Comunica Re 2

8/18/2019 Comunica Re 2

1/23

Importanta comunicarii in relatiile interumane

Comunicarea s-a dezvoltat ca disciplina de studii, in Romania, la sfarsitul secolului XX, prin organizarea de sectii si catedre cu acest specific in universitati, communicarea nu poate fi

considerata o stiinta de frontiera datorita interferentelor sale cu sociologia, psihologia,

antropologia , lingvistica, filozofia culturii, stiinta informarii. Din acest motiv comunicarea a fost

abordata din perspective multiple.

Prima atestare a acestui , cub forma "comunicatie", in limba romana, dateaza dupa

"Dictionarul imprumuturilor latino - romanice in limba romana veche" (ucuresti !#$, din

anul !%!& si apare la 'iculai Costin, in "etopisetul )arii *oldovei", cu sensul de legatura,

constact, venind din latina.

*ultitudinea incercarilor de definire a conceptului de comunicare implica nuante si conotatii,

dar graviteaza in +urul unui nucleu comun de intelesuri

a$ d.p.d.v phihologic- comunicarea reprezinta o relatie intre indivizi " comunicarea este in

primul rand o perceptie. a implica transmiterea, intentionata sau nu, de informatii destinate sa

lamureasca sau sa influenteze un individ sau un grup de indivizi receptori."

urelian ondrea da o definitie logica " e/ista comunicare de fiecare data cand un organism

oarecare, in particular un organism viu, poate afecta un alt organism modificandu-l saumodificandu-i actiunea, pornind de la transmiterea unei informatii".

b$ d.p.d.v. sociologic comunicarea este privita ca "un ansamblu de modalitati - retele de

transmitere, echipamente individuale si autonome - care permite punerea la dispozitia unui

public destul de larg a unei multitudini de mesa+e."

0ilbur 1hramm a definit comunicarea ca pe un proces prin care se stabileste o comunicare sau

o identitate de reflectii, conceptii intre un emitator de mesa+e si un receptor, printr-un canal de

comunicare.

1


2/23

/emple de definitii ale comunicarii

2 "Comunicarea este un instrument al actiunii umane. 3amenii se servesc de ea pentru a actiona

aspra sentimentelor si situatiilor" (le/ *ucchelli$

2 Comunicarea este "esenta legaturilor interumane o primata prin capacitatea de a descifra,

permanent, sensul contactelor sociale realizate cu a+utorul simbolurilor si al semnificatiilor

social-generale, in vederea obtinerii stabilitatii ori a unor modificari de comportament individual

sau la nivel de grup" (aurentiu 1oitu$

2 "Comunicarea devine un proces prin care un emitator transmite informatiile receptorului prin

intermediul unul canal cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte." (4.4. van

Cuilemburg, 3. 1cholten, 5.0. 'oomen$

2 "1tiinta comunicarii reprezinta tehnicile si regulile comunicarii care asigura asociatia si

indemanarea unei persoane de a transmite mesa+e, informatii, opinii, sfaturi, sentimente, ganduricatre o alta persoane sau un grup, direct sau prin intermediul unei metode si instrumente

traditionale sau moderne." (le/andru Puiu$

2 6Ca esenta a legaturilor umane, comunicarea reprezinta ansamblul proceselor fizice si psihice

prin care se efectueaza operatia de punere in relatie cu una sau mai multe persoane in vederea

atingerii unor anumite obiective" (4rena Chiru$

2 "Comunicarea este un proces in care un emitator ($ numit si sursa de comunicare, ransmite un

mesa+ (*$ sau un repertoriu de mesa+e (Rm$ ce contine un repertoriu de continuturicomunicationale, prin intermediul unui canal (C$, catre un receptor(R$, numit si destinatar,

audienta sau public receptiv care primeste mesa+ul." (milian *. Dobrescu$

2 "Comunicarea umana este un proces tranzactional, unul de predare-primire, in care se schimba

semnificatii, idei dar si energii, emotii, sentimente sau chiar bunuri, fie de la un individ la altul

fie intr-un grup restrans, fie catre publicul larg.3biectivul interlocutarii umane este acela de a-l

face si interlocuta sa simta, sa gandeasca sau sa se comporte intr-un fel anume" (1tefan Prutianu$

Definitiile comunicarii variaza in functie de cadru de referinta folosit sau de conte/tul sau

prezinta inconvenientul ca nu refa particulatitatile diferitelor tipuri de comunicare.

ceste definitii pot fi impartite in doua mari categorii

-definitii de natura instrumentala (comunicarea fiind vazuta ca un proces liniar ce includeanumite

componente$

-definitii de natura analitic-investigata (comunicarea insemnand mai mult decat transmitere si

2


3/23

recaptare a unui mesa+

'umim comunicatie un sistem tehnic utilizat in comunicarea la distanta. Posta, telefonul,

telegraful, radioul, sunt mi+loace de comunicatie, utilizand diferite tipuri de semnale.

Comunicarea este un proces care atat in lumea animala, cat si in societatile umane, se transmit

de la un receptor la un emitator informatii, prin intermediul unor semnale sau sisteme de

semnale. cest proces implica o interactiune si are anumite efecte, producand o schimbare.

Comunicarea desemneaza orice proces prin care o informatie este transmisa de la un element

la altul, aceste elemente fiind de natura biologica ( e vorba de comunicatiile in sistemul nervos$,

tehnologica (procedeele de telecomunicatii$ sau sociala.

)eoria generala a comunicarii studiaza caracteristicile si relatiile dintre factorii de ordin

general care faciliteaza transferul unei cantitati de informatiee de la un obiect la altul si, pe baza

utilizarii unor metode operationale, recomanda cai de stabilire a unor regimuri optime decirculatie in cadrul diferitelor tipuri de sisteme.

4n acceptiunea sa generala, camunicarea reprezinta un mod de manifestare a gandurilor si

sistemelor cu a+utorul vorbirii, scrierii, gesturilor si mimicii, in scopul de a se face inteles.

