STUDIU DE FEZABILITATE – HG...

E-mail : [email protected] Telefon : 0749/248.880

STUDIU DE FEZABILITATE – HG 907/2016

”CONSTRUIRE TEREN DE SPORT CU SUPRAFATA DE JOC SINTETICA IN LOCALITATEA CERVICEȘTI, COMUNA MIHAI EMINESCU, JUDEȚUL BOTOȘANI”

Nr. 16/2019


LISTĂ DE RESPONSABILITĂŢI ŞI SEMNĂTURI

COLECTIV DE ELABORARE : Proiectant general: S.C. PALTINUL INTERAX PROIECT S.R.L.

Adm. Daniel Grigoreanu Sef proiect: S.C. PALTINUL INTERAX PROIECT S.R.L. Ing. Dragoș Patrașcu Proiectant arhitectura: S.C. PALTINUL INTERAX PROIECT S.R.L Arh. Andrei Manolache Proiectant rezistenta: S.C. PALTINUL INTERAX PROIECT S.R.L. Ing. Madalin Mirodone Proiectant instalatii: S.C. PALTINUL INTERAX PROIECT S.R.L. Ing. Andrei Vieru


ANEXA nr. 4:

PROIECTANT S.C. PALTINUL INTERAX PROIECT S.R.L. Str. Cișmea, nr. 41, Municipiul Botoșani, Județ Botoșani CUI 29131390 J7/331/2011 Administrator: GRIGOREANU DANIEL, Tel. 0749 248 880 COD CAEN: 7111 – Activități de arhitectură,

7022 – Activități de consultanță pentru afaceri și management, 7112 – Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea.

Întocmit, ec. GRIGOREANU DANIEL

Nr. 16/2019


STUDIU DE FEZABILITATE

(A)PIESE SCRISE 1.Informaţii generale privind obiectivul de investiţii 1.1.Denumirea obiectivului de investiţii

CONSTRUIRE TEREN DE SPORT CU SUPRAFAȚĂ DE JOC SINTETICĂ ÎN LOCALITATEA CERVICEȘTI, COMUNA MIHAI EMINESCU, JUDEȚUL BOTOȘANI

1.2.Ordonator principal de credite/investitor Comuna Mihai Eminescu, judetul Botoșani

1.3.Ordonator de credite (secundar/terţiar) Nu este cazul.

1.4.Beneficiarul investiţiei Comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani

Cod fiscal: 3503600

Sediu: Str. Mihai Eminescu, nr. 33, sat Ipotești, comuna Mihai Eminescu, jud. Botoșani

1.5.Elaboratorul studiului de fezabilitate S.C. PALTINUL INTERAX PROIECT S.R.L., Str. Cișmea, nr. 41, Municipiul Botoșani, Județ Botoșani CUI 29131390 ; J7/331/2011 Administrator: GRIGOREANU DANIEL, Tel. 0749 248 880 COD CAEN: 7111 – Activități de arhitectură,

7022 – Activități de consultanță pentru afaceri și management, 7112 – Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea.

2.Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiţii Străveche vatră de cultură și civilizație, a căror începuturi se pierd în negura vremurilor,

comuna Mihai Eminescu s-a constituit în actuala întindere teritorială și componență a satelor în anul 1968 prin unificarea fostelor comune Stâncești și Cucorăni, urmare a ultimei organizări administrativ-teritoriale a țării (Legea nr.2/1968).

Comuna Mihai Eminescu este așezată la doar 10 km de Municipiul Botoșani, în partea vestică a acestuia, învecinandu-se:

la nord, cu comuna Leorda; la sud, cu comuna Curtești; la est, cu comuna Roma și Municipiul Botoșani; la vest, cu comuna Vlădeni și orașul Bucecea.

Între aceste repere, comuna Mihai Eminescu are o suprafață de 8708,95 ha, din care 944,99 ha reprezintă intravilan, fiind formată din satele:


Ipotești – resedinta de comuna; Cătămărești Deal; Cătămărești; Stâncești; Cervicești; Cucorăni; Manolești; Baisa;

totalizând o populatie de 6.954 de locuitori (conform recensamantului din 2011), majoritatea romani (95,82%), de religie crestin-ortodoxa.

Aşezare geografică Pe glob, comuna Mihai Eminescu este străbătută de paralele 47°44` și de meridianul

26°40`, fiind aşezată în partea vestică a municipiului Botoșani, învecinându-se la nord cu comuna Leorda, la sud cu comuna Curtești, la est cu comuna Roma și municipiul Botoșani, iar la vest cu comuna Vlădeni si orașul Bucecea.

Între aceste hotare, comuna Mihai Eminescu are o suprafata de 8709 ha, reprezentand 1,7% din suprafata totala a județului Botoșani.

Distanța față de reședința județului Botoșani este de 10 km, iar față de capitala României este de 470 km.

Relief Teritoriul administrativ al comunei Mihai Eminescu, din punct de vedere geomorfologic

face parte din marea unitate a Podișului Moldovei, subunitatea Cîmpia Moldovei, fiind situat în zona depresionară Jijia-Bahlui, sub-subunitatea Jijia-Bașeu, și în partea sa vestică Podișul Sucevei prin șeaua Bucecea.

In cadrul teritoriului ocupat relieful este format din platouri joase, versanţi şi văi. Platourile au altitudini cuprinse între 100 şi 400 m cu orientare NV-SE iar versanţii ce

mărginesc platourile au înclinări cuprinse între 5-20%. Văile sunt înguste şi alungite, cu deschideri şi înclinaţii spre partea deschisă, restul privind

forme de mezorelief şi microrelief cum ar fi canale de orientare într-o singură direcţie, păduri pitice, depresiuni închise în diferite dimensiuni, ravene, alunecări etc., ceea ce dă reliefului un aspect frământat îngreunând efectuarea lucrărilor mecanizate pe centre de nivel.

Solul Solurile teritoriului comunei Mihai Eminescu se grupează în şapte clase, după cum

urmează: 1. Clasa molisolurilor cu tipurile: – cernoziomuri – cernoziomuri cambice – cernoziomuri argiloiluviale – pseudorendzine 2. Clasa argiluvisolurilor cu tipurile: – soluri brune argiloiluviale – soluri brune luvice 3. Clasa cambisolurilor cu tipul: – soluri brune eumezobazive


4. Clasa solurilor hidromorfe cu tipurile: – lacovisti – gleice 5. Clasa solurilor halomorfe cu tipul: – solonceac 6. Clasa vertisolurilor 7. Clasa solurilor neevoluate, trunchiate şi desfundate cu tipurile: – regosoluri – soluri desfundate – coluvisoluri – erodisoluri – protosol aluvial. Substratul geologic aparţine în întregime sarmaţianului inferior şi este constituit din

depozite argilo-nisipoase. În partea superioară a dealurilor şi platoruilor interfluviale aceste depozite sunt transformate în puţuri leossoide, datorită procesului de solidificare, iar pe trasee întâlnim formaţiuni aluvionare de vârstă cuaternară.

Caracteristici climatice Aşezarea în latitudine la nord de mijlocul distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord precum şi

conformaţia geografică a zonei, fac ca unitatea administrativă să beneficieze de un climat temperat-continental, cu nuanţe excesive, caracterizat de frecvenţa viscolelor iarna şi secete îndelungi vara.

Numărul mediu al zilelor cu soare este de 288. Temperatura medie anuală este de 8,3 C, cu maxima în luna iulie (19,7 C) şi minima în luna ianuarie (-4,8 C).

Vânturile mai frecvente sunt cele din nord-vest şi sud-est, cu un calm atmosferic mediu multianual de 28,2% şi cu o viteză maximă mai mare de 40 m/s.

In perioada de vegetaţie, vânturile care bat din sectorul N-V-E şi S-E o perioadă mai îndelungată s-au mărit negativ provocând seceta.

Iarna vânturile bat mai des din sectorul E-V şi E-N provocând scăderea temperaturii. Precipitaţiile moderate (548,5 l/mp media anuală, maxima în luna iunie 88,7 l/mp şi minima

în luna februarie, cu 22,6 l/mp), ceva mai abundente în zona pădurilor şi apelor, valoarea lor calculată potrivit datelor de la staţia meteorologică Botoşani fiind de 569 mm.

Cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore de 148,4 l/mp a fost înregistrată în luna august 1983. Numărul anual de zile cu precipitaţii lichide este de 110,9 iar numărul anual de zile cu precipitaţii solide a fost de 27,5.

Numărul de zile de îngheţ calculat pentru o perioadă de 41 de ani este în medie de 127,9. Grosimea medie decadică a stratului de zăpadă are un maxim de 14,6 în luna februarie, decada a II-a.

Reţea hidrografică Reţeaua hidrografică a comunei este formată din râurile Sitna si Dresleuca precum şi

pârâurile: Humărie şi Urechioi (Cerviceşti), Găvan (Ipoteşti), Haramin (Ipoteşti – Cătămăreşti Vale), Ioanei (Stânceşti). Aceasta rețea hidrografică are debite variabile în cursul anului astfel: în perioada ploilor de primavara care se suprapun de multe ori cu perioada topirii zăpezilor, ploile torențiale de vara fac ca debitele acestor pâraie să fie periculoase, inunând terenurile din județ.


Valoarea medie a precipitatiilor anuale care cad in aceasta zona este cuprinsa intre 600-

650 mm. In anii secetosi ele cad pana la 500 mm. Cantitatile cele mai mari de precipitatii cad in lunile iulie (70-80 mm) si cele mai putine in octombrie (10,7 mm), respectiv in luna ianuarie (15,8 mm).

Situatia economico-sociala Poziționarea comunei Mihai Eminescu în imediata vecinătate a Municipiului Botoșani,

principal centru industrial al județului, a determinat mutații structurale importante în ce privește miscarea populatiei, în special cea activă, cât și asupra economiei comunei în general.

