M A N ï i À Ade

KATEXISMKA lIEA MIK AA OMXAKI KPEJHIN, MOPAA UII SOIIIAA ;

Tlpiimit de Komisia npo^esopaAl,

n e n t p s

ïinepimea din uiKoaAeAe nmenitoape

à»

Apow.

ripo<|>esop de Istopia çenepa/ i în KoAeyraA NauionaA S<J». SaBa din BïKspeigl.

üpej i xA este 25 napaAe Btne.

B S K S P E Ig L

în Tînorpa(|na Koacijpsaîï ScJ>. SaB»i

1 8 4 8.

r 3

K°: 1.

î n t p o d x q e p e .

Me este omïA ?Este qea mai desiBÎpiuiti <J>intxpi din Kite

a <J)iKst Dimnezei ne n im m t; nentpx k i este înzestpat kS m in te , înaeAeyepe, wxdeKati mi Boie sAOEodi de a ABKpa.

Ilentps sape sr[>îpmit a <j>iKtt Dsmnezev ne ora KS aqeste desiBÎpmipï?

Ilentps sa si. se siAeasai sinrsp a se «J>aqe <j>epiqit mi în Aïmea aqeasta mi în qeea AaAti, mi npintp’aqeasta si» se m ip eassi szaBa akï Dxmnezeÿ.

In qe sti> ^»epi'iipea qea adeBipati a omîAîï ?In odixna mi Aininjea KsyetSASÏ, KÎnd o>

rqxA, Aïînd seama tstspop ASKpipiAop saAe, a<|>Ai r i n’a «JuK^t niqï vn p i i mi r i a <J)iKSt tot Bine, mi KÎnd ne te- meHfA aqesta, aujeanti de Aa Dsmnezei, pisnAitipea qea KXBiinqioasi în Aime« aqeasta mi în qeea Aasti.

4

Este datop tot o m ît a se sizi Ka s t se <J>a- K t <j)epi**it ?

O ip i îndoiaAt, Kt«iï întp’azt Kin s'ap a p t- ta npea nenm ijsm itop Kttpe Dxmnezex sape ’Aa înzestpat ks atîtea desi»BÎpuiipl m inanate, mi ap <Ju o <J>iinţjt <J>oapte ti- KtAoast atît în Aimea aaeasta KÎt mi în seca zaAtt.

;lie tpesse s t cJ)aKt opï «ie om Ka s t se în- spedniqeasKTb de <J>epiqipea nentpx Kape

<■ .este <|>tKst?:St se si/.easKt din toate nstepize saAe a ■ îmnAini tpeï <|>eAïpï de datopiï, ad ia t : da- * t topii a e Kttpe Djmnezeä, datopuAe Kitpe

sine, úri datopiiae Kitpe Meï zaAţji oameni

H A PT E A I.

D a t o p i i A e K i t p e D î m n e z e ï ,datopiï ape oiivsa K itp e D sm nezeii?

Me/e d’întÎFs datopiï aAe omSAix sínt qeAe Kitpe Damnezex, nentpK k i ez Ka -sn irs- tepniK a «jiiKSt toate zxKpspize Kape ze Bedem mi Kape n ï ze Bedem; ez npin oponia sa qea scjuntt înrpiasauje de din-

5

*€Ac, mi ca Ka üti tatii npea es« ne di* toate AïKpüpiAe qeze Eïiie mi de cjioAos.

^nde a(J)Aii omüA datopÜA.e Kitpe Dsmnezex? ‘ ln suinta peAiyie KpemjneasKi qe s'a dal

oameniAop snpe mîntsipea Aop. île qe este întem eiaţi peAiijia KpeujineasKV1 Ile EÍEAie, ad iiíi: ne TestamentSA EeKrè mi

nox, ne xotipipize scjiinteAop soEoapi mi aÁte Kipjjî aAe s<ţ)inuiAop n ip in jji.

Kape om se ziqe Kpeujin ?ÀqeAa Kape ns nvmai m ie, qi mi nizem,e

mi <|>aqe toate KÎte înBaţji mi nopünqe- m,e peAiijia KpemjneasKt.

He AüKpspí mai de K inetenie ínnajii mi nopünqeure peAiijia?

AüKpüpiAe qeze mai de K inetenie, qe ín- Baţii mi nopsnqeixje peAiijia mi ^>lpi Ka­pe ns este míntxipe, sínt aqestea ; 1. Kpe- dinua; 2. dparostea; 3, n tdeaidea; 4. bí- sepina; 5. qeae mante szinte taine.

►

6Na: 2.

