-C Rfnb$e gi gtiinlete Educa{iei,

f FNUb r5ar5, cursuri de statisticd,A-A3ltFacuttatea de psihologie a!f f pqidqie. A profesat ca psihologrfr lg/F1990, specializdndu_se inaArffi & Medicind Aeronauticd dinrl F, I cil*e de psinorog, orn grupart-- Ire 139, gr 200o a rucrar inp-bAnaeta$u" din Bucuregti, mairl;Jl SGd€. de psihotogie. ln 1998 ab d^fleilixr Psychotogy (EMp),n-Hgilim, organizat de EMp 9iIII . p4 60 de studii de psihologie,tCH d Psydnlogists gi European*tFtro5t Stdisficd perfru psihoiogie.

f & h ffiogia muncii (Editrll:aEbha2010).

lil 'r ffle. nr.lidicarea prin oiice

-

L h eledronic sau audio,F't r-*'q sbsea permanentdq- fuEFr, cu scop comercial

- ria. d*ren*Ji copyrightului

df *r* g se @epsesc penal

Marian Popa

PSIHOLOGIE

MILITARAEdilia a ll-a revdzuti 9i adiugitd

POLIROM2019

2tr!t

2.

Cuprins

Notaautoruluilaediliaadoua. .........flCuvAfitnainte ........13

1. Psihologiamilitard: definireadomeniului, scurtistoric . . .... . .. lj1.1. Obiectul gi specificul psihologiei militare . . . . 171.2. Domeniileaplicativealepsihologieimilitare ........ 181.3. Cercetareagtiintrificiindomeniulpsihologieimilitare ........ 221.4. Scurt istoric al psihologiei militare in lume gi in RomAnia . . . . . 24

I.4.1. Psihologiamilitardtnlume ........251.4.2. PsihologiamilitardtnRomhnia .....311.4.3. Evolu1iapostbelicdapsihologieimilitare ..... 35

1.5. Poziliapsihologilorinorganizaliamilitard ...... ...371 . 6. Provociri etice in activitatea psihologilor militari . . . . . 381.7. intrebdrirecapitulative ....40Referintrebibliografice ........40Condiliileextremedemediuqiefectullorasupraperformanleimilitare .......432.1. Introducere .. ........432.2. Cdldura. .......45

2.2.I. Agentriistresuluitermic. ....452.2.2. Efectele stresuluitermicasupraperformanlei. ........ 46

2.3.Frigul ...502.3.l.Simptomefiziologicegisomatice .....502.3.2. Efectepsihologice ........512.3.3. Efecteasupracapacitdtriideluptd.. ........542.3.4. Adaptarealaconditriidefrtg . ...... 55

2.4. Zgomotul .......562.5. Vibratiile.... ...592.6. Rluldemigcare ........60

2.6.l.Simptomatologie ...602.6.2. Incidenld.... .....612.6.3. Cauze ....612.6.4. PrevenireEiterapie .......63

2.7. Hipoxia .......652.T.l.Stadiilehipoxiei ...652.7.2. Efecte asupra dispoziliei afective Ei comportamentului . . . . . . . . . 662.7.3. Efecteasupraperformnnleicognitive Eimotrice ....... 67

2.8.Accelera(iile... ........692.8.1. Tipurideacceleralii. ......69

2.8.2. Efectele acceleraliilor. . . . .

2.8.3. Sincopa de suprasarcind . . .

2.8.4. Mijloace de proteclie anti-G2.9. Intreblri recapitulativeReferinle bibliogmfice

Sistemul om-magind gi performanla militard . . . g5

3.1. Modelealerelalieiom-magini .....g53.1.1. Modelulsistemic ... g63.L.2.Modelul"factorilorumani" ........g73.1.3. Modelulsociotehnic ....... 90

3.2. Aspecte practice ale relaliei om-maginl . . . . . 913.2.1. Solicitarea tn sarcind

1;1;?; ';Wn*;:;:::fr: : :: : :::: ::: ::: : ::: ::.... ;33.2.4. Interfele de informare qi control . . . . . 9g

3.3. Intreberirecapitulative.... ...;.. ......106Referinlebibliografice ........107Obosealaoperational5 .......1114.1. Precizlriterminologice..... .....1114.2. Factorideterminantiaioboseliioperafionale ........114

4.2.1. Solicitdri intense . . .ll44.2.2. Perioade prelungite de veghe (defrcitul de somn) . . . . . . 1154.2.3. Tulburarearitmuluibiologic .......ll74.2.4. Stresulpsihic .....1184.2.5. Condiyii de mediu adverse . . LZ}4.2.6. Limite metabolice (epui2arefizicd) . . .lZI

4.3. Efecteleoboseliiopera{ionale. ....1224.3.1. Efectelefizice ....I234.3.2. Efecteleintelectuale ......1244.3.3. Efecteleemogionale ......125

4.4.Mlsurareaoboselii ......1264.4.1. Indicatori subiectivi ai oboselii. . . . . 1264.4.2. Indicatorifunctionali ..... l2g4.4.3. Indicatorisomoto-frziologici. ...... 130

4.5. Managementuloboselii.... .....1324.6. Concluzii4.7. intreb5rirecapitulative ...134Referinlebibliografice .......135

5. Stresuldelupti .... t3:-5.1. Definireastresuluideluptii ......l3l-5.2. Manifesttrri specifice5.3. Diagnosticdiferen(ial .....141

5.3.1. Obosealadeluptd ........1415.3.2.Frica ...1425.3.3. Stesulanticipativ .......1445.3.4. Blocajulcomportamental... ......1445.3.5. Sindromul de stres posttraumatic

lPosttraumaticStressDisorder-pTSD) ..... 1455.4. Incidenlastresuluidelupttr ...... L49

5.4.1, PrimulRdzboiMondial . ... l4g

707475

7778

3.

4.

111

I4lt4115

[7118

120I2L122

t23124125t26t26129130

132133134135

7074

7577

78

85

8586879091

9l

5.4.2. Al Doilea Rdzboi Mondial . . 1505.4.3. Conflictele din perioada Rdzboiului Rece (1950-1989) . . 1505 .4 .4 . Rdzboaiele din zona Golfului Persic Ei Afganistan . . . . . . 151

5.5. Etiologiastresuluidelupti ......1555.5.t. Fricademoarte ...... ..1565.5.2. Un model cauzal al RSL . . . 157

5.6. Suportul psihologic in stresul de luptE . . . . . . 1645.6.1. Suportulpsihologictnfazapreoperalionald(tnaintedemisiune)....... 165

5.6.2. Suportul psihologic tn faza operalionald . . . . . 1725.6.3. Suportul psihologic tn fam postoperafionald . . 182

5.7. intrebdrirecapitulative ...186Referinlebibliografice .......187Adaptareamilitar[ ..1936.1. Introducere ....1936.2. Dimensiunileconceptuluideadaptare ..... 198

6.2.L. Perspectivaorganizafionald-managementulperJormanlei ........... 198

6.2.2. Dimensiuneapsihologicd... ...... 2046.2.3. Dimensiuneapsihopatologicd .......216

6.3. Adaptarea de-a lungul carierei . . . . .221

6.3.l. Adaptarea primard (tn faza antrenamentului de bazd) . . 223

6.3.2. Adaptarea secundard (pe parcursul activitdlii profesionale) . . . . . 2236.3.3. Adaptareateftiard(dupdpensionare)... ....228