Mica industrie și prestările de servicii sunt principalele activități economice, reprezentative pentru comuna Mihai Eminescu – aceste activitati putand fi clasificate astfel:

- Agroturism; - Industrie – confecții textile și metalice; - Mobilă; - Secție prestări servicii; - Comerț. La finele anului 2017 in comuna Mihai Eminescu erau evidentiate peste 150 de entitati

juridice, inregistrate ca societati comerciale, persoane fizice autorizate si asociatii familiale. Obiective turistice Obiectivele turistice existente pe raza comunei si inscrise in lista monumentelor istorice

sunt: Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului” din satul Cervicești; Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii “Mihai Eminescu” din satul Ipotești; Mormintele Familiei Eminescu din satul Ipotești; Capela “Sf.Teodor” din satul Stâncești; Biserica “Sf. Arhangheli” din satul Ipotești; Casa Memorială “Mihai Eminescu” din satul Ipotești; Cetatea Traco-Getică din satul Stâncești; “Codrii Eminescieni” din satul Cătămărești; “Lacul cu nuferi” din satul Cătămărești.

Infrastructura locala Alimentarea cu apa

Serviciul de apă-canal, este asigurat de catre societatea NOVA APASERV SA Botoșani începând cu anul 2014.

Comuna Mihai Eminescu dispune la ora actuală de un rezervor de înmagazinare apă in zona Cucorăni, iar lungimea rețelei de apă și canalizare este de 17 km.

Rețele de canalizare În parte, satele componente ale comunei Mihai Eminescu sunt echipate cu instalații

centrale de canalizare a apelor uzate menajere și pluviale. Satele care beneficiază de rețea de canalizare a apelor uzate sunt Ipotești, Cătămărești și Cătămărești Deal, aceste sate fiind deservite de o stație de epurare modernă dată în folosință în anul 2010.

Apele uzate menajere rezultate din folosirea apei în scopuri gospodărești sau publice din celelalte sate componente sunt vărsate la suprafața terenului, neexistând o rețea de canalizare. Cu toate acestea marea majoritate a gospodăriilor existente din cele opt localități sunt prevăzute cu haznale de tip rural, din care mare parte sunt vidanjabile.


Apele de ploaie se scurg liber la suprafata terenului prin șanțurile existente în lungul

drumurilor nesistematizate spre văile din apropiere. Electricitate

Alimentarea cu energie electrică este realizată de către E-ON MOLDOVA SA. Rețeaua de joasă tensiune, destinată consumatorilor casnici, precum și iluminatului public

este racordată la posturile de transformare de tip aerian, amplasate în teritoriul comunei și este postată pe stâlpi de susținere din beton (cca. 98%) sau lemn.

Rețeaua de iluminat public a comunei Mihai Eminescu asigură iluminatul pe un număr de 87 strazi și ulițe.

Rețele de gaz Activitatea de furnizare și distribuție a gazelor naturale în comuna Mihai Eminescu, este

asigurată de către EON GAZ ROMANIA, prin districtele sale. Comunicaţii

În comuna Mihai Eminescu, funcționează operatorii de televiziune prin cablu și furnizori de servicii de internet, UPC și REAL TV, totodată funcționează toți marii operatori naționali de telefonie mobila.

Căi de transport Căile de acces rutier – comuna este străbătutăăde:

- drumul național DN 29B Botoșani-Dorohoi; - DN 29C ce străbate satul Cucorăni spre Siret; - DN 29A Botoșani-Suceava și de

6 drumuri comunale: - DC 61 Ipotești – Cătămărești – Stâncești – Manolești – Botoșani si DC62 Ipotești –

Cucorăni – Cervicești; - DC 61 A Stâncești – DN 29A; - DC 61 B Cătămărești Deal – Cătămărești; - DC 61 C Cătămărești Deal si DC 62 A Cervicești – Cătămărești Deal.

Transportul în comun se face cu microbuze, călătorii fiind în special navetiștii și elevii, în general spre și dinspre Botoșani.

Infrastructura educațională este formată din 9 Unități de Învățământ, din care 6 Școli și 3 Grădinițe, și anume:

- Școala Gimnazială “Mihai Eminescu”, Ipotești; - Școala Gimnazială nr. 1 Cătămărești Deal; - Școala Gimnazială “Petru Rareș”, Cervicești; - Școala Primară nr. 2 Stâncești; - Școala Primara nr. 3 Cătămărești; - Școala Primara nr. 4 Cucorăni; - Grădinița nr.1, Ipotești; - Grădinița nr.2, Stâncești; - Grădinița nr.3, Cervicești; La nivelul comunei, infrastructura educațională necesită îmbunătățiri referitoare la

desfășurarea activităților sportive, astfel că se dorește construirea unui teren de sport în curtea Școlii Gimnaziale “Petru Rareș” din satul Cervicești.


Educaţia fizică din şcoală contribuie nu numai la buna condiţie fizică şi sănătate a elevilor,

dar, de asemenea, ajută tinerii să facă şi să înţeleagă mai bine activitatea fizică, cu repercusiuni pozitive pentru întreaga lor viaţă. Cu atât mai mult, educaţia fizică din şcoală determină transferul unor cunoştinţe şi deprinderi ca spiritul de echipă şi fair-play-ul, cultivă respectul, conştientizarea socială şi asupra propriului corp, oferă o înţelegere generală a 'regulilor jocului', noţiuni pe care elevii le pot folosi ulterior mai prompt la alte discipline şcolare sau în situaţii de viaţă.

Ȋn contextul actual, când se acordă o importanţă deosebită educaţiei pentru toţi, când societatea românească tinde spre a deveni o societate educaţională, ȋnvăţământul românesc parcurge o perioadă de revalorizare şi de compatibilitate cu trepte similare din alte ţări, ȋndeosebi din spaţiul european.

Educaţia fizică– latură importanta a procesului instructiv-educativ al tineretului, are o contribuţie majoră ȋn realizarea unor obiective de maximă importanţă socială.

Aria curriculară “Educaţia fizică şi sport” are contribuţii specifice la toate competenţele – cheie specifice ȋnvăţământului obligatoriu din Europa şi, implicit din Romania şi conduce la redefinirea modelului disciplinei.

Educaţia fizică este prezentă la toate nivelurile de ȋnvăţământ, aducandu-şi contribuţia alături de celelalte discipline din Planul de ȋnvăţământ, la instruirea şi educarea copiilor corespunzător exigenţele sociale actuale.

Prin educaţia fizică din şcoală, se asigură formarea de cunoştinţe, deprinderi practice şi intelectuale, precum şi însuşirea de valori etice, care contribuie la dezvoltarea capacităţii de integrare socială a individului.

Având în vedere necesitatea creşterii nivelului de educaţie, de socializare şi a stării de sănătate a cetăţenilor din localitatea Cervicești (copii, tineri, adulţi, vârstnici şi persoane cu handicap) prin practicarea exerciţiilor fizice şi a sportului în cadrul activităţilor de educaţie fizică şi sport, luând în considerare importanţa revigorării activităţilor sportive şi în special a jocului de fotbal în localitatea Cervicești, ţinând cont de necesitatea dezvoltării activităţilor sportive în mediul rural ca alternativă reală pentru tineri în ceea ce priveşte posibilităţile restrânse de recreere şi distracţie, având în vedere lipsa infrastructurii de bază în ceea ce priveşte practicarea sportului la nivelul comunei Curtești, este necesar realizarea proiectului „CONSTRUIRE TEREN DE SPORT CU SUPRAFAȚĂ DE JOC SINTETICĂ ÎN LOCALITATEA CERVICEȘTI, COMUNA MIHAI EMINESCU, JUDEȚUL BOTOȘANI”.

2.1.Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiţii şi scenariile/opţiunile tehnico-economice identificate şi propuse spre analiză

Avand in vedere faptul ca investitia propusa nu este un obiectiv major de investitii, in conformitate cu precizarile HG907/2016 – nu a fost necesara intocmirea/elaborarea unui Studiu de prefezabilitate, prin urmare descrierea necesitatii si oportunitatii promovarii obiectivului de investitii, precum si prezentarea scenariilor tehnico-economice identificate si propuse se vor descrie in prezenta documentatie, in conformitate cu continutul cadru al acesteia.


2.2.Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituţionale şi financiare

Legislație națională Legea educației naționale nr. 1/2011 - Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea

sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la învățătură pe tot parcursul vieții. Legea reglementează structura, funcțiile, organizarea și funcționarea sistemului național de învățământ de stat, particular și confesional.

Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 - Prezenta lege reglementează organizarea și funcționarea sistemului național de educație fizică și sport în România. Prin educație fizică și sport se înțelege toate formele de activitate fizică menite, printr-o participare organizată sau independentă, să exprime sau să amelioreze condiția fizică și confortul spiritual, să stabilească relații sociale civilizate și să conducă la obținerea de rezultate în competiții de orice nivel.

Ordonanța de urgență nr. 38/2017 privind modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 - Actualul cadru legislativ prevăzut de Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, este de natură să blocheze raporturile juridice dintre sportivii de performanță, structurile sportive și administrația publică locală, situație care conduce la înghețarea anului competițional sportiv 2017-2018 prin lipsa de finanțare a activității sportive de către administrația publică locală, motivat de faptul că dispozițiile legale prevăzute de Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, conțin norme legale care intră în contradicție cu Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, în contextul în care activitatea structurilor sportive pe plan local nu se poate desfășura pe fondul unei finanțări minime.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SPORTULUI ÎN ROMÂNIA - PERIOADA 2016 -2032 - România se află pe o traiectorie de creștere economică pozitivă datorită unui cumul de factori macroeconomici cu influențe favorabile asupra întregii vieți sociale. În acest context sportul, ca fenomen complex, cu efectele sale de notorietate asupra educației, sănătății, socializării și economiei, explică interesele guvernelor care creează condițiile pentru dezvoltarea sa şi punerea în practică a funcțiilor specifice.