4n acceptiuni speciale, comunicarea poate insemna o interventie orala in fata unu auditoriu7 un

mesa+ care e transmis pe linie erarhica intr-o organizatie7 un mi+loc prin care indivizii scapa de

singuratate printr-un schimb cu semenii lor.

timologia cuvantului are la baza termenul latin "communicare" , avand sensul " a pune incomun". 3rice mesa+ se refera atat la continut, cat si la relatie7 primul nivel arata transmiterea

unei informatii asupra unor fapte, opinii sentimente7 al doilea defineste natura relatiei dintre cei

ce ofera informatia. cesta este nivelul relational.

Petru a e/ista comunicare, se impun cateva conditii de intentie, un interlocutor, o situatie, un

conte/t, un cod, un mesa+ pentru o ibteractiune vervala e/plicita sau implicita.

Comunicarea implica interactiunea unor categorii de factori ce nu tin numai de capacitatea de

e/primare, ci cumuleaza elemente psihologice, sociale si situationale. Principalii factori sunt

a$ factori pshologici

!. cognitivi cunostinte generale, cunostinte specifice despre subiect, situatie, conte/t,

inteligenta, memorie7 nivel de dezvoltare

#. afectivi- atitudini generale (specifice, sentimente personalefata de subiect, motivatie fata de

situatie, gusturi personale, interese$

3


4/23

8. comportamentali personalitate, caracter, e/perinta generala, e/perienta verbala, orala,

scrisa, caracteristici personale (tinuta, voce, varsta, aparenta sociala, etc.$

b$factori interpersonali

!. lingvistici cod (limba$, registre, norme, conte/te.

#. sociali statut social, rol general, distanta actuala, cod cultural, limba+ comun.

c$ factori obiectivi

!. situationali loc fizic, timp, epoca, spatiu, distanta, zgomote materiale, durata, ritm,

canal(retea$

#. conte/tuali subiectul comunicarii, continutul comunicarii, distanta formala in cod, forma de

prezentare, inlantuirea enunturilor.

3 conditie esentiala a comunicarii o reprezinta adecvarea. mitatorul trebuie sa aiba un

limba+ adecvat, pentru a-si putea transmite eficient mesa+ul, in functie de obiectivele urmarite side identitatea destinatarului.

9nii autori analizeaza procesul comunicarii prin prima transferului de informatii, altii pun

accentul pe intentie, altii asupra stimulilor, accentuand importanta raspunsului sau reactiei.

)ransand tipologia numeroaselor definitii ale comunicarii, Denis *c:uail a precizat

cincisprezece astfel de formulari generale

-simboluri, vorbire, limba+

-intelegerea -receptarea, nu transmiterea mesa+ului-procesul - intreaga secventa a transmiterii

-reducerea incertitudinii

-interactiune, relatia - schimbul activ si orientarea

- transfer, transmitere - miscare conotativa in spatiu sau timp.

-legatira , unire

-trasaturi comune

-memoria, stocarea

-canal, purtator, ruta

-raspunsul discriminatoriu

-intentia- accentueaza faptul ca actele comunicative au un scop

-stimuli

-momentul si situatia- acordarea de atentie conte/tului actului comunicativ

4


5/23

-puterea - comunicarea vazuta ca mi+loc de influenta

Comunicarea reprezinta, intr-o alta tipologie, propusa de R. *erten

!. un proces simplu - in acest caz comunicarea poate fi

-transmitere

-act de tip stimul-raspuns

-interpretare

#. un proces simetric - comunicarea poate fi

-intelegere

-schimb

-impartasire

-relatie

-comportament social-interactiune

lementele componente ale comunicarii

Comunicarea este un proces comple/ format din cinci elemente care se interactioneaza

amitator, receptor, mesa+ul, canal, efectele pe care orice act de comunicare le poate produce

comunicarilor si feedbac;-ul.

Emitatorul

este o persoana, ungrup sau o institutie care formuleaza mesa+ul. cest mesa+ presupune o motivati, un scop.

Receptorul la randul sau poate fi o persoana, un grup sau o institutie, careia ii este adresat

mesa+ul. ceasta primeste mesa+ul, il decodifica, il prelucreaza, interpreteaza si da semnal de

raspuns (feedbac;-ul$.

-functia de reglare speciala prin fle/ibilitatea rolulilor si a functiilor indeplinite de diferiti actori

-functia socioafectiva, sporeste "siguranta interna" a actorilor marind semnificatia.


6/23

Conte/tul comunicarii

Principalele dimensiuni ale conte/tului comunicarii sunt cea fizica, cea temporala si cea

psihosociala.

Dimensiunea fizica este definita de elementele din mediul incon+urator care intervin in

procesul comunicarii. ona intima (?-@& cm$ este locul in care are loc comunicarea tactila si cea afectiva, vorbirea

avand un rol foarte neinsemnat . Daca in zona noastra intima acceptam persoane straine a+ungem

sa ne simtim stan+eniti, iritati.#. >ona personala (@&-!#& cm$ aceasta este impartita in dua categorii

zona accesibila persoanelor familiare (@&-%& cm$ si zona factorilor psihologici, a subiectului

conversatiei, a temperamentului national si de demnitatea locala a populatiei.

8. >ona sociala (@&-!#& cm$ acasta este impartita in care se realizeaza relatiile de serviciu fara

nici un fel de intiitate.

@. >ona publica (A 8.B m$

Dimensiunea temporala

timpul zilei influenteaza strategiile comunicationale si succesiuneareactiilor.

Dimensiune psihosociala vizeaza statusul social al partenerilor si al relatiilor dintre acestia,

aparenta la o anumita clasa sociala sau categorie profesionala, norme de comportament si

mentalitati.

