina]ionaliste, a armelor sau a solda]ilor. Marile religii monoteiste — cre[tinismul,dar mai ales islamul — au furnizat ideologiilor na]ionaliste argumente în plus.

    În condi]iile R\zboiului Rece, cele dou\ superputeri, fiecare din alte ra]iuni,au sus]inut aceste mi[c\ri. Statele Unite ale Americii au f\cut-o pentru c\ î[iaminteau de propriul r\zboi de independen]\, dar [i pentru c\ urm\reau s\-[iînt\reasc\ domina]ia mondial\, s\ l\rgeasc\ pia]a pentru capitalurile [i pro-dusele americane [i s\ ocupe puncte strategice pentru bazele lor militare.Uniunea Sovietic\ vedea în aceste mi[c\ri de eliberare ocazia de a-[i l\rgi sferade influen]\ prin impunerea unor regimuri comuniste în noile state.

    Mahatma Gandhi `ntr-un grup de adep]i

    Lumea a treia — denumire generic\ pentruacele ]\ri, în special foste colonii, care nuf\ceau parte nici din blocul statelor indus-trializate occidentale, nici din cel comunistpatronat de URSS; treptat, termenul a fostasociat cu s\r\cia, lipsa democra]iei [i sub-dezvoltarea economic\; ideologia Lumii atreia condamn\ politica Europei `n colonii.mi[care de nealiniere — mi[care a ]\rilorcare s-au eliberat de sub domina]ia colonial\[i care respingeau alian]ele politice [i milita-re; pe fondul R\zboiului Rece, acestea nu auaderat la niciuna dintre alian]ele militare [inu s-au implicat în conflictele acestora.

    Dic]ionar

    „India este atât de s\rac\, încât nupoate rezista foametei. Înainte de veni-rea englezilor, India ]esea [i torcea sufi-cient în milioanele sale de colibe pentrua ad\uga agriculturii resursele care îierau necesare. Aceast\ industrie s\-teasc\ atât de vital\ pentru existen]aIndiei a fost ruinat\ prin procedee inu-mane [i crude, trasate de englezi cafiind dovezi (în favoarea lor).”

    Mahatma Gandhi,Depozi]ie la procesul din 1921

  • EUROPA {I LUMEA ~N SECOLUL AL XX-LEA

    13Popoare [i spa]ii istorice

    Coloniile [i-au ob]inut independen]a fie prin tratative, cum este cazul celorbritanice (India, Birmania, Ceylon) sau olandeze (Indonezia in 1949), fie înurma unor r\zboaie de eliberare, cum au fost cele din Indochina (1945–1954),Algeria (1954–1962), Angola [i Mozambic (1964–1975). Altele [i-au declaratunilateral independen]a, obligând, ulterior, comunitatea interna]ional\ s-orecunoasc\. În anii 1950 [i 1960, Africa a fost principala scen\ a luptei pentruînl\turarea colonialismului, faptul înt\rind solidaritatea între popoareleafricane. Fenomenul complex al decoloniz\rii are efecte multiple. Decoloni-zarea n-a dus la pr\bu[irea economic\ a Europei. Dimpotriv\, prosperitateaEuropei Occidentale atinge parametri f\r\ precedent în paralel cu decolo-nizarea [i dup\ aceea. Aceast\ realitate a n\scut afirma]ia c\ puterile colonialeau pierdut o lume [i au câ[tigat Europa.

    Conferin]a de la BandungConferin]a de la Bandung, Indonezia (18–25 aprilie 1955), reune[te 29 de

    na]iuni afro-asiatice, reprezentând peste jum\tate din popula]ia globului, darcare de]ineau numai 8% din bog\]iile lumii.

    Rezolu]ia final\ afirm\ dreptul popoarelor de a dispune de propria soart\.Dou\ r\zboaie mondiale contribuiser\ la universalizarea acestui principiu.Aceea[i rezolu]ie afirm\ o valoare european\: egalitatea în suveranitate a tutur-or na]iunilor. Tot aici se afirm\ refuzul ingerin]ei în treburile interne ale altorstate — principiu frumos [i ineficient într-o lume în care na]iunile sunt împ\r]iteîn puteri [i mari puteri. Aceea[i rezolu]ie formuleaz\ dezideratul reglement\riipe cale pa[nic\ a conflictelor; se pronun]\ pentru dezarmare, pentru nimicireaarmelor de distrugere în mas\; condamn\ colonialismul ca fenomen careneag\ drepturile fundamentale ale omului, este contrar Cartei Na]iunilor Unite[i împiedic\ realizarea p\cii [i cooper\rii mondiale.

    Conferin]a de la Bandung a consolidat ideea c\ na]iunile emergente con-stituie Lumea a treia, s\rac\, subdezvoltat\ [i suprapopulat\; situat\ întreLumea `ntâi, a ]\rilor democratice, având ca vârf de lance Statele Unite, [iLumea a doua, a ]\rilor comuniste, în frunte cu Uniunea Sovietic\.

    1960 — Anul AfriciiCel mai important moment în apari]ia noilor state a fost adoptarea de c\tre

    ONU a Rezolu]iei 1514, prin care se recuno[tea popoarelor din colonii dreptulde a-[i hot\rî singure soarta. Anul adopt\rii acestui important document(1960) a fost numit Anul Africii, deoarece 18 state de pe acest continent [i-auproclamat independen]a. Conferin]a de la Addis-Abeba, din mai 1963, a pututastfel hot\rî înfiin]area Organiza]iei Unit\]ii Africane (OUA) [i adoptarea uneiCarte a unit\]ii africane, semnat\ de 30 de state, care [i-au afirmat pozi]ia deneutralitate. Pân\ în 1970, au ap\rut 64 de state independente, iar marileimperii coloniale au disp\rut. Au fost introduse concepte noi, cum ar fi cel deafricanism, o mi[care capabil\ s\ canalizeze eforturile comune pentru lichi-darea subdezvolt\rii [i a altor urm\ri ale colonialismului, sau cel de negritudinepentru a desemna tradi]ia [i cultura comun\ a Africii negre. OUA a elaborat oCart\ african\ a drepturilor omului [i ale popoarelor, adoptat\ la 28 iunie1981, instituind o comisie în domeniu, compus\ din 11 membri ale[i deConferin]a [efilor de state, iar în anul 1991 a stabilit principiul necesit\]ii uneipie]e africane comune, realizabil\, conform documentului, abia în 2025.

    Jawaharlal Nehru [i Gamal AbdelNasser, ini]iatorii mi[cãrii de nealiniere.

    Bandung, campusul universitar

    „Ceea ce i-a distrus totalmente pevechii coloniali[ti a fost dovada c\oamenii albi [i statele lor ar putea fiînfrân]i ru[inos [i dezonorant, iarvechile puteri coloniale erau în mod evi-dent prea slabe pentru a-[i restauravechile lor pozi]ii, chiar [i dup\ unr\zboi victorios.”

    Eric Hobsbawm, Istoria secolului XX.Era extremelor, 1914–1991

    „Conferin]a este de acord: 1. s\declare c\, în toate manifest\rile lui,colonialismul reprezint\ un r\u c\ruiatrebuie s\ i se pun\ cap\t cât mairepede. 2. S\ declare c\ problemapopoarelor supuse st\pânirii str\ine,domina]iei [i exploat\rii constituie onegare a drepturilor fundamentale aleomului, este contrar\ Cartei Na]iunilorUnite [i împiedic\ pacea [i cooperareamondial\.”

    Declara]ia Conferin]ei de la Bandung

  • Capitolul 1

    14 Popoare [i spa]ii istorice

    „Conferin]a afro-asiatic\ întrunit\ laBandung (Indonezia) în 1955 mar-cheaz\ o cotitur\ major\, odat\ cu for-marea grupului celor nealinia]i. Lumeaa treia î[i face intrarea pe scena mon-dial\ cu pedagogul ei Tito, liderii s\i,Nehru, Nasser, Sukarno (...) [i spe-ran]ele sale moderniste.”