Strategia MTS de gestionare a mișcării sportive, apare ca imperios necesară deoarece stă la baza întregului sistem de planificare acțională favorizând elaborarea de proiecte strategice la nivel județean, local și al cluburilor sportive. Aceasta asigură o bun guvernare a sportului, sprijină procesele de decizie în mod riguros și predictibil, consecințele materializându-se în creșterea potențialului fizic și psihic al cetățenilor, performanțe de înalt nivel și integrare socială.

Promovarea conceptului de viață activă presupune o cooperarea strânsă cu sectoarele sănătății și educației și cu alte departamente, concretizată în creșterea numărului de practicanți ai sportului la toate vârstele, combaterea efectelor nefavorabile ale sedentarismului, reducerea abandonului școlar, selecția unui număr mai mare de tineri care optează pentru sportul de performanță.

Strategia își propune să prevină și să apere de pericolele și provocările nou apărute în societatea europeană, cu reverberații firești și în România, cum sunt presiunea comercială, exploatarea tinerilor sportivi, rasismul, dopajul, corupția și spălarea banilor. De asemenea, mișcarea sportivă din țara noastră are o capacitate scăzută de retenție a sportivilor și specialiștilor


săi, nelegată de cifrele privind mobilitatea persoanelor, la care se adaugă declinul demografic accentuat și îmbătrânirea. Toate acestea împiedică sportul să își exercite rolul social, cu implicații în dezvoltarea prezentă și viitoare.

Strategia MTS își propune să abordeze pentru o perioadă de 16 ani (2016 – 2032) zonele ce necesită intervenții pentru valorificarea capitalului uman, a potențialului pentru performanță, baza materială și financiară, optimizarea continuă a acestora prin aplicarea politicilor sportului în echilibru cu mediul natural, cultural și economic. Toate aceste elemente favorizante ce sunt în același timp și condiții pentru o planificare coerentă, au mare probabilitate de realizare practică.

Strategia MTS abordează sportul de performanță ca zonă de manifestare a excelenței umane, de afirmare a valorilor pe plan național și internațional, a identității naționale.

Strategia privind modernizarea infrastructurii educaţionale 2017-2023 - Strategia privind modernizarea infrastructurii educaționale 2017-2023 a fost elaborată în baza unei analize multidimensionale a sistemului de educație și formare profesională din România, realizată cu sprijin și asistență tehnică din partea Băncii Mondiale.

Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020 - Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020, propune o abordare coerentă a formării profesionale inițiale și a formării profesionale continue, care să conducă la dezvoltarea unui sistem de formare profesională accesibil, atractiv, competitiv și relevant pentru cerințele pieței muncii. Strategia abordează în mod integrat educația și formarea profesională inițială și continuă și urmează ciclului de politici publice 2007 – 2013 în domeniul dezvoltării resurselor umane.

Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani - Academia Română – Structurarea și transpunerea într-un document coerent de politici, girat de către o instituție publică cu o puternică autoritate morală cum este Academia Română, pot reprezenta baza academică pentru o viitoare propunere riguroasă de schimbare sistemică a educației românești.

Legislație/Inițiative UE Educaţia fizică şi sportul reprezintă drepturi fundamentale ale omului, recunoscute de

marile organizaţii internaţionale. În Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (ONU, 1948) se stipulează faptul că orice persoană are dreptul la educaţie, în scopul dezvoltării depline a personalităţii sale.

În Scrisoarea Internaţională privind Educaţia Fizică şi Sportul (UNESCO ,1978) se stabileşte, la articolul 1, că aceste activităţi reprezintă „un drept fundamental al tuturor”, iar exercitarea lor are multiple efecte asupra stării de sănătate şi a dezvoltării personalităţii oamenilor.

În Convenţia asupra Drepturilor Copilului (O.N.U, 1989), în Convenţia Împotriva Discriminării în Educaţie (O.N.U, 1960), în alte tratate şi declaraţii, educaţia fizică şi sportul sunt considerate activităţi prin care se asigură dreptul la educaţie.

În baza experienţei acumulate în cursul Anului European al Educaţiei prin Sport (2004), Comisia Europeană încurajează sprijinirea activităţilor fizice şi sportive prin intermediul diferitelor iniţiative politice, în domeniul educaţiei şi al formării.

În consecinţă, există cadrul conceptual şi legal prin care se recunoaşte rolul social al acestor activităţi şi prin care se asigură premisele pentru desfăşurarea lor. Mai rămâne să identificăm şi căile prin care definim organizarea, materializarea conceptelor şi finanţarea acestora.


În cadrul caracterului global al educaţiei, educaţia fizică şi sportul prezintă conţinuturi şi

sarcini specifice, cu influenţe de sistem asupra individului, în plan fizic, motric, intelectual, estetic şi moral. În acelaşi timp, educaţia fizică şi sportul pot fi considerate drept forme speciale de educaţie prin fizic, care conduc nu doar la finalităţi biologice, ci şi la îmbunătăţirea unor importante aspecte psihologice şi sociale ale individului şi societăţii.

Educaţia formală şi informală beneficiază de valorile transmise prin educaţie fizică şi sport, cum sunt acumularea de cunoştinţe, motivaţie, aptitudini, dispoziţia de a depune eforturi personale, precum şi de calităţile sociale, cum sunt munca în echipă, solidaritatea, voluntariatul, toleranţa şi fair-play-ul, totul într-un context multicultural.

În ansamblul problematicii educaţiei, caracterizată prin amploare şi diversitate, apare nevoia de a întări legăturile dintre domeniul educaţiei fizice şi sportului şi cadrul educaţiei formale şi informale, ca modalităţi de formare a cetăţenilor, în spiritul noilor provocări ale societăţii, într-o continuă transformare.

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene - pentru părțile referitoare la educație și formare profesională, a se vedea titlul XII, articolul 165 - Uniunea contribuie la dezvoltarea unei educaţii de calitate, prin încurajarea cooperării dintre statele membre şi, în cazul în care este necesar, prin sprijinirea şi completarea acţiunii acestora, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre faţă de conţinutul învăţământului şi de organizarea sistemului educaţional, precum şi diversitatea lor culturală şi lingvistică.

Strategia UE privind reorganizarea învățământului - Investițiile în educație și formarea profesională pentru dezvoltarea competențelor sunt esențiale pentru a stimula creșterea economică și competitivitatea: competențele determină capacitatea Europei de a crește productivitatea. Pe termen lung, competențele pot stimula inovarea și creșterea economică, pot da valoare adăugată producției în cadrul lanțului valoric, pot stimula concentrarea de competențe de un nivel mai înalt în UE și pot șlefui viitoarea piață a forței de muncă. Creșterea masivă a ofertei mondiale de persoane cu un nivel înalt de calificare din ultimul deceniu pune Europa la încercare. S-a încheiat perioada în care concurența provenea în special din țări care puteau oferi numai forță de muncă cu un nivel scăzut de calificare. Au crescut calitatea educației și oferta de competențe peste tot în lume, iar Europa trebuie să facă față acestei situații.

Cadrul strategic – Educație și formare profesională 2020 Rolul UE în procesul de educație și formare

Fiecare țară din UE răspunde de sistemele sale de educație și formare, politica UE având rolul de a veni în sprijinul măsurilor luate la nivel național și de a ajuta la soluționarea provocărilor comune, cum ar fi îmbătrânirea populației, lipsa lucrătorilor calificați, evoluțiile tehnologice sau concurența mondială. Cadrul de cooperare în domeniul educației și formării poartă numele de „Educație și formare 2020”.

UE oferă o platformă pentru schimbul de bune practici și recunoaștere reciprocă, pentru colectarea și difuzarea de informații și explicații cu privire la instrumentele care s-au dovedit funcționale, precum și consultanță și sprijin în favoarea reformelor.

Pentru a asigura buna implementare a cadrului strategic pentru educație și formare, grupuri de lucru formate din experți nominalizați de statele membre și din alte părți interesate elaborează orientări strategice și instrumente comune la nivelul UE.

Consilierea reciprocă (DE FR) reunește persoane cu experiență dintr-un mic număr de administrații naționale care oferă asistență unui stat membru în ceea ce privește conceperea sau

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:C2008/115/01http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:12008E165:EN:NOThttp://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/skills-development_enhttp://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/expert-groups_enhttps://ec.europa.eu/education/sites/education/files/et-2020-peer-counselling-brochure_en.pdfhttps://ec.europa.eu/education/sites/education/files/et-2020-peer-counselling-brochure_de.pdfhttps://ec.europa.eu/education/sites/education/files/et-2020-peer-counselling-brochure_fr.pdf


punerea în aplicare a unei politici. Pune la dispoziție un forum pentru găsirea, prin schimb de idei, a unor soluții colective la anumite provocări naționale în cadrul unui tip de atelier participativ.

Erasmus+ permite finanțarea proiectelor inovatoare care vin în sprijinul politicii și în favoarea activităților care promovează învățarea și educația la toate nivelurile și pentru toate grupele de vârstă.

