8/18/2019 Comunica Re 2
1/23
Importanta comunicarii in relatiile interumane
Comunicarea s-a dezvoltat ca disciplina de studii, in Romania, la sfarsitul secolului XX, prin organizarea de sectii si catedre cu acest specific in universitati, communicarea nu poate fi
considerata o stiinta de frontiera datorita interferentelor sale cu sociologia, psihologia,
antropologia , lingvistica, filozofia culturii, stiinta informarii. Din acest motiv comunicarea a fost
abordata din perspective multiple.
Prima atestare a acestui , cub forma "comunicatie", in limba romana, dateaza dupa
"Dictionarul imprumuturilor latino - romanice in limba romana veche" (ucuresti !#$, din
anul !%!& si apare la 'iculai Costin, in "etopisetul )arii *oldovei", cu sensul de legatura,
constact, venind din latina.
*ultitudinea incercarilor de definire a conceptului de comunicare implica nuante si conotatii,
dar graviteaza in +urul unui nucleu comun de intelesuri
a$ d.p.d.v phihologic- comunicarea reprezinta o relatie intre indivizi " comunicarea este in
primul rand o perceptie. a implica transmiterea, intentionata sau nu, de informatii destinate sa
lamureasca sau sa influenteze un individ sau un grup de indivizi receptori."
urelian ondrea da o definitie logica " e/ista comunicare de fiecare data cand un organism
oarecare, in particular un organism viu, poate afecta un alt organism modificandu-l saumodificandu-i actiunea, pornind de la transmiterea unei informatii".
b$ d.p.d.v. sociologic comunicarea este privita ca "un ansamblu de modalitati - retele de
transmitere, echipamente individuale si autonome - care permite punerea la dispozitia unui
public destul de larg a unei multitudini de mesa+e."
0ilbur 1hramm a definit comunicarea ca pe un proces prin care se stabileste o comunicare sau
o identitate de reflectii, conceptii intre un emitator de mesa+e si un receptor, printr-un canal de
comunicare.
1
8/18/2019 Comunica Re 2
2/23
/emple de definitii ale comunicarii
2 "Comunicarea este un instrument al actiunii umane. 3amenii se servesc de ea pentru a actiona
aspra sentimentelor si situatiilor" (le/ *ucchelli$
2 Comunicarea este "esenta legaturilor interumane o primata prin capacitatea de a descifra,
permanent, sensul contactelor sociale realizate cu a+utorul simbolurilor si al semnificatiilor
social-generale, in vederea obtinerii stabilitatii ori a unor modificari de comportament individual
sau la nivel de grup" (aurentiu 1oitu$
2 "Comunicarea devine un proces prin care un emitator transmite informatiile receptorului prin
intermediul unul canal cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte." (4.4. van
Cuilemburg, 3. 1cholten, 5.0. 'oomen$
2 "1tiinta comunicarii reprezinta tehnicile si regulile comunicarii care asigura asociatia si
indemanarea unei persoane de a transmite mesa+e, informatii, opinii, sfaturi, sentimente, ganduricatre o alta persoane sau un grup, direct sau prin intermediul unei metode si instrumente
traditionale sau moderne." (le/andru Puiu$
2 6Ca esenta a legaturilor umane, comunicarea reprezinta ansamblul proceselor fizice si psihice
prin care se efectueaza operatia de punere in relatie cu una sau mai multe persoane in vederea
atingerii unor anumite obiective" (4rena Chiru$
2 "Comunicarea este un proces in care un emitator ($ numit si sursa de comunicare, ransmite un
mesa+ (*$ sau un repertoriu de mesa+e (Rm$ ce contine un repertoriu de continuturicomunicationale, prin intermediul unui canal (C$, catre un receptor(R$, numit si destinatar,
audienta sau public receptiv care primeste mesa+ul." (milian *. Dobrescu$
2 "Comunicarea umana este un proces tranzactional, unul de predare-primire, in care se schimba
semnificatii, idei dar si energii, emotii, sentimente sau chiar bunuri, fie de la un individ la altul
fie intr-un grup restrans, fie catre publicul larg.3biectivul interlocutarii umane este acela de a-l
face si interlocuta sa simta, sa gandeasca sau sa se comporte intr-un fel anume" (1tefan Prutianu$
Definitiile comunicarii variaza in functie de cadru de referinta folosit sau de conte/tul sau
prezinta inconvenientul ca nu refa particulatitatile diferitelor tipuri de comunicare.
ceste definitii pot fi impartite in doua mari categorii
-definitii de natura instrumentala (comunicarea fiind vazuta ca un proces liniar ce includeanumite
componente$
-definitii de natura analitic-investigata (comunicarea insemnand mai mult decat transmitere si
2
8/18/2019 Comunica Re 2
3/23
recaptare a unui mesa+
'umim comunicatie un sistem tehnic utilizat in comunicarea la distanta. Posta, telefonul,
telegraful, radioul, sunt mi+loace de comunicatie, utilizand diferite tipuri de semnale.
Comunicarea este un proces care atat in lumea animala, cat si in societatile umane, se transmit
de la un receptor la un emitator informatii, prin intermediul unor semnale sau sisteme de
semnale. cest proces implica o interactiune si are anumite efecte, producand o schimbare.
Comunicarea desemneaza orice proces prin care o informatie este transmisa de la un element
la altul, aceste elemente fiind de natura biologica ( e vorba de comunicatiile in sistemul nervos$,
tehnologica (procedeele de telecomunicatii$ sau sociala.
)eoria generala a comunicarii studiaza caracteristicile si relatiile dintre factorii de ordin
general care faciliteaza transferul unei cantitati de informatiee de la un obiect la altul si, pe baza
utilizarii unor metode operationale, recomanda cai de stabilire a unor regimuri optime decirculatie in cadrul diferitelor tipuri de sisteme.
4n acceptiunea sa generala, camunicarea reprezinta un mod de manifestare a gandurilor si
sistemelor cu a+utorul vorbirii, scrierii, gesturilor si mimicii, in scopul de a se face inteles.