    Marc Nouschi, Mic atlas istoric al secolului XX

    Mi[carea de nealiniereBazele mi[c\rii de nealiniere au fost puse între 1 [i 6 septembrie 1961, la Con-

    ferin]a de la Belgrad. Ini]iativa convoc\rii au avut-o Iosif Broz Tito (1892–1980),Gamal Abdel Nasser (1918–1970) [i Jawaharlal Nehru (1889–1964). S-au reu-nit reprezentan]i din 25 de state din Africa, Asia [i America Latin\.

    Reprezentan]ii ]\rilor nealiniate au expus puncte de vedere privitoare lasecuritatea interna]ional\ [i la condi]iile men]inerii p\cii. N-au reu[it s\ realizezeo adev\rat\ unitate, deoarece blocul ]\rilor nealiniate era eterogen din maimulte puncte de vedere. Au reu[it s\ creeze organiza]ii [i institu]ii regionale:Asocia]ia Na]ional\ a Asiei de Sud-Est (ASEAN); Comisia Economic\ pentru Asia[i Extremul Orient (CEAEO); Organiza]ia Unit\]ii Africane (OUA); UniuneaVamal\ a Africii Centrale (UVAC); Comunitatea Economic\ a Africii de Vest(CEAV); Organiza]ia Statelor Americane (OSA); Pia]a Comun\ Centro-Ame-rican\ (PCCA); Sistemul Economic Latino-American (SELA) etc.

    Probleme ale tinerelor stateIndependen]a nu a adus prosperitate [i bun\stare, armonie social\ [i lini[te

    politic\ în fostele colonii. Dimpotriv\, tinerele state s-au v\zut în fa]a unor pro-bleme extrem de grave, cum ar fi litigiile frontaliere, r\zboaiele interetnice saureligioase. Unele popoare au avut o istorie politic\ mult înainte de colonizare,pentru altele statul a început odat\ cu administra]ia colonial\. Marile putericare au de]inut colonii au trasat grani]e artificiale f\r\ vreo leg\tur\ cu situa]iaetnic\, tribal\ sau tradi]ia cultural\ a acestor popoare. Dup\ ob]inerea indepen-den]ei, aceste frontiere s-au men]inut, aducând unele state în imposibilitateade a asigura securitatea propriilor cet\]eni. Actul fondator al Organiza]ieiUnit\]ii Africane preciza men]inerea acestor frontiere chiar dac\ sunt artificiale,dorind s\ evite o revizuire care ar fi putut provoca mari suferin]e popula]iilor depe continent. Situa]ia a generat îns\ r\zboaie interetnice sau tribale: cel al cla-nurilor din Somalia, cel din Liberia sau cel care opune etniile hutu [i tutsi dinRwanda [i Burundi. Exodul a milioane de oameni, excesele celor care au arme,adesea instiga]i de guverne, a dus la înregistrarea unor forme de genocid pecontinentul african.

    Frontierele trasate artificial au creat tensiuni [i conflicte între unele tinere state,cum ar fi cel dintre Algeria [i Maroc (1963) sau dintre Cambodgia [i Vietnam.

    Conflictele interreligioase — cele care opun cre[tinii [i musulmanii în Nigeriasau pe ace[tia din urm\ evreilor în Orientul Mijlociu — constituie o problem\ cuimplica]ii dintre cele mai grave. Independen]a Indiei a determinat un adev\ratexod de popula]ie: peste 20 de milioane de oameni s-au refugiat din nord, undemusulmanii au format Pakistanul [i de unde hindu[ii au fost nevoi]i s\ fug\.

    În multe dintre statele suverane nou ap\rute, se remarc\ preponderen]aregimurilor militare [i autoritare, precum [i instabilitatea politic\; subdez-voltarea economic\, exprimat\ prin preponderen]a agriculturii înapoiate, înciuda reformelor încercate. Explozia demografic\ atrage de asemenea aten]ia:parametrii cre[terii popula]iei în ultimele patru secole sunt egala]i [i dep\[i]i înnumai 30 de ani.

    Structurile economiilor din statele Lumii a treia sunt dezechilibrate.Dezechilibrarea economiilor explic\ înapoierea, la care se adaug\ e[ecul politiciide industrializare [i dificultatea adapt\rii la re]eaua planetar\ de schimburi

    Iosip Broz Tito, pre[edintele Iugosla-viei, despre politica de nealiniere:

    „Politica de nealiniere nu a ap\rutca rezultat al op]iunii formale sau aunor în]elegeri prealabile între promo-torii ei pentru crearea unui al treileabloc (...), ci ca expresie a intereselorvitale [i a necesit\]ilor comune de a tr\iîn pace [i independen]\, de a fi partici-pan]i egali în drepturi, [i nu observatoripe arena mondial\.”

    Iosip Broz Tito la Conferin]a statelornealiniate de la Havana (1979)

  • EUROPA {I LUMEA ~N SECOLUL AL XX-LEA

    15Popoare [i spa]ii istorice

    bazate pe inegalitate. Dependen]a de împrumuturile externe, acordate uneoriîn condi]ii înrobitoare, face [i mai dificil\ evitarea crizelor [i aspira]ia spre pros-peritate prin dezvoltare autonom\.

    Regiuni întregi sunt afectate de secet\ [i de foamete cronic\, obligândcomunitatea interna]ional\ s\ dezvolte programe de asisten]\ [i ajutor umani-tar. Se estimeaz\ c\ aproape 70% dintre copiii Lumii a treia sunt subnutri]i.

    În economie, op]iunea celor mai multe dintre noile state a fost pentru indus-trializare. Decalajele economice între tinerele state (numite, adesea, subdez-voltate sau Lumea a treia) [i ]\rile industrializate nu se diminueaz\, ci seadâncesc. Crizele energetice, provocate de cre[terea pre]ului la ]i]ei, au deter-minat pierderea demarajului economic înregistrat de unele dintre aceste state.

    Aceste ]\ri nu-[i permit m\suri care s\ combat\ poluarea, înregistrându-seo degradare succesiv\ a mediului. Unele industrii accentuat poluante suntîmpinse c\tre Lumea a treia, unde [i for]a de munc\ este mult mai ieftin\. Lasfâr[itul mileniului al II-lea, mondializarea economiei a deplasat industria prelu-cr\toare [i capitalurile aferente investi]iilor în acest domeniu c\tre statele asia-tice, unde for]a de munc\ este mult mai ieftin\. Exist\, desigur, [i excep]ii, cumeste cazul Nigeriei, care dispune de însemnate rezerve de petrol, dar careprezint\ o anume fragilitate a economiei, chiar dac\ exist\ capitaluri de investit.

    Exerci]ii1. Eviden]ia]i cauzele pentru care fostele

    colonii nu au devenit prospere în urmacuceririi independen]ei.

    2. Discuta]i, în grupe de câte doi, f\cândo paralel\ între situa]ia coloniilor dup\Primul R\zboi Mondial [i cea a fostelorcolonii dup\ Al Doilea R\zboi Mon-dial. Expune]i-v\ concluziile.

    3. Cum se explic\ nemul]umirea popula]iei]\rilor foste beligerante în MareleR\zboi fa]\ de conduc\torii politici?

    4. Care este semnifica]ia termenului dedecolonizare?

    5. Ce interese au dictat Statelor Unite [iUniunii Sovietice încurajarea mi[c\rilorde eliberare în colonii?

    6. Cum se explic\ faptul c\ India vrea s\fie mai britanic\ dup\ 1947?

    7. Realiza]i un eseu cu titlul: „Subdezvolta-rea ca problem\ a noilor state ap\rutepe ruinele fostelor imperii coloniale”.