Clasificari ae comunicarii


7/23


8/23

-stilul ocazional (comunicarea intre persoane necunoscute$

-stilul intim (a/at pe un cod personal$

Plecand de la aceasta clasificare, de la simplu la comple/ pentru interesaul asupra actului

comunicational se a+unge la clasificarea grupurilor mari ale organizatiilor

-stilul neutru (lipsa fondului afectiv in formele de e/primare$

-stilul familial (potentarea starii afective$

-stilul solemn (protocolar$

-stilul beletristic (marcat de bogatia de sensuri$

-stilul stiintific (bazat pe deductie si inductie$

-stilul administrativ (comunicare manageriala$

-stilul publicistic (transmiterea sub diferite forme a informatiei clar e/primate$.

Consideratii asupra comunicarii umane

Relatiile umane pot fi definite ca interactiuni ale comunicarii, ce se deruleazeaza in planul

social amplu care ar fi conceput in absenta proceselor de comunicare."Comunicarea reprezinta

ansamblul proceselor fizice si psihice prin care se efectueaza operatia de punere in relatie cu una

sau mai multe persoane in vederea atingerii unor anumite obiecte".

4n sens restrans comunicarea implica schimbul de mesa+e orale, scrise sau de alta natura, sub

forma carora informatia trece de la emitator la receptor in cadrul unor secvente de comunicare.


9/23

. C. bric (!??$ considera ca reciprocitatea detine un rol esential astfel incat "comunicarea

umana reprezinta modul fundamental de interactiuni psihosociala a persoanelor realizata prin

intermediul simbolurilor si al semnificatiilor social-generalizate ale realizarii, in vederea

obtinerii stabilitatii ori a unor modificai de comportament individual si de grup."

Putem considera ca procesul de comunicare reprezinta una din conditiile indispensabile

pentru functionarea si organizarea societatii. *ai mult,individul se numeste fiinta sociala si se

raporteaza la celalalt ca atare in masura in care comunica cu celalalt.

4ndividul traieste in mi+locul unor comunicari multiple, care acopera, in medie, !! ore din

cele #@, adica %?E din timpul activ zilnic, zilnic distribuite astfel

-scris E7

-citit !BE7

-vorbit 8? E7-ascultat @& E.Clasificare realizata de )imm (!?$.

Comunicarea interpersonalF

1e oferF trei perspective diferite Gn urma studiilor consacrate acestei teme

!. definiHie componenHialF transmiterea de mesa+e de cFtre o persoanF, recepHionarea lor de cFtre

o alta, cu un anumit efect, cu o anumitF oportunitate de feed-beec; imediatI

#. definiHie relationalF (diadicF$ comunicarea se deruleazF Gntre douF persoane care au stabilit orelatieI

8.definiHie progesivF ca fiind al unei dezvoltFri , de la comunicare impersonalF (formalF$ la cea

personalF (personalizatF$.

5. *iller (!%$ propune trei factori ca fiind importanHi pentru comunicarea interpersonalF

a$ predicHii determinate psihic participanHii GIi fundamenteazF predicHiile unii despre ceilalHi nu

pe aparenHa la un anumit grup, aIa cum este cazul comunicFrii, ci pe gradul de diferenHiere al

interlocutorului Gn raport cu propriul grup, adicF pe caracteristici psihice. Jn conte/tul contactelor

impersonale, rolul social Ii cultural al interlocutorului ne impune modul de interacHiune, Gn cazul

contactelor interpersonale, rolul psihic al interlocutorului ne dicteaza modul de interacHiune.

b$ date de rol e/plicativ despre celFlalt cunoaIterea unei persoane este insoHitF de predicHii

privind recHiile sale Gn varii situaHii Ii de e/plicaHii oferite comportamentului sFu.

9


10/23

c$ reguli stabilite cu cKt relaHia devine mai impersonalF, cu atKt normele sociale reglementeazF

mai puHin interacHiunea, iar interlocutorii stabilesc reguli proprii.

3biectivele comunicFrii interpersonale

4nterlocutorul este abordat e/clusiv prin prisma statutului sFu social, al profesiunii sau al

rolului pe care Gl +oacF Gn situaHia datF, fFrF a se lua Gn considerare trFsFturile individuale care Gl

singularizeazF, conferindu-i acea unicitate ce constituie caracteristica definitorie a persoanei.

RelaHia interpersonalF se GntemeiazF pe cunoaIterea unor date psihologice privitoare la

interlocutor. Putem astfel anticipa reacHiile partenerului de dialog Gntr-un mod mult mai eficient

decKt atunci cKnd ne adresFm unei persoane necunoscute.

Pentru ca o comunicare sF fie interpersonalF trebuie sF urmFreascF Iase obiective principale

Ii anume- CunoaIterea interioarF (autocunoaIterea$ care se bazeazF pe invitaHie la reciprocitate pe care o

presupune sinceritatea comunicatorului7- CunoaIterea lumii e/terioare se realizeazF prin schimbul de informaHii cu semenii, proces care Gi

oferF subiectului ocazia de a adFuga e/perienHei sale persoanele o parte din e/perienHele

acumulate de cei cu care intreHine relaHii interpersoanale7- 1tabilirea Ii menHinerea de relaHii semnificative cu alte fiinHe umane Gn scopul satisfacerii unor

nevoii fundamentale precum solidaritatea, prietenia sau dragostea7

- Persuadarea interlocutorului, influenHarea sau schimbarea opiniilor, convingerilor, credinHelor,atitudinilor sau a conduitei acestuia7

- +utorarea semenilor se realizeazF atunci cKnd aceItia au nevoie de consolare, susHinere moralF,

asistenHF sufleteascF7- ocul Ii distracHia, se includ un numFr mare de strategii comunicaHionale ce prezintF un caracter

ludic nerecunoscut ca atare.

1chema generala a comunicFrii interpersoanale

ParticipanHii au posibilitatea sF observe reacHia interlocutorilor chiar Gn timpul emiterii

mesa+ului propriu. Procesul transmiterii de informaHie se desfFIsoarF intre actori cu statut

comunicaHional identic. mbii participanHi trebuie sa posede atKt o competenHF comunicativF, cKt

Ii o capacitate de a performa, Gn sensul definit pentru domeniul limbii lui 'oam Choms;L.