6.4. Adaptareafemeilorinarmatl . ....2296.4.1. Rolulfemeii tn armatele moderne . . . .2316.4.2. Percepereafemeiitnarmatd. ......2326.4.3. Caracteristici diftrenliale de gen Ei adaptarea militard . . . . . . . 234

6.4.4. Viitorulfemeiitnarmatd ...2436.5. intrebirirecapitulative ...244Anexd: Ar trebui sd fi{i preocupat de consumul dumneavoastrtr de alcool? . . . 245

Referinlebibliografice .......247Conducereainmediulmilitar ......2557.1. Autoritate $i putere: precizdri conceptuale . . 255

7.2. Surse de putere qi autoritate in mediul militar . . . . . . 257

7.2.!. Statutul de grad . . 257

7.2.2. Statutuldefunclie .......258T.2.3.Statutuldecompeten1d ....259

7.3. Modele de analizd a eficienfei conducerii . . . 259T.3.l.Modelultrdsdturilor ......260T.3.2.Modelulcomportamentelor.. .....2637 .3.3. Modelul stilurilor de conducere . . . . 266'1 .3.4.Modelulfunclional. ......2697.3.5. Modelulsituayional .......2707.3.6. ModelulconduceriitnluptdEitn garnizoand. .. . .. . ..2717.3.7. Modelul conducerii eficiente CTEF 2.0. . . . . . 2737.3.8. Modelulschimbuluidintre lider Si subordonat ....... 2777.3.9. Conducereatoxicd ....... 279

7.4. Leadershipqimanagement .......2857 .5. Decizia operationald in mediul militar . . . . . 287

7.5.1. Modelul naturalistic al deciziei. . . . . 2887.5.2. Focul fratricid - eroare de decizie . . . 289

6.

h somnl

7.

.. t37

t44

145149t49

7.6. Disciplina militard.7.7. intrebdri recapifulativeRefe rin! e bib lio g rafi c e

, . !JQI9.3.3. Concluzii..... .. 392... 393

..JVJ9.2.2. plnnificare... ...3659.2.3. Tipuri Si mecanisme de influenyd. . . . 3659.2.4.Mijloace... ....3679.2.5.Eficientrd .......3729.2.6.Concluzii.... ...3769.3.Terorismul .... zli. .. .. 3779.3.1.Definifie....

9.3.2. Teorii explicative . ........38r

293296

8. Selecliapsihologicd ........3018.1. Obiectivele evaludrii psihologice in armati .8.2. Constituirea.rit..iito, " "301

8.2.1. Analiza muncii . " 303

8.2.2. Identffica,riacriteriilor..... "'" 303

8.2.3. Mdsirareatiteriilor ""' 306

8.3. Constituireapr.oi.torito. """' 309

8.3.1. ttumii-freaidoritor. ""'3118.3.2. Dezvoltaieapredictorilor.... ""''3118.3.3. Evaluareapredictorilor......,.. """"312

........3168.4,FidelitateagivaliditateamIsuririlorpsiho1ogice.8.4.1. Fidelitatea... ....3188.4.2. Validitatea.s.+.2. Factiri iiri i, drrr rirrni *tniiiii ir r*rrio. : . . . . . . . : . : . . . 1128.4.4. Niveluri ale vatiditd\ii de criteriu tn seleclia psihologicd. . . . . . . . . . . . 3378.5. Deciziadeselecfie. .....3448.6. Utiliatea selecgiei psihologice

8.7. intrebtrrir".upitui"iiu..........:..:: "" 347

Referingebibtiografice:..... """' 350........351

9. Rlzboiul psihologic: operatiunile psihologice gi terorismul . . . 3599.1. Introducere... .......3599.2. Opera(iunilepsihologice """' Jr2g.z.r.oueitirr.."7-.-.: ...' "'36t..... 363

9.4. Intrebdri recapitulative

_...*aft"

1. Psihologia militard: definireadomeniului, scurt istoric

1.1. Obiectul gi specificul psihologiei militare

Definirea psihologiei militare nu face obiectul nici unei controverse. Toti autorii par a fiin acord cu opinia lui Driskell gi Olmstead (1989), care apreciaz[ cd psihologia militarlse definegte mai mult prin natura domeniului gi contextul aplicativ (mediul militar) decdt

printr-un anumit set de metode gi tehnici (de exemplu, psihologia experimental6) sau

printr-un set de probleme comune (de exemplu, psihologia dezvoltirii). Mangelsdorff gi

Gal (1991) consider[ cd psihologia militard se contureazd ca o aplicare a principiilor 5i

metodelor psihologiei la mediul militar. lntr-un document programatic al sectiunii de

psihologie militar[ al American Psychological Association (APA) (1998), se apreciaz[ cd

acest domeniu aplicativ implicd toate disciplinele majore ale psihologiei (clinic[, industrial-

organizalional[, experimentall gi socialS) gi se intinde de la nivelul cercet[rii fundamentale

pana h investigaliiie cu aplicativitate limitate la anumite situalii specifice. La rdndul lui,Chiacchia (2001) apreciazd. cd psihologia militard se ocupd cu studiul organizatriei gi vietrii

militare, precum gi al operaliunilor de lupt5. Modalit[tile concrete prin care se realizeazd

acest lucru pot fi foarte variate, de la studii gi cercetlri pAni la evaludri de tip psihodiagnos-

tic sau interventii de natur[ clinic[. Pentru Krueger (2001), psihologia militar[ reprezintd

un domeniu specializat al psihologiei muncii, avdnd drept scop aplicarea principiilor gi

metodelor psihologiei in contextul extrem de variat al organizaliei $i activitdtilor militare.

Din prezentarea acestor aborddri definitorii rezult[ cd, pentru a intelege specificul

psihologiei militare, trebuie sd identificlm aspectele caracteristice ale institutiei 9i activi-

t6lilor militare. in opinia noastrd, cele mai importante dintre acestea sunt:

. Autoritate, structurdformald, rigidd. Consecin[a acestor aspecte se manifestd mai ales

prin exigenle ridicate cu privire la capacitatea de adaptare la un mediu psihosocial

restrictiv, constrAngltor, in care individualitatea umand este supusd unui proces de

uniformizare gi ,,standardizare" comportamental5. in ce privegte activitatea psiholo-

gilor din institutria militard, acegtia trebuie s[ fie capabili s[ realizeze un compromis

optim lntre exigenlele autoritare ale mediului institulional gi natura ,,liberal-umanistd"a profesiei lor.

. Exigentre deosebite cu privire la performan|a si eficientra individuald si institulionald.