    Care era situa]ia Africii la începutulPrimului R\zboi Mondial.Cum [i-au delimitat Statele Unite aleAmericii interesele în America Latin\.

    Aminti]i-v\!

    „Supunerea popoarelor unei domina]ii [i unei exploat\ri str\ine constituie osfidare a drepturilor fundamentale ale omului. Este contrar\ Cartei Na]iunilorUnite [i compromite cauza p\cii [i cooper\rii mondiale.

    Toate popoarele au dreptul la liber\ determinare.”

    Rezolu]ia 1514, adoptat\ de Adunarea General\ a ONUla 14 decembrie 1960

    Imagine din Lumea a treia,unde se estimeazã cã aproape

    70% dintre copii suferã de malnutri]ie.

    Bidonvil `n Lumea a treia

  • Capitolul 1

    16 Popoare [i spa]ii istorice

    Europa `nceputului de mileniu

    O privire asupra Europei la început de mileniu reune[te atât elemente debilan], cât [i posibilitatea unor previziuni pertinente. Dou\ fenomene, ast\zi înderulare, permit aprecierea c\ acestea vor continua [i în mileniul al III-lea. Estevorba de construirea [i consolidarea identit\]ii europene [i de globalizare; amputea spune c\ globalizarea adaug\ impulsuri la necesitatea consolid\rii iden-tit\]ii europene.

    Identitatea european\ este una transna]ional\; cet\]enii na]iunilor compo-nente înva]\ s\ se deprind\ treptat cu noua identitate, pân\ la a face adev\rat\afirma]ia „sunt european din România”, spre exemplu. Apropierea modurilorde via]\ [i a practicilor sociale [i culturale ale popoarelor europene, care a avutloc în a doua jum\tate a secolului al XX-lea, apare ca fiind elementul fundamen-tal al realiz\rii unei identit\]i transna]ionale.

    Exist\ [ansa unic\ a transform\rii Europei dintr-o simpl\ denumire geogra-fic\ într-o entitate politic\ [i cultural\. Se ac]ioneaz\ politic în aceast\ direc]ie,dep\[indu-se treptat dificult\]ile inerente. Important este faptul c\ aceast\voin]\ politic\ este pe cale s\-l conving\ pe cet\]eanul de rând c\, dincolo dediferen]ele de limb\, obiceiuri [i mentalit\]i, exist\ o civiliza]ie comun\ [i un setde valori în jurul c\rora aspira]ia spre Europa unit\ merit\ efortul. Dintre aces-te valori men]ion\m: libertatea, democra]ia, respectarea drepturilor omului [i oanumit\ calitate a vie]ii. N\zuin]a spre Europa cet\]enilor are [anse de realizareîn m\sura în care omul de rând percepe avantajele pentru el ale acestei aven-turi umane f\r\ precedent.

    Identitatea european\Edificarea identit\]ii europene — element-cheie al construc]iei europene, în

    desf\[urare – trebuie s\ se adauge într-o manier\ cât mai pu]in conflictual\identit\]ilor na]ionale. Aici va fi testul de baz\ pentru fiecare na]iune compo-nent\, dovedirea capacit\]ii de analiz\ realist\ a intereselor în contextul multi-plic\rii problemelor a c\ror rezolvare dep\[e[te puterea unui stat na]ional(problema energiei, a deterior\rii mediului, a ap\r\rii etc.); capacitatea de apercepe corect un proces ap\rut ca necesitate dup\ realizarea Europei na]ionali-t\]ilor ca urmare a Primului R\zboi Mondial, acela al spiritualiz\rii frontierelor.Ast\zi, acest proces este, de asemenea, în derulare [i arat\ o semnificativ\deplasare a accentelor de pe confruntarea cu celelalte state na]ionale pe coo-perarea cu acestea; pe armonizarea intereselor. Din perspectiva construc]ieieuropene, lumea statelor na]ionale, bine constituite [i suverane, se vede ca unacare a dus la r\zboaiele mondiale totale ale secolului al XX-lea, în urma c\roraciviliza]ia european\ a ajuns în pragul pr\bu[irii. O ac]iune inteligent\, siste-matic\ [i de durat\, pornit\ în ultimele decenii ale secolului al XX-lea, trebuiecontinuat\ în secolul al XXI-lea, în vederea schimb\rii mentalit\]ilor, a deschi-derii gândirii de la orizontul na]ional la cel european, printr-un efort care,p\strând propor]iile [i aten]i la schimbarea de context, seam\n\ cu acela nece-sar pe timpul construc]iei na]ionale, atunci cerându-se oamenilor saltul de lalocal la na]ional.

    Europa: dincolo de diferenþele de limbã,obiceiuri ºi mentalitãþi, existã valori

    comune: libertatea, democraþia,respectarea drepturilor omului.

    „Uniunea European\ (...) va repre-zenta Europa într-o lume din ce în cemai globalizat\. Ceea ce r\mâne sigureste c\ Uniunea European\ va continuas\ fie o «idee de sintez\» ce r\spundeunei concep]ii comune, globale [i coe-rente asupra procesului de integrareprogresiv\, de la economic la politic [ide la na]ional la federal, a popoarelor [istatelor europene. (...) Uniunea Euro-pean\ ar trebui s\ tind\ s\ devin\ unfactor de stabilitate, un model de rela]iiîn societatea interna]ional\ globalizat\;un r\spuns regional la fenomenul deglobalizare.”

    Iordan Gheorghe B\rbulescu,Uniunea European\.

    De la economic la politic.

  • EUROPA {I LUMEA ~N SECOLUL AL XX-LEA

    17Popoare [i spa]ii istorice

    Tendin]e în mileniul al III-leaExist\, pe mai multe planuri (demografic, economic, social, cultural), tendin-

    ]e sesizabile la nivelul Europei începutului de mileniu despre care este greu despus ce form\ vor lua în mileniul al III-lea. Mai întâi, aceste tendin]e se dife-ren]iaz\ pe ]\ri, iar diversitatea Europei cre[te în procesul cuprinderii fostelorstate comuniste. Ce form\ va lua curba natalit\]ii [i cât se va men]ine tendin]aîmb\trânirii popula]iei? Ce se va întâmpla cu mobilitatea popula]iei pe m\suraliberaliz\rii spa]iului european? Va contribui aceast\ infuzie de sânge din regiu-nile periferice ale Europei la prevenirea îmb\trânirii popula]iei Europei? Care vorfi costurile [i dezavantajele?

    În plan economic este previzibil\ doar men]inerea unora dintre tendin]e.Voin]a politic\ de omogenizare a dezvolt\rii economice a ]\rilor europene estede a[teptat s\ se manifeste cel pu]in cu aceea[i intensitate, [tiut\ fiind aspira]iaconduc\torilor europeni de a face din spa]iul Europei unul performant mai întâipe plan economic. Date fiind decalajele acumulate în timp de-a lungul uneiistorii zbuciumate, ac]iunea nu poate fi decât de durat\; se poate prezenta [ica atr\g\toare (f\r\ a neglija costurile) pentru ]\ri din Europa Central\ [i deSud-Est ale c\ror eforturi în privin]a reducerii decalajelor au rezultate modeste.Cazul României poate fi socotit drept relevant în spe]\. În func]ie de ritmul acesteiomogeniz\ri, ar trebui s\ se resimt\ efectele pe plan social, în structura societ\]ii[i `n ponderea unor categorii ale popula]iei (]\rani, muncitori, func]ionari, oameniatra[i în servicii, patroni, manageri etc.).