K P E D I N îi A.

*íe este Kpedinija KpemineasKi?Este sn dap de /a D im nezes, npin napé

omïA Kpeuiin Kpede toate nîte înBaui pe- /iy ia KpeLu,ineasKT>, uii Kape sínt de nea- ntpat-b tpeBsinţj'b lient pu mintsipea s i- cJ)Aet8/iVl ST.«.

în *ie se înKeie Kpedinua ?In SimBOASA Kpedinueï Kape este attesta :1, Kpezx întp’snsA Dsmneze«, tatiA a tot

'ţjiitOpSA (JíBK'btOpSA, «lepSAÏl mi az n i- mîntSAiï, BTzsteAOp tstspop ini neBiz«- teAop.

2. Ilii întp’snïA Domn Isss Xpistos, <I>iHf a aiï Dsmnezex , sn«A m sK it, Kapeze din TatiA s’a m>sKit, inaï nainte de tojjï Be- «liï. Afmini» din Atsmini, Dsmnezei a- deBipat din Dsmnezes adeBipat niSKit kp nu ^iiKït, «ieA de o ÿiinQ’b ks TatiA npin «ape toate s’a« iJiiKit.

7

3. Kapere oetitps uoi oamenii, mi nentps a noastpi mîntxipe s’a noropît din qepspt, mi s’a întpsnat din Dsxsa s<f>înt mi din Mapia <{>eqioapa, mi s’a <J>iKSt om,

4. Uli s’a pistirnit nentps noî în zue/.e asï rii^at din Ilon t, mi a nitim it mi s’a înrponat.

5. Uli a inßiat a tpeea zi d sn i sKpintspi.6. Uli s’a ssit /a qepspï, mi made «fa

dpeanta TatiASÏ.7. Uli iapiurï Ba s i Bie ks impipe, s i ms-

deqe bu mi mopuiï, a Kipxia îm nipiţjie ns Ba aBea stj>îpmit.

8. Uli întps D sxsa stjiînt, DomnsA de BÎa- ţ j l (JilK itop, Kapeze din tatiA nspqede, qeA qe îm npeSni ks TatiA mi ks Í>ífsa este înKinat mi SAiBit, KapeAe a rp i i t npin npopoqï.

9 în tps sna scjnnti soBopniqeasKi mi a~ nostoAeasKi EisepiKi.

10. MiptspisesK sn Botez întps ieptapea niKateAOp.

11. Aujent înBÎepea mopuiAop.12. Uli Biaţja BeaKSAXï qe oa s i <|>ie, Amin.

K«« se îmnapte simsoASA KpedinQ« ?îo doisnpezeqe aptisoAe Kape Konpind tot

«ie tpesxe s i ujie mi s i ip e az i xn Kpoijjin.«le este Dsmnezex ?Este 0 p l in u l npea desiBÎpmiti de Aa sine

‘ însxurî nematepiaAiîiKi, a tot nstepniKi, npea dpeanti, npea miAostisi, a toate b i - zitoape, ^ )ip i înqenxt mi ^>ipi s^îpmit.

Kîuï Dxtnnezeï sínt?IV s mai m Dstnnezex èste; dap aqest Dam­

neze* se nposAiBenje în tpei nepsoane sax «feue, adiKi: TatiA, <Í>ífsa iu íDxxxa admit, mi i:îte tpeAe înKinïcsK ne npea sţÎDta Tpeime,

S e âtpiBïtXpï se dax Aa <J)ie Kape dintp’aqe- ste tpeï «Jette aAe stJ>îoteï tpeimï,

TatiAîï i se d i «Jia'iepea sax zidipea AXmiï, adiKi a qepxAXÏ mi a nimîntXAXÏ mi a tstxpop AXKpxpiAop ; <1>íhíaxi i se d t p i - SKxmnipapea neamsAxï omenesK din po- Bia niKatXAXÏ ; D xxxaxï s«|)înt i se d i «(Jiinuipea de «ape se îmniptimesK totjï Kpedinqiomiî Kapè nizesK îiiBiţiitspiAe mi nopxnniAe peAiçieï,

9

Ilpin i e semn dina^apij se îriKinîesK KÎte tpeAe <|)eue/e sfin te i Tpeimî?

Ilpin sc|)înta Kpsqe Kape este semnxA Kpe- u jin itiu iL Aiest semn se <J>aqe îmnpex- nînd ieAe tpeï deijete aAe mîîniî dpente, uii nîindîAe Aa «Jipînte se ziqe : în nx- meAe TatiA-sî ; Aa ESpiK : mi aA «ïdi* axî ; a a vmi>p*A dpent : mi aA SfJnntXAîî Dsx ; «ii în scjnpinit Aa îm ip îA stîn r : Amin.