11/23

ingvistul american , 'oam Choms;L, a numit competenHF lingvisticF McunoaIterea

internalizatF a sistemului de reguli al unei limbi de cFtre vorbitori nativi ai acesteiaN Ii

performanHF Mactualizarea competenHei prin uz lingvisticN.

5eneralizKnd noHiunea de competenHF lingvisticF, Dell OLmes a introdus conceptul de

McompetenHF comunicaHionalFN GnHeles ca Mansamblul de cunoItinHe lingvistice, interacHionale Ii

culturale internalizate de voribtorul nativ al unei limbi care Gi permite sF se manifeste adecvat Gn

conte/te comunicative specifice.

DupF cum se observa Gn figurF, feedbac;-ul constF Gntr-o Gngustare a performanHei emiHatorului

ca urmare a observarii de cFtre acesta a efectelor mesa+ului nostru Gi vom oferi lFmuriri

suplimentare dacF pare incKntat Gi vom spune Gn continuare, dacF se infurie Gl vom calma. Prin

autofeedbac; se pot produce numeroase modificari la nivelul performanHei adicF pe baza

observFrii de cFtre emiHator a propriului comportament comunicHional. Cel care vorbeIte se Iiaude vorbind, la fel cum Ii cel care scrie GIi urmFreIte scrisul, avKns astfel posibilitatea de a

aduce corecHii performanHei sale.

Jn mod obiInuit feedbac;-ul a+utF la adaptarea performanHei la condiIiile concrete ale

situaHiei de comunicare, el poate, mai ra, sF conducF Iila ameliorarea competenHei. >gomotul este

un at element care intervine Gn schema comunicFrii, acesta este produs al unei surse de bruia+ ce

intervine pe canalul de transmitere alterKnd semnalele Ii distorsionKnd mesa+ul recepHionat. Jn

condiHiile de bruia+, emiHatorul se vede obligat sF performeze. *esa+ul nu poate trece eficient dela sursF la destinatar decFat dacF el se referF la un domeniu de cunoItinHe comun celor doi

participanHi.

3 altF trFsFturF importantF a comunicFrii interpersonale este aceea cF se desfFIoarF intr-un

conte/t, principalele dimensiuni ale acestuia sunt cea spaHialF, cea temporalF, cea psihologicF Ii

cea socialF. Pro/emica a evidenHiat cKt de mult variazF modul de a comunica Gn funcHie de

distanHa dintre interlocutori.

Conte/tul psihologic impune restricHii felului cum comunicFm. 4ronia Ii comportarea

glumeaHF sunt incompatibile cu un antura+ dominat de tristeHe. 'ici condiHiile sociale nu sunt de

negli+at. tunci cKnd ne adresFm unui interlocutor, ne adresFm lui Gn funcHie de statutul social al

persoanelor care ne sunt de faHF.

CondiHiile comunicFrii interpersonale eficiente

11


12/23

Cele mai importante conditii pentru a un bun mers al comunicFrii interpesonale sunt

!. Francheţea cel mai dera+ant intr-o conversaIie este sF constaHi cF interlocutorul e nesincer,

cF incearcF sF te inducF Gn eroare asupra intenHiilor tale, cF incearcFsF te manipuleze pentru a

obHine unele avanta+e personale. DimpotrivF, GHi cKItigF Gncrederea atunci cKnd are o atitudine

deschisF, GHi cKItigF Gncrederea, chiar Ii atunci cKnd opiniile e/primate GHi contrazic propriile

convingeri.

)rebuie sF manifeIti francheHe Ii Gn cazul Gn ipostaza de receptor, Gn sensul de a recepHiona

cu onestitate la mesa+ele interlocutorului.

3 dovadF mai MsubtilFN de necesitate este lipsa de reacHie. )Fcerea are valenHe pozitive doar

atKta vreme cKt Gi permite celuilalt M sF GIi verse sacul M, dar Gn continuare Gl poate GndepFrta chiar

Gn mai mare mFsurF decKt e/primarea dezacordului. Contrazicerea este o formF de participare la

problemele care Gl frFmKntF pe celFlalt, pe cKnd nepFsarea este perceputF ca o ofensF.#.Solicitudinea. 4nterlocutorul aIteaptF de la tine Ii un sfat, o vorbF bunF, nu mai este

suficient doar sF fii sincer cu el. 1olicitudinea consta in disponibilitatea de a-Hi a+uta

interlocutorul , cu vorba sau= Ii cu fapta. Prin manifestarea acestuia are numai de cKItigat.

8. Empatia este Mabilitatea specific umanF de transpunere psihologicF a eului Gn psihologia

celuilaltN. mpatia presupune MpFtrunderea imaginativF a unui individ Gn gKndirea, trFirea, modul

de a acHionaa celuilaltN, prin intermediul unui Mfenomen de rezonanHF, de comunicare afectivFN.

PoHi empatiza Ii o persoanF care te urFIte, identificarea mentalF cu ea GHi furnizeazF Gn acestfel informaHii care GHi permite sF anticipezi miIcFrile urmFtoare ale adversarului. Jn comunicare

emptia este cea care ne a+utF sF fim mai inHelegFtori, intrucKt plasarea noastrF pe poziHia

interlocutorului GngrFdeIte tendinHa noastrF de a +udeca nenuanHat comportamentul acestuia.

@. Atitudinea pozitivă. 4deal pentru ca aceasta sF se reflecte asupra a trei componente ale a

cinteracHiunii. Jn primul rKnd faHF de interlocutor. ste necesarF ca atitudinea pozitivF sF fie

comunicatF e/plicit partenerului, pentru cF astfel Gl vom face sF se simtF Gn largul sFu, sF

participe mai activ la interactiune.

