DE LA IGNORARE, LA COMUNICARE Bancheriicerºescdialog ...scu, proprietarul unui teren din zona...
1
5 948491 340012 8 0 1 6 0 16 pagini Marþi, 13 martie 2018, nr. 47 (6108), anul XXVII n Cocteil exploziv: Rusia, fotbal, boicot ºi geopoliticã PAGINA 14 n Acþionarii Patria Bank au aprobat conversia în acþiuni a unei datorii faþã de acþionarul majoritar PAGINA 15 n “Deutsche Bank” îºi evalueazã divizia de administrare a activelor la un maxim de 7,2 miliarde euro PAGINA 16 n COSMIN MARINESCU: “Se resimte nevoia unei reorientãri a politicilor economice dinspre consum spre investiþii” PAGINA 2 n Siderurgiºtii: “Taxele impuse de SUA afecteazã grav metalurgia româneascã“ PAGINA 3 n EURO 2020: Guvernul a depãºit faza dosarelor, se trece la treabã PAGINA 14 GRAM AUR = 160,3111 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,9861 RON EURO= 4,6616 RON DOLAR = 3,7864 RON Grecia lanseazã o licitaþie de titluri de stat pe termen scurt Autoritãþile elene vor organiza, în 14 martie, o licitaþie de titluri de trezorerie cu maturitatea la 12 luni, acesta fiind cel mai recent pas pe care îl face Grecia cãtre þelul ambiþios de a-ºi recâºtiga accesul deplin la pieþe- le internaþionale de obligaþiuni, în cursul lui 2018, anunþã Associated Press. Agenþia de gestionare a datoriei pu- blice din Grecia a informat, sãptãmâna trecutã, cã la data de 14 martie va fi lansatã o licitaþie de titluri de cel puþin 625 de milioane de euro. Guvernul de la Atena doreºte o re- venire completã pe pieþe, dupã ce pla- nul de salvare pe care l-a derulat cu creditorii externi se va încheia în august. Luna trecutã, guvernatorul bãncii centrale de la Atena, Yannis Stourna- ras, a declarat cã Grecia va avea nevo- ie de o plasã de siguranþã financiarã dupã ce va expira programul de asi- stenþã, în luna august, astfel cã þara ar trebui sã analizeze posibilitatea încheierii unui acord preventiv. Grecia a primit ajutoare financiare în valoare de 260 de miliarde de euro începând din anul 2010 ºi pânã la expi- rarea celui de-al treilea acord de asistenþã. V.R. 2 lei EXPLOATAREA GAZELOR DIN MAREA NEAGRÃ: Locuitorii din zona Tuzla se tem de pericolul unei explozii n Nicolae Demetriade: “Nu consider un pericol pentru turism exploatarea gazelor în Marea Neagrã” E xploatarea gazelor din Marea Neagrã stârneºte opinii pro ºi contra cu privire la posibilele implicaþii asupra turismului ºi a zonei din punct de vedere al protecþiei me- diului. Locuitori ºi proprietari de terenuri ºi pensiuni din zona Tuzla ºi Costineºti - unde este proiectat kilometrul zero al conductelor ce vor aduce gazele ex- ploatate din Marea Neagrã - se tem de pericolul unei explozii, mai ales cã presiunea gazelor care vor trece prin conducte va fi în jur de 63 de bari, iar debitul va egala aproape consumul actual al României. La rândul sãu, domnul Nicolae De- metriade, preºedintele Asociaþiei Na- þionale a Agenþiilor de Turism, susþine, în nume propriu, cã începerea lucrãri- lor de exploatare a gazelor în Marea Neagrã nu va afecta turismul din zonã. La finalul anului trecut, Consiliul Legislativ a dat un aviz pozitiv la pro- iectul de lege privind unele mãsuri pen- tru implementarea operaþiunilor petro- liere de cãtre titularii de acorduri petro- liere, avertizând cã operaþiunea de tran- zitare cu reþeaua de conducte a unui pe- rimetru petrolier offshore al unui titular de acord petrolier, cu scopul transportã- rii zãcãmintelor de petrol, implicã ri- scuri de producere a unor accidente grave de poluare ºi nu numai, cu efecte asupra populaþiei, mediului ºi a