    Configura]ia Europei la început de mileniu, calitatea ei de model deschis, gatas\ se supun\ necesit\]ii de a permite ata[area tuturor ]\rilor europene, acu-muleaz\ elemente cu deschidere spre viitor. Acest proiect f\r\ precedent în isto-ria Europei depinde, în ultim\ instan]\, de capacitatea oamenilor de a urm\ri îm-preun\ un ideal comun. Realizarea acestui proiect va permite afirmarea Europeiîntre statele care modeleaz\ lumea viitorului; [ansa împlinirii acestui rol istoric estemai bun\ decât a fiec\rui stat component în parte, incluzând aici chiar Germania,cu poten]ialul ei acum impresionant. Realizarea Uniunii Europene va putea ar\tarolul Europei în lume dup\ retragerea europenilor din imperiile coloniale.

    Margaret Thatcher, prima femeiepremier `ntr-un stat european

    (Marea Britanie)

    Exerci]ii1. Care dintre cele dou\ enun]uri de mai

    jos este, dup\ opinia voastr\, adev\rat?a) Uniunea European\ exprim\ necesitatea

    consolid\rii unei pie]e continentale;b) unitatea este consecin]a istoriei comune

    a statelor europene.Constitui]i dou\ grupe de lucru [i g\si]iargumente în sus]inerea alegerii voas-tre.

    2. De ce crede]i c\ problemele fundamen-tale ale Europei la trecerea dintre mileniisunt construirea [i consolidarea iden-tit\]ii europene? Argumenta]i.

    3. Demonstra]i c\ spiritualizarea frontiere-lor este un proces în derulare.

    4. Ce semnifica]ie are schimbarea menta-lit\]ilor din perspectiva construc]iei euro-pene?

    5. De ce aderarea la Uniunea European\apare atr\g\toare pentru statele dinEuropa Central\ [i de Sud-Est?

    Sediul Parlamentului Germaniei, simbol al reunific\rii.

    În ce scop a fost creat\ Organiza]ia Na-]iunilor Unite.Care dintre marile puteri ale secoluluial XX-lea a avut statut de colonie.

    Aminti]i-v\!

  • 18 Popoare [i spa]ii istorice

    STUDIU DE CAZ

    Cultura român\ – cultur\ european\

    Pozi]ia [i destinul istorico-geografic al românilor, plasa]i la punctul de întâl-nire a dou\ lumi, au avut drept rezultat o cultur\ original\, n\scut\ în tiparulna]ional devenit creuzetul în care s-a produs sinteza dintre Orient [i Occident.Aceast\ capacitate de sintez\ a fost, ca [i latinitatea [i ortodoxia, o tr\s\tur\fundamental\ a spiritualit\]ii române[ti, aflat\, mai multe veacuri, în c\utareadestinului ei european. În secolul al XX-lea, cultura româneasc\ [i-a g\sit acestdestin, integrându-se pentru totdeauna în aria larg\ a spiritualit\]ii europene.S-a spus c\ aceast\ reintegrare european\ a fost o consecin]\ a modernit\]ii cepresupune spargerea frontierelor na]ionale [i evolu]ia în spa]iul comun al con-tinentului. Op]iunea românilor pentru Occident era, chiar la începutul secolului,evident\, definitiv\ [i categoric\. Marii arti[ti români au sim]it, în acest secol,c\ talentul lor se poate dezvolta prin cele dou\ ucenicii: la [coala na]ionalismu-lui [i la cea european\.

    Constantin Brâncu[i – personalitateartistic\ european\

    Secolul al XX-lea, perioada interbelic\ îndeosebi, a dat Europei o pleiad\ dearti[ti [i scriitori remarcabili care au fost modelele integr\rii culturii române[ti [idovada c\ aceasta [i-a g\sit destinul. Sculptorul Constantin Brâncu[i, n\scut la19 februarie 1876, în satul Hobi]a, jude]ul Gorj, a fost unul dintre ace[tia.{coala de Arte [i Meserii din Craiova, pe care a frecventat-o începând cu anul1894, l-a ini]iat în sculptura lemnului [i l-a înv\]at s\ deseneze. Trece la {coalaNa]ional\ de Arte Frumoase din Bucure[ti, unde studiaz\ cu Ion Georgescu,Vladimir Hegel [i Dimitrie Gerota, mari profesori ai vremii, primind premii [imedalii pentru lucr\rile expuse.

    În anul 1903 prime[te prima comand\ oficial\, [i anume cea de a executabustul lui Carol Davila, iar un studiu al s\u este achizi]ionat de MinisterulInstruc]iunii pentru a folosi drept model pentru elevi.

    Studii la Paris cu Auguste RodinPrima c\l\torie ̀ n Europa dateaz\ din perioada 1903–1909, mai ̀ ntâi la Mün-

    chen (se pare c\ a frecventat cursurile Academiei Regale de Belle-Arte), apoi laParis, unde prime[te o burs\ din ]ar\, oferit\ de Ministerul Instruc]iunii. Nu era sin-gur: la Paris se aflau, tot pentru studii, George Enescu, Traian Vuia, Aurel Vlaicu[i Henri Coand\. Se întâlnea [i cu pictorii români care studiau acolo: CamilRessu, {tefan Popescu sau Nicolae D\r\scu. Are un prim succes atunci când treilucr\ri ale sale sunt acceptate de juriu pentru a fi expuse, în 1906, la Salonulde toamn\, [i este primit în atelierul lui Auguste Rodin, cel mai mare sculptorfrancez de la începutul secolului al XX-lea, creatorul curentului modernist.

    Prime[te tot mai multe comenzi din ]ar\, realizând primele sale lucr\ri impor-tante, între care: Rug\ciunea, Somnul, Cumin]enia p\mântului.

    Constantin Brâncu[i `n atelierul s\ude la Paris

    Masa t\cerii

    „Din toat\ fiin]a lui se degaja unspirit precis, de om care î[i tr\ie[te fiin-]a, prive[te lucrurile [i oamenii, parc\tot ce vede se mi[c\ într-o geometrieplastic\ de forme sintetic primare. (...) lavârsta la care p\rul începuse s\ albeasc\,obrazul lui avea o fr\gezime, o culoareluminoas\ care d\dea un deosebitfarmec [i punea în valoare zâmbetul,vioiciunea [i str\lucirea ochilor lui (...).”

    Oscar Han, D\l]i [i pensule

  • 19Popoare [i spa]ii istorice

    STUDIU DE CAZ

    Dimensiunea european\ a operei lui Brâncu[iSe integreaz\ în mi[carea artistic\ european\ prin expozi]iile de grup, dar [i

    prin leg\turile directe cu cei mai mari arti[ti ai vremii: Matisse, Picasso,Modigliani, Paul Klee [.a. Faptul c\ expune lucr\ri la Paris, Praga, München,New York, Boston, înc\ înainte de declan[area Primului R\zboi Mondial,demonstreaz\ c\ Brâncu[i este nu doar o personalitate european\, ci una carea intrat în istoria universal\ a artei. Lucr\rile sale stau al\turi de cele ale unormari pictori europeni (Ingres, Courbet, Cezanne, Picasso, Degas [.a.). În anul1937, a finalizat cea mai ampl\ lucrare a sa, cea de la Târgu-Jiu, care cuprindeMasa t\cerii, Poarta s\rutului [i Coloana f\r\ de sfâr[it.

    De[i revine adesea în ]ar\ [i c\l\tore[te de mai multe ori în Statele Unite aleAmericii, atelierul s\u se afl\ la Paris, unde se stabile[te pân\ la moartea sa(1957). Acest atelier, ca [i lucr\rile con]inute în el, au fost l\sate prin testamentMuzeului de Art\ Modern\ din Paris, unde se afl\ [i ast\zi.

    A participat la numeroase expozi]ii în întreaga lume: în Australia, laMelbourne, în America, la Philadelphia, Chicago, Houston, Sao Paolo, în Euro-pa, la Londra, Amsterdam sau Paris.