Jn al doilea rKnd faHF de propria persoanF.Cel care din timiditate sau scrupule e/cesive, lasF

impresia cF nu are nici el prea mare Gncredere Gn spusele proprii va gFsi cu greu un partener de

discuHie care sF Gi accepte fFrF rezerve opiniile. *odestia nu-l a+utF pe comunicator sF cKItige

adeziunea celorlalHi, Gn timp ce buna pFrere despre sine GIi dovedeIte adesea eficienHa persuasivF.

12


13/23

Jn al treilea rKnd este de dorit ca sentimentul pozitiv sF se manifeste Gn raport cu situaHia de

comunicare insFIi. Rareori vei continua o conversaHie dacF observi cF schimbul de idei nu este

apreciat, cF Gl plictiseIti sau Gl enervezi.

&. Egalitatea. Jn afara atematicii unde egalitatea se limiteazF strict la domeniul cantitFHii,

termenul posedF un mare grad de ambiguitate.

galitatea dintre oameni are foarte puHin de a face cu definiHia riguroasF a egalitFHii, pentru ca

nu se referF la aspecte mFsurabile ci doar la revendicarea unui tratament legal nediscriminatoriu,

adicF la o egalitate Gn drepturi.

unul mers al comunicFrii depinde , Gntr-un fel sau altul de gradul de homofilie

(similaritate$ sau de heterofilie (deosebiri$ dintre participanHi. 'e referim nu numai la nivelul de

educaHie ci Ii la apartenenHa religioasF, opinie politicF, categorie de vKrstF, interese profesioanele.

mpatia este mai usor de realizat intre persoane homofile. 'e punem greu Gn pielea cuiva foartediferit de noi. )ot homofilia este Ii o bunF premisF pentru Gndeplinirea egalitaHii Gn comunicare,

cFci persoanele care se aseamanF GIi vor acorda unul altuia un tratament egal. JnHelegKndu-l mai

bine pe celalalt nu se vor teme de eventualele consecinHe negative ale sinceritFHii. 1olicitudinea

are Ii ea un cKmp mai larg de manifestare deoarece Gl a+uHi mai cu dragF inimF pe un om atunci

cKnd Gl GnHelegi.

Cu toate aceste avanta+e homofilia prea avansatF sFrFceIte comunicarea. Pentru ca un schimb

de idei sF fie cu adevFrat fertil, este necesarF o anumitF heterofilie a participanHilor Gn raport cusubiectul abordat, altminteri ei nu prea au ce noutFHi sF GIi comunice unul altuia.

Comunicarea in sine poarta patru intelesuri ma+ore

!- comunicarea este vazuta ca o intelegere atat a mesa+elor primate pe diferite canale de

comunicare de la diferite mi+loace de comunicare, cat si ca intelegere intre doua personae, intre o

persoana si un grup, sau intre doua grupuri.

#-notiunea de comunicare inseamna si comunitate, e/istent grupurilor precum si a structurilor

sociale pe care acestea le dezvolta.

8-notiunea de comunicare implementeaza la nivelul mentalului olectiv, automat si notiunea de

participare. Comunicarea este vazuta ca un process, care, de altfel, implica participarea din

partea membrilor grupurilor, e un process de transfer si contransfer informational, care nu poate

e/ista in absenta membrilor acestora.

13


14/23

@- cel de al patrulea inteles pe care il ofera comunicarea este cel de organizare. cceptiunea de

organizare se aproprie foarte mult de conceptual de relatii publice. laturi de organizare se

gaseste si controlul de actiune iar comunicarea reprezinta liantul dintre cele doua concepte,

deoarece datorita comunicarii este posibila atat actiunea organizata cat si organizarea actiuniiN2

Comunicarea interpersonala implica in mod obligatoriu e/istenta a minimum doi parteneri

de discutie participanti in procesul de comunicare. 9n asemenea tip se poate e/tinde si la alte

personae, care pot lua si ele partea la derularea procesului de comunicare.

Atractia interpersonala

'evoia aproprierii de alti oameni este resimtita in orice etapa a vietii sociale, nevoia de a avea

legaturi care permit mentinerea unor interactiuni pozitive de lunga durata. 'evoia aprecierii estereflectata de dorinta de stabilire a unor legaturi cu alti oamnei, care permit mentinerea unor

interactiuni pozitive de lunga durataN2

ceasta nevoie de apropriere reprezinta fundamental e/istentei umane7 este atemporal si

depaseste granitele culturii. a permite perpetuarea biologica si e/perimentarea sentimentului de

siguranta, acceptare si iubire.

Psihologii sociali au consacrat mult mai multa atentie cercetarilor si speculatiilor teoretice

care e/plica mecanismele fenomenelor sociale negative, cum ar fi agresiunea, pre+udecatile sauconflictele. stfel de fenomene cum ar fi prietenia, au fost lasate in seama psihologilor

personalitatii, iar iubirea poetilor, filosofilor si se/ologilor. a sfarsitul anilor saizeci si inceputul

anilor saptezeci ai secolului trecut, psihologii sociali au inceput sa observe ca nu se poate

intelege pe deplin dinamica relatiilor interpersonale fara sa se tina cont si de aceste fenomene.

Psihologii au reusit sa transpuna asemenea fenomene eterice, precum dragostea, atasamentul sau

prietenia, in limba+ul e/perimentelor si, in consecinta, sa formulize teorii despre atractia

interpersonala.