Organiza{ia militarl este, prin natura ei, angajatd ih activitdfi ce reprezintf, situalii

extreme, de exceptrie la nivel social. Performanla, in acest caz, se referl la situatii

care pot insemna menlinerea sau pierderea identit[1ii statale gi nalionale, afectAnd in

mod grav interesele unei largi comunit5li umane. La nivel individual, militarii delin

tffimw

t51i:

iliir,iil:

18 PSIHOLOGIE MILI'IARA

controlul asupra unor tehnologii capabile sd producd pierderi de viefi omene$ti saumari distrugeri' Acest lucru face ca performantru ror proir.ionurd s[ fie supusr unorexigentre superioare comparativ .u ult" categorii de persoane, chiar gi atunci candcomplexitatea intrinsecd a muncii este comparabild cu a activitdlilor civile de aceeaginaturd. Din punct dg ye{ere psihologic, acest aspect se traduce prin necesitateainstituirii unor proceduri riguroase oe iteclie qi antrenameJ,;;. gi prin evaluarea gisus(inerea capacitdlii de adaptare profesionald a militarilor.o condigii extreme de muncd, adeiea ra rimita capacitdlii- umane de adaptare. Din_totdeauna, dar in prezent mai mult ca niciodatd, actriunile .ilior" s_au desfrgurat inconditrii dificile, fie c5 este vorba de temperaturi extreme ale ambian{ei, de zgomotsau condilii de iluminare (noaptea, de exempru). Tehnorogia;il; a pus la dispozifiaarmatelor mijloace de luptd care opereazd. in medii "itr.*" : pe api, sub ap5, inspatiul aerian, noaptea etc. Toate acesrea * dr"p;";;.r"u*rru eficienlei in lupti,dar cu un pret semnificativ, suportat de militari: amplificarea, uneori ra limitarezistenfei umane, a solicitlrilor psihice gi fizice.e condi\ii specffice' Activit5trile psittotogi"e din organizaliile militare trebuie sr tinrcont' pe de o parte, de condiliile in cari se desfbgo-ard u"iiuiraiir" militare (campul delupti, medii operafionale cu acces rimitat, .u1n.ur fi, de exemplu, cabinele aeronavelor)gi' pe de altr parte, de- anumite reglementdri specifice i".titutli militare (secretulmilitar' care face ca unele dintre rezriltatele cercetdrilor psihologice sd fie clasificate).

, in concluzie, vom lborda psihologia militard ca pe un corp de aplicatrii ale diverselordomenii ale psihologiei (socialr, ctinicd, experimentala, seteclfu uitiiroinure, a dezvoltdriietc') in contexful diverselor specialitdli miliare (trupe terestre, uuiu1i", marintr) gi situatriiin care se aflr personalul rnilitar (seieclie, instruire, aoaptare ia iisiuni reale de luptletc')' Multe dintre problemele psihologiei militare sunt comune cu cele intilnite in contextede muncd din mediur civir. De exeiplu, p'or"r"u unui;;#ffi;;;:;;-;;;il,

similard cu pilotarea unui avion civil. Cu;"; ;;;;;;il;',gnorate diferentrelemajore dintre cele doud situa{ii: angajarea in situalii d"-ifi; "u

rr*c letar asumar;operarea sistemelor de armament, zborur in conditrii -.,"oror6gi." J*r,. ,n"; manevre laviteze mari, cu efect de suprasarcind g.a. in mod similar, se pot identifica astfel dediferen(e pentru majoritatea situaliilor ptsturilor militare ;;*d|| cu cele civile.

Domeniile aplicative ale psihologiei militare

Precizrrile ftcute anterior cu privire la obiectul psihologiei militare ne oferr implicit oimagine sinteticr a domeniilor iplicative ale acestei discipiine "o'nforirr,

care se regisescgi in opiniile unor autori importan{i din acest domeniu. Astfel, Strickland (2001) considerdcr principalele aplicalii ale psihologiei militare sunt: selecfia personalului, evaluarea,lestarca gi instruirea' evaluarea *orilului, analizarcaprrf"r;ti"i-profesionale, studiulinteracliunilor sociale la nivelul trupelor si ..g1gr"*r'psitrolog-ic5 a situaliilor de lupti.In plus' datd fiind natura cvasimilitarr u ".iiuitrgilo,

de explorare a spaliului extraterestru,psihologia militard a fost direct implicatd, cel putrin la inceputurii" ,rii rp"ti"re, in serectriagi .instruirea.

astro-naufilor_ (cosmonaulilor), i; studierea ifectelor condi{iilor de mediuextreme gi ale izollrii prelungite asupra psihorogiei ird;td;;;io-.'g*p, precum gi in

rIAR.{

podrrci pierderi de vietri omenegti sauqa lor profesionald sd fie supusl unorlorri Ce persoane, chiar gi atunci cdndnbili su a activitllilor civile de aceeagic:s[ espect se fraduce prin necesitateagi mmment, dar Si prin evaluarea gir milirrrilgL

r ryitqii umane de adaptare. Din_rL qimile milftare s-au desftgurat innri cxuem ale ambianlei, de igomotTchologia moderni a pus la dispozitria

i ."d1 exuene: pe ap5, sub apd, inirg efru erc$erea eficientrei iniupti,iliwi: rmplificarea, uneori la limitaE.l orgniza$ile militare trebuie sd tinlry rtiritilile mitialg (cdmpui der fi- de eremplu. cabinele aeronavelor)ryecmce imtinrgiei militare (secretui

Srr:lor psihologice sI fie clasificate).

r pe un corp de aplicalii ale diverselorr:ili. sebc{ie apdudinald, a dezvoltlriiTe rerestne, aviape, marinl) gi sifuatriirc. .d@re la misiuni reale de luptlm oumrE cu cele intAlnite in contexte:r uud avion militar este, in esen{i,Esrea. ru pot fi ignorate diferenleleB4ii de hryri. cu risc letal ur.rrnit;ri meomlogice extreme; manevre lad similer, se pot identifica astfel detilinre comparadv cu cele civile.

logiei militare

ibologiei militare ne oferl implicit ofissblim compozite, care se reglsescn- Asdel, Strickland (2001) considerlm : selecgia personalului, evaluarea,z performanpi profesionale, studiulea psihrlogicl a situatriilor de lupti.de explonare a spatiului extraterestru,r rrceputurile erei spatriale, in selecfiaierea efetelor conditriilor de mediuindividuale gi de grup, precum gi in

PSIHOLOGIA MILITARA: DEFINIREA DOMENIULUI, SCURT ISTORIC 19

proiectarea vehiculelor gi statriilor spatiale gi a echipamentelor de lucru gi de proteclie aechipajelor.

Aga cum am menfionat mai sus, Chiacchia (2001) distinge trei domenii majore alepsihologiei militare :

a) Psihologia organizaliei militare, a clrei orientare clasicd implic[ selectria aptitudinal[gi instruirea recrutilor, cu scopul optimizdrii performanlelor profesionale ale acestora,in conditrii operafionale. Unul dintre aspectele esentriale ale acestei orientdri constl inidentificarea gi instruirea ofitrerilor, instructorilor gi comandanlilor, o sarcind care estein egal[ mdsurd ,,art5o' gi ,,gtiin!5". O arie speciald de preocupdri in acest domeniu oreprezint[ procesele care definesc coeziunea de grup gi moralul trupelor: spiritul decamaraderie, increderea reciproc5, capacitatea de a opera unitar in cele mai dificilesituatrii. Exist[ dovezi cd unitdtile cu un nivel mai ridicat de coeziune interpersonallsufer[ mai puline pierderi in luptl gi, mai mult decAt atdt, in cazul acestor unitdlirefacerea capacitdtrii de luptd a celor rlnili este mai rapid6. in acest context, o altlarie de preocupf,ri vizeazd, identificarea militarilor cu probleme de stabilitate emotio-nald, a clror performant[ poate fi afectat5, mai ales in specialitdti militare de mare res-ponsabilitate, cum ar fi operarea sistemelor strategice de armament (rachete nucleare,submarine nucleare, bombardiere strategice, sisteme de supraveghere strategic[ gi de

alertd timpurie etc.). in fine, printre preocupdrile mai recente ale acestui domeniuaplicativ regdsim problematica integrlrii minorit[1ilor (etnice, religioase, sexuale),aldturi de programele de prevenire gi de combatere a consumului de substanle (alcool,droguri), a sinuciderilor gi a hlrfuirii sexuale.