N°: 3.

D P A T O S T E A .

*Ie este dparostea KpejujineasKî> ?Este î n dap de Aa Dxmnezet Kape AXKpea-

z% în inimiAe KpeujiniAop snpe a hîdi npe Dxmnezex mai npe sxs de toate ak- Kpxpi/.e qe sínt în Aîme, iap ne deanpoa- neAe sat ne opî Kape om nentpx D$m- nezet.

Kxm FKBeiiie qinena ne Dsxnnezex ?^iK Înd Boea a îî , mi nizind toate noptn-

10

qiAe «ape sínt date snpe mîntsipea oa­meni Aop.

Ktm este Boea aîï DxmnezeS mi qe noptn- qeme eA oameniAop s i <J>aKt?

S i se (JiepeasKt de p tS mi s i <|>aKt sine, Ktqï mmaï npintp’aqest Kin HmesK oa­menii ne Dxmnezet.

in *ie se înKeie cîparostea RpemineasKt?In qeAe zeqe nopxnqï aAe aKï DsmnezeS

Kape sínt qeze xpmttoape :1. ES sínt DomnxA DsmnezetA ttS , s i u t

aißi aAţjl Dsmnezeï a<J>apt de mine.2. S t nx’uï <J>aqï UÎe Kin qionzit, niqï toatt

asemtnapea, a KÎte sínt în qep sss, a KÎte sínt npe ntm înt hîos, mi în an t s ts t n tm în t, s t n t te înKinï Aop, niqï s t SAtîKeujï.

3. S t n i ieï ntm e/e DomntAtï Dtmnezet-Aîï ttS în demept.

4 Ad*uï aminte de zioa sîmseteï Ka s t o scJiinţjenjî npe ea. în mase zi*e ASKpea- z t mi stBÎpmame toate AXKpspue taAe, iap în zioa a mantea te odixneuje, Ktqï este zioa DomntAtï DxmnezetAtï ttS.

U

Ő. Uinsteme npe tattA ttS mi npe mxma ta, Ka s t ’uï <J>ie uie sine uii s i tptem ï ani msAul npe n tm înt.

6. S t ny yqizï.7. St» ns npeaKspBeyÿ.S. S t ns <j>ypï.9. S t ny mtptypisem,! assnpa Eequrnti t t f

mtptypie minqinoast.,10. S t ny noc|>tenjï msepea anpoaneAsï ttü*

ni<n Kasa a s ï , niqï SAyra a m , n iq ï toate KÎte sínt aze anpoaneAtï tty.

Ksm se îmnapt aqeste ze<ie nopynqï?*IeAe d’întÏFs natpy nopsnqï Konpind dpa-

rostea K ttpe Dsmnezey ; iap neze zazte mase dparostea Kttpe deairpoaneAe.

Kape este syma dparostii Kttpe Dsmnezey?S t FBEeujï ne DomnyA DsmnezesA tis din

toatt inima ta , din tot sscjjzetssA t tÿ mi din to a tt »îptstea ta: aqeasta e qea d’întÎHj mi mai mape nopyiiKt în Aeye.

Kape este ssma dparostiï Kttpe deanpoaneAe?Este aqeasla: S t KEenji ne deanpoaneze

ttÿ , Kape este opï <ie om, Ka înssjjï npe tine j opï qeea qe y,ie ns’jti nzaqe aAtïia

12

n s <J>aqe; sax, opï «je Bpejjî s i b i <jm- Ki b o i oamenii, a«ieea <J>aqeuï mi boï Aop Ki«ix aqeasta e «je înBaţji Aegea mi npopoqiï.

Bpmînd qineBa îmnpotiBa dparostiï Kpemi- neujï qe <J)aqe ?

IIiK itsenje.Me este niKatxA ?Este o KiAKape a Aegii adÎKi a Boingiï mi

a nopsnqiAop axï Dsmnezex, <|>iKSti ks Boie.

DestxA este Ka sn Kpeujin s i se ^epeasKi nxmaï de niKat ?

Ba ns, qi opi qe Kpeujin este datop s i <|>a- K l mi <|>ante Esne; Kiqï atxnqï nsmai imnAinegje ne denAin Boea asï Dsmne­zex,

4.

H l . D E ffi D E A.

Me este nideasdea KpeujineasKi ?Este sn dap de Aa Dsmnezex npin Kape

13

Kpeujinii au jeanti de Aa Dxmnezex, qe&a qe eA Ae a «Jiindtfit.