4n acceptiuni speciale, comunicarea poate insemna o interventie orala in fata unu auditoriu7 un
mesa+ care e transmis pe linie erarhica intr-o organizatie7 un mi+loc prin care indivizii scapa de
singuratate printr-un schimb cu semenii lor.
timologia cuvantului are la baza termenul latin "communicare" , avand sensul " a pune incomun". 3rice mesa+ se refera atat la continut, cat si la relatie7 primul nivel arata transmiterea
unei informatii asupra unor fapte, opinii sentimente7 al doilea defineste natura relatiei dintre cei
ce ofera informatia. cesta este nivelul relational.
Petru a e/ista comunicare, se impun cateva conditii de intentie, un interlocutor, o situatie, un
conte/t, un cod, un mesa+ pentru o ibteractiune vervala e/plicita sau implicita.
Comunicarea implica interactiunea unor categorii de factori ce nu tin numai de capacitatea de
e/primare, ci cumuleaza elemente psihologice, sociale si situationale. Principalii factori sunt
a$ factori pshologici
!. cognitivi cunostinte generale, cunostinte specifice despre subiect, situatie, conte/t,
inteligenta, memorie7 nivel de dezvoltare
#. afectivi- atitudini generale (specifice, sentimente personalefata de subiect, motivatie fata de
situatie, gusturi personale, interese$
3
8/18/2019 Comunica Re 2
4/23
8. comportamentali personalitate, caracter, e/perinta generala, e/perienta verbala, orala,
scrisa, caracteristici personale (tinuta, voce, varsta, aparenta sociala, etc.$
b$factori interpersonali
!. lingvistici cod (limba$, registre, norme, conte/te.
#. sociali statut social, rol general, distanta actuala, cod cultural, limba+ comun.
c$ factori obiectivi
!. situationali loc fizic, timp, epoca, spatiu, distanta, zgomote materiale, durata, ritm,
canal(retea$
#. conte/tuali subiectul comunicarii, continutul comunicarii, distanta formala in cod, forma de
prezentare, inlantuirea enunturilor.
3 conditie esentiala a comunicarii o reprezinta adecvarea. mitatorul trebuie sa aiba un
limba+ adecvat, pentru a-si putea transmite eficient mesa+ul, in functie de obiectivele urmarite side identitatea destinatarului.
9nii autori analizeaza procesul comunicarii prin prima transferului de informatii, altii pun
accentul pe intentie, altii asupra stimulilor, accentuand importanta raspunsului sau reactiei.
)ransand tipologia numeroaselor definitii ale comunicarii, Denis *c:uail a precizat
cincisprezece astfel de formulari generale
-simboluri, vorbire, limba+
-intelegerea -receptarea, nu transmiterea mesa+ului-procesul - intreaga secventa a transmiterii
-reducerea incertitudinii
-interactiune, relatia - schimbul activ si orientarea
- transfer, transmitere - miscare conotativa in spatiu sau timp.
-legatira , unire
-trasaturi comune
-memoria, stocarea
-canal, purtator, ruta
-raspunsul discriminatoriu
-intentia- accentueaza faptul ca actele comunicative au un scop
-stimuli
-momentul si situatia- acordarea de atentie conte/tului actului comunicativ
4
8/18/2019 Comunica Re 2
5/23
-puterea - comunicarea vazuta ca mi+loc de influenta
Comunicarea reprezinta, intr-o alta tipologie, propusa de R. *erten
!. un proces simplu - in acest caz comunicarea poate fi
-transmitere
-act de tip stimul-raspuns
-interpretare
#. un proces simetric - comunicarea poate fi
-intelegere
-schimb
-impartasire
-relatie
-comportament social-interactiune
lementele componente ale comunicarii
Comunicarea este un proces comple/ format din cinci elemente care se interactioneaza
amitator, receptor, mesa+ul, canal, efectele pe care orice act de comunicare le poate produce
comunicarilor si feedbac;-ul.
Emitatorul
este o persoana, ungrup sau o institutie care formuleaza mesa+ul. cest mesa+ presupune o motivati, un scop.
Receptorul la randul sau poate fi o persoana, un grup sau o institutie, careia ii este adresat
mesa+ul. ceasta primeste mesa+ul, il decodifica, il prelucreaza, interpreteaza si da semnal de
raspuns (feedbac;-ul$.
-functia de reglare speciala prin fle/ibilitatea rolulilor si a functiilor indeplinite de diferiti actori
-functia socioafectiva, sporeste "siguranta interna" a actorilor marind semnificatia.
8/18/2019 Comunica Re 2
6/23
Conte/tul comunicarii
Principalele dimensiuni ale conte/tului comunicarii sunt cea fizica, cea temporala si cea
psihosociala.
Dimensiunea fizica este definita de elementele din mediul incon+urator care intervin in
procesul comunicarii. ona intima (?-@& cm$ este locul in care are loc comunicarea tactila si cea afectiva, vorbirea
avand un rol foarte neinsemnat . Daca in zona noastra intima acceptam persoane straine a+ungem
sa ne simtim stan+eniti, iritati.#. >ona personala (@&-!#& cm$ aceasta este impartita in dua categorii
zona accesibila persoanelor familiare (@&-%& cm$ si zona factorilor psihologici, a subiectului
conversatiei, a temperamentului national si de demnitatea locala a populatiei.
8. >ona sociala (@&-!#& cm$ acasta este impartita in care se realizeaza relatiile de serviciu fara
nici un fel de intiitate.
@. >ona publica (A 8.B m$
Dimensiunea temporala
timpul zilei influenteaza strategiile comunicationale si succesiuneareactiilor.
Dimensiune psihosociala vizeaza statusul social al partenerilor si al relatiilor dintre acestia,
aparenta la o anumita clasa sociala sau categorie profesionala, norme de comportament si
mentalitati.