b) Psihologia vietrii militare vizeazd" o serie de aspecte care decurg din natura specific[a mediului militar: riscul de fi rdnit sau ucis, programul de muncd prelungit qi intensiv,separarea familiald, mobilitatea profesional[ ridicat[ etc. Toate acestea pot conducela modelarea specificd a vielii psihice individuale gi la confruntarea cu problemeparticulare de via15 personalS gi de familie. Psihologia militard clinic[ este chematlsd studieze aceste aspecte qi sd ofere organizatriei militare gi militarilor ingigi programeeficiente de suport psihologic.

c) Psihologia luptei acoperl exigenlele impuse de opera(iunile militare combatante. Dinacest punct de vedere, sunt de luat in considerare trei aspecte distincte : (i) confruntareacu solicitdri emotionale extreme (psihologii sunt chemati sI pregdteascl militarii pentrua activa in condilii opera{ionale, pentru a infrunta solicitdrile extreme ale acestora gi

a se recupera rapid gi eficient) ; (ii) confruntarea cu conditrii de mediu extreme (tem-peraturi, accelerafii, noxe chimice S.a.) ; (ili) solicitdri tehnologice ridicate de sistemelede armament moderne (volum ridicat de informalii, aclion[ri riguroase, decizii com-plexe g.a.). Aqa cum vom avea ocazia sd analizlm pe larg mai tArziu, militariitimpurilor moderne devin, in multe situalii, operatori ai unor sisteme computerizate,cu care impart sarcinile efective de lupt6, in timp ce responsabilitatea le rlmdne numailor. Consecin[ele emolionale ale participdrii la operatriuni de luptd se constituie intr-oarie specificd de preocuplri ale acestui domeniu. Stresul de luptd, ca sindrom psiho-comportamental, dar gi dezvoltarea sa clinic5, stresul posttraumatic, reprezintl uninteres major pentru psihologii militari, care sunt chematri sd contribuie la diminuarea

,,pierderilor psihologice" generate de acliunile de lupt[.

Cea mai completd descriere a aplicaliilor psihologiei in mediul militar ne este oferitdde Gal gi Mangelsdorff (1991), in monumentalul lor Handbook of Military Psychology,

ffiEruii

20 PSIHOLOGIE MILITARA

cel mai complex tratat de psihologie^militard, realizat pdnd in prezent, la care au colaboratautori de prestigiu internafional. in opinia lor, psihologia militarl se manifestl peurmltoarele noul directrii principale :

a) Selectria si clasificarea. Aspectele critice ale acestui domeniu sunt evaluarea gi selecliapersonalului la admiterea in institulia militar5, cu scopul clasificdrii si t"purtiii"lcorespunzitoare pe specialit5{i. Se acordr atentie

"u pt."id"r" posturilortareimpfice

abilit5li speciale, cum.ar fi, de exemplu, pilotri, controlori ae trafic aerian. renOi4et-emoderne in aceastl arie sunt dictate de evolutria tehnologicd (utilizarea calculatoarelorqi simulatoarelor in evaluarea gi seleclia psihologicr), prlurngi

"urturr* pot*til;i;;

non-cognitiv (abilitdtri sociale, motiva{ie, sisrem de vilori).b) Instruirea. obiectivele fundamentale ale instruirii vizeazd. dezvoltarea celor mai efi-

ciente metode de antrenament a militarilor astfel incdt s[ se atingd cdt mai rapid niveluloptim al capacit5trilor operalionale. Cele mai importante dinire aspectele urmdritesunt: abilit5{ile cognitive debazd, (atunci cAnd personalul angajat nu oispune oe unfundament cultural optim); abilit5tri militare specifice (infaiterist, marinar etc.; ;abilitlti tehnice (electronic5, limbi strline et".) ; aulitef specializate (pilotaj, demolaresubacvatic[ etc.). Studiile moderne sunt orientate cu precldere cdtre rizolvirea proble-melor impuse de sistemele militare tehnologizate , iazate pe computere qi tehnologiainforma{iei. Simulatoarele, de exemplu , altddatdutilizaternai ales in domeniul avial[i,se reglsesc in prezent in instruirea comandanlilor sau a luptltorilor infanterigti, amarinarilor sau a conduc[torilor de blindate.

c) Ingineriafactorilor umnni. obiectivele acestei arii tematice vizeazd.optimizarea relalieiom-maginl in mediul militar. Acest lucru porne$te de la studierea performanlei umanein managementul tehnologiei militare gi se materializeazd prin recomandlri de pro-iectare, prin programe de prevenire a erorilor gi accidentilor gi prin proceduri deinvestigare a evenimentelor. Sistemele militare de armament au devenit din ce in cemai complexe. Pe fondul reducerii progresive a solicit[rilor fizice gi a stresuluiemofional, se constat[ o amplificare a solicitdrilor intelectuale, cu precddere la nivelulproceselor de decizie. in acest context, se acordl o importanli sporitl integrlriifactorului uman in utilizarea sistemelor bazate pe inteligentra artiiiciald.

d) Stresul ambiental. Mediul opera{ional militar ist", ""1

*"i ud.."", caracterizat decondiJii gi caracteristici care pun la incercare limitele rezisten(ei fizice umane. Estesuficient sd menfionrm efortul prelungit, privarea de somn, ionditriile extreme demediu (zgomot, cdldur[, frig, altitudini ridicate etc.), accelerafiile ridicate gi r[ul demigcare, vibra{iile, precum gi componentele toxice ale aerului (fum, radiatrii, agentribiologici sau chimici). To{i acegti factori nu au doar efecte somatice, ci $i, in egalamdsur5, efecte de ordin psihic, care se manifestl fie in plan emo{ional, fie in pli'nulperformanlei gi al eficienfei militare. Cercetdrile din acest domeniu vizeaid at|ndezvoltarea unor modalitdti de cre$tere a adaptdrii individuale, c6t gi proiectareaadecvatd a echipamentelor de protec(ie.