Me a <|)iridxit Dsmnezex oameniAop ?Oepiqipc-a în Axmea au sas ta mi în ue&a AaAti.Tpesxe oamenii s i qeapi de Aa Dxmnezex,

qe Ae a <J>indsit ?Kx toate k i Dxmnezex njie qeea qe tpesxe

oamenizop, eî ns nvmaï not ni mi tpe- sxe npin p-xrmrene s í se índpenteze k i - tpe dînssA Aa opï qe n is mi tpesíinu i a Aop, mi eA Ka xn tá ti npea Exn îî Ba asKXAta.

Me este pxriqHfn&a ?Este îniAţiapea minţii Aa Dxmnezex.Ktm tpesxe s i se <|>aKi pxriq ixnea ?Kx inim i xmÍAiti, kx Kxyet Kxpat mi kx

mintea den ip tati de AXKpxpize A x merni. Àsi$eA de pxriqtxne stp isate qepxA mi ^»aqe ne Dxmnezex mÍAostÍB.

Unde mi KÍnd tpeßxe Kpem,iniï s í se poaije AXÏ Dxmnezex ?

In toati Bpemea mi ín tot aokxa , Kiqi Dxmnezex e npetxtindenea, mi eî tot d’ax-

II.

14

na a i tpesvintt% de aamopvA mi nÚAOsti- Bipaa AVI.

ín ne se ínaeie m deaídsa RpeminaasKi ? ín pvriqFvn&a DomnvAVi Kape este acea­

sta : — TatiA nostpv KapeAe enji ín »>e- pvpi, s<JiinţieasKi-se nsmeAe t i v , Bie îmmp'bţtia ta , <£ie Boisa ta , npeKvm ín qep ama mi npe nim m t. Ilünea noastpi Hsa dé toate ziaeae d in e o n o i astiz î,

«JglifîÎPşfcptfc b o i rpemazeAe noastpe, npe- t %«ni Ă i hoî ieptfim rpemiţpAop noujpi.

Uli n* ne dvae npe noi în isniti qi ne ... issineijje de qe/ piv. Amin.

' B I S E P 1 K A.

Me este Bisepina ?Ilpin ziqepea Bisepini aiqî nv înueAetjem

zidipea aqea matepiaAi în Kape se adv- qe savírbi mi H«ept(j)i avi Dvmnezev, qi înţieAeyem vnipea tvtvpop Kpedinqiomi- Aop întp’o Kpedinipb mi s<J)inuenie.

Mine a întOKmit BisepÎKa aqc-asta? însvini Xpistos <I>íhía avi Dvmnezev, «ape

15

noropînds-se ne n im în t, a înBiuat ne oameni toate uite tpente ex si. mie mi s i (|)aKT. snpe mîntxipea Aop. Tou,! aqeia Kape ax upezxt mi ax asxxAtat înB iuitx- piAe aîï , ax îmùnxit Bisepiua Kpexuinaa- SKi .

Me a >̂i.KTSt Eisepiua Kpeigineasia» de Aa îaţţmnxjp^ sa n in i aisxm?

A. n izit nestpimstat toate înBBţjitspiAe Aţi Xpistos, mi snpe mai mîAti întemeiepe a .KptenjiniAop, a <|>iKXt ninje opîndseAÏ ’ie sínt datopï Kpeiijiniï s i Ae ßie mi si» Ae îm n/in,jasai,

Kape sínt opîndseAÎAe sax nopxnniAe sise- piqenjï ?

Sínt He/,e xpmitoape : 1. S i uiï s ip ß ito -piAe qeze aAese mi Aerate de neste tot an*A; 2. S i asKXAui suinta Aitsprie în to a ti Dxminiisa mi sipEitoapea kx eBAa- Bie; 3. S i uiï qeAe natpx nostxpï aAe anXAXÏ npeKţm mi MiepKţpea mi Binepsa de neste to t anXA mi awsnxpiAe ; 4. St» ’ţji miptxpisenjï nutateAe taAe Aa dsxoB- niK în toate nostxpiAe, mi s i te îm m p-

16tim eyjï kx s^înta K iin ineK ittp i, sax qeA nxuin s i <J>aqï aqeasta Aa flauji ne- rpernit; S. S i qinstemï toate AXKpxpiAe sa in te , npeKsm : EisepiqiAe, Kpxqea,iKoaneAe, KipaiAe EÎsepiqemï mi aAteAe ; 6. S i aii de adeBipate mi sain te toate opíndseAÍAe Bisepiuiï adini : aAe Anosto- AÎAop, SoBoapiAop mi aAe s^inaiAop nipinai ; 7. S i qinsteiy,! nepsoaneAe si- sepiqeujï; 8. S i n i <J>aqï n ïn t i în zize- Ae HeAe onpite mi Aerate în Kape n i Aa- s i Eisepiisa.