În 2009, au fost stabilite patru obiective comune la nivelul UE, pentru a face față, până în 2020, provocărilor cu care se confruntă sistemele de educație și formare:

realizarea în practică a învățării de-a lungul vieții și a mobilității îmbunătățirea calității și eficienței educației și formării promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active stimularea creativității și inovării, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate

nivelurile de educație și de formare. În domeniul educației au fost stabilite următoarele criterii de referință pentru 2020:

cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta obligatorie de școlarizare ar trebui să frecventeze învățământul preșcolar

ponderea tinerilor de 15 ani care nu au suficiente cunoștințe de citire, matematică și științe ar trebui să fie sub 15%

ponderea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani care au părăsit timpuriu școala ar trebui să fie sub 10 %

cel puțin 40% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani ar trebui să fi absolvit o formă de învățământ superior

cel puțin 15% din adulți ar trebui să participe la activități de învățare pe tot parcursul vieții

cel puțin 20% din absolvenții de învățământ superior și 6% din cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani care au o calificare profesională inițială ar trebui să fi urmat în străinătate o parte din studii sau din programul de formare

proporția de angajați absolvenți (persoane cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani, care au urmat cel puțin studii de nivel secundar superior și care și-au terminat studiile în urmă cu 1-3 ani) ar trebui să fie de cel puțin 82%.

Măsuri luate până în prezent În 2014, Comisia și țările UE s-au angajat într-un exercițiu de analiză cu scopul de a

evalua progresele înregistrate de la raportul comun din 2012 și de a contribui la pregătirea următoarelor priorități pentru cooperarea în domeniul educației la nivel european.

S-au primit următoarele contribuții: Rapoartele naționale ET 2020 Evaluarea independentă a ET 2020 de către contractorul Ecorys Forumul „Educație, formare și tineret” (9-10 octombrie 2014) Opiniile părților interesate

Pe baza concluziilor exercițiului, Comisia Europeană a propus 6 noi priorități pentru perioada 2016-2020. Raportul comun al Comisiei și al statelor membre a fost adoptat în cadrul Consiliului Educație care a avut loc în noiembrie 2015.

Etapele următoare Progresele realizate în raport cu obiectivele de referință ale UE sunt evaluate anual în

cadrul Monitorului educației și formării.

http://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/http://ec.europa.eu/education/policy/higher-education/mobility-cbc_enhttp://ec.europa.eu/education/policy/multilingualism/rethinking-education_enhttp://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/social-inclusion_enhttp://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/entrepreneurship_enhttp://ec.europa.eu/education/policy/school/index_enhttp://ec.europa.eu/education/policy/school/math_enhttp://ec.europa.eu/education/policy/school/math_enhttp://ec.europa.eu/education/policy/school/early-school-leavers_enhttp://ec.europa.eu/education/policy/school/early-school-leavers_enhttp://ec.europa.eu/education/policy/higher-education/attainment_enhttp://ec.europa.eu/education/policy/adult-learning/index_enhttp://ec.europa.eu/education/policy/adult-learning/index_enhttp://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/http://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv:OJ.C_.2015.417.01.0025.01.ENG&toc=OJ:C:2015:417:TOChttp://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/indicators-benchmarks_en


Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene au convenit asupra priorităților comune

pentru 2020 în domeniul educației și formării. Se va pune accent pe implementarea eficientă a acestor priorități, în special prin intermediul grupurilor de lucru ET 2020.

Politici școlare Abordare

Comisia Europeană colaborează cu țările UE pentru dezvoltarea sistemelor de învățământ. Fiecare țară răspunde de organizarea și conținutul sistemelor sale de educație și formare, însă există avantaje în a colabora pe probleme de interes comun. Comisia Europeană sprijină eforturile depuse la nivel național prin două mijloace principale:

Comisia colaborează îndeaproape cu factorii de decizie de la nivel național pentru a-i ajuta să dezvolte politicile și sistemele de învățământ. În acest sens, colectează și furnizează informații și analize și încurajează schimbul de bune practici în materie de politică prin grupurile de lucru ET2020. Pentru perioada 2016-2018, Grupul de lucru privind școlile are un mandat amplu, acela de a se concentra pe guvernanța sistemelor de învățământ pentru a promova obținerea unei calități mai ridicate prin stimularea inovării și a incluziunii.

Între anii 2011 și 2013, experții din cadrul acestor grupuri tematice de lucru s-au axat pe:

- abandonul școlar timpuriu - educația și îngrijirea copiilor preșcolari - matematică, științe și tehnologie - dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

În 2014 și 2015, Grupul de lucru privind politicile școlare a avut în continuare ca priorități formarea inițială a cadrelor didactice și combaterea abandonului școlar timpuriu.

Prin programul Erasmus+, Comisia investește anual milioane de euro în proiecte de cooperare europeană care promovează schimburile între școli.

Domenii prioritare Miniștrii educației din țările UE au identificat următoarele domenii prioritare:

Toți elevii trebuie să obțină competențele de care au nevoie, inclusiv la citire și matematică. În acest scop vor fi modernizate programele școlare, materialele didactice și sistemele de evaluare a elevilor.

Fiecare elev trebuie să beneficieze de un învățământ de înaltă calitate, inclusiv copiii migranți.

Educația preșcolară trebuie să fie accesibilă unui număr mai mare de copii, trebuie acordat un sprijin mai consistent elevilor cu nevoi speciale pentru o mai bună integrare a acestora în școlile cu regim normal și trebuie redusă rata abandonului școlar.

Cadrele didactice, directorii de școli și formatorii de cadre didactice trebuie să beneficieze de un sprijin sporit prin proceduri eficiente de selecție și recrutare și prin programe de formare profesională.

Comisia Europeană realizează, de asemenea, studii periodice de evaluare a situației din Europa în scopul monitorizării progreselor înregistrate.

http://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/expert-groups_enhttp://ec.europa.eu/education/policy/school/competences_rohttp://ec.europa.eu/education/policy/school/math_rohttp://ec.europa.eu/education/policy/school/migration-ethnic-diversity_rohttp://ec.europa.eu/education/policy/school/early-childhood_rohttp://ec.europa.eu/education/policy/school/early-school-leavers_rohttp://ec.europa.eu/education/policy/school/early-school-leavers_rohttp://ec.europa.eu/education/policy/school/teacher-training_enhttp://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework_ro


În 2012, Comisia a prezentat inițiativa „Regândirea educației”, cu scopul de a încuraja

țările UE să se asigure că tinerii dobândesc competențele cerute pe piața muncii. Pachetul include documente de analiză privind sprijinul acordat profesiilor didactice și evaluarea competențelor-cheie în educația și formarea inițială (o recenzie a datelor din literatura de specialitate).

În decembrie 2016, Comisia a prezentat o Comunicare privind îmbunătățirea și modernizarea educației, care include un set de acțiuni menite să sprijine țările UE în furnizarea unor servicii de înaltă calitate de educație și îngrijire a copiilor preșcolari și în dezvoltarea unor sisteme școlare de înaltă calitate, inovatoare și favorabile incluziunii.

Comunicarea privind dezvoltarea școlilor și calitatea excelentă a predării pentru un început bun în viață din 30 mai 2017 prezintă mai multe informații și măsuri de îmbunătățire a calității și a incluziunii în școli, de sprijinire a directorilor unităților de învățământ și a cadrelor didactice de excepție și de îmbunătățire a guvernanței în școli. A se vedea și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește Comunicarea.

Documente Studii și documente legate de politicile UE în materie de educație școlară Document de lucru al Comisiei care însoțește Comunicarea „Îmbunătățirea

competențelor pentru secolul al XXI-lea” Concluziile Consiliului privind Pregătirea tinerilor pentru secolul al XXI-lea: un

program de cooperare europeană pe plan școlar Recomandări specifice fiecărei țări

Abandonul școlar Abordare

Abandonul școlar înseamnă șomaj, excluziune socială, sărăcie și probleme de sănătate. Sunt multe motive care pot explica de ce unii tineri renunță prea devreme la studii: probleme personale sau familiale, dificultăți de învățare sau o situație socio-economică precară. Alți factori importanți sunt funcționarea sistemului de învățământ, atmosfera din școli și relațiile dintre profesori și elevi.

Cauzele fiind multiple, soluțiile nu sunt ușor de găsit. Politicile de reducere a abandonului școlar trebuie să aibă în vedere factorii declanșatori și să coreleze politica educațională și socială cu activitățile organizațiilor de tineret și cu aspecte legate de sănătate, cum ar fi consumul de droguri sau problemele psihice și emoționale.

Măsuri luate până în prezent Țările UE s-au angajat să reducă rata abandonului școlar la mai puțin de

10% până în 2020. Monitorul anual al educației și formării furnizează date și o analiză a tendințelor privind abandonul școlar în UE și în fiecare stat membru. În iunie 2011, miniștrii educației au adoptat o recomandare cu privire la

politica de reducere a abandonului școlar, care definește un cadru amplu, coerent și bazat pe date concrete. Aceștia au convenit să colaboreze și să facă schimb de bune practici și informații pentru a găsi modalități eficiente de stopare a acestui fenomen.