securi- tãþii furnizãrii de energie. Ioan Diaconescu, proprietarul unui teren din zona Tuzla: “Existã riscul unei explozii ca la Baumgarten” Un obiectiv de genul unui terminal de gaze pus în zona litoralului va inhi- ba dezvoltarea turismului în aceastã zonã, cel puþin un km stânga ºi un km dreapta, ne-a declarat Ioan Diacone- scu, proprietarul unui teren din zona Tuzla, adãugând: “În plus, existã riscul unei explozii aºa cum s-a întâmplat, în iarnã, la terminalul de gaze de la Baumgarten”. Din cauza costrucþiei unui terminal de gaze, terenurile din zonã se vor de- valoriza de la 50% pânã la 200%, mai este de pãrere proprietarul, care a mai precizat cã pe o suprafaþã de aproxi- mativ 200 de metri stânga ºi 200 de metri dreapta nu se va mai putea construi nimic fãrã aviz. ADELINA TOADER (continuare în pagina 4) BANCA CENTRALà DE LA NICOSIA: “Multe dintre problemele apãrute în urma crizei financiare continuã sã existe” l Bãncile din Cipru nu ºi-au redus în ritmul dorit creditele neperformante l Activele din sectorul bancar al Ciprului au ajuns la 67 de miliarde de euro în trimestrul al treilea din 2017, de la 123 de miliarde în 2013 B ãncile cipriote nu au realizat, în anii de dupã criza financia- rã din 2013, reducerea doritã a creditelor neperformante, conform guvernatorului Bãncii Centrale de la Nicosia, Chrystalla Georghadji, care susþine cã reducerea continuã a aces- tor împrumuturi la niveluri sustenabi- le este un obiectiv principal, informe- azã Cyprus Mail. Chrystalla Georghadji a declarat: “Experienþa internaþionalã a demon- strat cã recunoaºterea imediatã a credi- telor neperformante ºi acþiunea decisi- vã de reducere a acestora ar aduce be- neficii semnificative, deoarece ar con- tribui la buna funcþionare ºi la proteja- rea sistemului financiar ºi la redresa- rea economiei reale”. Conform spuselor sale, multe dintre problemele apãrute ca urmare a crizei financiare din 2013 continuã sã existe, deºi s-au înregistrat progrese semnifi- cative în domeniu. Oficialul Bãncii a Ciprului a promis cã va continua sã monitorizeze îndeaproape situaþia din sectorul bancar naþional. A.V. (continuare în pagina 15) Un þel prea îndrãzneþ pentru BCE ºi imposibil pentru Mario Draghi O ficialii BCE repetã la ne- sfârºit cã stabilitatea preþuri- lor este obiectivul primar al instituþiei, conform prevederilor din Tratatul Uniunii Europene. Dacã lãsãm la o parte faptul cã o þin- tã de inflaþie de 2% pe termen mediu nu reprezintã nicidecum stabilitatea preþurilor, ci o creºtere exponenþialã a acesto- ra, ratele inflaþiei pu- blicate de Eurostat permit Bãncii Centrale Europene sã susþinã cã dobânzile zero sau ne- gative, alãturi de pro- gramul de relaxare cantitativã, pot fi menþinute încã o perioadã bunã de timp. Aºa sã fie oare? Este puþin probabil ca BCE sã reacþioneze când inflaþia din zona euro, mãsuratã prin evoluþia indicelui armonizat al preþurilor de consum, va depãºi, chiar pentru mai mult timp, pragul de 2%. Se vor gãsi numeroase justificãri, inclusiv aceea cã presiunile de creºtere a preþurilor sunt trecãtoare, pentru a se evita majorarea dobânzi- lor, deoarece iluzia redresãrii zonei euro nu poate rezista nici mãcar în faþa unei majorãri simbolice a costuri- lor de finanþare. Bineînþeles cã “povestea” a fost cu totul alta dupã ultima ºedinþã de politi- cã monetarã a BCE. La conferinþa de presã de la Frankfurt, Mario Draghi a prezentat prognozele economice revi- zuite în sens pozitiv ºi a omis din co- municatul instituþiei paragraful referi- tor la posibilitatea creºterii din nou a