Prietenia

14


15/23

tunci cand suntem rugati sa enumeram cateva caracteristici ale unui prieten adevarat,

oamenii manifesta o viziune unanima. Prieten este considerate persoana a carei prezenta ne face

placer, care ne ofera in mod spontan spri+inul in situatii grele, care este sincera si de incredere, ne

intelege si ne impartaseste pasiunile, pe scurt o persoana care ne creeaza sentimentul de

egalitateN 2

1pri+inul semnifica acordarea unui a+utor sub forma materiala sau psihologica. Prietenul

observa cu usurinta si singur, aproape intuieste situatiile in care avem nevoie de o anumita forma

de a+utor si=sau ne-o ofera spontan atunci cand apelam la ele. 1pri+inul semnifica oferirea

a+utorului sub forma materiala sau psihologicaN2

Cu toate ca in relatiile de prietenie guverneaza principiul reciprocitatii, prietenii se

straduiesc sa nu tina scorul in timpul schimbului de servicii prietenestiN. 9na dintre parti poate

veni in a+utorul celeilalte vreme mai indelungata, fara sa astepte o recompense imediata. Cu toateacestea, nu principiul echivalentei, ci al proportionalitatii permite mentinerea unei prietenii

armonioase si de lunga durata.

+utorul nu este, de asemenea, un ordin sau o obligatie, ci mai degraba o propunere, a carei

nerealizare imediata si integral nu trebuie sa tulbure armonia relatiei.

Din punct de vedere psihologic spri+inul apare in primul rand pentru a favoriza sanatatea

fizica.


16/23

prin semnale paralingvistice, de genul mhmQN,prin dorinta de a intelege bine mesa+ul transmis

precum si prin transpunerea propriului sinein sentimentele e/primate.vand parte de un astfel de

interlocutor, efectul este o mai buna intelegere a sinelui si redreseaza starea de spirit.

scultarea activa este reflectata de crearea in celalalt a unei atmosphere de respect si

acceptarea deplina. Cel care asculta se serveste de semnale paralingvistice, care stau marturie a

interesului si empatiei resimtite si comunica verbal intelegerea pentru starile emotionale ale

celuilalt.N2

Dictionarele definesc prietenul drept persoana care sustine o alta persoana , ori o a+uta

direct, incura+and-o, avand intre ele relatii de bunavointa reciproca.Prietenii sunt personae care

se simpatizeaza unul pe altul si se bucura sa fie impreuna in anumite ocazii sa resolve anumite

actiuni. Prietenia nu se bazeaza pe niste reguli bine definite referitoare la cine sunt prieteni si ce

realizeaza impreuna.Prietenia este perceputa ca un fapt obisnuit, vechi de cand lumea. Prietenisunt oameni care se plac, sunt cei a caror companie ofera satisfactii, sunt cei care a+uta si se

inteleg sunt cei in care ai incredere. Prietenia are grade diferite de intimidate de la simple

cunostinte pana la prietenul cel mai intim.

bilitatea sociala este o component a atractiei personale. 4ntalnirile obisnuite ale prietenilor

si interdependent constituie un pas important in dezvolatrea priteniei.

Cei care descopera ca sunt intr-o relatie inechitabila si comunicarea lor devine disfunctionala

incearca refacerea echilibrului prin intarirea echitatii reale, reinstalarea echitatii psihice, ruperearelatie.

0alster si 0alster considera capartenerii aflati in comunicare prin intermediul prieteniei

evalueaza costurile si beneficiile relatiei si in functie de potentialul satisfacerii affective relatia se

stinge, este continuata, se cimenteaza.4n perioada adolescentei prietenii a+uta sa capete e/perienta

pe multiple planuri, inclusive in culegerea unui partener de iubire.

4n perioada de maturitate unde pritenia este necesara in umplerea golurilor affective si

sociale. Prietenia nu se conduce dupa reguli si legi formale ca in cazul maria+ului, aici putem

vorbi de un cod nescris de reguli, care odata respectate determina realizarea unei prietenii.

Iuirea

16


17/23

4ubiea reprezinta una dintre cele mai puternice emotii omenesti ca forta motivatoare visam la

ea, traim pentru ea, pentru ea ne dam chiar si viata uneori. 4ubirea capata mai multe forme,

cuprinzand iubirea romantic, parinteasca fata de copil si a copilul fata de parinti, iubirea fraterna

sau iubirea dintre parteneri si prieteni. 3amenii simt, de asemenea, iubirea pentru Dumnezeu,

tara, animale.

'otiunea de iubire se dovedeste universalaN2. ntropologii au descoperit in peste !&? de

culori analizate dovezi verbale si scrise ale e/istentei notiunii de iubire romantic.

1ternberg (!B$ a descris natura iubirii in conceptual sub numele de triunghiul iubirii.

)riunghi, deoarece iubirea este alcatuita din trei component pasiune, intimidate si anga+are.

Pasiunea este component emotional-erotica. a este caracterizeaza de stari clare de e/citatie

fiziologica ca reactive la vederea persoanei iubite sau chiar la gandul ei. l este oglindit de

dorinta de a ramane alaturi de persoana respective si de durerea nascuta chiar si de o clipa dedespartire.

4ntimitatea sentimental detinerii unor legaturi puternice si a aproprierii psihologice intre doi

oameni. 4mplica si capacitatea de a isi deschide sufletul in fata partenerului si participarea la cele

mai ascunse ganduri si actiuni.

nga+area component a iubirii care semnifica decizia de a ramane alaturi de partener la bine

si la rau, dupa cum preaslaveste formula +uramantului matrimonial.

Combinatiile acestor trei component produc diverse variante ale iubirii. 4ubirea care este bazata pe pasiune si intimidate are un character romantic. 4n momentul in care dispare pasiunea

iubirea devine una prieteneasca. Cand nu mai e/ista pasiune si intimidate si e/ista totusi

anga+are- vorbim despre o iubire goala.

Cu timpul, partenerii impartasesc tot mai multe aceleasi sisteme de valori si uneori se a+unge

chiar la adaptarea reciproca a personalitatii. 1e va observa asemanarea fizica intre parteneri prin

modul de a se imbraca, gesture, e/presia fetei.