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52012DC0669:RONOThttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=SWD:2012:0374:FIN:EN:PDFhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=SWD:2012:0371:FIN:EN:PDFhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=SWD:2012:0371:FIN:EN:PDFhttp://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/education/policy/school/doc/keyreview_en.pdfhttp://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/education/policy/school/doc/keyreview_en.pdfhttps://ec.europa.eu/education/news/20161202-communication-improving-modernising-education-for-all_enhttps://ec.europa.eu/education/news/20161202-communication-improving-modernising-education-for-all_enhttp://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=SWD:2017:165:FINhttp://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=SWD:2017:165:FINhttp://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=SWD:2017:165:FINhttp://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14441-2015-INIT/en/pdfhttp://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14441-2015-INIT/en/pdfhttp://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14441-2015-INIT/en/pdfhttp://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14441-2015-INIT/en/pdfhttp://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14441-2015-INIT/en/pdfhttp://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14441-2015-INIT/en/pdfhttp://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/targets/index_en.htmhttp://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/targets/index_en.htmhttp://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/et-monitor_rohttp://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework_ro


Între 2011 și 2013, membrii unui grup de lucru privind părăsirea timpurie a

școlii au analizat exemple de bune practici în Europa și au făcut schimb de experiență pentru reducerea abandonului școlar. Raportul final conține 12 mesaje-cheie către responsabilii politici, pe care grupul le-a transformat în instrumente practice elaborând o listă pentru politicile globale și o anexă conținând exemple concrete din mai multe țări din UE. În martie 2012, Comisia Europeană a organizat o conferință pe tema

politicilor de reducere a abandonului școlar. Un an mai târziu, au fost analizate progresele la nivel de politică înregistrate în 8 țări din UE. Grupul de lucru privind politica în domeniul școlilor (2014-2015) a creat

mesaje politiceprin care sunt identificate condițiile-cheie pentru implementarea abordării „la nivelul întregii școli” pentru a contracara abandonul școlar timpuriu. De asemenea, a elaborat un „Mecanism european pentru școli”, care le oferă factorilor de decizie și practicienilor o multitudine de resurse și exemple concrete de practici eficiente de promovare a succesului educațional și de prevenire a abandonului școlar. În 2015, Consiliul a adoptat concluzii privind reducerea abandonului școlar

și promovarea succesului în școli. Documente

Concluziile Consiliului privind reducerea abandonului școlar și promovarea succesului în școli – Nr. 14441/24 Noiembrie 2015 Recomandarea Consiliului privind politicile de reducere a abandonului

școlar – Nr. 1/28 iunie 2011 Comunicarea Comisiei: Combaterea abandonului școlar: o contribuție

esențială la strategia Europa 2020 - 31.01.2011 Document de lucru al serviciilor Comisiei Reducerea abandonului școlar -

31.01.2011 Parlamentul European: Reducerea abandonului școlar – iunie 2011

Instrumente de finanțare Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 10 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale, Prioritate de investiții 10.1 Investițiile în educație, și formare, inclusiv în formare

profesională, pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare

Nivelul de educație este factor-cheie al dezvoltării naționale, deoarece determină în mare măsură activitatea economică și productivitatea, precum și mobilitatea forţei de muncă, creând premisele, pe termen lung pentru existenţa unui nivel mai ridicat de trai și de calitate a vieții. Având în vedere tendințele demografice negative, profilul educațional al populației este o condiție esențială pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Acest deziderat nu se poate realiza însă fără o infrastructură adecvată/corespunzătoare ciclurilor educaționale. Infrastructura educațională este esențială pentru educație, dezvoltarea timpurie a copiilor, pentru construirea de abilități sociale și a capacității de integrare socială.

Sprijinul POR va asigura creșterea accesului, calității și a atractivității educației, contribuind la creșterea ratei de participare la diferite niveluri de educație, la reducerea

http://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/expert-groups_en#schoolshttp://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/expert-groups_en#schoolshttp://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/education/policy/strategic-framework/doc/esl-group-report_en.pdfhttp://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/education/events/2012/documents/esl-report_en.pdfhttp://ec.europa.eu/education/events/20130315-peer-review-esl_rohttp://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/expert-groups-2014-2015_rohttp://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/education/policy/strategic-framework/expert-groups/documents/early-leaving-policy_en.pdfhttp://www.schooleducationgateway.eu/en/pub/resources/toolkitsforschools.htmhttp://www.schooleducationgateway.eu/en/pub/resources/toolkitsforschools.htmhttp://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14441-2015-INIT/en/pdfhttp://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14441-2015-INIT/en/pdfhttp://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14441-2015-INIT/en/pdfhttp://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14441-2015-INIT/en/pdfhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32011H0701%2801%29:EN:NOThttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32011H0701%2801%29:EN:NOThttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52011DC0018:EN:NOThttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52011DC0018:EN:NOThttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52011SC0096:EN:NOThttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52011SC0096:EN:NOThttp://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/etudes/join/2011/460048/IPOL-CULT_ET%282011%29460048%28SUM01%29_EN.pdf


abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, la o rată mai mare de absolvire a învățământului obligatoriu și la creșterea ratei de tranziție spre niveluri superioare de educație.

Principalul rezultat așteptat vizează realizarea condițiilor pentru o educație de calitate şi creșterea gradului de participare a populației în învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial.

Programul Naţional de Dezvoltare Locală Programul Naţional de Dezvoltare Locală, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Administraţiei Publice, stabileşte cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanţă naţională, care susţin dezvoltarea regională prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară şi socio-educativă.

Implementarea și monitorizarea Programului Operațional Regional se realizează de către MDRAP prin compartimentele de specialitate.

Obiective de investiţii - Obiectivele de investiţii care pot fi finanţate în cadrul programului trebuie să vizeze lucrări de realizare / extindere / reabilitare / modernizare, respectiv dotare, pentru unul dintre următoarele domenii specifice:

• sisteme de alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei; • sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate; • unităţi de învăţământ preuniversitar, respectiv: grădiniţe, şcoli generale primare şi

gimnaziale, licee, grupuri şcolare, colegii naţionale, şcoli profesionale, şcoli postliceale, unităţi de învăţământ special de stat;

• unităţi sanitare; • drumuri publice clasificate şi încadrate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ca

drumuri judeţene, drumuri de interes local, drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localităţilor;

• poduri, podeţe sau punţi pietonale; • obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee, centre culturale

multifuncţionale, teatre; • platforme de gunoi; • pieţe publice, comerciale, târguri, oboare; • modernizarea bazelor sportive; • sediile instituţiilor publice ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a

instituţiilor publice din subordinea acestora; • infrastructura turistică dezvoltată de autorităţile publice locale ca instrument de punere în

valoare a potenţialului turistic local, pentru obiectivele de investiţii aflate în proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale sau în administrarea acestora.

Subprograme şi beneficiari eligibili pentru măsurile mai sus descrise • Subprogramul „Modernizarea satului românesc”: beneficiarii eligibili sunt unităţile

administrativ-teritoriale reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale ale comunelor, precum şi unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, constituite în condiţiile legii, pentru investiţiile realizate prin asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale ale comunelor;

Buget local – Strategia de dezvoltare a infrastructurii scolare din Comuna Mihai Eminescu, judetul Botosani.


Comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani în calitate de beneficiar și promotor al investiției

dorește să investească în sectorul de învățământ pentru a beneficia de infrastructură educațională de calitate și de desfășurare a activităților școlare și sportive.

2.3.Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor Infrastructura sportivă existent la nivelul ȘCOLII GIMNAZIALE “PETRU RAREȘ” din satul

CERVICEȘTI, localitatea Cervicești, comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani, este într-o stare dezolantă.. Condiţiile în care se desfăşoară activităţile sportive sunt precare, orele de educație fizică având loc în sălile de clasă sau afară, în curtea școlii, pe un teren accidentat, în condiții total improprii desfășurării actului didactic. Terenul pe care se doreşte înfiinţarea terenului de sport se află în proprietatea şi administrarea comunei Mihai Eminescu, județul Botoșani. Dezvoltarea infrastructurii sportive este necesară pentru elevii din școală atât pentru orele de educație fizică, cât şi pentru competiţiile sportive școlare.

Rolul important pe care îl are sportul prin funcțiile sale socială, educațională, culturală și economică îl confirmă ca una dintre cele mai însemnate componente în dezvoltarea omului în plan fizic, psihic și motric.

În orice societate avansată, sportul reprezintă un fenomen social, o formă privilegiată de cultură, care îmbracă multiple aspecte: experiență individuală și instituție, excelență sportivă și recreere, expresie spontană și tehnică elaborată, practică educativă și spectacol, exercițiu fizic și conduită psihică, toate conturând un ansamblu de valori specifice, relaționate condiției umane.

Educaţia fizică din şcoală asigură formarea de cunoştinţe, deprinderi practice şi intelectuale, precum şi însuşirea de valori etice, care contribuie la dezvoltarea capacităţii de integrare socială a individului. Specificul calitativ al educaţiei fizice nu constă în faptul că se depune un efort fizic, ci în obiectivele urmărite, în modul în care această activitate se desfăşoară şi în accentul pus pe valoarea formativă a conţinutului instruirii. Dacă dorim să formăm oameni sănătoși, rezistenți, cu capacitate de muncă eficientă şi creativă, cu o viaţă îndelungată, atunci educației fizice şi sportului trebuie să li se asigure un loc asemănător cu al celorlalte discipline şi activități instructiv-educative, care contribuie la formarea personalității.

Practicarea mişcării fizice ajută la dezvoltarea psihică a individului, previne labilitatea emoţională, modelează temperamentul şi atitudinile, constituind un fundament solid pentru personalitatea în formare. Exerciţiile fizice, jocurile de mişcare împreună cu factorii naturali – apă, aer, soare – fortifică organismul, generându-i o pavăză naturală în faţa îmbolnăvirilor, cultivă răbdarea, stăpânirea de sine, curajul, iniţiativa, perseverenţa, disciplina, dezvoltă sentimentele de prietenie, spiritul colectiv şi competitiv. Un copil care aleargă şi se joacă este sănătos şi pregătit oricând să facă faţă unui efort intelectual.

Unul dintre principalele instrumente în obţinerea performanţelor cantitative şi calitative în lecţia de educaţie fizică este comunicarea, sub toate formele ei: verbală, nonverbală, paraverbală. Obiectivele comunicării în lecţie trebuie să acopere toate exigenţele legate de performanţele propuse, prin care profesorul transmite şi percepe informaţii, relaţionează, organizează, explică, stimulează motivaţia, corectează, apreciază, încurajează etc. La rândul lor, elevii închid şi deschid relaţiile de feedback prin intermediul comunicării, armonizează relaţiile individuale, de grup şi de echipă, transmit păreri, aprecieri şi critici, colaborează etc.