achiziþiilor de titluri financiare prin ti- pãrire, în cazul deteriorãrii condiþiilor economice. Pieþele au fost “surprinse”, însã doar pentru scurt timp, odatã cu apari- þia justificãrilor. (continuare în pagina 7) DE LA IGNORARE, LA COMUNICARE Bancherii cerºesc dialog de la senatorul Daniel Zamfir l Sergiu Manea, BCR: “Suntem gata la orice tip de dialog cu legiuitorul” l Bancherii cer extinderea cu 60 de zile a termenelor stabilite pentru depunerea amendamentelor la proiectele lui Zamfir l Iniþiativele legislative intrã, astãzi, în dezbatere la comisiile de specialitate din Senat ºi Camera Deputaþilor D iscursul, dar mai ales to- nul bancherilor, pare sã se fi schimbat radical, în contextul dezbaterilor ce au loc în Parlament pe marginea pro- iectelor legislative cu efect în sectorul financiar, iniþiate de senatorul liberal Daniel Zamfir. Dacã pânã acum cei care solicitau comunicare în acest domeniu erau clienþii bãncilor, care au cerut în nu- meroase ocazii reprezentanþilor in- stituþiilor de credit sã îi asculte, ieri, ºefii asociaþiilor bancare de la noi au cerut, la unison, parlamentarilor sã îi asculte. “Aceastã manifestare este o invita- þie la dialog”, a spus Sergiu Oprescu, preºedintele Consiliului Director al Asociaþiei Române a Bãncilor (ARB), în cadrul unei conferinþe în care au fost prezentate efectele iniþiativelor lui Zamfir asupra economiei în general ºi sistemului bancar, în particular. Proiectele de lege luate în discuþie vizeazã plafonarea dobânzilor la 18% pentru creditele de consum ºi la de 2,5 ori mai mult decât dobânda cheie pen- tru cele ipotecare ºi imobiliare, anula- rea caracterului de titlu executor pe care îl au contractele de credit ºi limi- tarea valorii la care debitorul îºi poate recupera locuinþa de la recuperator la cel mult dublul preþului la care acesta din urmã a cumpãrat casa de la bancã. EMILIA OLESCU (continuare în pagina 8) “Este tot mai dificil sã faci afaceri în România” (Interviu cu domnul Iancu Guda, Services Director Coface ºi Preºedinte AAFBR) l “Doar 2%-3% din companiile care intrã în insovenþã se reorganizeazã cu succes” Reporter: Cât de greu este sã faci afa- ceri de succes, astãzi, în þara noastrã? Iancu Guda: Cred cã dificultatea de a face afaceri în România a crescut în ultimii ani din cauza mai multor feno- mene. În primul rând, impredictibilita- tea fiscalã din cauza multiplelor propu- neri legislative (revoluþii fiscale privind impozitarea companiilor, TVA split, impozitarea sau nu a dividendelor, tran- sferul contribuþiilor etc) ºi implementã- ri legislative rapide complicã realizarea unui plan de afaceri coerent cu orizont pe mai mulþi ani. În al doilea rând, eco- nomia subteranã ridicatã creeazã opor- tunitatea concurenþei neloiale, compa- niile curate fiind eliminate din acele sectoare cu marjã foarte micã. Nu în ul- timul rând, îndatorarea foarte ridicatã a firmelor, atât din perspectiva creditului bancar, cât ºi a celui comercial, face cã mediul de afaceri sã fie foarte depen- dent de fluctuaþia condiþiilor de finanþa- re (un studiu recent publicat de BNR indicând faptul cã jumãtate dintre fir- mele îndatorate nu-ºi vor putea acoperi serviciul datoriei dacã ROBOR la trei luni depãºeºte pragul de 4%). A consemnat ADINA ARDELEANU (continuare în pagina 15) Dificultatea de a face afaceri în România a crescut în ultimii ani din cauza mai multor fenomene, consi- derã Iancu Guda, Services Director Coface ºi Preºedinte AAFBR (Aso- ciaþia Analiºtilor Financiar-Bancari din România), care a avut amabilita- tea sã ne acorde un