Psihologii sociale au afirmat fara umbra de indoiala ca unul dintre secretele importante ale

mentinerii unei relatii este modul de comunicare. 4n relatiile reusite sotii stiu sa se asculte unul

pe celalalt si tin cont de parerea partenerului. aicareala reciproca si invinuirea celuilalt sunt

specific pentru relatiile nereusite. ste mai de graba ventilarea propriei tensiuni, fara sa vrei sa

pleci urechea la nevoile partenerului, decat o incercare de gasire a asolutiei problemei.N2


18/23

casnicie buna nu elimina deloc aparitia conflictelor, dar problema se prezinta in mod constructiv,

partenerii cautand impreuna un mod de rezolvare a situatiei despre care au pareri divergente.

Relatiile de cuplu sunt indicative pentru maniera de comunicare intrucat reflecta maniera

personala de elaborare a influentelor fundamentale ale celorlalti in relatia intima, de cuplu,

fiecare individ se comporta conform cu ceea ce a putut sa faca din ceea ce au facut parintii luiN2

*otivele nevoii de cuplu sunt mult multiple renastere afectiva, incapacitatea de traire

fericita solitara, descoperirea sensului personal si a identitatii, echilibrare si implinire. /ista insa

si motivatii pentru a respinge viata de cuplu infern sufocant al datoriei, al controlului, agresiunii

si nefericirii. Comunicarea de cuplu isi produce dinamica prin cele doua categorii de motivatii.

4ntalnirea cu un necunoscut debuteaza cu o stare de alerta care consta in necesitatile

autoconservatoare ale individului legate de securizare in primul rand. 1trainul este astfel cercetat

cognitive dar mai ales afectiv ceea ce conduce la constituirea primei impresii. 1untem inchisi sau deschisi fata de straini dupa cum am fost invatati sa ne traim pe noi

insine in oglinda celuilalt cu nevoia de a fi placuti, cu neliniste.

pare fenomenul transferului atunci cand traim in actualitatea relatiei a unor continuturi

psihice dobandite in situatia anterioara.


19/23

Cu sau fara e/istenta regulilor, oamenii se vor indragosti, vor suferi, se vor casatorii, vor fi

fericiti, vor avea copii. 'evoia de a comunica intre se/e si varste diferite nu elimina aspectul

istoric al dragostei si casatoriei. tunci cand apar deficiente in comunicarea intrafamiliara vor fi

generate de violent, infantilism, lipsa unor modele solide de conduita parentala.

!omunicarea si relatiile parinti"copiii

cest tip de relatie presupune un mecanism deosebit in care se realizeaza un model, un

patern de conduit. Parintii reusesc sa socializeze copii prin modificarea si perfectionarea stilului

de interrelationare din copilarie. Copiii pun intrebari la care parintii incearca sa raspunda adecvat

pentru dezvoltarea psihica a copilului. 4n adolescent, central de greutate al comunicarii sedeplaseaza la nivel e/clusive familiar la nivelul grupului de colegi si prieteni. Daca copii sunt

respinsi de catre parinti acestia sunt predispusi catre delicventa, agresivitate, conduita atipice.

stfel avand foarte putine sanse sa fie prietenosi si de a avea un comportament civilizat, de a

purta de gri+a altora.

Comportamentul parintilor este caracterizat prin caldura afectiva, rasplata acordata pentru

merite aceasta avand o consecinta favorabila in achizitionarea de catre adolescent a

independentei de a avea o identitate, auto-evaluarii. 4n familiile cu dezvoltare normaladolescentii sunt mult mai cooperanti, sunt veseli, invata sa spuna glume, sa rada si sa se bucure.

Relatiile la locul de munca

a locul de munca oamenii isi fac prieteni, au sansa sa fie respectati, sa le creasca

sentimental propriei valori, iar uneori chiar sa se autorealizeze pe deplin, adica sa se implineasca

prin sarcinile pentru care sunt parca facuti sa le indeplineasca.

3amenii comunica in companii prin schimbul de informatii si fac acest lucru pentru

atingerea a doua scopuri. Primul este sincronizarea sarcinilor e/ecutate de anga+ati.3amenii

comunica in companie, de asemenea, in scopul satisfacerii nevoilor socio-psihologice, cum ar fi

19


20/23

legarea unor prietenii, e/perimentarea recunoasterii manifestarea propriei superioritatii fata de

altiiN2

Comunicarea reprezinta procesul schimbului de informatii intre indivizi sau grupuri. 4ntr-o

companie acest schimb serveste la coordonarea sarcinilor care urmarea stingerea scopurilor

firmei respective si mentionarea legaturilor neofociale intre anga+ati.

Structurile oficiale de comunicare

ceasta structura reflecta sistemul dependentelor e/istente in cadrul unei companiicine,

cui, ce, in ce ordine, cat de des si sub ce forma este obligat sa transmita informatiile.

Comunicarea oficiala semnifica un flu/ de informatii-de obicei, dar nu e/clusive-

referitoare la sarcinile in cadrul unui sistem de dependente characteristic pentru firma respective,

care este reflectat de ierarhia autoritatiiN 2 1tructurile oficiale sunt construite dupa rangul autoritatii. ceasta structura ierarhica

cuprinde trei modele fundamentale de structuri ale comunicarii oficiale in cadrul unei organizatii

si astfel avemcomunicare in +os, comunicare in sus si comunicare orizontala.

4n +os circula informatiile care provin de la conducerea companiei, informatia ce vine sub

forma de ordine, directive si instructiuni. Conducerea este cea care decide care dintre

informatiile primite mai devreme de +os vor fi transmise inapoi si care nu si mai ales ce

interpretare li se va da celor dintai, inainte de a fi trimise nivelelor inferioare. Comunicarea in +os reflecta sistemul de curgere a informatiilor de la nivelele superioare la

cele inferioare.ceste informatii capata forma unor ordine, directive si instructiuniN 2.