e) Conducerea si eficientra grupurilor. Cu foarte puline excep{ii, eficienJa militarl esterezultatul unei acfiuni care implicd grupuri de persoane, mai mari sau mai mici. caurmare' toate procesele care contribuie la funclionalitatea acestora sunt relevante pentrupsihologia militard, fie cI este vorba de problematica conducerii sau de relaliile inter-personale. Cercetirile moderne au adus in cdmpul de interes al psihologilor militari, pel6ng5 subiecte traditionale, fenomenele psihologice ale conducerii gi func6ioneriigrupurilor mici, ca unnare a sporirii importan[ei operatriunilor in adancimea teritoriului

rr]c'RA

zar peni in prezent, la care au colaborat. psihologia mititard se manifestd pe

esrui domeniu sunt evaluarea gi selec{iaf- cu scopul clasificlrii gi repartitriei1b cu precldere posturilor care implicl" conrrolori de trafic aerian. Tendinleler rebnologicd (utilizarea calculatoarelorgir:it. precum gi evaluarea potenfialuluin de ralori).lirii tizeazl dezvoltarea celor mai efi_I irrjr sd s€ atingl cAt mai rapid niveluliryoname dintre aspectele urmlrite

t personalul angajat nu dispune de unyEcifice linfanterist, marinar etc.) ;ebiliriti specializate (pilotaj, demolare

e cu precidere cifre rezolvarea proble_re- bazare pe computere gi tehnologia. nrilizere mei ales in domeniul aviafiei,dbr sarr a lupt5torilor infanterigti, a

ii tematice \izeazdoptimizarea relalieiFe de la srudierea performanfei umanewtedizrzzA prin recomanddri de pro_gi accidemelor gi prin proceduri de

de armament au devenit din ce in ce: a soliciririlor fizice gi a stresuluir inrelecruale, cu precldere la nivelulrydi o imponanp sporitl integrdriix iuelige4a artificiald.ese. cel mei adesea, caracterizat deimitele rezistenfei fizice umane. Esterea de somn, gsnditriile extreme deetc..t. acceleraliile ridicate gi rdul de&- ale aerului (fum, radiatrii, agentridoar efecte somatice, ci gi, in egalli fie in plan emolional, fie in planulrile din acest domeniu vizeazd, a$ix.iirii individuale, cAt gi proiectarea

ugine exceplii, eficienfa militarl esteErsoane, mai mari sau mai mici. Canlitatea acestora sunt relevante pentruuica conducerii sau de relafiile inter_de interes al psihologilor militari, pe

rgice ale conducerii qi funcliondiiiryeragiunilor in addncimea teritoriului

c)

PSIHOLOGIA MILITARA: DEFINIREA DOMENIULUI, SCURT ISTORIC 2I

inamic, efectuate de cdtre subunitlli specializate (structura de grup, comunicareainterpersonald, relatriile verticale, decizia in grup etc.), precum qi aspectele politico-psihologice, caracteristice liderilor militari de rang inalt, care opereazl la limita dintreinstitutria militarl gi societatea politicd.Comportamentul individual Si de grup. Aborddrile acestui domeniu aplicativ suntorientate pe aspectele care definesc adaptarea la caracteristicile mediului militar, dinperspectiva evoluliei psihice individuale: dezvoltarea carierei, relatria de familie,comportamentele dezadaptative gi indeplrtarea din serviciu, reactiile psihice la stresulde luptd, angajamentul organizatrional, abuzul de substanfe etc.

Aplicagii clinice. Militarii sunt oameni obignuitri care trebuie sd facd fa{d unor situaliineobignuite. OricAt de selectrionali gi de antrena{i ar fi, ei plstreaz[ vulnerabilit[trilespecifice fiingei umane, iar aparitria problemelor de ordin psihic nu este un lucruneobiqnuit. Orientarea clinic[ igi pune tehnicile de interventrie gi suport la dispoziliamilitarilor care se afld in dificultate psihici, cu scopul de a preveni manifestlrile de

decompensare, de a diminua amploarea acestora qi, in ultim[ instanl[, de a favorizarecuperarea capacit[1ii de lupt5, ori de cAte ori acest lucru este posibil. O problematiclspeciall o constituie contribufia psihologilor la reabilitarea militarilor care au suferittraumatisme neurologice. Statisticile curente estimeazl cd.l0-207o dintre militarii r5nitri

in luptd sufer[ de traumatisme neurologice, care impun programe gi proceduri inter-disciplinare de recuperare qi reabilitare (McCrea et a1.,2008). Temele clasice ale

psihologiei militare de tip clinic sunt completate in prezent cu problematici noi, cumar fi prevenirea abuzurilor comportamentale (h[rtuirea sexuali, abuzul copiilor) oriconsilierea comandanlilor in scopul dobandirii abilitdtilor de promovare a stdrii psiho-

logice de bine in rdndul militarilor din subordine.h) Cercetdrile pe bazd de sondaj. Armatele actuale se conduc dupd principii moderne.

Cunoagterea opiniilor, a stdrii de spirit gi a problemelor militarilor aduce informa{ii-cheie in sprijinul deciziilor de comandl. in acest sens, studiile psihosociologice pot

oferi un sprijin pretios cu privire la o largd serie de probleme : inten{ia gi motivaliade inrolare, starea moral[, increderea in comandanfi, coeziunea la nivelul unitdtrilor

Si subunitltilor, con$tientizarea scopurilor institutriei militare etc.

i) Situatrii gi subiecte speciale. Caracteristicile specifice organizaliei militare, necesitatea

de a indeplini misiuni unice in felul lor genereazd o diversitate de situalii speciale incare suporful psihologic este necesar gi poate contribui la succesul misiunilor. Printreacestea pot fi enuntate : informa{iile militare, misiunile umanitare, opera[iunile psiho-

logice, prizonieratul, reinsertria social[ gi familial[ a militarilor demobilizali etc.

Un concept care face carierl in aria psihologiei militare este cel de ,,psihologieoperalional6". Termenul a fost utilizat pentru prima dat[ in leg[tur[ cu problematicapsihologicd a selecfiei 9i pregdtirii astronaulilor americani, in anii '60, dar a reintrat inactualitate odati cu evolutriile generate de atacurile teroriste din 2001 de la New York.Pentru unii autori, psihologia operationall reprezintl o subdisciplind a psihologiei militare(Dimitrovska,20lT), iar pentru al1ii, un corp de aplicafii ale psihologiei care acoperlnevoile tuturor serviciilor ce opereazd in domeniul securitdtii natrionale - armat[, serviciide informalii, trupe antitero (Zillmer & Kennedy, 2010; Williams, Picano, Roland &Bartone, 2012 ; Johnston, Robinson, Earles, Via & Delaney,2017).

Dincolo de controversele care marcheazd circumscrierea domeniului, psihologia ope-

ra[ionali reflectl situalia nou creatd prin aparilia terorismului global, care a mutat linia

22 PSIHOLOGIE MILITARA

frontului in interiorur granilelor nalionale. Rrzboiul modern, sau cel putrin una dintreformele acestuia, se poartd acum in mediul de via15 cotidiani, atacatorii vizand dezorga-nizarea acestuia, iar apdrltorii, proteclia gi conservarea lui. Aceastd realitate " $rJ*,necesitatea extinderii problematicii specifice psihologiei militare ffira tuturor activititrilor

angajate in securitatea nationald. Pentru a exprima mai direct u."urid orientare, Schumategi B^oru_T (2006) au propus chiar denumirea de ,,psihologia securitrtrii nalionale,,.o distinclie interesantr pentru psihologia militard liperatrionaia) este aceea dintreaplicatriile ,,colaborative" qi ,,confruntationale,, (Arrigo, Eidllson & Bennett, 2012).Psihologia colaborativd se referf, la activitdtile psihologice traoitrionate (seleclie, antrena-ment, evaluare, suport) 9i au drept obiectiv miximizarea eficienlei personalului militar.Psihologia confruntafionald' (adversariaf presupune implicarea psihologilor in activitdtide ingelare, coercilie, obtrinerea unor infoimalii in opeialii antiteroriste gi oe interogarea persoanelor suspecte. obiectivele acestor aplicatrii conrtuu in maximizarea succesuluioperatrional prin confruntarea directi a inamicului. Diferen{ele dintre aceste doud orientdrisunt imporrante qi ridici nu doar probleme specifice oe oiain m"toootogt;;.-'*"