interviu. În opinia sa, impredictibilitatea fi- scalã din cauza multiplelor propuneri legislative (revoluþii fiscale privind impozitarea companiilor, TVA split, impozitarea sau nu a dividendelor, transferul contribuþiilor etc) ºi imple- mentãri legislative rapide complicã realizarea unui plan de afaceri coe- rent cu orizont pe mai mulþi ani. CÃLIN RECHEA La conferinþa de presã de la Frankfurt, Mario Draghi a prezentat prognozele economice revizuite în sens pozitiv ºi omis din comunicatul instituþiei paragraful referitor la posibilitatea creºterii din nou a achiziþiilor de titluri financiare prin tipãrire, în cazul deteriorãrii condiþiilor economice. FLORIN GEORGESCU, BNR: “Bãncile sã îºi asume responsabilitatea creditelor, inclusiv din perspectiva clienþilor” B ãncile trebuie sã îºi asume responsabilitatea fiecãrui credit acordat, în ceea ce priveºte evaluarea riscului, inclusiv din perspectiva debitorului, este de pãrere Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Bãncii Naþionale a Româ- niei (BNR), care a precizat, ieri, într-o conferinþã de profil: “În prezent, este evident faptul cã, în Rom- ânia, traversãm o perioadã efervescentã la nivel le- gislativ. Sunt promovate, într-un ritm relativ alert, reglementãri care îºi propun creºterea gradului de protecþie a consumatorului de servicii financiare. Obiectivul declarat al acestor iniþiative este elimina- rea acelor practici nedorite ale unor actori ai pieþei financiare care vulnerabilizeazã clientela deservitã. Provocarea majorã în demersurile legislative care se circumscriu acestui obiectiv este menþinerea unui echi- libru între drepturile ºi obligaþiile pãrþilor contractuale. E.O. (continuare în pagina 7)
Transcript of DE LA IGNORARE, LA COMUNICARE Bancheriicerºescdialog ...scu, proprietarul unui teren din zona...
5 948491 340012 80160
16 paginiMarþi, 13 martie 2018, nr. 47 (6108), anul XXVII
n Cocteil exploziv: Rusia, fotbal, boicotºi geopoliticã PAGINA 14
n Acþionarii Patria Bank au aprobat conversiaîn acþiuni a unei datorii faþã de acþionarulmajoritar PAGINA 15
n “Deutsche Bank” îºievalueazã divizia deadministrare a activelorla un maxim de 7,2miliarde euro
PAGINA 16
n COSMIN MARINESCU: “Se resimte nevoia uneireorientãri a politicilor economice dinspreconsum spre investiþii” PAGINA 2
n Siderurgiºtii: “Taxele impuse de SUA afecteazãgrav metalurgia româneascã“ PAGINA 3
n EURO 2020: Guvernul adepãºit faza dosarelor,se trece la treabã
PAGINA 14
GRAM AUR = 160,3111 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,9861 RON EURO= 4,6616 RON DOLAR = 3,7864 RON
Grecia lanseazão licitaþie detitluri de statpe termenscurt
Autoritãþile elene vor organiza, în14 martie, o licitaþie de titluri detrezorerie cu maturitatea la 12 luni,acesta fiind cel mai recent pas pe careîl face Grecia cãtre þelul ambiþios dea-ºi recâºtiga accesul deplin la pieþe-le internaþionale de obligaþiuni, încursul lui 2018, anunþã AssociatedPress.
Agenþia de gestionare a datoriei pu-blice din Grecia a informat, sãptãmânatrecutã, cã la data de 14 martie va filansatã o licitaþie de titluri de cel puþin625 de milioane de euro.
Guvernul de la Atena doreºte o re-venire completã pe pieþe, dupã ce pla-nul de salvare pe care l-a derulat cucreditorii externi se va încheia înaugust.
Luna trecutã, guvernatorul bãnciicentrale de la Atena, Yannis Stourna-ras, a declarat cã Grecia va avea nevo-ie de o plasã de siguranþã financiarãdupã ce va expira programul de asi-stenþã, în luna august, astfel cã þara artrebui sã analizeze posibilitateaîncheierii unui acord preventiv.