4n cadrul acestui tip de comunicare informatiile pot fi deformate, mai ales atunci cand

acestea au un character verbal.1istemul postei electronice faciliteaza astazi acest process din

punct de vedere tehnic.N Comunicarea in sus reflecta sistemul de curgere a informatiilor

provenind de la nivelele mai mici catre nivelele de conducere.a cuprinde mai ales informatii

despre nivelul de e/ecutie al sarcinilor. *ai rar vizeaza propunerile de schimbari, idei noi sau

plangeriN2

cest tip de comunicare se caracterizeaza prin deformari intentionate care subliniaza succsele

si trece sub tacere inadverentele, insuccesele si erorile. versiunea fata de transmiterea unor

informatii negative in interiorul companiei este cunoscuta sub numele de efectul pssstN. cest

20


21/23

efect semnifica tendinta functionarilor de a tainui informatiile negative, care ar trebui sa fie

transmise nivelelor superioare ale conducerii companiei.

Cercetarea oblica in sus are loc atunci cand functionarul cauta sa se consulte nu cu seful sau

direct, ci cu un alt manager, pe care il priveste ca mult mai competent in problema respective.

Comunicarea orizontala cuprinde schimbul de informatii intre functionarL de acelasi nivel.

ste mai putin controlata de nivelele superioare de conducere, servind totodata la mentinerea

legaturilor socialeN2. ceasta comunicare cuprinde mai multa tolerant fata de schimbul de

nformatii e/traprofesionale decat comunicarea oficiala in cadrul companiei, servind mai ales la

schimbul de informatii referitoare la sarcinile e/ecutate.

argonul intr-o companieQ. 3data cu cresterea gradului de specializare se servesc de un

limba+ tot mai restrains, mai ermetic, care poarta numele de +argon. argonul este un limba+

specializat, creat pentru nevoile unui grup profesional. l faciliteaza comunicarea in cadrul uneianumite specialitati, fiind de neinteles sau pe deplin inteles pentru persoanele din afara acestui

mediu. argonul professional faciliteaza comunicarea in cadrul unei companii, functionarii fiind

nevoiti s ail invete repede. argonul devine o problema atunci cand e/ista necesitatea de a se

intelege cu persoanle din afara domeniului de activitate vizat.

argonul calculatorului are o sfera de aplicabilitate universal.3data cu zorii erei

calculatoarelor, informaticienii romani, la fel ca si cei din alte tari, au preluat multi termini

americani e-mail, pc, softSare apeland in acest sens la pronuntia romaneasca. Posta electronic reprezinta o solutie de comunicare gratie rapiditatii cu care a+ung

informatiile la toti functionarii interesati de problema respective, inclusive de cei aflati in filialele

localizate in strainatate. cest tip de comunicare elimina posibilitatea de a se deforma informatia.

/ista insa si dezavanta+e ca supraincarcarea, spiona+ul industrial are o sarcina mai usoara,

increderea e/trema in infatibilitatea tehnologiei.

Comunicarea neoficiala vizeaza schimbul de informatii intre functionarL in afara

controlului structurilor oficiale ale companiei. a se refera nu numai la problemele personale, ci

si la cele de serviciuN 2

Comunicarea neoficiala reprezinta o sursa importanta de informatii schimbate in interiorul

companiei, la fel ca si comunicarea oficiala. a creeaza opiniile si standardele functionarilor. 1-a

dovedit ca oamenii nu isi parasesc serviciul la intamplare, ci ca urmare a raspandirii unor

informatii pe canalul neoficial. cest fenomen capata forma efectului avalansei informatia

21


22/23

transmisa initial unei singure persoane a+unge ulterior la alte doua, trei, cinci , aceste doua

persoane transmit mai departe informatia altor doua, trei si tot asa.

fectul avalansei semnifica violent cu care se raspandesc informatiile pe canalul neoficial7 o

persoana transmite o informatie altor doua persoane, fiecare dintre acestea va spune despre asta

altor doi cunoscuti.

Relatiile din grupurile de lucru sunt definite de cele de acasa sau de cele cu prietenii.

cestea se bazeaza pe cooperare in grupuri organizate si ierarhice. 4erarhia are un mare efect cu

altii. 1ugerand cateva coordinate

-statutul egal in interiorull grupului de lucru ( in astfel de grupuri este mai mare si mai usor de

stabilit$

-oamenii cu statut diferit (relatiile sunt mai dificile daca unul este sef si celalalt subaltern

creandu-se o anumita distanta intre ei$. 3amenii petrec la seviciu o mare parte din timpul lor, cu persoane diferite sau cu acelasi

statut. stfel identificandu-se mai multe niveluri de intimidate

-colegi de serviciu (colaborarea superficiala$

-membrii ai unui grup strans(sunt foarte apropriati si isi permit glume, sa ia parte la dineuri$

- prieteni de munca(nu se invita acasa, nu se intalnesc in timpul liber dar se inteleg foarte bine in

rezolvarea unor problem de serviciu$

-prieteni sociali(prieteni in adevaratul sens al cuvatului dobanditi in cadrul relatiilor de serviciu$.

Relatia sef"sualtern

1eful este cel care are cel mai multa e/perienta sau stie mai mult despre organizare si

conducere fiin desemnat din afara grupului de munca sau in interiorul sau. 1eful este cel care

poate recompensa sau sanctiona.1ubalternii au puterea de a se asocial formand o putere colectiva

fata de care seful ramane dependent neputand sa-i conceieze pe toti, obligat fiin sa le satisfaca

nevoile.

9neori conducatorul poate sa lucreze in aceeasi incapere cu subalternii putand astfel sa

pastreze contactul cu acestia. 1pre deosebire de relatia de prietenie, acasta pare ca superficial,

foarte inegala si uneori ostila si de concurenta. 4n ea sunt intalnite doua tabere care sunt nevoiete

sa comunice intre ele.1uperiorul apare ca sursa ma+ora de conflict si ca sursa slaba de satisfactie.

22


23/23

arierele care sunt formate in cadrul acestui tip de relatie pot fi reduse prin utilizarea unor

capacitati ale superiorului printr-o atitudine de preocupare si de interes pentru ceilalti.

23

Comunica Re 2

Documents

Transcript of Comunica Re 2