Astfel, elevul care participă la lecţia de educaţie fizică reacţionează printr-o conduită complexă, care înglobează deprinderile motrice, condiţia fizică, cunoaşterea şi plăcerea pentru


mişcare. Prin joc, elevii pot ajunge la descoperiri de adevăruri, îşi pot antrena capacitatea lor de a acţiona creativ, pentru că strategiile jocului sunt în fond strategii euristice, în care se manifestă isteţimea, spontaneitatea, inventivitatea, iniţiativa, răbdarea, îndrăzneala.

De asemenea, este evidențiat faptul că educaţia fizică şi sportul în şcoală nu reprezintă scopuri în sine, ci contribuie la realizarea finalităţilor generale ale educaţiei, alături de celelalte discipline din curriculumul şcolar. Îmbunătăţirea nivelului formei fizice pentru viaţă în cadrul lecţiei de educaţie fizică este extrem de importantă, cunoscându-se faptul că obezitatea este cea mai extinsă afecţiune la copii şi că un copil supraponderal va deveni un adult cu aceleaşi caracteristici.

În acelaşi timp, trebuie să existe preocuparea permanentă a factorilor de decizie, de a asigura o infrastructură de calitate, un mediu prielnic pentru desfășurarea orelor de educație fizică și un conţinut atractiv pentru lecţiile organizate, astfel încât educaţia fizică şcolară să pună bazele educaţiei fizice permanente, care înseamnă un stil de viaţă, un mod de a gândi şi de a acţiona în beneficiul propriu şi în interesul societăţii.

Satul românesc este cel mai întins spaţiu al României, conserva valorile tradiţionale româneşti, este zona celei mai crescute natalităţi, este cu alte cuvinte,un mediu fundamental pentru existenţa socială a ţării noastre. Cu toate acestea, ruralul românesc şi problemele acestuia nu ocupă prim planul preocupărilor legislative, administrative, politice şi economice din România, ba chiar mai mult, anumite disfuncţionalităţi sunt ignorate în mare măsură sau sunt abordate inadecvat.

În România aspectul practic al învăţământului se află într-o profundă contradicţie cu aspectul teoretic: deşi misiunea şcolii este prezentată într-un set de standarde generale ce interpretează aşteptările beneficiarilor, în realitate se simte lipsa de interes pentru dezvoltare, pentru crearea unor şanse egale cu provocările viitorului, iar învăţământul din mediul rural este principalul domeniu defavorizat.

În prezent, actul didactic la Școala Gimnazială “Petru Rareș” din localitatea Cervicești, comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani, se desfășoară deficitar din cauza problemelor privind terenul de sport. Acest fapt a condus la îngreunarea procesului educațional, în sensul că face imposibilă desfășurarea în condiții optime a orelor de educație fizică, și la abandonarea scolii de către o parte dintre elevi.

Realizarea proiectului „CONSTRUIRE TEREN DE SPORT CU SUPRAFAȚĂ DE JOC SINTETICĂ ÎN LOCALITATEA CERVICEȘTI, COMUNA MIHAI EMINESCU, JUDEȚUL BOTOȘANI” va duce la modernizarea infrastructurii școlare, respectiv a terenului de sport, care este necesară în vederea asigurării unor condiţii superioare în sistemul educaţional din localitate și asigurării condițiilor necesare desfășurării orelor de sport. Proiectul este necesar pentru asigurarea standardelor in vigoare.

Rolul educaţiei şi învăţământului într-o societate civilizată este foarte important. În primul rând, pentru că educaţia contribuie la formarea şi dezvoltarea personalităţii individuale. Totodată nivelul de dezvoltare economică al unei ţări depinde şi de nivelul de educaţie al cetăţenilor, de aceea este nevoie de o concepţie clară despre rolul educaţiei în societate.

Posibilele explicaţii ale nivelului redus de educaţie în cazul tuturor grupelor de vârstă este cel al identificării nevoilor de educaţie în raport cu ocupaţia de bază: agricultura. De asemenea,un alt motiv care este des invocat pentru explicarea nivelului scăzut de educaţie este cel al sărăciei şi lipsei sau precarității infrastructurii școlare de bază. Din această cauză, mulți copii din mediul


rural se îndreaptă către şcolile care oferă un nivel mai ridicat de educaţie, aceastea fiind situate cu preponderenţă în mediul urban. Calitatea actului de învăţământ suferă din acest punct de vedere datorită limitarii bugetului, iar în mare parte abandonul şcolar sau renunţarea la studii după absolvirea primelor clase, sau nivelurilor obligatorii, este cauzată şi de acest specific al comunităţilor rurale. În multe cazuri tinerii din mediul rural se limitează la şcolile de meserii sau profesionale în încercarea de a obţine un minimum de pregatire. Dacă obiectivul este rămânerea în mediul rural şi cultivarea micilor suprafeţe de teren aflate în proprietatea familiei, atunci şcoala îşi pierde din importanţă. Astfel, pentru mulţi dintre copiii de la sat a merge la scoala devine un deziderat,iar abandonul devine o realitate comună.

Excluziunea individului din sistemul de învăţământ nu mai constituie doar o problemă a şcolii, ci şi a societăţii. Cei excluşi din sistemul educaţional nu sunt consideraţi doar victime ale inegalităţilor sociale, educaţionale, ci şi tineri costisitori pentru societate, datorită cheltuielilor pe care le presupune pregătirea şi integrarea profesională, susţinerea lor prin mecanismele de asistenţă socială.

Efectele socio-economice ale tranziţiei au condus la degradarea rapidă şi substanţială a nivelului de trai a unei proporţii din ce în ce mai ridicate a populaţiei. în condiţiile în care şi sistemul de învăţământ în ansamblul său a cunoscut o degradare, legată în special de subfinanţarea cronică și precaritatea infrastructurii educaționale a apărut şi s-a intensificat, fenomenul abandonului şcolar, definit ca acţiunea de întrerupere definitivă a studiilor înainte de finalizarea acestora.

Educaţia din mediul rural se realizează în România cu dificultăţi din ce în ce mai mari, decalajul faţă de oferta educaţională a instituţiilor de învăţământ din mediul urban cronicizându-se într-un ritm alert. Potrivit unui raport al Uniunii Europene din anul 2015, România continuă să ocupe o poziţie fruntaşă la abandonul şcolar. Astfel, la acest capitol se clasează pe a treia poziţie, după Spania şi Malta. Rata abandonului şcolar, în România este de 19,1%.

Una dintre problemele de mare actualitate, cu care se confruntă învăţământul românesc este aceea pe care o ridică fenomenul de abandon şcolar. Fără a fi o realitate de ultimă perioadă, abandonul şcolar a căpătat în ultimii ani proporţii deosebite şi prezintă o dinamică de amplificare foarte crescută.

Abandonul şcolar reprezintă conduita de evaziune definitivă ce constă în încetarea frecventării şcolii, părăsirea sistemului educativ, indiferent de nivelul la care s-a ajuns, înaintea obţinerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete sau înaintea încheierii ciclului de studii început. Între cauzele principale ale abandonului şcolar regăsim cauze economice, socioculturale, calitatea infrastructurii educaționale, sau religioase, psihologice şi pedagogice.

Efectele abandonului şcolar demonstrează de ce acest tip de conduită este considerat deosebit de grav. Mai întâi, cei care abandonează şcoala nu au nici calificarea profesională indispensabila integrării socio-economice, nici formaţia morală şi civică necesară exercitării rolului de părinte şi celui de cetăţean al unei comunităţi. În al doilea rând, neavând o calificare, cei care abandonează şcoală sunt viitorii şomeri şi reprezintă, pe termen mediu şi lung, o sursă de dificultăţi sociale şi de pierderi, care depăşesc investiţia cerută de formarea iniţială. Din punct de vedere al costurilor economice, scumpă nu este persoana bine educată, ci cea insuficient educată, care părăseşte şcoală cu o formaţie şubredă sub aspect moral, intelectual sau estetic.

Rata abandonului scolar in mediul rural este o realitate ce ține de mai multe conjuncturi. Acesta este puternic influențata si de lipsa condițiilor optime desfășurarii actului pedagogic având


reperecursiuni asupra interesului atât al profesorilor de a-și desfășura activitatea, cât și asupra elevilor, mai ales a celor din clasele primare care au nevoie de condiții care să le creeze un ambient atractiv.

Având în vedere starea actuală, în care această școală se gasește din punct de vedere al igienei și condițiilor de învățământ – se dorește implementarea acestui proiect care va genera în viitorul apropiat utilitatea sistemului de învățământ la nivel local și capacitatea școlii de a absorbi cererile de înscriere în învățământul obligatoriu, precum si îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a activităților didactice.

Totodată prin realizarea acestei investiții se va realiza o influență benefică asupra comunității locale prin creșterea nivelului de pregătire a elevilor, prin creșterea interesului părinților pentru educația propriilor copii, precum și stoparea migrării elevilor din mediul rural în mediul urban.

Absenteismul se constituie într-un fenomen ce nu mai poate fi ignorat. El nu ţine numai de sfera învăţământului, ci afectează atât elevul, cât şi familia şi comunitatea. Elevii care absentează la şcoala se confrunta cu mai multe probleme decât colegii lor care frecventează in mod regulat şcoala. În primul rând ei vor fi primele victime ale abandonului şcolar și ca o consecinţă a acestuia, vor avea probleme în găsirea unui loc de munca sau în integrarea socială.

Dimensiunea temporală a educaţiei fizice şi sportului impune reconsiderarea acestora ca activităţi, în sensul prelungirii lor de la etapele şcolarităţii la celelalte etape de dezvoltare, astfel încât ele să devină un continuum care însoţeşte individul din primii ani ai vieţii până la senescenţă.