Grecia a primit ajutoare financiareîn valoare de 260 de miliarde de euroîncepând din anul 2010 ºi pânã la expi-rarea celui de-al treilea acord deasistenþã.
V.R.
2 lei
EXPLOATAREA GAZELOR DIN MAREA NEAGRÃ:
Locuitorii din zonaTuzla se tem de pericolulunei exploziin Nicolae Demetriade:“Nu consider un pericolpentru turism exploatareagazelor în MareaNeagrã”
Exploatarea gazelor din MareaNeagrã stârneºte opinii pro ºicontra cu privire la posibilele
implicaþii asupra turismului ºi a zoneidin punct de vedere al protecþiei me-diului.
Locuitori ºi proprietari de terenuri ºipensiuni din zona Tuzla ºi Costineºti -unde este proiectat kilometrul zero alconductelor ce vor aduce gazele ex-ploatate din Marea Neagrã - se tem depericolul unei explozii, mai ales cãpresiunea gazelor care vor trece princonducte va fi în jur de 63 de bari, iardebitul va egala aproape consumulactual al României.
La rândul sãu, domnul Nicolae De-metriade, preºedintele Asociaþiei Na-þionale a Agenþiilor de Turism, susþine,în nume propriu, cã începerea lucrãri-lor de exploatare a gazelor în MareaNeagrã nu va afecta turismul din zonã.
La finalul anului trecut, ConsiliulLegislativ a dat un aviz pozitiv la pro-iectul de lege privind unele mãsuri pen-tru implementarea operaþiunilor petro-liere de cãtre titularii de acorduri petro-liere, avertizând cã operaþiunea de tran-zitare cu reþeaua de conducte a unui pe-rimetru petrolier offshore al unui titularde acord petrolier, cu scopul transportã-rii zãcãmintelor de petrol, implicã ri-scuri de producere a unor accidentegrave de poluare ºi nu numai, cu efecteasupra populaþiei, mediului ºi a securi-tãþii furnizãrii de energie.
Ioan Diaconescu,proprietarul unui teren dinzona Tuzla: “Existã risculunei explozii ca laBaumgarten”
Un obiectiv de genul unui terminalde gaze pus în zona litoralului va inhi-ba dezvoltarea turismului în aceastãzonã, cel puþin un km stânga ºi un kmdreapta, ne-a declarat Ioan Diacone-scu, proprietarul unui teren din zonaTuzla, adãugând: “În plus, existã risculunei explozii aºa cum s-a întâmplat, îniarnã, la terminalul de gaze de laBaumgarten”.
Din cauza costrucþiei unui terminalde gaze, terenurile din zonã se vor de-valoriza de la 50% pânã la 200%, maieste de pãrere proprietarul, care a maiprecizat cã pe o suprafaþã de aproxi-mativ 200 de metri stânga ºi 200 demetri dreapta nu se va mai puteaconstrui nimic fãrã aviz.
ADELINA TOADER
(continuare în pagina 4)
BANCA CENTRALÃ DE LA NICOSIA:
“Multe dintre problemeleapãrute în urma crizeifinanciare continuã sã existe”lBãncile din Cipru nu ºi-au redus în ritmul doritcreditele neperformantelActivele din sectorul bancar alCiprului au ajuns la 67 de miliarde de euro în trimestrulal treilea din 2017, de la 123 de miliarde în 2013
Bãncile cipriote nu au realizat,în anii de dupã criza financia-rã din 2013, reducerea doritã
a creditelor neperformante, conformguvernatorului Bãncii Centrale de laNicosia, Chrystalla Georghadji, caresusþine cã reducerea continuã a aces-tor împrumuturi la niveluri sustenabi-le este un obiectiv principal, informe-azã Cyprus Mail.
Chrystalla Georghadji a declarat:“Experienþa internaþionalã a demon-strat cã recunoaºterea imediatã a credi-telor neperformante ºi acþiunea decisi-vã de reducere a acestora ar aduce be-
neficii semnificative, deoarece ar con-tribui la buna funcþionare ºi la proteja-rea sistemului financiar ºi la redresa-rea economiei reale”.