N°: S.

D E S n P E T A I N E A E K P E 01 I N E Iji 1”.

*Ie este Taïna ?Este un semn Bizst a a dapiAiï qeAsï ne-

Bizst qe s’a dat de Xpistos Kpem,iniAop snpe a AOp s<Jnnaipe.

Kîte sínt taïneze mi Ksm se nxmesK ?Sínt 7: 1. EotezsA, 2. MipiA, 3. Kïmine-

17

KXtvpa, 4. IsnoBedania, 3. Ilpeouia,6. MasAîA, 7. Nsnta.

*Ie este Botezi a ?Este Mea d’întÎHÎ taïnx a PeAiijiel Kpeinine-

ujî, în Kape oidxa, npin Ks<|>sndapea în ani. de tpei op'i, ini psrxMFsnea npeotx- Aîi se snaAX de nxKatsA stpxmoinesK mi de toate nxKateAe tjjxKSte înainte de Bo­tez; npin mxptspisipea Kpedinuiî qe o <|>aqe, intpx în msmxpxA KpenjiniAop, mi se <j>aqe destoiniK de a npiimi mi ne qe- Ae AaAte s f in te taine.

ne este MipiA ?Este a doa taïnx în Kape, npin inijepea Ki

stJnnttfA Mip, se neqetAienje Aerxtspa qe a (jjXKît qeA Botezat, kx Ba nxzi toate înBxţîitspiAe Peziijieï Kpeminem,ï, mi se îmnitepniqenje de Aa Dîxba s<J>înt de a mxptxpisi aqeAe sfin te înBXţixtspî.

ţie este KsmineKXtspa ?Este o taïnx în Kape npeotiA , dsnx dapxA

qe ape mi psrxqm iea qe <|>aqe , npe^ia- qe nîinsa în înssini tpxnXA ax! Xpistos, un siniA în însxuiî sînyeAe Aii, mi dxnx

aqeea, Kpeminii îm niptim indx-se kx dîn- se^e, doBÎndesK miAi mi dap nos de /a Dumnezeii.

Me este lsuocedania ?Este o ta !n i în Kape KpeujinXA niK itos

miptxpisindx'iiu niKateAe saze Aa dsxoB- nÎK kx Kiipe mi kx sdpoßipe de in im i, mi <J>indsindx-se k i se sa n ip is i mi nx Ba mai niK itxi, doEÎndem,e eptape de Aa Dxmnezex.

Me esfte Hpeojjia ?Este o ta in i în Kape «ïeA qe se npeoueme,

npin nxnepea mîiniAop ApxiepexAtï mi pxri?rexnea axï, docîndeme dap de a sax- Hţi taïneAe Bisepiqiï Kpeiijineiijï, mi npi- imeijje însipqinapea d’a nponoBedxi în- naint&a nopodxAXÏ înBiţjitxpiAe PeAiçieu

Me este MasAXA?Este o ta ïn i în Kape BoAnaBXA, npin xn-

yepea kx xntXA de Aemn mi pxnqHm&a npeotXAXÏ, doBÎndeuje eptapea niKateAop mi se xmxpsazi de soaAa sa.

Me este Nxnta?Este o ta ïn i în Kape EipuatxA mi mxepea,

18

19înBoinds-se Ka s i netpsaKi îm npexni nedesnipţjiţjî în Biaţji, se A&an Kl Bop $ i Kpediniiomï în ?a aAtsia mi se BOp aajîta Aa toate msxpÍAe mi tpeBxinţţeAe Aop, mi k i Bop Bpeuţe ne Konii Aop ín <J>pÍKa DomnxAXi ; mi atsnKi npeotxA Ae Kepe de Aa Dsmnezex dap mi miAl Ka s í n o a ti ímnAini toate aqestea n in i Aa s(|>íp- rnitxA Biejiü Aop.

Il A PT E A II.

D a t o p Ü A e o r n XA Xï K i t p e s i ne .

*Ie datopiï ape opï Ke om Kitpe sine ?Opï Ke om, Kape îmï FXBeuje sineAe mi <|>e-

piqipea sa , ape datopiï nentpx tpxnsA s ix mi sm ita te a sa , nentpx sx$AetXA s ix , nentpx aBepe sax s o n u ie , nentpx Kinste mi nentpx netxpBXpapèa Biejiiï saae.