Deşi alcătuiesc un grup social şi cultural dinamic, tinerii s-au îndepărtat în ultimii ani de viaţa publică, din cauza statutului lor social fragil şi a discrepanţei apărute între obiectivele de politică publică şi rezultatele aplicării acestora. Astfel, pentru a facilita tranziţia tinerilor într-o societate aflată într-o permanentă schimbare şi pentru a realiza un echilibru între generaţii, este necesară corelarea şi armonizarea programelor prin aplicarea unor politici publice cu impact social şi educaţional în rândul tinerilor.

În localitatea Cervicești, comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani, tinerii simt nevoia firească de a beneficia de infrastructura optimă desfășurării orelor de educație fizică, pentru a le satisface într-un mod cât mai complex dorinţele şi aspiraţiile. În categoria intereselor primare ale elevilor, un loc tot mai important îl ocupă jocurile sportive, în strânsă concordanţă cu conştientizarea pe scară largă a rolului pozitiv pecare îl au mişcarea şi sportul în dezoltarea armonioasă a individului.

Necesitatea construirii unui teren de sport pentru practicarea diferitelor manifestări sportive se datorează și faptului că în comună există interes pentru practicarea sportului.

2.4.Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii

Etimologic,cuvântul „educaţie” provine din limba latină („educatio”), cu înţelesuri pe care le putem identifica, într-o formă sau alta, de-a lungul întregii evoluţii a civilizaţiei umane. Latinescul „educatio” se regăseşte în verbul „educo – educare”, cu sensul de „creştere”, „hrănire”, „formare”, dar şi în verbul „educo – educere”, cu sensul de „a scoate din”, „a ridica”, „a înălţa”. Ambele înţelesuri se împletesc în rolul pe care educaţia l-a avut în dezvoltarea valorilor umane fundamentale: de a forma, hrăni şi dezvolta spiritul. Ambele sensuri subliniază capacitatea


educaţiei de transformare continuă, atribut deosebit de important dacă analizăm semnificaţiile, funcţiile şi investiţia în educaţie de-a lungul întregii evoluţii a societăţii umane.Educaţia înseamnă a scoate individul din starea de natură şi a-l introduce în starea de cultură.

Educaţia este considerată un „drept fundamental” în sine şi în acest context, dreptul la educaţie trebuie înţeles ca dreptul fiecărui individ de a-şi însuşi deprinderile, abilităţile, cunoştinţele necesare găsirii unui loc de muncă, care să-i aducă un venit şi care să-i permită integrarea deplină în viaţa socială, economică, culturală, politică etc. a societăţii. Ca un drept care contribuie la autonomia individului, educaţia este principalul instrument care permite adulţilor şi copiilor marginalizaţi din punct de vedere economic şi social să iasă din sărăcie şi să obţină mijlocul de a participa, din plin, la viaţa comunităţii lor.

Plecând de la premisa că socializarea este procesul prin intermediul căruia persoanele dobândesc deprinderi, atitudini, valori şi comportamente care îi fac apţi să participe ca membri ai societăţii în care trăiesc, prin dimensiunile sale educaţionale şi culturale, sportul este recunoscut ca un puternic factor de socializare. Sportul oferă ocazii unice de a cunoaşte alţi oameni, de a comunica, de a asuma roluri diferite, de a dobândi atitudini morale cum sunt fair-play-ul, toleranţa, respectul și de a trăi emoţii diferite de alte sfere ale vieţii.

Educaţia fizică şi sportul dezvoltă o arie complexă de interese, trebuinţe, motivaţii. Educă ambiţia, curajul, emulaţia, hotărârea, perseverenţa, calmul, modestia, onestitatea, multiple trăsături de voinţă şi caracter. Lipsa educaţiei fizice favorizează apariţia obezităţii care afectează calitatea vieţii, pun în pericol viaţa şi creează probleme economiei şi bugetului alocat sănătăţii.

În viaţa socială contemporană, atât oamenii obişnuiţi cât şi personalităţile politice şi culturale apreciază sportul ca fiind un fenomen cu funcţii speciale în dezvoltarea individului şi prin implicaţiile sale socio-economice. Prin implicaţiile sale economico-financiare (industria tot mai înfloritoare de echipamente şi tehnologie sportivă, sume imense de bani, acumulate şi manipulate de cluburi şi sportivi, reclame etc.), juridice (reglementări naţionale şi internaţionale), politice (probleme de competiţie între ţări, „mândrie naţională”), culturale („mass-media”, spectatori, „fanism”), de sănătate (obsesia „corpului sănătos”) şi altele, se poate afirma că în zilele noastre el este un fenomen social major.

Pe parcursul copilăriei şi al adolescenţei, educaţia fizică în şcoală oferă o oportunitate excelentă pentru a învăţa şi practica abilitățile necesare pentru îmbunătățirea stării fizice și a sănătății, pe tot parcursul vieţii. Aceste activităţi zilnice pot include alergarea, fotbalul, handbalul, tenisul, baschetul, oina şi alte jocuri şi sporturi mai structurate. Dobândirea timpurie a abilităților de bază îi ajută în mod crucial pe elevi să practice şi să înţeleagă mai bine valoarea acestor activităţi în educaţia lor ulterioară sau, ca adulţi, la locul de muncă sau în timpul liber.

Cu toate acestea, educaţia fizică nu se limitează la formarea abilităților fizice, având mai mult decât o dimensiune recreativă. Implicarea în diverse activităţi fizice aduce un tip de cunoaştere şi înţelegere axat pe principii şi concepte, ca de exemplu “regulile jocului”, fair-play şi respect, conştientizare tactică şi fizică și conştientizarea socială corelată cu interacţiunea personală şi efortul realizat în echipă, în multe dintre sporturi.

În localitatea Cervicești, elevii prezintă o conturată apetența pentru activitățile sportive, datorată în primul rând conștientizări importanței practicării educației fizice, dar și a mediatizării sportului la nivel local și național. Prin realizarea proiectului, elevii vor avea șansa de a-si desfășura orele de educație fizică în condiții optime, iar cei care au înclinații deosebite spre un anumit sport vor putea sa progreseze în funcție de abilitățile lor și să promoveze spre echipele


sportive locale (echipa de fotbal Luceafărul Mihai Eminescu), liceele sportive din regiune (LPS Botoșani, LPS Iași, etc) sau cluburile sportive profesioniste (FC Botoșani, CS Politehnica Iași etc.)

La nivelul județului Botoșani, se observă că cei mai mulți practicanți ai sportului provin din mediul rural, iar importanța amenajării terenurilor sportive este vitală, pentru ca tinerii sa fie cât mai aproape de aceste terenuri sportive în mediul lor natural, aproape de părinți și familie.

Prin formele sale de practicare, sportul ajută la socializarea copiilor, prin învăţarea diferitelor roluri în cadrul jocurilor, îşi valorifică performanţele în cadrul social competiţional, iar Prin flexibilitatea sa, sportul este o formă adecvată de dezvoltare socială, fiind aplicabil în diversităţi culturale, politice şi economice.

Educaţia fizică reprezintă o componentă a educaţiei, exprimată printr-un tip de activitate motrică ce dispune de forme de organizare şi reguli de desfăşurare, care urmăreşte optimizarea potenţialului biomotric şi psihic al individului, în vederea creşterii calităţii vieţii. Sportul este o activitate de întrecere, constituită din ansamblul ramurilor de sport, care are drept obiectiv dezvoltarea condiţiei fizice şi psihice a individului, pentru obţinerea de performanţe în competiţiile de toate nivelurile.

Sănătatea, dezvoltarea fizică armonioasă constituie premise importante ale calităţilor, capacităţilor şi trăsăturilor de caracter ale copiilor. Influenţarea favorabilă a stării de sănătate, sporirea capacităţii de efort a organismului prin exersarea funcţiilor vitale şi de adaptare la mediul înconjurător, precum şi formarea deprinderi lor de igienă individuală şi colectivă, constituie motivele fundamentale ale societăţii şi valorii educaţiei fizice. Educaţia fizică are şi sarcina de a contribui la dezvoltarea şi formarea aceloraşi trăsături şi componente ale personalităţii pe care le vizează şi procesul de pregătire intelectuală şi sistemul general de instrucţie şi educaţie.

Educaţia fizică şi sportul dezvoltă o arie complexă de interese, trebuinţe, motivaţii. Educă ambiţia, curajul, emulaţia, atenţia distributivă, hotărârea, fermitatea, perseverenţa, calmul, modestia, onestitatea, multiple trăsături de voinţă şi caracter. Calităţile intelectuale, calităţile fizice şi calităţile morale se conturează cu maximum de durabilitate şi eficienţă în activităţile corporale.

Sportul contribuie in mod esential la dezvoltarea fizica armonioasa, mentinerea starii de sanatate la cote optime precum si la intarirea spiritului de echipa si a celui de competitie. De aceea, practicarea sportului de catre tineri este o necesitate imperativa ale carei beneficii pe termen mediu si lung sunt foarte insemnate. Avand in vedere faptul ca tinerii sunt atrasi din ce in ce mai mult de activitati statice, in detrimentul celor care implica sport si miscare, este necesara implementarea unor masuri care sa contribuie la atragerea tinerilor catre activitati sportive.

Pretutindeni în ţările civilizate educaţia rămâne tributară idealului antic “Mens sana in corpore sano” (o minte sănătoasă într-un corp sănătos). Prezenţa orelor de educaţie fizică şi sport în şcoală este absolut necesară pentru a stimula mişcarea în rândul elevilor şi chiar performanţa sportivă. Fiecare copil are dreptul la o educaţie armonioasă care să îi ofere atât accesul la cunoştinţe de natură să îl ajute să cunoască şi să înţeleagă mai bine lumea în care trăim, să îşi dezvolte potenţialul şi gândirea autonomă, dar şi la practicarea mişcării şi a sportului.