Conform spuselor sale, multe dintreproblemele apãrute ca urmare a crizeifinanciare din 2013 continuã sã existe,deºi s-au înregistrat progrese semnifi-cative în domeniu.
OficialulBãncii aCiprului apromiscãva continua sã monitorizeze îndeaproapesituaþia din sectorul bancar naþional.
A.V.
(continuare în pagina 15)
Un þel prea îndrãzneþ pentru BCE ºiimposibil pentru Mario Draghi
Oficialii BCE repetã la ne-sfârºit cã stabilitatea preþuri-lor este obiectivul primar al
instituþiei, conform prevederilor dinTratatul Uniunii Europene.
Dacã lãsãm la o parte faptul cã o þin-tã de inflaþie de 2% pe termen mediunu reprezintã nicidecum stabilitateapreþurilor, ci o creºtereexponenþialã a acesto-ra, ratele inflaþiei pu-blicate de Eurostatpermit Bãncii CentraleEuropene sã susþinã cãdobânzile zero sau ne-gative, alãturi de pro-gramul de relaxarecantitativã, pot fi menþinute încã operioadã bunã de timp.
Aºa sã fie oare? Este puþin probabilca BCE sã reacþioneze când inflaþiadin zona euro, mãsuratã prin evoluþiaindicelui armonizat al preþurilor deconsum, va depãºi, chiar pentru mai
mult timp, pragul de 2%.Se vor gãsi numeroase justificãri,
inclusiv aceea cã presiunile decreºtere a preþurilor sunt trecãtoare,pentru a se evita majorarea dobânzi-lor, deoarece iluzia redresãrii zoneieuro nu poate rezista nici mãcar înfaþa unei majorãri simbolice a costuri-lor de finanþare.
Bineînþeles cã “povestea” a fost cutotul alta dupã ultima ºedinþã de politi-cã monetarã a BCE. La conferinþa depresã de la Frankfurt, Mario Draghi aprezentat prognozele economice revi-zuite în sens pozitiv ºi a omis din co-municatul instituþiei paragraful referi-tor la posibilitatea creºterii din nou aachiziþiilor de titluri financiare prin ti-pãrire, în cazul deteriorãrii condiþiiloreconomice.
Pieþele au fost “surprinse”, însãdoar pentru scurt timp, odatã cu apari-þia justificãrilor.
(continuare în pagina 7)
DE LA IGNORARE, LA COMUNICARE
Bancherii cerºesc dialogde la senatorul Daniel Zamfir
l Sergiu Manea, BCR: “Suntem gata la orice tip de dialog cu legiuitorul” l Bancherii cer extinderea cu 60de zile a termenelor stabilite pentru depunerea amendamentelor la proiectele lui Zamfir l Iniþiativelelegislative intrã, astãzi, în dezbatere la comisiile de specialitate din Senat ºi Camera Deputaþilor
Discursul, dar mai ales to-nul bancherilor, pare sã sefi schimbat radical, încontextul dezbaterilor ce
au loc în Parlament pe marginea pro-iectelor legislative cu efect în sectorulfinanciar, iniþiate de senatorul liberalDaniel Zamfir.
Dacã pânã acum cei care solicitaucomunicare în acest domeniu erauclienþii bãncilor, care au cerut în nu-meroase ocazii reprezentanþilor in-stituþiilor de credit sã îi asculte, ieri,ºefii asociaþiilor bancare de la noi aucerut, la unison, parlamentarilor sã îiasculte.
“Aceastã manifestare este o invita-þie la dialog”, a spus Sergiu Oprescu,preºedintele Consiliului Director al
Asociaþiei Române a Bãncilor (ARB),în cadrul unei conferinþe în care au fostprezentate efectele iniþiativelor luiZamfir asupra economiei în general ºisistemului bancar, în particular.
Proiectele de lege luate în discuþievizeazã plafonarea dobânzilor la 18%pentru creditele de consum ºi la de 2,5ori mai mult decât dobânda cheie pen-tru cele ipotecare ºi imobiliare, anula-rea caracterului de titlu executor pecare îl au contractele de credit ºi limi-tarea valorii la care debitorul îºi poaterecupera locuinþa de la recuperator lacel mult dublul preþului la care acestadin urmã a cumpãrat casa de la bancã.
