Metode și instrumente de în educația

Evaluarea 1

POCU-EVALUAREA IN EDUCAȚIA

ANTREPRENORIALA-2021 1



Experți

Stanciu Mihai

Expert 1 Formator Curriculum și programe

postuniversitare – Lider

Vîntu Vasile



Miron Liviu



Manager de proiect,

Brezuleanu Carmen-Olguța

Metode și instrumente de evaluare în educația

antreprenorială



Evaluarea 2

PLANUL TEMEII. Evaluarea – componentă a procesului de învăţământ

II. Funcţiile evaluării

III. Operaţiile evaluării

IV. Forme ale evaluării. Accentuarea evaluării de tip formativ (continuu)

V. Metode şi instrumente de evaluare eficientă



I. EVALUAREA -COMPONENTĂ A PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

1. Abordarea sistemică a curriculumului şcolar

Evaluarea –”punctul final într-o succesiune de evenimente”(Ausubel, Robinon), componentă şi funcţie a procesului de învăţământ

Evaluarea ne dă măsura eficienţei desfăşurării procesului de învăţământ.



Abordarea sistemică a curriculumului şcolar

Aplicarea şi în pedagogie a abordării sistemice: Tyler, D`Hainaut, Văideanu, V. De Landsheere;

Teoria curriculumului “ia în considerare procesul educativ, evenimentele ce se petrec în clasă”, “ea acordă o atenţie particulară învăţării şi punerii în valoare a interacţiunilor între componentele acestui proces: obiective, conţinuturi, metode de învăţare, metode şi tehnici de evaluare” (Rassekh,Văideanu, UNESCO, 1987) .



Evaluarea 3

POCU-EVALUAREA IN

EDUCAȚIA

ANTREPRENORIALA-20217

IDEALUL E DUCATIV

FINALITĂŢILE EDUCAŢIEI

COMPETENȚE

CONŢINUTURI

STRATEGII DE

PREDARE-ÎNVĂŢARE

FORME ŞI MODURI DE ORGANIZARE

LOCUL ÎNVĂŢĂRII

EVALUAREA ŞI

AUTOEVALUAREA

2. Clarificări conceptuale

A evalua = a formula o judecată de valoare din perspectiva atingerii obiectivelor educative.

Teoria evaluării = sistem de concepţii, principii şi tehnici referitoare la măsurarea şi aprecierea rezultatelor şcolare şi a procesului de învăţământ în ansamblul său.

Docimologia = domeniu al pedagogiei care tratează organizarea examenelor, analiza ştiinţifică a modalităţilor de examinare şi notare, a variabilităţii notării, precum şi a mijloacelor care asigură o evaluare obiectivă.



II. FUNCŢIILE EVALUĂRII

1. Fundamentale (generale)

• de constatare şi apreciere a rezultatelor;

• de diagnostic;

• de predicţie;

• de ameliorare a calităţii sistemului;

2 Specifice

A) Legate de elevi

• De supraveghere a procesului de învăţare a elevului;

• De motivare a învăţării;

• De consolidare, sistematizare a cunoştinţelor;

• De feed-back intern (a elevului faţă de sine);

• De selecţie;

• De certificare.



Evaluarea 4



B. Legate de cadre didactice

• feed-back privind eficienţa muncii;

• autoreglare permanentă;

• uşurează procesul de orientare şcolară şi profesională , precum şi cel de individualizare a instruirii;

• permite cunoaşterea elevului ca agent al propriei formări.

III. OPERAŢIILE EVALUĂRII



MĂSURAREA

APRECIEREA

DECIZIA



IV. FORME ALE EVALUĂRII.

1. Evaluarea iniţială (predictivă)

• Se face la începutul unei activităţi de instruire;

• Funcţie diagnostică şi predictivă;

• Analiza stăpânirii “premiselor cognitive” şi atitudinale;

• Informaţiile obţinute sunt valorificate în trei planuri: modul de predare; program de recuperare cu toată clasa; măsuri de sprijin individual;

• Se face, de regulă, prin metode orale şi scrise.

Evaluarea 5



2. Evaluarea formativă (continuă)

• se face de-a lungul procesului de predare-învăţare (continuă);

• oferă informaţii privind progresele şi dificultăţile elevului în procesul de învăţare;

• interpretarea acestei informaţii;

• profesorul îl ajută pe elev în depăşirea acestor dificultăţi de învăţare;

• va acorda atenţie mai mult procesului, decât rezultatelor;

• admite tatonări, erori în învăţare;

• accentuarea acestei forme de evaluare.

a)Feedback-ul și evaluarea formativă Este un proces prin care aducem în atenţia

persoanelor din jurul nostru: acţiuni recente, impactulacestor acţiuni şi aspectele pe care acesta le-ar puteaface mai bine pe viitor.