Având în vedere necesitatea creşterii nivelului de educaţie, de socializare şi a stării de sănătate a elevilor din comuna Cervicești, prin practicarea exerciţiilor fizice şi a sportului în cadrul activităţilor de educaţie fizică şi sport, luând în considerare importanţa revigorării activităţilor sportive și ţinând cont de necesitatea dezvoltării activităţilor sportive în mediul rural ca alternativă reală pentru elevi în ceea ce priveşte posibilităţile restrânse de practicare a sportului, de petrecere a timpului liber şi de recreere, având în vedere lipsa infrastructurii de bază în ceea ce priveşte


practicarea sportului la nivelul ȘCOLII GIMNAZIALE "PETRU RAREȘ", din localitatea Cervicești, este necesar realizarea proiectului „CONSTRUIRE TEREN DE SPORT CU SUPRAFAȚĂ DE JOC SINTETICĂ ÎN LOCALITATEA CERVICEȘTI, COMUNA MIHAI EMINESCU, JUDEȚUL BOTOȘANI”.

2.5.Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice - Creșterea gradului de participare la nivelul educaţiei timpurii şi învăţământului

obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului; - Asigurarea condițiilor adecvate desfășurării orelor de educație fizică și de

practicare a sportului la Școala Gimnazială "Petru Rareș", din localitatea Cervicești, comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani;

- Sporirea numărului de elevi de toate vârstele care participă la activităţi sportive în interesul păstrării şi ridicării nivelului de sănătate individuală, al ridicării nivelului de coeziune, integrare şi încredere socială;

- Îmbunătațirea condițiilor oferite elevilor și cadrelor didactice în educația de bază; - Eliminarea discriminării între clase sociale, sexe, etnii;

3.Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiţii2) Deoarece nu a fost intocmit/elaborat un Studiu de prefezabilitate privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea realizarii unei astfel de investitii in infrastructura scolara din localitatea Cervicești, Comuna Mihai Eminescu – prezentul proiect cu titlul „CONSTRUIRE TEREN DE SPORT CU SUPRAFAȚĂ DE JOC SINTETICĂ ÎN LOCALITATEA CERVICEȘTI, COMUNA MIHAI EMINESCU, JUDEȚUL BOTOȘANI” va propune si prezinta 2 scenarii tehnico-economice privind realizarea obiectivului de investitii:

Scenariul 1 Scenariul 2

CONSTRUIRE TEREN DE SPORT CU SUPRAFAȚĂ DE JOC SINTETICĂ ÎN LOCALITATEA CERVICEȘTI, COMUNA MIHAI EMINESCU, JUDEȚUL BOTOȘANI

Se mentine situatia actuala – Pe amplasamentul propus obiectivului este improvizat un teren de sport ce serveste elevilor scolii existente, pe o zona de pamant ce prezinta multiple denivelari, atipice pentru un teren de sport, fara vegetatie, astfel ca acesta poate fi utilizat doar pe timp uscat.

Descriere investiție: Investitia prevede construirea unui Teren multifunctional de sport, cu suprafata de joc sintetica, prevazut cu rigole pentru preluarea apelor pluviale, dar si cu instalatie de iluminat cu 6 nocturne.

Descriere investiție: Nu este cazul.

Dotări: - Porti de fotbal-handbal, prevazute cu panouri

pentru baschet si fileu tenis; - Stalpi de iluminat;

Dotări: - Nu este cazul.

Se mentine situatia actuala – pe amplasament sunt 2 porti de handabal amplasate necorespunzator cu distantele specifice jocului de handabal.

Lucrări executate și/sau intervenții: - Se niveleaza suprafata propusa spre

Lucrări executate și/sau intervenții: Se mentine situatia actuala – sunt necesar a fi


amenajarea terenului;

- Se desfiinteaza aleile pietonale existente in scopul dimensionatii corecte a Terenului, respective a suprafetei de joc;

- Amenajarea terenului va consta in turnarea unei placi slab armate din beton.

- Se amenajeaza spatiul adiacent Terenului pentru accesul pietonal al copiilor;

- Se vor monta 6 stalpi de iluminat.

realizate lucrari minime de intretinere/functionare a spatiului, precum nivelarea pamantului pentru a satisfice planeitatea unei suprafete de joc.

Pentru fiecare scenariu/opţiune tehnico-economic(ă) se vor prezenta:

3.1.Particularităţi ale amplasamentului: a)descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului, dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietăţii sau titlul de proprietate, servituţi, drept de preempţiune, zonă de utilitate publică, informaţii/obligaţii/ constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism, după caz); Terenul studiat este situat in intravilanul satului Cervicești, comuna Mihai Eminescu, ce

este situat în judetul Botoșani. Amplasamentul pe care urmeaza a fi amplasata amenajarea propusa are deschidere catre

drumul comunal DC 62 aflat in partea de sud-est a acestuia si un front stradal catre acesta de cca. 46.00 m.

Regimul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat Terenul este situat in intravilanul teritoriului administrativ al comunei Mihai Eminescu, sat

Cervicesti, judetul Botosani conform reglementarilor documentatiei de urbanism, faza PUG aprobata prin HCL nr. 35/05.11.1999 prelungit cu HCL nr.11/25.02.2011, HCL nr.4/11.01.2013, HCL nr. 11/29.01.2016 si HCL nr. 150/17.12.2018.. Conform PUG aprobat, amplasamentul are categoria de folosinta curti constructii.

Amplasamentul studiat face parte din bunurile ce apartin domeniului public al comunei Mihai Eminescu, judetul Botosani, conform actului de proprietate Anexa nr.40 – Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Mihai Eminescu, este identificat cu C.F. nr. 59056, Nr. Cad. 59056, P.C. 117, Lot 1 si are o suprafata de 4180.00 mp.

Regimul economic: Folosința actuală și destinația terenului– curti-constructii – conform PUG aprobat – sunt

permisiuni de realizari de constructii de terenuri de sport cu suprafete de joc sintetice. -suprafata teren = 4180.00 mp Pe amplasament exista in prezent 3 corpuri de cladire asupra carora nu se va

interveni, dupa cum urmeaza: - C1 – Corp scoala – ce are o suprafata construita de 297.00 mp, o suprafata construita

desfasurata de 594.00 mp si are o dezvoltare pe verticala – Parter + 1 Etaj; - C2 – constructie Anexa – ce are o suprafata construita de 82.00 mp, o suprafata

construita desfasurata de 82.00 mp si are o dezvoltare pe verticala Parter.


- EXTINDERE – grupuri sanitare – ce are o suprafata construita de 58.60 mp, o suprafata

construita desfasurata de 58.60 mp si are o dezvoltare pe verticala Parter. Terenul are o deschidere la aliniamentul stradal de cca. 46,00 m, având o formă

planimetrică rectangulară cu dimensiunile maxime de 76,76 m x 73,21 m. Regimul tehnic conform Certificatului de urbanism nr. 193 din 21.06.2019 impune

urmatoarele informatii si/sau constrangeri: - P.O.T. existent maxim – 20 % - C.U.T. existent maxim – 0.60 Cu respectarea regimului tehnic si a distantelor fata de vecinatati, prezenta documentatie

propune amenajarea unui teren de sport ce va deservi elevii scolii existente pe amplasament.

b)relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile; Accesul pietonal existent in incinta proprietatii se realizeaza dinspre drumul DC 62 situat

pe latura sud-estica a amplasamentului la care terenul are un front stradal de cca. 46.00 m. Se vor mentine accesele pietonale si carosabile existente. Amplasamentul are următoarele vecinătăți:

• Nord-Vest – proprietate privata CF 58059;

• Nord-Est – proprietate privata CF 54003;

• Sud-Est –cale de acces DS 124/DC 62;

• Sud-Vest – domeniu public CL Mihai Eminescu;

c)orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale sau construite;

La amplasarea obiectivul propus cu destinația de teren de sport s-a avut in vedere si orientarea fata de punctele cardinale, astfel incat activitatile desfasurate pe terenul de sport sa nu fie periclitate de lumina naturala din timpul zilei.

d)surse de poluare existente în zonă; In zona amplasamentului noului obiectiv nu au fost identificate surse de poluare. Terenul de sport se va amplasa intr-un loc prielnic, nepoluat fonic, vizual sau olfactiv, in

zona neexistand surse de poluare (fabrici, productie, depozitare). e)date climatice şi particularităţi de relief; Din punct de vedere geomorfologic, zona studiata este situata in partea de Nord a

Platformei Moldovenesti, intr-o zona colinara. Sub raport geologic formatiunile intalnite in zona studiata apartin cuaternarului si

sarmatianului asezate pe un fundament vechi de formatiuni mezozoice si precambriene.


Sarmatianul formeaza fundamentul intregii zone si este putemic degradat la suprafata de actiunea apelor subterane care descompun argila marnoasa, schimbandu-i caracterul initial.

Cuaternarul este format dintr-un orizont argilos-prafos, uneori nisipos sau cu intercalatii subtiri de nisip in anumite zone acest orizont are caracter loessoid.

Din punct de vedere al reliefului, comuna Comuna Mihai Eminescu prezinta un aspect larg valurit, cu interfluvii colinare, deluroase sau sub forma de platouri joase, toate acestea lasand impresia ca provin dintr-o suprafata unica taiata in rauri.

Clima comunei are un caracter continental, cu veri scurte si nu prea calde, toamna si iarna prezentand umiditati ridicate. Temperatura medie anuala este de 8,6 grade celsius, sub media pe tara, ceea ce integreaza acest spatiu in zona temperat excesiva a tarii.

Tipul de climat mentionat este caracterizat prin producerea unor geruri mari iarna si a unor calduri tropicale vara, frecvente viscole violente si secete prelungite in unii ani.

Temperatura medie multianuala a aerului este de 8,6 ° C, cu temperatura

STUDIU DE FEZABILITATE – HG...

Documents

Transcript of STUDIU DE FEZABILITATE – HG...