    S-a spus adesea c\ americanii au fost cei care au în]eles cel mai bine operalui Brâncu[i, i-au oferit multe prilejuri de a o expune (chiar în fiecare an, dup\1945) [i i-au achizi]ionat numeroase lucr\ri.

    Modernitatea operei lui Brâncu[iModernitatea operei lui Brâncu[i const\ în aparenta ei simplitate, deoarece

    corpul uman, dar [i a altor vie]uitoare este redus la acele linii esen]iale care îlpot integra în ordinea Universului. Este, de asemenea, evident c\ sursa funda-mental\ de inspira]ie este spiritualitatea româneasc\, arta noastr\ popular\, pecare a f\cut-o inteligibil\ lumii.

    Materialele în care a lucrat sunt diverse: marmur\ de diferite culori, bronzaurit sau polizat, piatr\ etc. Multe dintre lucr\rile lui sunt realizate în lemn, pre-lucrarea lemnului fiind un me[te[ug ancestral în zona sa de ba[tin\. Folose[te[i materiale moderne, cum ar fi o]elul polizat, dar [i piatra, pe care, în duritateaei, are m\iestria de a o face expresiv\.

    Constantin Brâncu[i a reluat de mai multe ori anumite teme, realizândadev\rate serii, cum ar fi Pas\rea m\iastr\ (M\iastra) [i Pas\re în v\zduh, caresugereaz\ desprinderea de p\mântesc, zborul; Coco[ul, care ne vorbe[tedespre triumful vie]ii, dar [i despre masculinitate; Pe[tele, Broasca ]estoas\ [.a.

    Cumin]enia p\mântului

    „La Brâncu[i, arta nu mai este oarmonie paralel\ cu natura, ci estedescifrarea, pe r\spundere proprie, aarmoniei naturii, este procesul creatoral naturii luat în mân\ de om [i realizatprin art\ în sensurile ei.”

    Petru Comarnescu, Valoarea româneasc\ [i universal\

    a sculpturii lui Constantin Brâncu[i,`n „Revista funda]iilor” 6/1944

    Exerci]ii1. Citi]i cu aten]ie textul de mai jos:

    „Geometria lui Brâncu[i nu este o abstractizare a naturii, ci o redescoperire afor]elor sale interioare care dau arm\tura ra]ional\ a obiectelor, `n fapt, `naceast\ sculptur\ totul este natur\” (D. Grigorescu, Brâncu[i).

    Explica]i ce leg\tur\ exist\ între puterea de abstractizare a lui Brâncu[i [i moderni-tatea operei sale. S\rutul

  • Ideea de Europ\ în secolele XIX-XX

    Na]ionalism [i eurocentrismÎn a doua jum\tate a secolului al XIX-lea, na]ionalismul devine credin]\ de

    mas\ odat\ cu l\rgirea democra]iei, mai ales în structurile statale dominate depersonalit\]i precum Bismarck (`n Germania) [i Cavour (în Italia). A fost u[or, înaceste condi]ii, s\ se cristalizeze convingerea c\ na]ionalismul este ideologiacea mai potrivit\ aspira]iilor timpului. Exista convingerea c\ dac\ na]iunile î[ivor dobândi frontierele în concordan]\ cu dreptul la autodeterminare, se vor eli-mina toate cauzele de conflict; c\ o armonie natural\ se va instala între na]iuni.

    Al doilea factor care a împins preocuparea pentru ideea de unitate a Euro-pei (spiritul european) pe plan secund ]ine de imperialismul secolului al XIX-lea;manifestat cu amplitudine maxim\ mai ales în ultimele decenii ale veaculuial XIX-lea [i pân\ la Primul R\zboi Mondial. Aceasta este perioada definitiv\riiimperiilor coloniale. De altfel, secolul al XIX-lea nu este numai „secolul na]iona-lit\]ilor”, ci [i „secolul imperialismului”. Europa, prin marile ei puteri devenitecoloniale, transformase lumea în una eurocentric\. Puterile europene proiec-taser\ în exterior un mod de a gândi [i de a ac]iona. În acest proces, centrulde greutate tinde s\ se mute în afara Europei. Pentru fiecare mare putere cuimperiu colonial (Anglia, Fran]a [i chiar Rusia, cu imperiul ei asiatic, format re-lativ târziu), se profila întrebarea dac\ interesele preponderente erau în Europasau în afara ei. Pentru c\ num\rul puterilor interesate de unitatea Europei scade(doar Germania, Austro-Ungaria [i câteva state mici), se amplific\ impresia c\Europa este pe punctul de a se destr\ma.

    Marile puteri [i unitatea Europeiîn preajma Primului R\zboi Mondial

    Interesele marilor puteri intr\ în coliziune în zone diferite ale lumii: înEuropa, pentru controlarea unit\]ii acesteia [i pentru dominarea continentului,`n afara Europei, pentru colonii. Din perspectiva Marii Britanii, a Fran]ei [i aRusiei, era de neacceptat ca Germania s\ intre ca mare putere în rela]iile inter-na]ionale; aceasta cu atât mai mult cu cât începutul secolului al XX-lea aduseseîn rândul marilor puteri [i Statele Unite ale Americii [i Japonia.

    Dintre ]\rile aflate în competi]ie, mai ales Germania avea nevoie de hege-monia asupra Europei pentru victoria în cursa pentru statutul de putere mondi-al\. Înc\ de la sfâr[itul secolului al XIX-lea, Germania aspir\ la statutul de pu-tere mondial\; conduc\torii germani în]eleser\ corect corela]ia dintre calitateade putere naval\ [i aceea de putere mondial\.

    Capitolul 2

    20 Popoare [i spa]ii istorice

    Camillo Cavour (1810–1861),om politic italian,

    personalitate marcant\ a „secolului na]ionalit\]ilor”

    UNIUNEA EUROPEAN|DE LA UTOPIE LA NECESITATE

    Cronologie

    1945, 4-11 februarie: Conferin]a de laIalta

    1949: Tratatul de la Londra; `nfiin]areaConsiliului Europei

    1950: Conven]ia european\ pentruap\rarea drepturilor omului [i a libert\-]ilor fundamentale

    1951: Tratatul de la Paris; este înfiin-]at\ Comisia European\ a C\rbunelui [iO]elului (CECO)

    1957, 23 martie: sunt semnate la RomaTratatul pentru înfiin]area Comunit\]iiEconomice Europene (CEE) [i Tratatulpentru crearea Comunit\]ii Europenepentru Energie Atomic\ (Euratom)

    1970: Planul Werner propune o mone-d\ unic\ european\

    1972, 18 ianuarie: preludiul la „Od\bucuriei” de Ludwig van Beethoveneste imnul adoptat de Consiliul Europei

    1986, mai: Comunitatea European\adopt\ steagul albastru cu 12 stelu]e

    1990, mai: înfiin]area Consiliului Balticii

  • Churchill, Roosevelt [i Stalin,reprezentan]ii celor trei mari puteri careau negociat divizarea Europei la Ialta.

    Competi]ia între marile puteri explic\ în esen]\ cele dou\ r\zboaie ale se-colului al XX-lea, pornite [i pierdute de Germania. Mai mult decât atât, puterileeuropene angrenate în aceste r\zboaie au ie[it epuizate; au ajuns puteri demâna a doua într-o Europ\ în ruine. Aceasta în condi]iile ridic\rii la statutul desuperputere a Statelor Unite [i a Rusiei, devenit\ Uniunea Sovietic\.