EMILIA OLESCU
(continuare în pagina 8)
“Este tot mai dificil sã faci afaceriîn România”
(Interviu cu domnul Iancu Guda, Services Director Coface ºi Preºedinte AAFBR)l “Doar 2%-3% din companiile care intrã în insovenþã se reorganizeazã cu succes”
Reporter:Câtde greueste sã faci afa-ceri de succes, astãzi, în þara noastrã?
Iancu Guda: Cred cã dificultatea dea face afaceri în România a crescut înultimii ani din cauza mai multor feno-mene. În primul rând, impredictibilita-tea fiscalã din cauza multiplelor propu-neri legislative (revoluþii fiscale privindimpozitarea companiilor, TVA split,impozitarea sau nu a dividendelor, tran-sferul contribuþiilor etc) ºi implementã-ri legislative rapide complicã realizareaunui plan de afaceri coerent cu orizontpe mai mulþi ani. În al doilea rând, eco-nomia subteranã ridicatã creeazã opor-tunitatea concurenþei neloiale, compa-
niile curate fiind eliminate din acelesectoare cu marjã foarte micã. Nu în ul-timul rând, îndatorarea foarte ridicatã afirmelor, atât din perspectiva credituluibancar, cât ºi a celui comercial, face cãmediul de afaceri sã fie foarte depen-dent de fluctuaþia condiþiilor de finanþa-re (un studiu recent publicat de BNRindicând faptul cã jumãtate dintre fir-mele îndatorate nu-ºi vor putea acoperiserviciul datoriei dacã ROBOR la treiluni depãºeºte pragul de 4%).
A consemnatADINA ARDELEANU
(continuare în pagina 15)
Dificultatea de a face afaceri înRomânia a crescut în ultimii ani dincauza mai multor fenomene, consi-derã Iancu Guda, Services DirectorCoface ºi Preºedinte AAFBR (Aso-ciaþia Analiºtilor Financiar-Bancaridin România), care a avut amabilita-tea sã ne acorde un interviu.În opinia sa, impredictibilitatea fi-scalã din cauza multiplelor propunerilegislative (revoluþii fiscale privindimpozitarea companiilor, TVA split,impozitarea sau nu a dividendelor,transferul contribuþiilor etc) ºi imple-mentãri legislative rapide complicãrealizarea unui plan de afaceri coe-rent cu orizont pe mai mulþi ani.
CÃLINRECHEA
La conferinþa de presã de laFrankfurt, Mario Draghi a prezentat
prognozele economice revizuite însens pozitiv ºi omis din comunicatul
instituþiei paragraful referitor laposibilitatea creºterii din nou a
achiziþiilor de titluri financiare printipãrire, în cazul deteriorãrii
condiþiilor economice.
FLORIN GEORGESCU, BNR:
“Bãncile sã îºi asume responsabilitatea creditelor,inclusiv din perspectiva clienþilor”
Bãncile trebuie sã îºi asume responsabilitateafiecãrui credit acordat, în ceea ce priveºteevaluarea riscului, inclusiv din perspectiva
debitorului, este de pãrere Florin Georgescu,prim-viceguvernatorul Bãncii Naþionale a Româ-niei (BNR), care a precizat, ieri, într-o conferinþã deprofil: “În prezent, este evident faptul cã, în Rom-ânia, traversãm o perioadã efervescentã la nivel le-gislativ. Sunt promovate, într-un ritm relativ alert,reglementãri care îºi propun creºterea gradului de
protecþie a consumatorului de servicii financiare.Obiectivul declarat al acestor iniþiative este elimina-rea acelor practici nedorite ale unor actori ai pieþeifinanciare care vulnerabilizeazã clientela deservitã.
Provocarea majorã în demersurile legislative care secircumscriu acestui obiectiv este menþinerea unui echi-libru întredrepturile ºiobligaþiilepãrþilorcontractuale.
E.O.
(continuare în pagina 7)