Clasificari ae comunicarii
8/18/2019 Comunica Re 2
7/23
8/18/2019 Comunica Re 2
8/23
-stilul ocazional (comunicarea intre persoane necunoscute$
-stilul intim (a/at pe un cod personal$
Plecand de la aceasta clasificare, de la simplu la comple/ pentru interesaul asupra actului
comunicational se a+unge la clasificarea grupurilor mari ale organizatiilor
-stilul neutru (lipsa fondului afectiv in formele de e/primare$
-stilul familial (potentarea starii afective$
-stilul solemn (protocolar$
-stilul beletristic (marcat de bogatia de sensuri$
-stilul stiintific (bazat pe deductie si inductie$
-stilul administrativ (comunicare manageriala$
-stilul publicistic (transmiterea sub diferite forme a informatiei clar e/primate$.
Consideratii asupra comunicarii umane
Relatiile umane pot fi definite ca interactiuni ale comunicarii, ce se deruleazeaza in planul
social amplu care ar fi conceput in absenta proceselor de comunicare."Comunicarea reprezinta
ansamblul proceselor fizice si psihice prin care se efectueaza operatia de punere in relatie cu una
sau mai multe persoane in vederea atingerii unor anumite obiecte".
4n sens restrans comunicarea implica schimbul de mesa+e orale, scrise sau de alta natura, sub
forma carora informatia trece de la emitator la receptor in cadrul unor secvente de comunicare.
8/18/2019 Comunica Re 2
9/23
. C. bric (!??$ considera ca reciprocitatea detine un rol esential astfel incat "comunicarea
umana reprezinta modul fundamental de interactiuni psihosociala a persoanelor realizata prin
intermediul simbolurilor si al semnificatiilor social-generalizate ale realizarii, in vederea
obtinerii stabilitatii ori a unor modificai de comportament individual si de grup."
Putem considera ca procesul de comunicare reprezinta una din conditiile indispensabile
pentru functionarea si organizarea societatii. *ai mult,individul se numeste fiinta sociala si se
raporteaza la celalalt ca atare in masura in care comunica cu celalalt.
4ndividul traieste in mi+locul unor comunicari multiple, care acopera, in medie, !! ore din
cele #@, adica %?E din timpul activ zilnic, zilnic distribuite astfel
-scris E7
-citit !BE7
-vorbit 8? E7-ascultat @& E.Clasificare realizata de )imm (!?$.
Comunicarea interpersonalF
1e oferF trei perspective diferite Gn urma studiilor consacrate acestei teme
!. definiHie componenHialF transmiterea de mesa+e de cFtre o persoanF, recepHionarea lor de cFtre
o alta, cu un anumit efect, cu o anumitF oportunitate de feed-beec; imediatI
#. definiHie relationalF (diadicF$ comunicarea se deruleazF Gntre douF persoane care au stabilit orelatieI
8.definiHie progesivF ca fiind al unei dezvoltFri , de la comunicare impersonalF (formalF$ la cea
personalF (personalizatF$.
5. *iller (!%$ propune trei factori ca fiind importanHi pentru comunicarea interpersonalF
a$ predicHii determinate psihic participanHii GIi fundamenteazF predicHiile unii despre ceilalHi nu
pe aparenHa la un anumit grup, aIa cum este cazul comunicFrii, ci pe gradul de diferenHiere al
interlocutorului Gn raport cu propriul grup, adicF pe caracteristici psihice. Jn conte/tul contactelor
impersonale, rolul social Ii cultural al interlocutorului ne impune modul de interacHiune, Gn cazul
contactelor interpersonale, rolul psihic al interlocutorului ne dicteaza modul de interacHiune.
b$ date de rol e/plicativ despre celFlalt cunoaIterea unei persoane este insoHitF de predicHii
privind recHiile sale Gn varii situaHii Ii de e/plicaHii oferite comportamentului sFu.
9
8/18/2019 Comunica Re 2
10/23
c$ reguli stabilite cu cKt relaHia devine mai impersonalF, cu atKt normele sociale reglementeazF
mai puHin interacHiunea, iar interlocutorii stabilesc reguli proprii.
3biectivele comunicFrii interpersonale
4nterlocutorul este abordat e/clusiv prin prisma statutului sFu social, al profesiunii sau al
rolului pe care Gl +oacF Gn situaHia datF, fFrF a se lua Gn considerare trFsFturile individuale care Gl
singularizeazF, conferindu-i acea unicitate ce constituie caracteristica definitorie a persoanei.
RelaHia interpersonalF se GntemeiazF pe cunoaIterea unor date psihologice privitoare la
interlocutor. Putem astfel anticipa reacHiile partenerului de dialog Gntr-un mod mult mai eficient
decKt atunci cKnd ne adresFm unei persoane necunoscute.
Pentru ca o comunicare sF fie interpersonalF trebuie sF urmFreascF Iase obiective principale
Ii anume- CunoaIterea interioarF (autocunoaIterea$ care se bazeazF pe invitaHie la reciprocitate pe care o
presupune sinceritatea comunicatorului7- CunoaIterea lumii e/terioare se realizeazF prin schimbul de informaHii cu semenii, proces care Gi
oferF subiectului ocazia de a adFuga e/perienHei sale persoanele o parte din e/perienHele
acumulate de cei cu care intreHine relaHii interpersoanale7- 1tabilirea Ii menHinerea de relaHii semnificative cu alte fiinHe umane Gn scopul satisfacerii unor
nevoii fundamentale precum solidaritatea, prietenia sau dragostea7
- Persuadarea interlocutorului, influenHarea sau schimbarea opiniilor, convingerilor, credinHelor,atitudinilor sau a conduitei acestuia7
- +utorarea semenilor se realizeazF atunci cKnd aceItia au nevoie de consolare, susHinere moralF,
asistenHF sufleteascF7- ocul Ii distracHia, se includ un numFr mare de strategii comunicaHionale ce prezintF un caracter
ludic nerecunoscut ca atare.
1chema generala a comunicFrii interpersoanale
ParticipanHii au posibilitatea sF observe reacHia interlocutorilor chiar Gn timpul emiterii
mesa+ului propriu. Procesul transmiterii de informaHie se desfFIsoarF intre actori cu statut
comunicaHional identic. mbii participanHi trebuie sa posede atKt o competenHF comunicativF, cKt
Ii o capacitate de a performa, Gn sensul definit pentru domeniul limbii lui 'oam Choms;L.