1.3. Cercetarea qtiinlific[ in domeniulpsihologiei militare

Validitatea qi utilitatea aplicaliilor psihologice in mediul militar depind in mod direct decapacitatea de investigare gtiinlific5 a problematicii umane specific'e acestui domeniu deactivitate' Din acest motiv, psihologii militari sunt permanent ingajali in cercetrri orientatepe teme de interes general-teoretic, dar gi imediat aplicativ. pe ti-sta subiectelor ,,fierbintri,,din domeniul psihologiei militare in secolul XXI, Krueger (2001) include urmdtoareleteme de cercetare de interes major:r problematica integrdrii unui numdr din ce in ce mai mare de femei, pe func1ii rezervate

in mod tradi{ional bdrbatrilor;o selectarea unor recru{i de calitate astfel inc6t sd fie satisftcute atdt nevoia de personal,cdt gi exigenlele de performan{r, in conditriile unei pie(e a muncii afectate de fluctualiieconomice globale;

' capacitatea viitorilor militari de a se adapta la un mediu opera{ional bazat din ce ince mai mult pe tehnologia computerizat5;o rolul informa{iei computerizate in ducerea ac{iunilor de luptr gi problemele pe care lepoate genera intrert'perea fluxului informa{ional dupd ce militarii se vor fi o-bignuit sIopereze in acest mediu;efectul computerizf,rii asupra adaptdrii militarilor care nu delin cunogtinfe de operarecu calculatorul sau care lu pot face fatr5 procesului de asimilare a acestor cunogtintre;problematica utilizlrii substantelor ,,dopante,', cu efect stimulativ asupra perfbrmantreiumane in condifii specifice de luptl;modificarea modelelor de conducere gi adaptarea acestora la noile condilii ale mediuluide luptd;

o adaptarea conducerii la operarea in coalitrii cu caracteristici multiculturale.Aceste teme sunt marcate in mod evident de specificul armatelor moderne din stateleputernic industrializate. EIe sunt insd relevante gi pentru Romdnia, a crrei armatd se afli

IIARi

niul modern, sau cel putin una dintreS coridiani, atacatorii vizdnd dezorga_r:rrarca lui. Aceasti realitate a generat@bi militare asupra tuturor activitltilorr mai direct aceasti orientare, Schumatepaol.ogia securitllii nationale ".ilinri (operaEionall) este aceea dintre(Arrigo, Eidelson & Bennett, 2012).hlogice tradigionale (selectrie, antrena_bizerea eficienpi personalului militar.rc iryliruea psihologilor in activitltriI oF rtii andrcroriste gi de interogarefii wu in maximizarea succesuluiDiftreqeh dintre zgss1s doud orientlrih dc ordin metodologic Ai etic.

niul

qlisl mililsl d€pind in mod direct deii rrnrrrp specifice acestui domeniu deEt--'Em aryajagr in cercetiri orientatedi:div. Fe lisra subiectelor ,,fierbintri,'I Knrcger (2001) include urmdtoarele

mi mare de femei, pe functrii rezervate

ift <atisftgwg atit nevoia de personal,ci pi€? a muncii afectate de fluctuatrii

run mediu operafional bazat din ce in

nilor de lupti gi problemele pe care leil dr4i ce militarii se vor fi obignuit sI

lor care nu delin cunogtinfe de operarerlui de asimilare a acestor cuno$tinte;:u efect stimulativ asupra performanpi

r:lcestora la noile condilii ale mediului

digii cu caracteristici multiculturale.

ecificul armatelor moderne din stateleleffiu Romenia, a clrei armatd se afld

PSIHOLOGIA MILITARA: DEFINIREA DOMENIULU, SCURT TSTORTC 23

intr-un proces accelerat de apropiere de standardele tehnologice qi opera(ionale ale NATO.Lista de mai sus nu este nici pe departe exhaustivS, putand fi addugate aspecte cel putrinla fel de importante, cum ar fi: efectele stresului de luptl 9i mijloacele de prevenire gicombatere a acestuia; impactul serviciului militar asupra vielii de familie; integrareamilitarilor in mediul civil, dupl trecerea in rezervl; problemele de ordin etic in relaliadintre militari gi civili in zonele de operatriuni etc. Pe parcursul capitolelor care urmeazdvor fi frecvent evocate rezultatele unor cercet[ri gtiintrifice, fapt care va contura un tabloumai complet cu privire la tematica cercetlrii gtiinlifice din domeniul psihologiei militare.

Metodologia cercetdrii gtiintrifice in psihologia militard nu se diferenliazd,, ci doar separticularizeazd in raport cu cercetarea din alte domenii ale psihologiei. Unul dintre acesteaspecte particulare este posibilitatea de limitare a difuzlrii publice a rezultatelor, darmediul militar a devenit mult mai pufin restrictiv sub acest aspect odatd cu deschidereagenerat[ de sfdrgitul R[zboiului Rece. Un alt aspect demn de mentionat este acela al.for(5rii" granitrelor etice in cercetarea psihologic[ militar5, impusd de necesitatea inves-tiglrii in medii cu solicitdri fizice gi psihice cAt mai apropiate de cele reale. Chiar gi inmediul militar insf, nu se poate impune prin ordin participarea la experimente cu finalitategtiintrific[, consim[ImAntul informat fiind o practicd obligatorie in armatele tlrilor demo-cratice. Cu toafe acesteao cercetdtorul este pus in fala unor dileme gi dificultili adeseagreu de rezolvat. Pe de o parte, cerceterile efectuate in conditrii de pace, in sarcini de rutin5,nu pot fi generalizate in raport cu mediul operalional real, cu adt mai mult daci acestaeste unul de luptd. Ca urmare, investigarea in situatrii reale, cu caracter extrem, reprezintdo necesitate. Pe de altd parte, angajarea de cercet[ri in astfel de situatii face extrem dedificild, dacd nu chiar imposibild, respectarea tuturor conditriilor metodologice. De exemplu,studiul solicitdrii in sarcind, in cazul piloliloa nu este posibil decdt dac[ nu interfereazdcu siguranla zborului, ceea ce duce inevitabil la limitarea posibilitililor de investigare (deexemplu, studii pe echipaje formate din doi pilotri, astfel incdt cel pu(in unul sI fieconcentrat total asupra pilotajului; sau in momente mai pulin critice ale zborului).