Efectele unui feedback potrivit:

duce la îmbunătăţirea aptitudinilor

măreşte încrederea în capacităţile şi potenţialulpersonal

îi lasă persoanei sentimentul că a fost ajutată

generează încredere şi cooperare



Caracteristicile unui feedback potrivit se crează un acord cu privire la discutarea

problemelor

accentul cade pe aptitudini şi nu pe persoană

se echilibrează în prezentare părţile negative şi pozitive

se oferă o descriere concretă a aptitudinii vizate

se verifică dacă persoana a înţeles corect mesajul

se oferă sprijin pe viitor



Evaluarea 6

Feedback negativ “Este si vina ta”

O luam personal

Ne tinem la distanta

Minimizam

Ne certam

Ne simtim atacati

Aratam cu degetul

Ne cerem scuze

Refuzam sa credem

“Niciodata nu o sa fiu suficient de bun”POCU-EVALUAREA IN EDUCAȚIA


Raspunsuri pozitive Gratitudine. Nu te preface ca nu te doare. Doar spune

“multumesc pentru feedback”.

Intrebari. Evita sa faci o afirmatie pana nu ai pus intrebaricare sa te clarifice.

Reformuleaza. Incepe-ti reactia la feedback-ul negativ cu afirmatia: “Ai spus ca…”

Solutii. Cauta solutii. Acestea trebuie sa fie simple.

Fii fericit. Te simti bine daca cineva te corecteaza? Daca nu, atunci evita sa te superi, ia feedback-ul ca atare.

Initiaza. Nu sta pe ganduri. Intreaba de un follow-up. Fa acest lucru repede. Stabileste o intalnire dupa maxim douasaptamani pentru un raport de progres.

Fii din nou recunoscator.POCU-EVALUAREA IN EDUCAȚIA


b) Feedforward-ul (1)

Se orientează pe un viitor pozitiv. Trecutul nu poate fi schimbat, dar viitorul da. Oferind variante şi idei de îmbunătăţire creştem şansele ca oamenii să aibă succes în viitor.

Chiar şi feedback-ul constructiv poate crea rezistenţă în interlocutor pentru că se canalizează pe problemă. Feedforwardul este perceput ca fiind pozitiv pentru că se canalizează pe soluţie.

Nu necesită o cunoaştere anterioară a persoanei căruia oferim, putem veni oricând cu idei şi sugestii atâta vreme cât cunoaştem sarcina cu care se confruntă acesta.



Evaluarea 7

Feedforward-ul (2) Are mai puţine şanse de a fi luat personal, pentru

că se vorbeşte de ceva ce este în viitor.

Se bazează pe credinţa că oamenii pot face schimbări pozitive în comportamentul lor în viitor.

Poate fi la fel de concret ca si feedback-ul. Dacă, de exemplu, cineva a avut o prezentare de susţinut şi aceasta nu a ieşit bine, în loc să i se spună ce nu a făcut bine i se vor oferi sugestii specifice despre ce poate îmbunătăţi.

Nu este asociat cu o judecată sau un sentiment de superioritate a celui care dă.



c)Integrarea evaluării formative (continue) în procesul de predare-învăţare



CURRICULUM EVALUARE

competenţe generale Competenţe

competenţe specifice Capacităţi

Obiective operaţionale Itemii probelor de evaluare

d) Evaluarea formativă pe secvenţe didactice



SECVENŢE DIDACTICE EVALUARE

1. Momentul organizatoric Capacitatea de concentrare a

atenţiei

2. Verificarea temei pentru

acasă

Capacitatea de rezolvare

corectă a sarcinilor temei

3. Verificarea lecţiei

anterioare

Capacitatea de a defini, cu

cuvinte proprii, o noţiune.

Capacitatea de a aplica

cunoştinţele în situaţii noi

Evaluarea 8



4. Captarea atenţiei Capacitatea de reactualizare a

cunoştinţelor anterioare...