D a t o p i i a e o m ï A j i n e n t p t t p ï n î A 8 1 Ï .

Me e datop omSA s i <J>ai(i »entps tpxnSA six?

Opï qe om e datop s i înrpiweasKi Ka tpx- nsA s ix s i <[ne în tp e r , sdpaBin mi s i - n ito s în toate midsAipiAe npeKxm okü, miïniAe, niqioapeAe , rxpa , xpeKtAe mi tot tpxnxA ; nentpx k i $ i p i sm ita te Biaua este nsmal o ned ean si, mi opi qe «Jtepiqipe din a «me <{>ipi s m ita te nx nAlteuje nimÎK.

De qe tpesse qineBa s i se <{>epsasKi Ka s i ’mï m zeasKi sm ita te a ?

De AiKomie, de neKXpujenie, de Aene, de des^pînipï mi de opï qe AXKpxpï <[)ipi opîndsiaAi.

D a t o p i i Ae o m s A S ï n e n t p i SX<]>AetXA SI X.

Me e datop omXA s i <[>aKi nentpx sX([>Ae-tXA six?

Opï qe om tpeBxe s i înde/>etniqeasKi nxte-

pue sxcfuetsAxï s ix ad im : m intea, în- UeAeçepea , viadexata , ţ|inep&a de minte iui simţiipiAe, Kiqï nentpx aueea i Ae a dat Dxmnezex. Aqeste nxtepî aAe sx<J>Ae- tXAîî Ae îndeAetniqeme omXA, înBiţiînd opî qe Kxnonjinue ^oAositoape nentpx B iaui, uiindxAe minte s in e , oBiqînxin- ds-se aAe Hsxdeita mi aAe întpeBxinua.

He >̂eA de KXnoiginţîe mi de idei tpeExe s i ’mî KÎujitje qineBa?

în anii qeî d’întîns aï KomAipiï, to t omxA tpesxe s i ’rnî aroniseasKi KXnonjinţieAe qe sínt neanipat tpenxinqioase nentpx opî qe om, <J>ie de qe stape Ba <|>i. Aqeste Kxnoujinue sín t: a qiti, a SKpi, a sOKOti mi PeAiyia. D sm aqeste d’întîtx KXno- m>ny,e , opî qe om e datop s i se anxqe st> îiiBeue sine o mesepie qinslitb kx xa- pe s i ’mï xînjiije qeAe tpeBxinqioase nen­tpx Biaţji. Iap daKi qineBa ape mi*- Aoaqe , mi daxi> este tpeExinui de a ţgi mai mxAt, npexxni este nentpx npeojjî, nentpx dperitopî mi sAxamauiu StatXAXi

22

mi nentpx in B iß ito p i, atxnqï s i înBeţie mi s i ’rnï KÎujiije mi a/te ideï mi Kxno- njinue mai înaAte; nxmaï toate s i <J>ie <|>o- Aositoape nentpx Biaga omeneasiti mi r{>e- piqipe, mi s i <JiaKi ne om mai Exn de Kxm a <J»ost mai nainte.

D a t o p i i t e o m x A X ï n e n t p x r a b e p e.

île datopiï ape o m u nentpx aBepe ?Ilpin ziqepea aBepe înţieAeyem toate ax-

Kpxpi/e aqeAe tpeßsinqioase nentpx Ka1 s i tpiKiSKi qineBa Bine în Biaţîi. Ast« (|)eA de asepe tot o m u , Kape îmï ixie- nje BineAe mi «Jiepiqipea sa, e datop s i s tp în n , nentpx k i kx dînsa tp ie u je . TleA qe se /eneBeiije mi nx stpînçe ni­m m , este xn nemxAţixmitop Kitpe Dxm- nezex, ne<J>epi<iit în Biaţja aqsasta mi ne- BpedniK Ka s i ’ï dea qineßa qeBa.

Kape sínt AXKpxpiAe qeAe neam pat tpeBxin'Ş qioase ne Kape e datop opï qe oro întÎHf! s i mi Ae KÎnjigeî •

Sínt : xpana, îmBpiKimintea mi AïKamxA.

Aqeste ASupspi neanlpate tot omSA e da- top a mi Ae Kimira, dap ns ^>ie Ksm Bop 4*1» qi uine; Kiqi e psrnine nentps sn om Kipsta ’îa dat Dsmnezex m inte, mi misKAoaqe, s i m in in qe opi qe se Ba in- tîmuAa, s t noapte opï qe xaïne psnte mi tpenţjipoase, mi s i aikbkiski opi mi '«ude în Bopdee mi risp ï.