    În imperiile coloniale p\trunseser\ idei care au dus la decolonizare. R\mâ-nea puterilor europene posibilitatea recentr\rii intereselor lor în Europa [iurm\rirea sistematic\ a realiz\rii unit\]ii acesteia. Doar astfel se poate rea[ezaEuropa în lume ca spa]iu performant pe mai multe planuri, începând cu cel eco-nomic. Acesta ar putea fi planul clar, paneuropean, apt s\ devin\ atr\g\torpentru cei mai mul]i dintre europenii care respinseser\ hot\rât ideea uniriiEuropei sub hegemonia uneia dintre puteri [i mai ales a Germaniei. Acesta estesensul afirma]iei c\, prin decolonizare, puterile europene au pierdut o lume [iau câ[tigat Europa. Spiritul european va reveni pe un plan principal, rec\p\tândvigoare, [i va n\zui spre unitatea Europei.

    Divizarea politic\ a Europei la sfâr[itulcelui de-Al Doilea R\zboi Mondial

    Între 1945 [i 1949 are loc divizarea politic\ a Europei. Înfrângerea militar\ aGermaniei creeaz\ un vid de putere; statele Europei devin o miz\ a rivalit\]ilordintre înving\tori: Statele Unite ale Americii [i Uniunea Sovietic\. Aceast\ victo-rie se constituie în premis\ pentru accesul celor dou\ puteri înving\toare lastatutul de superputere.

    Rela]iile dintre „cei trei mari” (Stalin, Roosevelt [i Churchill) au reu[it s\ respecteun timp regula de a nu înlocui hegemonia lui Hitler cu aceea a unuia dintre eiasupra Europei. ~ns\, pe m\sura profil\rii înfrângerii Germaniei, diferen]ele deinterese [i de ideologie sunt luate în considerare din ce în ce mai atent.

    Teama [i suspiciunea în cre[tere între fo[tii alia]i (Uniunea Sovietic\ [i demo-cra]iile anglo-saxone) explic\ acumularea de percep]ii [i evalu\ri gre[ite, de ambelep\r]i, erori care se concretizeaz\ în tensionarea rela]iilor pân\ aproape de confrun-tarea militar\, dar f\r\ a se ajunge aici. Aceast\ stare în rela]iile interna]ionale ac\p\tat denumirea de R\zboi Rece (1947–1991). Trebuie subliniat faptul c\ diviza-rea politic\ a Europei se face pe fondul acestor rela]ii tensionate [i le concretizeaz\.

    ~n Europa Occidental\, teama de comunism [i impulsurile venite din StateleUnite îl fac pe Jean Monnet (1888–1979) s\ pun\ bazele unific\rii viitoare aputerilor occidentale, Europa Mic\, nucleul actualei Uniuni Europene. Divizareapolitic\ a Europei era o realitate.

    UNIUNEA EUROPEAN| DE LA UTOPIE LA NECESITATE

    21Popoare [i spa]ii istorice

    Exerci]ii1. Alege]i dintre cuvintele urm\toare pe cel care considera]i c\ exprim\ cel mai

    bine evolu]ia Europei în secolul al XX-lea: concuren]\, eurocentrism, imperialism,na]ionalism, conflicte militare, confruntare ideologic\, integrare. Argumenta]i-v\alegerea, scriind un scurt eseu.

    2. Care au fost cele dou\ cauze ale trecerii spiritului european pe un plan secundîn a doua jum\tate a secolului al XIX-lea?

    3. Care crede]i c\ este argumentul conving\tor c\ Germania aspira la rangul deputere mondial\ la sfâr[itul secolului al XIX-lea [i începutul celui urm\tor?

    na]ionalism — doctrin\ politic\ bazat\ peap\rarea, uneori exagerat\, a drepturilor [iaspira]iilor na]ionale.paneuropean — care se refer\ la toate ]\-rile Europei.

    Dic]ionar

    De ce na]ionalismul devine doctrin\ demas\ în Europa din cea de-a doua jum\-tate a secolului al XIX-lea.Care erau ]\rile europene care aspirau lastatutul de mare putere.

    Aminti]i-v\!

    „(...) Cele trei guverne î[i vor uni efor-turile ca s\-i ajute pe oamenii din oricestat european eliberat sau fost satelit alAxei din Europa unde, dup\ p\rerea lor,situa]ia reclam\: a) stabilirea condi]iilornecesare p\cii pe plan intern; b) luareade m\suri urgente în vederea u[ur\riisitua]iei popoarelor grav afectate; c) insta-larea unor autorit\]i guvernamentale in-terimare care s\ reprezinte absolut toateelementele democrate ale popula]iei [iasigurarea cât mai curând posibil a veniriila putere prin alegeri libere a unor guver-ne care s\ corespund\ voin]ei popula]iei.”

    Declara]ie asupra Europei eliberate,adoptat\ la Conferin]a de la Ialta,

    4-11 februarie 1945

  • De la Pia]a Comun\ la Uniunea European\

    „P\rin]ii fondatori” [i unitatea EuropeiMai multe personalit\]i alc\tuiesc lista p\rin]ilor fondatori ai unit\]ii euro-

    pene. Ei au aspirat la dep\[irea diviz\rii Europei prin realizarea unit\]ii în diver-sitate. Dou\ etape semnificative se disting în realizarea n\zuin]elor lor:Comunitatea Economic\ European\ sau Pia]a Comun\, denumire care a intratîn uz prin Tratatul de la Roma (23 martie 1957), [i Uniunea European\, reali-tate consfin]it\ prin Tratatul de la Maastricht (7 februarie 1992).

    Procesul edific\rii Uniunii Europene nu este unul omogen ca ritm; a cunoscutetape de stagnare [i relansare [i trebuie s\ se ]in\ seama de faptul c\ s-a desf\[u-rat pe fondul R\zboiului Rece. P\rin]ii fondatori au dorit realizarea treptat\ aunei mari pie]e comune, elaborarea unui tarif extern unic, desfiin]area barierelorvamale [i preg\tirea, în acest fel, a integr\rii politice, concretizat\ în autorit\]isuprana]ionale. În mod concret, statele componente trebuie s\ aratedisponibilitatea renun]\rii par]iale la suveranitate [i a deleg\rii acesteia autori-t\]ilor suprana]ionale. Procesul este complex [i uneori anevoios. Dificult\]ilerealiz\rii Uniunii Monetare Europene, a introducerii monedei unice (botezat\euro la 16 decembrie 1995) pun în eviden]\ complexitatea armoniz\rii intereselorstatelor [i a realiz\rii convergen]ei acestora. Obiectivul de atins este constituireaunui spa]iu în care s\ poat\ fi asigurat\ libera circula]ie a m\rfurilor, a serviciilor,a capitalurilor [i a persoanelor; aceasta pe plan economic. Pentru unul dintre p\rin-]ii fondatori (Salvador de Madariaga), Europa nu va exista decât cu condi]ia „capopoarele care tr\iesc aici s\ se simt\ cu adev\rat proprietare ale unui patrimo-niu cultural comun [i unic, pe care trebuie s\-l apere [i s\-l pun\ în valoare”.

    Viitorul Uniunii Europene depinde de capacitatea ap\r\rii unor valori comu-ne [i unice [i a adapt\rii prin reforme care s\ asigure democra]ia, eficien]a eco-nomic\, eficien]a politic\, solidaritatea [i asigurarea prezen]ei Europei întremarile puteri ale lumii.