5. Anunţarea

subiectului lecţiei noi

şi a obiectivelor

operaţionale

Capacitatea de înţelegere a

obiectivelor operaţionale (în

vederea motivării elevilor)

6. Predarea lecţiei noi Capacitatea de a explica cauzele

unui fenomen;

Capacitatea de a compara dfierite

fenomene, obiecte, procese pe baza

unor criterii;

Capacitatea de a realiza o

investigaţie în grup etc



7. Fixarea cunoştinţelor Capacitatea de a rezolva

corect sarcinile rebusului

(sau de a realiza un

ciochine);

Capacitatea de a aplica

cunoştinţele teoretice în

situaţii practice

8. Tema pentru acasă Capacitatea de înţelegere a

sarcinilor temei;

9. Evaluarea finală Acord calificative (note)

justificându-le



3. Evaluarea sumativă

(cumulativă)

• se face la sfârşitul unei activităţi de instruire;

• oferă informaţii în legătură cu gradul de însuşire a acelei activităţi (capitol, semestru, an, ciclu şcolar);

• capacitatea, Bac, examenele (probe sumative);

• limite: stres, relaţii încordate profesor-elevi, caracter selectiv asupra conţinutului, greu se mai pot face corecturi etc.

• Integrarea celor trei forme în cadrul procesului de învăţământ.

Evaluarea 9

V. METODE ŞI TEHNICI DE EVALUARE EFICIENTĂ

“O evaluare corectă a învăţământului nu va putea fi posibilă cu ajutorul unui instrument unic şi universal. Trebuie să ne orientăm ferm spre o abordare multidimensională. “ (G. De Landsheere)

Matricea de evaluare – “oglindă” a metodelor şi tehnicilor eficiente pe care profesorul le utilizează.



1. Metode şi instrumente tradiţionale

a) Probe orale

b) Probe scrise

Extemporalul;

Activitatea de muncă independentă în clasă;

Lucrarea de control;

Lucrarea scrisă semestrială;

Tema pentru acasă;

Alte probe de evaluare sumativă (capaciate, Bac);

c) teste standard;

d) probe practice



TESTUL. Tipuri de itemi I.Itemi obiectivi

1) cu alegere multiplă (grilă);2) cu alegere duală;3) de tip pereche (de asociere);

II.Itemi semiobiectivi4) cu răspuns scurt;5) de completare;6) întrebări structurate;

III.Itemi subiectivi7) rezolvare de probleme;8) eseu structurat9) eseu de tip liber.



Evaluarea 10

2. Metode complementare de evaluare

A) Observarea sistematică a comportamentului elevilor prin:

Fişa de evaluare - sunt înregistrate date factuale despre evenimentele mai importante în legătură cu elevii care întâmpină dificultăţi.

Scara de clasificare Comportamentele elevilor sunt clasificate după un număr de categorii (scara lui Likert):

În ce măsură elevul a participat la discuţii ?În ce măsură comentariile sale au fost în legătură cu

tema ?Niciodată; rar; ocazional; frecvent; întotdeauna



Lista de control

Se aseamănă cu scara de clasificare, dar eaînregistrează dacă o caracteristică sau o acţiuneeste prezentă sau absentă (Gronlund).

Ex: A urmat instrucţiunile ? Da___Nu ____

A cooperat cu ceilalţi ? Da___Nu____

b) Investigaţia

Reprezintă o activitate pe care elevul odesfăşoară într-o oră în vederea rezolvării uneisituaţii complicate, pe baza unor instrucţiuniprecise.

Începe, se desfăşoară şi se termină în clasă.

Poate fi individuală sau de grup.POCU-EVALUAREA IN EDUCAȚIA


Obiective urmărite: înţelegerea şi clarificarea sarcinilor; găsirea unor procedee pentru culegerea şi organizarea

informaţiilor; formularea şi testarea ipotezelor de lucru; modificarea planului de lucru ; capacitatea de a aplica în mod creativ cunoştinţele şi de a

explora situaţii noi; participarea şi cooperarea în cadrul grupului; capacitatea de redactare şi prezentare a raportului

privind rezultatele investigaţiei. Notarea se va face holistic, dar separat pentru diferite

domenii (strategia de rezolvare; aplicarea cunoştinţelor;înregistrarea şi prelucrarea datelor; claritateaargumentării; forma prezentării);



Evaluarea 11

c) Referatul

Categorii: -de investigaţie ştiinţifică independentă (bazat pe descrierea demersului unei activităţi desfăşurate în clasă şi pe analiza rezultatelor obţinute într-o activitate);

- referat bibliografic (bazat pe oinformare documentară, bibliografică).

MEC recomandă că se pot pune două note: unapentru redactare şi alta pentru prezentare.