Me persA i tpeßse s i n izeasiîi (Jneuiï Kape om Kape K Înjin Bani, B onuie mi aBepe?

Opï qe om Kape kb mesepia sa K Îm in Bani, B onuie mi aBepe, tpeßse s i njie Kl ns sínt aqestea 4>epiqip&a, qi nsmaï miasAoa- qe Ka s i tp itasK i mai insAţixmit mi mai (jmpiqit. De aqe^a , n s tpeBxe qineBa s i s tp în n neKontenit Bani, E onu iï mi aBepi, Ka Ksm ap tp i i sste de anï, qi tpesse s i mi Ae KeAtstasKi ks m issp i Aa tpeBsin- UeAe saAe. Kît Ba nstea s i se (Jépsa-

• s k i de natima SKSmneţjn sas a íssipei de Bani mi de aBepe ; nentps k i este sn n i- Kat xpît mi B itim itop mi nentps Dsmne- ze§ mi nentps qeï AaAţţi oameni, mi Ktap mi nentps SKSmn.

24

H®: 7.

D a t o p i i Ae o i i u a ï ï n e n t px q i n s te.

Me datopiï ape omxA ncntpx qinste ? ïîinstea este KÎnd ne qineBa îa Aaxdi aAul

oam eni, Kind îa BopßesK tot de sine mi il dax xn nxme Exn. A. KÎujira ast^eA de cinste tot omïA ape datopie ; nentpx Kl niqï xnxï om kx minte mi kx simßipl t i î noate s i nx’ï n a p i Bine KÎnd axde Kl oamenii îa Aaxdi mi k i BopnesK Bine de dînsXA; mi niqï xn om kx minte mi kx simţjipî nx noate s i nX se mîxnsasKi Kind axde k i aA^l oameni BopEesK p ix de dînsxA, k i ’a xxagsk mi k i ’a dec[>aïmi.

tn qe Kin noate opl qe om s i KÍnpije »lin­ste ?

Opï «ie om Kape Eocrae a KÎmira qinste tpe- BXe întîex : s i se întp’apmeze kx statop- niqie în Kpedinna Kitpe Dxmnezex; aA doÏA&a : s i se sîprxiasKi a <J>aqe nentpx îmBXnitiţiipsa sa matepiaAi mi mopaAi toate KÎte îa m p ti Aeijea mi ü nopxnqenie

argdenata qea sBnitoasB ; aA tpeiAea : st» se nBzc-asKB de a ns <|jaqe niql sn ASKpx pBS Kape ssnipB mi BatBmB nsineAe qeA Bsn ; aA natpxAea : sb se <ţ>epeasKB de a ns B itim a ne niminï niai ks KsaîntSA niql KS <|>anta, mi sb se síasaskb KÎt îï Ba sta npin nstinţţB a (J>aqe sine tstsAop Ka­pe as tpessinuB de dînssA.

Dap neqinstea qe stpiKB Aa om ?Neqinstea <j>aqe Aa om stpÎKBqHme atît de

mape, în KÎt sn om neqinstit se soKote- nje de mopt întpe qeî AaAţji oameni, de touï este xSAÎt, mi oponsit ; toni se <J>e-

a peSK de eA Ba de o qremB, mi este <|>Bn- txpa qea mal tiKBAoasB de ne nBmînt.

D a t o p i i a e i i e n t p s n e t s p B î * p a p e a b i e jj ii.

Se datopix ape opî qe om nentps netspBS-: papea aieji» ?OmsA ^xiind sBnBtos, înrpiHiind de ss<J)Ae-

tSA sbk , aBÎnd aBepe mi <|>iind mi qinstit, ap irstea <j>i <J>epiqit în BÎaua aqaastaj dap de msAte opx i se întîmnA'k BÎţge

IU.

25

36

AXKpxpï Kape ia mîxnesK, ÎA tipESpi ml îï am ipisK Biaţja. Ama dap Ka s i <j>ie desiBÎpmit ;J>epiqit, tpesxe s i KxnoasKi AXKpxpiAe aqeAea Kape îï am ipisK ßiaaa, mi mi;KAoa»ieAe Kïm tpesxe s i se <J>epea* SKi de eAe.

Kape sínt AXKpxpiAe aMezea Kape amipisKBiaua oiiixaxï ?

Sínt aqest&a : natimÎAe , dxpepÎAe, npimefK' diiAe mi <])piKa de moapte.