8/18/2019 Comunica Re 2
11/23
ingvistul american , 'oam Choms;L, a numit competenHF lingvisticF McunoaIterea
internalizatF a sistemului de reguli al unei limbi de cFtre vorbitori nativi ai acesteiaN Ii
performanHF Mactualizarea competenHei prin uz lingvisticN.
5eneralizKnd noHiunea de competenHF lingvisticF, Dell OLmes a introdus conceptul de
McompetenHF comunicaHionalFN GnHeles ca Mansamblul de cunoItinHe lingvistice, interacHionale Ii
culturale internalizate de voribtorul nativ al unei limbi care Gi permite sF se manifeste adecvat Gn
conte/te comunicative specifice.
DupF cum se observa Gn figurF, feedbac;-ul constF Gntr-o Gngustare a performanHei emiHatorului
ca urmare a observarii de cFtre acesta a efectelor mesa+ului nostru Gi vom oferi lFmuriri
suplimentare dacF pare incKntat Gi vom spune Gn continuare, dacF se infurie Gl vom calma. Prin
autofeedbac; se pot produce numeroase modificari la nivelul performanHei adicF pe baza
observFrii de cFtre emiHator a propriului comportament comunicHional. Cel care vorbeIte se Iiaude vorbind, la fel cum Ii cel care scrie GIi urmFreIte scrisul, avKns astfel posibilitatea de a
aduce corecHii performanHei sale.
Jn mod obiInuit feedbac;-ul a+utF la adaptarea performanHei la condiIiile concrete ale
situaHiei de comunicare, el poate, mai ra, sF conducF Iila ameliorarea competenHei. >gomotul este
un at element care intervine Gn schema comunicFrii, acesta este produs al unei surse de bruia+ ce
intervine pe canalul de transmitere alterKnd semnalele Ii distorsionKnd mesa+ul recepHionat. Jn
condiHiile de bruia+, emiHatorul se vede obligat sF performeze. *esa+ul nu poate trece eficient dela sursF la destinatar decFat dacF el se referF la un domeniu de cunoItinHe comun celor doi
participanHi.
3 altF trFsFturF importantF a comunicFrii interpersonale este aceea cF se desfFIoarF intr-un
conte/t, principalele dimensiuni ale acestuia sunt cea spaHialF, cea temporalF, cea psihologicF Ii
cea socialF. Pro/emica a evidenHiat cKt de mult variazF modul de a comunica Gn funcHie de
distanHa dintre interlocutori.
Conte/tul psihologic impune restricHii felului cum comunicFm. 4ronia Ii comportarea
glumeaHF sunt incompatibile cu un antura+ dominat de tristeHe. 'ici condiHiile sociale nu sunt de
negli+at. tunci cKnd ne adresFm unui interlocutor, ne adresFm lui Gn funcHie de statutul social al
persoanelor care ne sunt de faHF.
CondiHiile comunicFrii interpersonale eficiente
11
8/18/2019 Comunica Re 2
12/23
Cele mai importante conditii pentru a un bun mers al comunicFrii interpesonale sunt
!. Francheţea cel mai dera+ant intr-o conversaIie este sF constaHi cF interlocutorul e nesincer,
cF incearcF sF te inducF Gn eroare asupra intenHiilor tale, cF incearcFsF te manipuleze pentru a
obHine unele avanta+e personale. DimpotrivF, GHi cKItigF Gncrederea atunci cKnd are o atitudine
deschisF, GHi cKItigF Gncrederea, chiar Ii atunci cKnd opiniile e/primate GHi contrazic propriile
convingeri.
)rebuie sF manifeIti francheHe Ii Gn cazul Gn ipostaza de receptor, Gn sensul de a recepHiona
cu onestitate la mesa+ele interlocutorului.
3 dovadF mai MsubtilFN de necesitate este lipsa de reacHie. )Fcerea are valenHe pozitive doar
atKta vreme cKt Gi permite celuilalt M sF GIi verse sacul M, dar Gn continuare Gl poate GndepFrta chiar
Gn mai mare mFsurF decKt e/primarea dezacordului. Contrazicerea este o formF de participare la
problemele care Gl frFmKntF pe celFlalt, pe cKnd nepFsarea este perceputF ca o ofensF.#.Solicitudinea. 4nterlocutorul aIteaptF de la tine Ii un sfat, o vorbF bunF, nu mai este
suficient doar sF fii sincer cu el. 1olicitudinea consta in disponibilitatea de a-Hi a+uta
interlocutorul , cu vorba sau= Ii cu fapta. Prin manifestarea acestuia are numai de cKItigat.
8. Empatia este Mabilitatea specific umanF de transpunere psihologicF a eului Gn psihologia
celuilaltN. mpatia presupune MpFtrunderea imaginativF a unui individ Gn gKndirea, trFirea, modul
de a acHionaa celuilaltN, prin intermediul unui Mfenomen de rezonanHF, de comunicare afectivFN.
PoHi empatiza Ii o persoanF care te urFIte, identificarea mentalF cu ea GHi furnizeazF Gn acestfel informaHii care GHi permite sF anticipezi miIcFrile urmFtoare ale adversarului. Jn comunicare
emptia este cea care ne a+utF sF fim mai inHelegFtori, intrucKt plasarea noastrF pe poziHia
interlocutorului GngrFdeIte tendinHa noastrF de a +udeca nenuanHat comportamentul acestuia.
@. Atitudinea pozitivă. 4deal pentru ca aceasta sF se reflecte asupra a trei componente ale a
cinteracHiunii. Jn primul rKnd faHF de interlocutor. ste necesarF ca atitudinea pozitivF sF fie
comunicatF e/plicit partenerului, pentru cF astfel Gl vom face sF se simtF Gn largul sFu, sF
participe mai activ la interactiune.