    Concilierea franco-german\ [i realizarea Uniunii Europene

    Divizarea Europei, care a contribuit la declan[area celor dou\ r\zboaie mondi-ale totale ale secolului al XX-lea, înseamn\ coliziunea intereselor marilor puteri [iîn primul rând a intereselor franco-germane. La sfâr[itul celui de-Al Doilea R\z-boi Mondial, marile puteri europene r\mâneau cu statutul de puteri de mânaa doua; Fran]a cunoscuse pr\bu[irea din 1940; Germania pierduse r\zboiul, fuse-se împ\r]it\ în zone de ocupa]ie, din care au rezultat dou\ state: RepublicaFederal\ Germania [i Republica Democrat\ German\. Procesul construc]ieieuropene se declan[eaz\ în Occident [i poate înregistra progrese [i datorit\ re-concilierii între Fran]a [i Republica Federal\ Germania. Ambele ]\ri urm\reaurefacerea statutului de putere european\ respectabil\ într-o Europ\ capabil\ s\conserve pacea. Personalit\]i recunoscute drept p\rin]i fondatori ai construc]ieiUniunii Europene contribuie la aceast\ reconciliere: Konrad Adenauer [i WalterHallstein din partea Germaniei; Jean Monnet [i Robert Schuman din parteaFran]ei.

    Capitolul 2

    22 Popoare [i spa]ii istorice

    Robert Schuman, unul dintre p\rin]iifondatori ai Europei unite

    P\rin]ii fondatori ai unit\]ii europene(în ordine alfabetic\)

    Konrad Adenauer (1876–1967) —Germania.

    Aristide Briand (1862–1932) — Fran]a.Winston Churchill (1874–1965) — Marea

    Britanie.Richard Coudenhove-Kalergi (1894–

    1972) — Austria.Alcide De Gasperi (1881–1954) — Italia.Walter Hallstein (1901–1982) — Ger-

    mania.Salvador de Madariaga (1886–1978) —

    Spania.Leendert Sicco Mansholt (1908–1995) —

    Olanda.George Marshall (1880–1959) — Sta-

    tele Unite ale Americii.Jean Monnet (1888–1979) — Fran]a.Robert Schuman (1886–1963) — Fran]a.Paul Henri Spaak (1899–1972) — Belgia.

    Gilles Ferréol (coord.),Dic]ionarul Uniunii Europene

  • O men]iune special\ se cuvine f\cut\ asupra rolului generalului Charles deGaulle atât în reconcilierea franco-german\, cât [i în construc]ia european\.Charles de Gaulle a avut o viziune proprie asupra viitorului Europei, aspirând larealizarea unei Europe a na]iunilor, o Europ\ a patriilor. Pentru realizarea aces-tei Europe, a v\zut utilitatea reconcilierii franco-germane [i prietenia cu KonradAdenauer a preg\tit terenul acestei reconcilieri.

    Formula lui de Gaulle exprima refuzul accept\rii domina]iei Statelor Unite aleAmericii [i a Uniunii Sovietice, dup\ 1945, asupra Europei. El vedea ie[irea în recu-perarea „voca]iei mondiale” a Fran]ei. Astfel putem explica de ce s-a opus intr\riiMarii Britanii în Pia]a Comun\ (1963 [i 1967) [i retragerea Fran]ei din structurileNATO (1966–1967). {i de Gaulle, [i p\rin]ii fondatori aspirau la o „unitate îndiversitate”, numai c\ la general accentele cad preponderent pe diversitate, iarrealizarea proiectului s\u ar fi luat forma unei confedera]ii, o lig\ a statelor în ac-cep]ia secolului al XIX-lea asupra statului. Proiectul p\rin]ilor fondatori se concre-tizeaz\ ast\zi într-o federa]ie cu identitate [i personalitate pe plan interna]ional.

    Crize interna]ionale [i construc]ia Uniunii EuropeneCriza produs\ de Al Doilea R\zboi Mondial constituie impulsul ini]ial spre

    realizarea unit\]ii Europei aflate în ruin\, con]inând puteri de mâna a doua [ir\mas\ sub presiunea celor dou\ superputeri înving\toare: URSS [i StateleUnite; acest tablou al Europei la sfâr[it de r\zboi amplific\ impresia c\ viziunealui Alexis de Tocqueville (1805–1859) tinde s\ fie corect\.

    Evolu]ia spre ceea ce ast\zi numim Uniunea European\ s-a f\cut pe fondulcrizelor R\zboiului Rece. Corelarea construc]iei europene cu crizele interna]iona-le reflect\ sensibilitatea spa]iului european la ceea ce se întâmpl\ în lume.Uniunea European\ se prezint\ [i ca un r\spuns [i o form\ de adaptare la acestecrize. Câteva exemple pot fi relevante: când criza energiei favoriza iluzia c\ solu]iaenergiei atomice poate fi folosit\ pa[nic, atomul devine for]a motrice a relan-s\rii procesului integr\rii europene, una sectorial\ mai întâi (ComunitateaEuropean\ a Energiei Atomice sau Euratom).

    Impactul reunific\rii Germaniei (30 octombrie 1990), eveniment cu ampleurm\ri asupra istoriei Europei, produce impulsul necesar pentru crearea mo-nedei unice europene (euro, apreciat drept copilul reunific\rii Germaniei) [i, îngeneral, pentru cea mai ampl\ reform\ a Uniunii Europene, aceea carepreg\te[te primirea statelor foste comuniste. Criza irakian\ determin\ UniuneaEuropean\ s\ contureze o politic\ extern\ comun\ [i un model european dife-rit de cel american [i bazat pe responsabilitatea comun\ în fa]a provoc\rilorlumii globale. Pr\bu[irea comunismului [i perspectiva cuprinderii statelor fostecomuniste impulsioneaz\, de asemenea, construc]ia european\; sunt adoptatereforme care s\ atenueze efectele extinderii spre est.

    UNIUNEA EUROPEAN| DE LA UTOPIE LA NECESITATE

    23Popoare [i spa]ii istorice

    Tratatul din 1951 prin carese constituie Comunitatea European\

    a C\rbunelui [i O]elului

    „Drumul spre Europa unit\ va trebuis\ porneasc\ de la realiz\ri concrete,care s\ creeze o solidaritate de fapt (...)Reunirea na]iunilor europene cere eli-minarea opozi]iei seculare dintre Fran]a[i Germania.”

    Robert Schuman,Declara]ia de la 9 mai 1950

    „Art. 6. Uniunea este fondat\ pe prin-cipiul libert\]ii, al democra]iei, al res-pectului drepturilor omului [i libert\]ilorfundamentale, precum [i al statului dedrept, principii care sunt comune statelormembre. Uniunea respect\ drepturileomului, a[a cum au fost garantate deConven]ia european\ pentru ap\rareadrepturilor omului [i a libert\]ilor funda-mentale, semnat\ la Roma la 4 noiembrie1950, [i a[a cum rezult\ din tradi]iileconstitu]ionale comune ale statelormembre, toate acestea fiind considerateprincipii generale ale dreptului comunitar.

    Uniunea respect\ identitatea na]io-nal\ a statelor membre.”

    Tratatul de la Maastricht,7 februarie 1992

    Cum au evoluat rela]iile franco-germanedup\ 1871.Care a fost situa]ia Germaniei la sfâr[itulcelui de-Al Doilea R\zboi Mondial.

    Aminti]i-v\!Exerci]ii

    1. Pe grupe, comenta]i fragmentul din Declara]ia lui Robert Schuman. Marca]imomentele importante ale rela]iilor franco-germane din perioada 1871–1990,subliniind semnifica]ia fiec\ruia pentru istoria Europei.