El poate fi individual sau de grup.



d) Portofoliul Este un instrument complex care presupune o selecţie

sistematică, făcută, de regulă, de către elevi(dar şi de către profesori) a unor produse relevante ale activităţii elevilor (individual sau în grup).

El poate cuprinde chiar “descrierea făcută de elevcontextului de învăţare, propriilor ţeluri şi criterii deevaluare.”(P: Linnakylä)

Utilitate:-Elevii devin parte a sistemului de evaluare;- Elevii şi profesorii pot comunica calităţile, dificultăţile şi

zonele de îmbunătăţire;- Permite comunicarea cu părinţii;- Uşurează activitatea factorilor de decizie. Notarea se va face într-o manieră holistică . Se cunosc şi portofolii standardizate (complete).



e) Proiectul Caracteristici:

- Activitate mult mai complexă decât investigaţia;

- Începe în clasă şi continuă în afara şcolii (individual sau în grup)câteva zile sau săptămâni;

- Se încheie tot în clasă prin prezentarea unui raport sau a produselorrealizate;

- La început titlul poate fi sugerat de profesor, apoi de către elevi;

- Permite o abordare interdisciplinară;

- Se pot acorda două note (una la elaborare şi alta la prezentare).

Capacităţi evaluate:metodele de lucru; folosirea bibliografiei;

utilizarea materialelor şi echipamentului; acurateţea tehnică;

corectitudinea soluţiei;generalizarea problemei; organizareamaterialului în raport;calitatea prezentării; acurateţea figurilor.



Evaluarea 12

f) Autoevaluarea “Judecăţile de autoevaluare constituie un factor important în

dezvoltarea psihologică a omului.”(Nathaniel Branden) ” Încrederea în sine este cea dintâi mare premisă pentru

marile încercări.” (Samuel Johnson) În general, elevii formulează “judecăţi nerealiste asupra

propriilor capacităţi şi rezultate practice.”(J.-M. Monteil,1997)

Se pot folosi chestionare:Ex.:1. Prin rezolvarea acestei sarcini am învăţat:

2.Dificultăţi3.Cred că mi-aş putea îmbunătăţi performanţa dacă…4.Lucrurile care mi-au plăcut la această activitate au fost:5.Activitatea mea poate fi apreciată cu nota… De asemenea, pot fi utilizate şi scările de clasificare şi

grilele de autoevaluare.



2. Subiectivitatea în notare notarea strategică; notarea “sancţiune”; notarea “speculativă”; notarea “etichetă”; efectul de ordine; efectul de contrast; efectul de ancorare; efectul de contaminare; efectul de halo; efectul de aşteptare; efectul de anticipaţie (pygmalion/ oedipian); eroarea logică; efectul blând etc.



3. Reducerea subiectivităţii alegerea unei scale de notare adecvate; barem de notare bun; corectarea de către mai mulţi evaluatori; ajustarea notelor între corectori; integrarea formelor de evaluare; accentuarea valenţelor formative, cooperarea profesor-elevi în evaluare; fişe de progres (individuale şi colective); evaluări externe; individualzarea actului evaluativ; notarea reciprocă a lucrărilor de către elevi etc.



Evaluarea 13

Bibliografie selectivă

Dolz J., Ollagnier E. (Éds)., 2002, L`énigme de la compétence en éducation. De Boeck Université, Bruxelles .

Jinga I., coord., Evaluarea performanţelor şcolare, Ed. Aldin, Bucureşti.

Lisievici P., 1997, Calitatea învăţământului. Cadru conceptual, evaluare şi dezvoltare, EDP, Bucureşti

Meyer G., 2000, De ce şi cum evaluăm, Ed. Polirom, Iaşi. Pavelcu V.,1968, Principii de docimologie, EDP, Bucureşti. Popescu P., 1978, Examinarea şi notarea curentă, EDP, Bucureşti. Rassekh S., Văideanu G., 1987, Les contenus de l'éducation,

UNESCO, Paris. Radu I.T., 2000, Evaluarea în procesul didactic, EDP, Bucureşti. Roegiers X., 2001, Une pédagogie de l`intégration, De Boeck,

Bruxelles. Stanciu Mihai (2015). Teoria instruirii și a evaluării, Editura „Ion

Ionescu de la Brad” Iaşi. Vogler J, coord., 2000, Evaluarea în învăţământul preuniversitar,

Ed. Polirom, Iaşi.



Metode și instrumente de în educația

Documents

Transcript of Metode și instrumente de în educația