Jn al doilea rKnd faHF de propria persoanF.Cel care din timiditate sau scrupule e/cesive, lasF
impresia cF nu are nici el prea mare Gncredere Gn spusele proprii va gFsi cu greu un partener de
discuHie care sF Gi accepte fFrF rezerve opiniile. *odestia nu-l a+utF pe comunicator sF cKItige
adeziunea celorlalHi, Gn timp ce buna pFrere despre sine GIi dovedeIte adesea eficienHa persuasivF.
12
8/18/2019 Comunica Re 2
13/23
Jn al treilea rKnd este de dorit ca sentimentul pozitiv sF se manifeste Gn raport cu situaHia de
comunicare insFIi. Rareori vei continua o conversaHie dacF observi cF schimbul de idei nu este
apreciat, cF Gl plictiseIti sau Gl enervezi.
&. Egalitatea. Jn afara atematicii unde egalitatea se limiteazF strict la domeniul cantitFHii,
termenul posedF un mare grad de ambiguitate.
galitatea dintre oameni are foarte puHin de a face cu definiHia riguroasF a egalitFHii, pentru ca
nu se referF la aspecte mFsurabile ci doar la revendicarea unui tratament legal nediscriminatoriu,
adicF la o egalitate Gn drepturi.
unul mers al comunicFrii depinde , Gntr-un fel sau altul de gradul de homofilie
(similaritate$ sau de heterofilie (deosebiri$ dintre participanHi. 'e referim nu numai la nivelul de
educaHie ci Ii la apartenenHa religioasF, opinie politicF, categorie de vKrstF, interese profesioanele.
mpatia este mai usor de realizat intre persoane homofile. 'e punem greu Gn pielea cuiva foartediferit de noi. )ot homofilia este Ii o bunF premisF pentru Gndeplinirea egalitaHii Gn comunicare,
cFci persoanele care se aseamanF GIi vor acorda unul altuia un tratament egal. JnHelegKndu-l mai
bine pe celalalt nu se vor teme de eventualele consecinHe negative ale sinceritFHii. 1olicitudinea
are Ii ea un cKmp mai larg de manifestare deoarece Gl a+uHi mai cu dragF inimF pe un om atunci
cKnd Gl GnHelegi.
Cu toate aceste avanta+e homofilia prea avansatF sFrFceIte comunicarea. Pentru ca un schimb
de idei sF fie cu adevFrat fertil, este necesarF o anumitF heterofilie a participanHilor Gn raport cusubiectul abordat, altminteri ei nu prea au ce noutFHi sF GIi comunice unul altuia.
Comunicarea in sine poarta patru intelesuri ma+ore
!- comunicarea este vazuta ca o intelegere atat a mesa+elor primate pe diferite canale de
comunicare de la diferite mi+loace de comunicare, cat si ca intelegere intre doua personae, intre o
persoana si un grup, sau intre doua grupuri.
#-notiunea de comunicare inseamna si comunitate, e/istent grupurilor precum si a structurilor
sociale pe care acestea le dezvolta.
8-notiunea de comunicare implementeaza la nivelul mentalului olectiv, automat si notiunea de
participare. Comunicarea este vazuta ca un process, care, de altfel, implica participarea din
partea membrilor grupurilor, e un process de transfer si contransfer informational, care nu poate
e/ista in absenta membrilor acestora.
13
8/18/2019 Comunica Re 2
14/23
@- cel de al patrulea inteles pe care il ofera comunicarea este cel de organizare. cceptiunea de
organizare se aproprie foarte mult de conceptual de relatii publice. laturi de organizare se
gaseste si controlul de actiune iar comunicarea reprezinta liantul dintre cele doua concepte,
deoarece datorita comunicarii este posibila atat actiunea organizata cat si organizarea actiuniiN2
Comunicarea interpersonala implica in mod obligatoriu e/istenta a minimum doi parteneri
de discutie participanti in procesul de comunicare. 9n asemenea tip se poate e/tinde si la alte
personae, care pot lua si ele partea la derularea procesului de comunicare.
Atractia interpersonala
'evoia aproprierii de alti oameni este resimtita in orice etapa a vietii sociale, nevoia de a avea
legaturi care permit mentinerea unor interactiuni pozitive de lunga durata. 'evoia aprecierii estereflectata de dorinta de stabilire a unor legaturi cu alti oamnei, care permit mentinerea unor
interactiuni pozitive de lunga durataN2
ceasta nevoie de apropriere reprezinta fundamental e/istentei umane7 este atemporal si
depaseste granitele culturii. a permite perpetuarea biologica si e/perimentarea sentimentului de
siguranta, acceptare si iubire.
Psihologii sociali au consacrat mult mai multa atentie cercetarilor si speculatiilor teoretice
care e/plica mecanismele fenomenelor sociale negative, cum ar fi agresiunea, pre+udecatile sauconflictele. stfel de fenomene cum ar fi prietenia, au fost lasate in seama psihologilor
personalitatii, iar iubirea poetilor, filosofilor si se/ologilor. a sfarsitul anilor saizeci si inceputul
anilor saptezeci ai secolului trecut, psihologii sociali au inceput sa observe ca nu se poate
intelege pe deplin dinamica relatiilor interpersonale fara sa se tina cont si de aceste fenomene.
Psihologii au reusit sa transpuna asemenea fenomene eterice, precum dragostea, atasamentul sau
prietenia, in limba+ul e/perimentelor si, in consecinta, sa formulize teorii despre atractia
interpersonala.