    2. Numi]i câteva dintre evenimentele istoriei recente care au impulsionatconstruc]ia european\.

  • Extinderea integr\rii europenedup\ pr\bu[irea comunismului

    Integrarea Europei Centrale [i de Est —„o ocazie istoric\” [i „o provocare”

    Pr\bu[irea comunismului (1989–1991) a avut asupra Europei [i a lumii unimpact comparabil cu acela produs de victoria bol[evicilor în Revolu]ia rus\ din1917. Pentru ]\rile europene foste comuniste s-a deschis posibilitatea op]iuniipentru integrarea lor în Uniunea European\. Din perspectiva unor personalit\]iale Uniunii Europene, cuprinderea Europei Centrale [i de Est a fost apreciat\drept „o ocazie istoric\” [i „o provocare”. Provocarea este dat\ de multele difi-cult\]i care trebuie dep\[ite nu numai de c\tre statele candidate, ci de UniuneaEuropean\ îns\[i. Trebuie gestionat\ o cre[tere rapid\ [i substan]ial\, care s-arconcretiza în sporirea suprafe]ei cultivate cu 50%, a for]ei de munc\ cu 100%[i a popula]iei cu peste 100 de milioane de locuitori. Apoi, statele foste comu-niste trebuie s\ efectueze o tranzi]ie invers\, de la socialism (economie planifi-cat\), la capitalism (economie de pia]\); s\ reduc\ din decalajele existente pemai multe planuri, începând cu cel economic, atât fa]\ de ]\rile occidentale, cât[i între ele.

    În drumul lor spre integrarea european\, statele foste comuniste nu au unmodel; fiecare trebuie s\-[i g\seasc\ propriul drum, un drum atent [i ferm mo-nitorizat de la nivelul conducerii Uniunii Europene. Aceste state aspir\ laregimuri democratice stabile [i sunt atrase de prosperitatea Uniunii Europene.Procesul integr\rii este unul de durat\ [i presupune r\bdare, voin]\ politic\,claritatea [i stabilitatea scopurilor [i capacitatea de a le face în]elese [i accep-tate de popula]ia statului aspirant.

    O etap\ distinct\ a extinderii Uniunii Europene:integrarea Europei Centrale [i de Est

    A[adar, integrarea statelor foste comuniste din Europa Central\ [i de Estconstituie o etap\ distinct\ a extinderii Uniunii Europene. Când a pus proble-ma „absorbirii” propriu-zise a acestor state (1995), Uniunea European\ avea 15membri. Aceast\ etap\ a extinderii spre Europa fost\ comunist\ are o tr\s\tur\specific\ din perspectiva autorit\]ilor Uniunii Europene. Multe dintre elemen-tele etapelor extinderii anterioare se reg\sesc firesc [i în aceast\ faz\. Totu[i,mai mult decât în celelalte etape, autorit\]ile europene au perceput riscul dez-integr\rii prin disfunc]ionalitate a Uniunii Europene. Altfel spus, este necesar s\se defineasc\ mai precis ceea ce urmeaz\ a fi Uniunea European\ [i care suntmijloacele atenu\rii efectului „crizei de cre[tere”.

    Dac\ scoatem temporar din calcul Turcia, cu problemele speciale ale ader\riiei, multe cu implica]ii interna]ionale, aceast\ etap\ a extinderii Uniunii Europe-ne vizeaz\ 10 ]\ri ale Europei Centrale [i de Est, Malta [i Cipru.

    Pe rând, n\zuin]a autorit\]ilor Uniunii Europene `n leg\tur\ cu aceste state afost realizarea unui spa]iu de liber schimb, a unei uniuni vamale, a unei convergen]e

    Capitolul 2

    24 Popoare [i spa]ii istorice

    Sediul Parlamentului Europeande la Strasbourg

    Etapele extinderii Uniunii Europene

    Europa celor 6 — 1957Belgia, Fran]a, Germania, Italia,

    Luxemburg, OlandaSuprafa]a: 1 282 685 km²Popula]ia: 226,4 mil. loc.

    Europa celor 10 — 1981+ Regatul Unit, Danemarca,

    Irlanda, GreciaSuprafa]a: 1 770 246 km²Popula]ia: 304,5 mil. loc.

    Europa celor 12 — 1986+ Portugalia [i Spania

    Suprafa]a: 2 367 000 km²Popula]ia: 354,7 mil. loc.

    Europa celor 15 — 1995+ Finlanda, Suedia, AustriaSuprafa]a: 3 155 184 km²Popula]ia: 376,8 mil. loc.

    Europa celor 25 — 2004+ Cipru, Republica Ceh\, Estonia,Ungaria, Letonia, Lituania, Malta,

    Polonia, Slovacia, SloveniaSuprafa]a: 3 893 500 km²

    Popula]ia: 452 mil. loc.

    Europa celor 27 — 2007+ România [i Bulgaria

    Suprafa]a: 4 242 884 km²Popula]ia: 481,8 mil. loc.

  • economice multiple, pân\ la atingerea parametrilor de spa]iu economic perfor-mant [i competitiv; a unei convergen]e politice, pân\ la conturarea unuir\spuns la întrebarea faimoas\ a lui Henry Kissinger: „Care este num\rul detelefon al Europei?”. Dificultatea rezid\ în faptul c\ Uniunea European\ nupoate fi conceput\ ca un stat na]ional (în accep]ia secolului al XX-lea) gigantic,ci trebuie c\utat raportul potrivit între centralism [i democra]ie (între cen-tralizare [i descentralizare), compatibil cu realizarea unit\]ii în diversitate, unuldintre secretele vitalit\]ii europene.

    La pr\bu[irea sistemului comunist, Uniunea European\ a reac]ionat deschi-zând posibilitatea atragerii ]\rilor foste comuniste spre instituirea unei zone deliber schimb. Acesta este rostul acordurilor de asociere încheiate cu cele 10state între decembrie 1991 [i iunie 1996. Acordurile europene con]in principiulasimetriei concesiilor (o liberalizare mai rapid\ de c\tre Uniunea European\ înraport cu liberalizarea operat\ de ]\rile asociate).

    Instrumente ale extinderiiAu fost create instrumentele necesare opera]iei complexe de cuprindere a

    ]\rilor est-europene. La 12 mai 1990, a fost creat\ Banca European\ pentruReconstruc]ie European\ în Europa de Est, cu sediul la Londra. S-au creat [iinstrumente regionale care s\ gestioneze procesul complex [i de durat\ al inte-gr\rii: Consiliul Balticii (mai 1990); Comitetul M\rii Negre (iunie 1992); Grupulde la Vi[egrad (decembrie 1992, cuprinzând Ungaria, Polonia [i Cehoslovacia).În 1994 a fost creat Institutul Monetar European. Între aceste structuri, cele cuprofil financiar au un rol foarte important în asigurarea costurilor statelor aspi-rante prin programe care s\ le stimuleze efortul, imagina]ia [i performan]a(programul PHARE, spre exemplu).

    Preg\tirea temeinic\ a ader\rii statelor foste comuniste se concretizeaz\ [iîn stabilirea criteriilor de aderare („criteriile de la Copenhaga”, iunie 1993), iarConsiliul European de la Essen (decembrie 1994) stabile[te strategia de pre-aderare.

    În iulie 1997, apare Agenda 2000 pentru o Uniune mai puternic\ [i maiextins\. Consiliul European de la Luxemburg (decembrie 1997) lanseaz\ un„proces global de extindere” c\tre toate ]\rile care solicit\ acest lucru. Caurmare, apare o nou\ structur\: Conferin]a European\, care s\ cuprind\ toate]\rile solicitante (10 ]\ri est-europene, Cipru, Malta). Conferin]a se întrune[teprima dat\ la Londra (12 martie 1998).

    }\rile europene foste comuniste nu se prezint\ ca un bloc omogen; exist\diferen]e de nivel economic de dezvoltare [i de experien]\ în privin]aconstruc]iei institu]iilor [i a mentalit\]ilor democratice. Consiliul European de laCopenhaga (iunie 1993) a stabilit principiul egalit\]ii de tratament, dar ordineaînceperii negocierilor nu poate s\ nu ]in\ seama de aceste diferen]e.

    ~n 2004, au fost primite 10 ]\ri (Republica Ceh\, Slovacia, Estonia, Letonia,Lituania, Ungaria, Polonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Cipru [i Malta). Sunt înderul