In acest context, este demnd de evocat dezbaterea aprinsi generatd de raportul elaboratde Wong et al. (20O3) (Wy They Fight: Combat Motivation in the lraq War) cu privirela motivalia pentru luptl a militarilor americani de pe frontul din lrak. Acest studiu a fostrealizat de doi psihologi, un ofiler specializat in lupta de gheril[ urband gi un profesorde limba arab[, gi a vlzat,,dimensiunea umanl a rdzboiului", bazdndu-se pe observatrii,interviuri gi inregistrlri de teren. Una dintre concluziile studiului a fost aceea cd performanlain luptd este influenlat5 mai mult de nivelul coeziunii sociale (fo4a relatriei interpersonaledintre membrii unitdlii) decdt de coeziunea in raport cu sarcina (angajamentul comunpentru atingerea obiectivelor). Aceastl concluzie, care contrazice rezultatele unor studii ante-rioare, realizate in condilii de garnizoand, a fost puternic combdtut[ de MacCoun et al.(2006). Acegtia au acuzat caracterul ,,negtiintrific" al metodologiei, absenla unor indicide fidelitate sau de validitate a observaliilor qi m5surdrilor efectuate ori lipsa unor garanliide reprezentativitate a e$antionului. Replica lor a generat o intreagd dezbatere in jurul vali-ditllii externe (potentrialul de generalizare) a cercetdrilor care nu sunt efectuate in mediuloperational real, fiindu-i dedicat un numir intreg din revista Armed Forces & Society(Shields, 2006). Cu acest prilej, Kolditz (2006), unul dintre autorii raportului incriminat,a sus{inut cI cercetdtorii trebuie sd testeze robuste{ea teoriilor lor in mediul real, care,prin prezen{a ameninl5rii cu moartea, este in mdsurd sd modifice radical comportamentuluman gi s[ contrazicl rezultatele cercet[rilor efectuate in mediul neopera{ional.

Ca o orientare mai nou5, in completarea paradigmei pozitiviste care st5 la bazacercetdrii gtiintrifice,,tradilionale", Higate gi Cameron (2006) propun o angajare de

24 PSIHOLOGIE MILITARA

cercetare mai profundi in direcJia analizei calitative. in opinia acestor autori, infelegereaaspectelor comportamentale ale militarilor nu poate fi completd in afara unei aborddri,,reflexive", care depdgegte limitele abordrrilor ,,inguste" gi cantitative, prin incadrareaunui anumit subiect de interes in contextul mai larg al unor semnifica[ii di natur5 antro-pologicd, sociologicd, eticd etc. in ansamblu insd, cercetarea psihologicl in mediul militarse bazeazd, in mare mlsuri pe abordarea pozitivistd (cantitativd). Aceastd concluzie estesustrinut[ de Daniels et al. (2015), care au efectuat o analizd, a continutului articolelorpublicate in revista Military Psychology intre 2002 gi 2014. Dintr-un rotal de 379 dearticole, 80,2% au fost studii empirice care, intr-o propor[ie de 93%, au utilizat metodecantitative. Doar 4,6% dintre studiile publicate s-au bazat pe metodologia calitativd.Temele cel mai frecvent abordate au vizat aspecte legate de psihologia personalului,instruire, veterani, cariera militarl.

1.4. Scurt istoric al psihologiei militare in lumegi in Romdnia

De obicei, incursiunile istorice in evolulia unui domeniu al cunoagterii nu sunt acceptatecu entuziasm. Evocarea istoriei unei discipline este perceputl mai degrabd ca fiind unomagiu formal adus trecutului decAt ca un element relevant pentru nivelul actual aldisciplinei respective. in ciuda acestei prejudecdli, consider apeiul la istoria psihologieimilitare o cale esen[iald pentru in{elegerea acestui domeniu al psihologiei apticate.1arpentru intdrirea acestei afirmalii vom menliona chiar in debutul acestei scurte incursiuniistorice cdteva dintre cele mai importante concluzii pe care le putem desprinde urmlrindevolu(ia in timp a psihologiei militare:o istoria psihologiei militare se ingemdneazd cu insdgi istoria psihologiei;r prezen{a psihologiei in mediul militar s-a impus ca o necesitate resimtitd de la bun

inceput de c[tre comandanli cu deschidere intelectual[;o perioadele de conflict militar, cu precddere cele doul rdzboaie mondiale din primajumltate a secolului XX, au constituit momente de efervescentrd aplicativi a psihoiogieiin armatl;

r psihologi importantri din principalele liri beligerante au fosr angajatri in activititri desuport psihologic al eforfului de rdzboi, concluziile acestora servind ulterior ladezvoltarea aplicatriilor similare din mediul civil (psihologia industrial-organizalionald,psihologia clinic5, psihologia social[ etc.) ;o psihologia a adus contribulii importante atat la cre$terea performan{ei militare indi-viduale, cAt gi a instituliei militare in ansamblul ei;

' armata, la rAndul ei, a pus la dispozilia psihologilor un vast cAmp de oportunitlfiaplicative, care au contribuit la dezvoltarea teoriei gi practicii psihologice.

Toate aceste aspecte igi men{in actualitatea gi in prezent. Institulia militard este gi vardmAne in continuare una dintre cele mai importante ,,consumatoare de psihologi.",oferind un important numdr de locuri de muncd pentru psihologi. Se estimeazl cd intreanii 1940 gi 2000 forlele armate au fost cel mai mare angajator de psihologi. DupI cldereasistemului comunist in {[rile din estul Europei, bugetele militare au cunoscut o scldereimportantd, avAnd drept efect reducerea trupelor gi, implicit, a cererii de suport psihologic.

JT.{R{

ire. in opinia acestor autori, inlelegereamte fi completd in afara unei aborddri-inguste' gi cantitative, prin incadrarearrs al unor semnifica(ii de naturd antro_carcetarea psihologic[ in mediul militar

sri tcanritativi). Aceastl concluzie esterar o analizl a con{inutului articolelortI2 5i 2014. Dintr-un total de 379 de-o propo4ie de 93%, au utilizat metode

s-au bazat pe metodologia calitativd.rte legate de psihologia personalului,

ilinre in lume

rmniu al cunoesterii nu sunt acceptatesle perceputi mai degrabl ca fiind unrrr rele\anr pentru nivelul actual al,. consider apelul la istoria psihologieiri &rmeniu al psihologiei aplicate. Iariar in deburul acestei scurte incursiunii pe care le putem desprinde urmdrind

in:E;i isroria psihologiei ;{rs ;a o necesimte resimlitl de la bun:i,cruali::le dtrui rizboaie mondiale din prima'Je efenescenl6 aplicativi a psihologiei

eranre au fost angajatri in activitili deuluziile acestora servind ulterior la

r psihologia industrial-org anizatrionald,

I crelrcrea performan{ei militare indi_I ei:

'logilor un vast cdmp de oportunitlliriei 5i practicii psihologice.

r prezent. Institutria militard este gi varenre -consumatoare de psihologie",rnmr psihologi. Se estimeazd cd,intre: angajaror de psihologi. DupI cldereaeetele militare au cunoscut o sclderernplicit, a cererii de suportpsihologic.

PSIHOLOGIA MILITARA: DEFINIREA DOMENIULUI, SCURT ISTORIC 25

cu toate acestea, in suA, de exemplu, for{ele armate aveau intre 300 qi 400 de ofitreripsihologi clinicieni qi un numir aproape egal angajatri in activit5li de cercetare (Krueger,2001). Aceeagi constatare se poate face gi la nivelul armatei Romdniei, unde, de la cdtevazeci de psihologi inainte de 1990, numdrul acestora a ajuns la peste doud sute. O parti-cularitate care meritd a fi evidenliatd este aceea cd in Romdnia armata a rdmas un spa{iuinstitufional de practicare a profesiei de psiholog chiar gi dupl ce psihologia a fost practicdesfiintrat[ prin decizii politice arbitrare, incepAnd cu anul 1978. Acest fapt a contribuitla men{inerea unei anumite continuitdli profesionale care a sus[inut, dupd 1990, procesulde reconstituire a mediului profesional psihologic.