Prietenia
14
8/18/2019 Comunica Re 2
15/23
tunci cand suntem rugati sa enumeram cateva caracteristici ale unui prieten adevarat,
oamenii manifesta o viziune unanima. Prieten este considerate persoana a carei prezenta ne face
placer, care ne ofera in mod spontan spri+inul in situatii grele, care este sincera si de incredere, ne
intelege si ne impartaseste pasiunile, pe scurt o persoana care ne creeaza sentimentul de
egalitateN 2
1pri+inul semnifica acordarea unui a+utor sub forma materiala sau psihologica. Prietenul
observa cu usurinta si singur, aproape intuieste situatiile in care avem nevoie de o anumita forma
de a+utor si=sau ne-o ofera spontan atunci cand apelam la ele. 1pri+inul semnifica oferirea
a+utorului sub forma materiala sau psihologicaN2
Cu toate ca in relatiile de prietenie guverneaza principiul reciprocitatii, prietenii se
straduiesc sa nu tina scorul in timpul schimbului de servicii prietenestiN. 9na dintre parti poate
veni in a+utorul celeilalte vreme mai indelungata, fara sa astepte o recompense imediata. Cu toateacestea, nu principiul echivalentei, ci al proportionalitatii permite mentinerea unei prietenii
armonioase si de lunga durata.
+utorul nu este, de asemenea, un ordin sau o obligatie, ci mai degraba o propunere, a carei
nerealizare imediata si integral nu trebuie sa tulbure armonia relatiei.
Din punct de vedere psihologic spri+inul apare in primul rand pentru a favoriza sanatatea
fizica.
8/18/2019 Comunica Re 2
16/23
prin semnale paralingvistice, de genul mhmQN,prin dorinta de a intelege bine mesa+ul transmis
precum si prin transpunerea propriului sinein sentimentele e/primate.vand parte de un astfel de
interlocutor, efectul este o mai buna intelegere a sinelui si redreseaza starea de spirit.
scultarea activa este reflectata de crearea in celalalt a unei atmosphere de respect si
acceptarea deplina. Cel care asculta se serveste de semnale paralingvistice, care stau marturie a
interesului si empatiei resimtite si comunica verbal intelegerea pentru starile emotionale ale
celuilalt.N2
Dictionarele definesc prietenul drept persoana care sustine o alta persoana , ori o a+uta
direct, incura+and-o, avand intre ele relatii de bunavointa reciproca.Prietenii sunt personae care
se simpatizeaza unul pe altul si se bucura sa fie impreuna in anumite ocazii sa resolve anumite
actiuni. Prietenia nu se bazeaza pe niste reguli bine definite referitoare la cine sunt prieteni si ce
realizeaza impreuna.Prietenia este perceputa ca un fapt obisnuit, vechi de cand lumea. Prietenisunt oameni care se plac, sunt cei a caror companie ofera satisfactii, sunt cei care a+uta si se
inteleg sunt cei in care ai incredere. Prietenia are grade diferite de intimidate de la simple
cunostinte pana la prietenul cel mai intim.
bilitatea sociala este o component a atractiei personale. 4ntalnirile obisnuite ale prietenilor
si interdependent constituie un pas important in dezvolatrea priteniei.
Cei care descopera ca sunt intr-o relatie inechitabila si comunicarea lor devine disfunctionala
incearca refacerea echilibrului prin intarirea echitatii reale, reinstalarea echitatii psihice, ruperearelatie.
0alster si 0alster considera capartenerii aflati in comunicare prin intermediul prieteniei
evalueaza costurile si beneficiile relatiei si in functie de potentialul satisfacerii affective relatia se
stinge, este continuata, se cimenteaza.4n perioada adolescentei prietenii a+uta sa capete e/perienta
pe multiple planuri, inclusive in culegerea unui partener de iubire.
4n perioada de maturitate unde pritenia este necesara in umplerea golurilor affective si
sociale. Prietenia nu se conduce dupa reguli si legi formale ca in cazul maria+ului, aici putem
vorbi de un cod nescris de reguli, care odata respectate determina realizarea unei prietenii.
Iuirea
16
8/18/2019 Comunica Re 2
17/23
4ubiea reprezinta una dintre cele mai puternice emotii omenesti ca forta motivatoare visam la
ea, traim pentru ea, pentru ea ne dam chiar si viata uneori. 4ubirea capata mai multe forme,
cuprinzand iubirea romantic, parinteasca fata de copil si a copilul fata de parinti, iubirea fraterna
sau iubirea dintre parteneri si prieteni. 3amenii simt, de asemenea, iubirea pentru Dumnezeu,
tara, animale.
'otiunea de iubire se dovedeste universalaN2. ntropologii au descoperit in peste !&? de
culori analizate dovezi verbale si scrise ale e/istentei notiunii de iubire romantic.
1ternberg (!B$ a descris natura iubirii in conceptual sub numele de triunghiul iubirii.
)riunghi, deoarece iubirea este alcatuita din trei component pasiune, intimidate si anga+are.
Pasiunea este component emotional-erotica. a este caracterizeaza de stari clare de e/citatie
fiziologica ca reactive la vederea persoanei iubite sau chiar la gandul ei. l este oglindit de
dorinta de a ramane alaturi de persoana respective si de durerea nascuta chiar si de o clipa dedespartire.
4ntimitatea sentimental detinerii unor legaturi puternice si a aproprierii psihologice intre doi
oameni. 4mplica si capacitatea de a isi deschide sufletul in fata partenerului si participarea la cele
mai ascunse ganduri si actiuni.
nga+area component a iubirii care semnifica decizia de a ramane alaturi de partener la bine
si la rau, dupa cum preaslaveste formula +uramantului matrimonial.
Combinatiile acestor trei component produc diverse variante ale iubirii. 4ubirea care este bazata pe pasiune si intimidate are un character romantic. 4n momentul in care dispare pasiunea
iubirea devine una prieteneasca. Cand nu mai e/ista pasiune si intimidate si e/ista totusi
anga+are- vorbim despre o iubire goala.
Cu timpul, partenerii impartasesc tot mai multe aceleasi sisteme de valori si uneori se a+unge
chiar la adaptarea reciproca a personalitatii. 1e va observa asemanarea fizica intre parteneri prin
modul de a se imbraca, gesture, e/presia fetei.
Psihologii sociale au afirmat fara umbra de indoiala ca unul dintre secretele importante ale
mentinerii unei relatii este modul de comunicare. 4n relatiile reusite sotii stiu sa se asculte unul
pe celalalt si tin cont de parerea partenerului. aicareala reciproca si invinuirea celuilalt sunt
specific pentru relatiile nereusite. ste mai de graba ventilarea propriei tensiuni, fara sa vrei sa
pleci urechea la nevoile partenerului, decat o incercare de gasire a asolutiei problemei.N2
8/18/2019 Comunica Re 2
18/23
casnicie buna nu elimina deloc aparitia conflictelor, dar problema se prezinta in mod constructiv,
partenerii cautand impreuna un mod de rezolvare a situatiei despre care au pareri divergente.
Relatiile de cuplu sunt indicative pentru maniera de comunicare intrucat reflecta maniera
personala de elaborare a influentelor fundamentale ale celorlalti in relatia intima, de cuplu,
fiecare individ se comporta conform cu ceea ce a putut sa faca din ceea ce au facut parintii luiN2
*otivele nevoii de cuplu sunt mult multiple renastere afectiva, incapacitatea de traire
fericita solitara, descoperirea sensului personal si a identitatii, echilibrare si implinire. /ista insa
si motivatii pentru a respinge viata de cuplu infern sufocant al datoriei, al controlului, agresiunii
si nefericirii. Comunicarea de cuplu isi produce dinamica prin cele doua categorii de motivatii.
4ntalnirea cu un necunoscut debuteaza cu o stare de alerta care consta in necesitatile
autoconservatoare ale individului legate de securizare in primul rand. 1trainul este astfel cercetat
cognitive dar mai ales afectiv ceea ce conduce la constituirea primei impresii. 1untem inchisi sau deschisi fata de straini dupa cum am fost invatati sa ne traim pe noi
insine in oglinda celuilalt cu nevoia de a fi placuti, cu neliniste.
pare fenomenul transferului atunci cand traim in actualitatea relatiei a unor continuturi
psihice dobandite in situatia anterioara.
8/18/2019 Comunica Re 2
19/23
Cu sau fara e/istenta regulilor, oamenii se vor indragosti, vor suferi, se vor casatorii, vor fi
fericiti, vor avea copii. 'evoia de a comunica intre se/e si varste diferite nu elimina aspectul
istoric al dragostei si casatoriei. tunci cand apar deficiente in comunicarea intrafamiliara vor fi
generate de violent, infantilism, lipsa unor modele solide de conduita parentala.
!omunicarea si relatiile parinti"copiii
cest tip de relatie presupune un mecanism deosebit in care se realizeaza un model, un
patern de conduit. Parintii reusesc sa socializeze copii prin modificarea si perfectionarea stilului
de interrelationare din copilarie. Copiii pun intrebari la care parintii incearca sa raspunda adecvat
pentru dezvoltarea psihica a copilului. 4n adolescent, central de greutate al comunicarii sedeplaseaza la nivel e/clusive familiar la nivelul grupului de colegi si prieteni. Daca copii sunt
respinsi de catre parinti acestia sunt predispusi catre delicventa, agresivitate, conduita atipice.
stfel avand foarte putine sanse sa fie prietenosi si de a avea un comportament civilizat, de a
purta de gri+a altora.
Comportamentul parintilor este caracterizat prin caldura afectiva, rasplata acordata pentru
merite aceasta avand o consecinta favorabila in achizitionarea de catre adolescent a
independentei de a avea o identitate, auto-evaluarii. 4n familiile cu dezvoltare normaladolescentii sunt mult mai cooperanti, sunt veseli, invata sa spuna glume, sa rada si sa se bucure.
Relatiile la locul de munca
a locul de munca oamenii isi fac prieteni, au sansa sa fie respectati, sa le creasca
sentimental propriei valori, iar uneori chiar sa se autorealizeze pe deplin, adica sa se implineasca
prin sarcinile pentru care sunt parca facuti sa le indeplineasca.
3amenii comunica in companii prin schimbul de informatii si fac acest lucru pentru
atingerea a doua scopuri. Primul este sincronizarea sarcinilor e/ecutate de anga+ati.3amenii
comunica in companie, de asemenea, in scopul satisfacerii nevoilor socio-psihologice, cum ar fi
19
8/18/2019 Comunica Re 2
20/23
legarea unor prietenii, e/perimentarea recunoasterii manifestarea propriei superioritatii fata de
altiiN2
Comunicarea reprezinta procesul schimbului de informatii intre indivizi sau grupuri. 4ntr-o
companie acest schimb serveste la coordonarea sarcinilor care urmarea stingerea scopurilor
firmei respective si mentionarea legaturilor neofociale intre anga+ati.
Structurile oficiale de comunicare
ceasta structura reflecta sistemul dependentelor e/istente in cadrul unei companiicine,
cui, ce, in ce ordine, cat de des si sub ce forma este obligat sa transmita informatiile.
Comunicarea oficiala semnifica un flu/ de informatii-de obicei, dar nu e/clusive-
referitoare la sarcinile in cadrul unui sistem de dependente characteristic pentru firma respective,
care este reflectat de ierarhia autoritatiiN 2 1tructurile oficiale sunt construite dupa rangul autoritatii. ceasta structura ierarhica
cuprinde trei modele fundamentale de structuri ale comunicarii oficiale in cadrul unei organizatii
si astfel avemcomunicare in +os, comunicare in sus si comunicare orizontala.
4n +os circula informatiile care provin de la conducerea companiei, informatia ce vine sub
forma de ordine, directive si instructiuni. Conducerea este cea care decide care dintre
informatiile primite mai devreme de +os vor fi transmise inapoi si care nu si mai ales ce
interpretare li se va da celor dintai, inainte de a fi trimise nivelelor inferioare. Comunicarea in +os reflecta sistemul de curgere a informatiilor de la nivelele superioare la
cele inferioare.ceste informatii capata forma unor ordine, directive si instructiuniN 2.