Relevanta psihologiei militare deplgeqte insi grani[ele acestui domeniu de activitate.Problematica teoreticd qi aborddrile aplicative specifice spatiului militar sunt in modconstant preluate gi in viatra civilS, in acele medii de muncd gi situalii caracterizate prinsolicitdri psihice de limit5: procese industriale cu risc ridicat, transporturi, terorism,accidente gi catastrofe naturale etc.

1.4,1. Psihologia militard in lume

Aflatd incd infaza adolescenlei ca gtiinld, disciplind academicl qi practicS, psihologia abeneficiat din plin de impulsul dat de ceea ce s-a numit in epoc[ Marele Rdzboi, iar maitArziu, Primul R5zboi Mondial. Degi psihologii puteau fi intdlnili in gcoli, spitale sau inmediul industrial, num[ru] lor era relativ mic, mai ales comparativ cu al celor aflatri inuniversit5li. R[zboiul a inversat dramatic acest raport, psihologii angajali in activitalipractic-aplicative devenind net majoritari. Dacd Primul Rdzboi Mondial a condus lacre$terea numdrului de psihologi practicieni in domeniul muncii, cel de-al doilea a generato noud generafie de practicieni individuali, cu precddere in domeniul clinic qi psihoterapie(Benjamin, Deleon, Freedheim, Vandenbos, 2003).

Parcurgerea lucrdrilor de referin{d cu privire la istoria psihologiei militare scoate inevidentrd ceea ce Graumann (1997) numea ,,americanizarea psihologiei", cu prec[deredupl al Doilea Rlzboi Mondial. Fenomenul nu se limiteazd numai la domeniul psihologiei,ci cuprinde gi alte arii gtiin{ifice gi se datoreaz5, pe de o parte, evolutriei extrem de dinamicea mediului gtiintrific in statele unite gi, pe de altr parte, fascinafiei induse de ,,stilulamerican de vial[". Cu toate acestea, a$a cum constatd David gi Joan (2003), $tiinta nuare granile, iar recunoaqterea faptului cI psihologia s-a dezvoltat prin contribulia majoritlliina[iunilor lumii este un lucru natural, firesc.

Nagterea psihologiei militare moderne este indisolubil legat5 de atmosfera pregdtitoare9i de conditriile create de Primul Rdzboi Mondial, declangat, a$a cum se qtie, in anul 1914.in acel moment, psihologia ,,academic5" , bazatd, pe metoda gtiinlificd, acumulase dejaaproximativ 50 de ani de existenf5. Pentru a avea o imagine mai concret5, vom men[ionadoar cdteva repere semnificative in acest sens (apud David & Joan, 2003):

' in 1860 a fost infiintratd prima catedrd de psihologie la Universitatea din Berna(Elvetia)1.

1. In RomAnia, invdtrimintul universitar de psihologie este consemnat din anul 1906, prin contri-bulia lui Constantin Rddulescu-Motru.

26 PSHOLOGIE MILITARA

r in 1870, Roberto Ardigo publici La Psicotogia come scienza positiva, primul tratatitalian de psihologie, iar T. Ribor publici La psychologie -aiglaise

,oitr*poroiir-,urmatd in 1879 de La Psychologie allemande contemporo{nr,

"ui"au introdus in n*n1u

ideile psihologilor germani gi engtezi.o In 1876 este infiintrat primul laborator de psihologia muncii, la Mantova, iar in 1g79Wilhelm wundt infiintreazd primul laboratoi de psihologie la Universitatea din Leipzig,considerat indeobgte actul de na$tere al psihologiei exiperimentale moderne.

' in SUA, c. Stanley Hull fondeazi, in tSbr, pririut raborator d"';.td;;i, l" univer_sitatea,,Johns Hopkins".r Primul laborator de psihologie din Rusia este consemnat in 18g5, fiind infiin(at deVladimir Behterev, la Universitatea din Kazan.

' in 1888, Yujiro Motora preoa primui curs de psihologie la Universitatea din Tokio.

. Lentru a nu lungi enumerarea! vom consemna, pentru aceeagi perioadr, contributriisimilare in Australia, Belgia, Olanda etc. Drept u.rnar", in primete decenii ale secolu-lui XX, psihologia ajunsese la o anumitr ,,maturitate", aura ii putea permite asumareaunui rol social atdt de important cum era cel de optimizarc a institutiei militare angalateintr-un rdzboi pe scari largd.

1.4.1.1. Germania

Armata germand a fost prima care a introdus, in 1915, seleclia goferilor pebazdde examenpsihologic, initriatorii acestui program fiind psihologii w. Irioeie, C. piorkowski gi Faust,provenili gi ei din gcoala lui Wundt. Printre aspectelJvizate erau : acuitatea simfuriior (vdz,auz, simtul kinestezic) ; atentia (durata, concentrarea, distributria) ; vointra; ecrrlinruiemo{ional, rezisten{a la oboseald ; comportamentul total de conducere t."ur""i

"" u:rt"*i

unui simllator) (Mrrgineanu , 1943). Examenul psihologic cuprindea, de asemeneal o fiqdcu referinte privind o serie de date autobiografice. Pe 6aza iezultatelor obfinute, ur-uiugermanr a introdus

"Iu*glulpsihotehnic pe langl toate centrele de instruclie *oiorir"te,

astfel incdt, intre 1915 9i 1918, au fost examinali 10.25r conducdtori auto. Tot in Germaniasunt aplicate, incd din anii 1914-1916, metode de evaluare a calitdlilor observatorilor

. aerieni qi pilolilor. in 1918, w. Benary pune la puncr un sistem d" ;;ir;*;;iili;;care investigheazi atenfia, spiritul de observalie gi recunoagterea formel;;. i"';;;;;perioad5, Kronfeld inventeazl un dispozitiv capabil sa susline o evaluare complexd, cLviza o listd intreagd de calitStri psihice necesare unui pilot: observalie, inlelegeie *ioe,predispozitrie spre ac{iune, siguranfd de sine etc.

Invinsd in Primul Rizboi Mondial, Germaniei i s-a interzis si aibd o armatd bazatdpe serviciul militar obligatoriu. Ca urmare, a fost nevoitl sE se bazeze pe recrutlri voluntaregi, implicit, sI asigure o calitate maximi a personalului. Din acest motiv, utilizarea criteriuluipsihotehnic in selectrie a avut un rol important. Au existat comisii speciale psihotehnicepe lang[ fiecare comandament. PdnI in 1931 existau: un laborator central, iupr" Uiro".ipsihotehnice pentru armata terestr5, un birou psihotehnic pentru marin[. personalul secompunea din ofitreri 9i civili licenliatri ai universitdlilor, special pregltifi pentru armatd2.

2' Asocierea psihologilor cu o armati aserviti ideologiei naziste a condus, intr-o perioadl, laetichetarea negativr a psihologiei militare gi psihologilor angajali in armatd, reflex care seregdsegte in prezent gi in unele dintre frrile fosturui broc comunist.