4n cadrul acestui tip de comunicare informatiile pot fi deformate, mai ales atunci cand
acestea au un character verbal.1istemul postei electronice faciliteaza astazi acest process din
punct de vedere tehnic.N Comunicarea in sus reflecta sistemul de curgere a informatiilor
provenind de la nivelele mai mici catre nivelele de conducere.a cuprinde mai ales informatii
despre nivelul de e/ecutie al sarcinilor. *ai rar vizeaza propunerile de schimbari, idei noi sau
plangeriN2
cest tip de comunicare se caracterizeaza prin deformari intentionate care subliniaza succsele
si trece sub tacere inadverentele, insuccesele si erorile. versiunea fata de transmiterea unor
informatii negative in interiorul companiei este cunoscuta sub numele de efectul pssstN. cest
20
8/18/2019 Comunica Re 2
21/23
efect semnifica tendinta functionarilor de a tainui informatiile negative, care ar trebui sa fie
transmise nivelelor superioare ale conducerii companiei.
Cercetarea oblica in sus are loc atunci cand functionarul cauta sa se consulte nu cu seful sau
direct, ci cu un alt manager, pe care il priveste ca mult mai competent in problema respective.
Comunicarea orizontala cuprinde schimbul de informatii intre functionarL de acelasi nivel.
ste mai putin controlata de nivelele superioare de conducere, servind totodata la mentinerea
legaturilor socialeN2. ceasta comunicare cuprinde mai multa tolerant fata de schimbul de
nformatii e/traprofesionale decat comunicarea oficiala in cadrul companiei, servind mai ales la
schimbul de informatii referitoare la sarcinile e/ecutate.
argonul intr-o companieQ. 3data cu cresterea gradului de specializare se servesc de un
limba+ tot mai restrains, mai ermetic, care poarta numele de +argon. argonul este un limba+
specializat, creat pentru nevoile unui grup profesional. l faciliteaza comunicarea in cadrul uneianumite specialitati, fiind de neinteles sau pe deplin inteles pentru persoanele din afara acestui
mediu. argonul professional faciliteaza comunicarea in cadrul unei companii, functionarii fiind
nevoiti s ail invete repede. argonul devine o problema atunci cand e/ista necesitatea de a se
intelege cu persoanle din afara domeniului de activitate vizat.
argonul calculatorului are o sfera de aplicabilitate universal.3data cu zorii erei
calculatoarelor, informaticienii romani, la fel ca si cei din alte tari, au preluat multi termini
americani e-mail, pc, softSare apeland in acest sens la pronuntia romaneasca. Posta electronic reprezinta o solutie de comunicare gratie rapiditatii cu care a+ung
informatiile la toti functionarii interesati de problema respective, inclusive de cei aflati in filialele
localizate in strainatate. cest tip de comunicare elimina posibilitatea de a se deforma informatia.
/ista insa si dezavanta+e ca supraincarcarea, spiona+ul industrial are o sarcina mai usoara,
increderea e/trema in infatibilitatea tehnologiei.
Comunicarea neoficiala vizeaza schimbul de informatii intre functionarL in afara
controlului structurilor oficiale ale companiei. a se refera nu numai la problemele personale, ci
si la cele de serviciuN 2
Comunicarea neoficiala reprezinta o sursa importanta de informatii schimbate in interiorul
companiei, la fel ca si comunicarea oficiala. a creeaza opiniile si standardele functionarilor. 1-a
dovedit ca oamenii nu isi parasesc serviciul la intamplare, ci ca urmare a raspandirii unor
informatii pe canalul neoficial. cest fenomen capata forma efectului avalansei informatia
21
8/18/2019 Comunica Re 2
22/23
transmisa initial unei singure persoane a+unge ulterior la alte doua, trei, cinci , aceste doua
persoane transmit mai departe informatia altor doua, trei si tot asa.
fectul avalansei semnifica violent cu care se raspandesc informatiile pe canalul neoficial7 o
persoana transmite o informatie altor doua persoane, fiecare dintre acestea va spune despre asta
altor doi cunoscuti.
Relatiile din grupurile de lucru sunt definite de cele de acasa sau de cele cu prietenii.
cestea se bazeaza pe cooperare in grupuri organizate si ierarhice. 4erarhia are un mare efect cu
altii. 1ugerand cateva coordinate
-statutul egal in interiorull grupului de lucru ( in astfel de grupuri este mai mare si mai usor de
stabilit$
-oamenii cu statut diferit (relatiile sunt mai dificile daca unul este sef si celalalt subaltern
creandu-se o anumita distanta intre ei$. 3amenii petrec la seviciu o mare parte din timpul lor, cu persoane diferite sau cu acelasi
statut. stfel identificandu-se mai multe niveluri de intimidate
-colegi de serviciu (colaborarea superficiala$
-membrii ai unui grup strans(sunt foarte apropriati si isi permit glume, sa ia parte la dineuri$
- prieteni de munca(nu se invita acasa, nu se intalnesc in timpul liber dar se inteleg foarte bine in
rezolvarea unor problem de serviciu$
-prieteni sociali(prieteni in adevaratul sens al cuvatului dobanditi in cadrul relatiilor de serviciu$.
Relatia sef"sualtern
1eful este cel care are cel mai multa e/perienta sau stie mai mult despre organizare si
conducere fiin desemnat din afara grupului de munca sau in interiorul sau. 1eful este cel care
poate recompensa sau sanctiona.1ubalternii au puterea de a se asocial formand o putere colectiva
fata de care seful ramane dependent neputand sa-i conceieze pe toti, obligat fiin sa le satisfaca
nevoile.
9neori conducatorul poate sa lucreze in aceeasi incapere cu subalternii putand astfel sa
pastreze contactul cu acestia. 1pre deosebire de relatia de prietenie, acasta pare ca superficial,
foarte inegala si uneori ostila si de concurenta. 4n ea sunt intalnite doua tabere care sunt nevoiete
sa comunice intre ele.1uperiorul apare ca sursa ma+ora de conflict si ca sursa slaba de satisfactie.
22
8/18/2019 Comunica Re 2
23/23
arierele care sunt formate in cadrul acestui tip de relatie pot fi reduse prin utilizarea unor
capacitati ale superiorului printr-o atitudine de preocupare si de interes pentru ceilalti.
23
Top Related