Kx Me mi>KAOK Eipxeme qine-Ba natimÎAe, no(J)teAe , niKateAe , dspepize f npimeiK' diiAe mi <{>piKa de moapte ?

Míwaokxa neA mai sirsp este Kpedinjia în Dsmnezex mi Mepepsa avKxtopxAxï s ix . D sn i aMuasta mi omxA sinrxp tpeRXe s i se siAsasKi Ka natimiAe mi nocj)teAe Me- Ae peze s i Ae pissotasK i itx îm[>pînapea, niKateAe kx îmnAinipea datopÜAop saAe, npimeatdiiAe kx ínueqenMHsnea mi statop- n iq ia , t|> pi K a de moapte kx nideatdea k i este aAti Biaţji ({lepiqiti mi Beqnixi, de Kape se ínspedniqesK tout qeï Me AXKpea- z i Bine în Biaţja aqeasta.

l i

D a t o p i i a e <J> i e iu, e-K i p s i a o m n e n t px b i a ua aA t xi a.

9e dato pil ape opî ne om nentpx BÎaua aA- tXKl?

$iind k i> BÎaua opï K ip îta om este nxntA qeA mal SKxmn din Axme, de aie&a opî

: ne om e datop a se <|>cpi xa si> n* Ba- tim e BÎaua aAtsï om xqirinds’A opl Uiinl, iui xouenje, opl ne ssEt asKtns

: upin otpaBi sax npin aAte Axxpspl ; nen- tps Ki> omopBA este qeA mal mape mi mai rpozaa n tica t, k i «i ï opl ne AxKpx noate st> se mal întoapifb în d ip i t lap

; BÎaua ni<n odatb. Din notpiBi» opî ne om e datop si> saane BÎaua aAtxm de Aa npi- meacdia mopuiï de Ba nstsa; Ksm am zi- «ie : de /a xouî, de Aa otpiBitopl, de Aa 4>ok, de Aa mnenape in a n i mi de Aa aAte întîmiiAipl npimemdioase ; nentpx kt> neA ne noate sam a BÎaua aAtsta de Aa moapte mi ns Boeuie, se souotenje na Kïm ’aap <j>i omopît CA.

Il A P T E A. III.

4S

TS’°: 8.

D a to p i i A e o m ï A S Ï n e n t p ï s i n i t a t e a a a t S î a.

*ïe e dato p s i <J>aKi nineBa nentps s in i - tatßü a a t o ?

<3pl ne om e da top a se <|>epi Ka s i n t Ba- I tlm e sm ita ta a aAtsra npin E it i ï , AOBÎpî ‘ttá aÂfe&é, ninï s i ’a îndemneze sav s i’a

- B^Hw asK i $ 1 $aK i AVKpxpï sape not j i ’a BOAniBeasHi. Din notpiBir e datop i ■ş^SKane aAtSA de Aa opï ne ASKpspï j

* sape ü sa tin a i sm ita te a ; Kini neA ne noate sKina ne aAtSA de Aa EoaAi mi ns s a , se soKoteme sa KSm eA sinrsp Vap , <j>i? BOAniBÎt. lap dana nineBa se EoAni- seţge, opï ne om e datop s i m sap rl s i ’a nepneteze, s i ’a m înrîe, s i’a îndemneze Aa pisdape mi s i 'a înBeQe ne tpesse s i ^ a K l «a s i ’mï KÎm,iije sm ita te a ; nentpx k i sîntem datopï s i Hnsim ne opï ne om, mi nentpv Kl mînrîiepea ne se <j>ane boa-

m m a ïî îi ch, n 'Stepe mi ía pi di k i din n*- tSA dxpepiAop.

D a t o p Ü A e o m ï A ï i n e n t p ţ s S<|) Ae t x A a A t s i a.

i e datopiï ape opï qe om nentpx sxcJiAetXA: aAtXKl ?ÜpeKxm tot omSA ape datopiï Kitpe ss<J>Ae- * tSA st»x Ka si» KÎnjiçe idei mi KXnoçgin» ' \je <|>oAositoape, ama e dátop si, a®xte

mi ne aAtxA Ka s i ’inï KÎujiçe asti^eA de •: KSnominsíe mi idei ^>oAositoape nentpx

siaua sa. Aqest ASKpx îa <|>aqe îndem- nînd ne opï qe om «a si, se siAsasKi, a înBiţţa opï qe KSnon|injie de Kapte, sax de mesepie, sax de opï ne aAt AXKpx $o- Aositop: înBT>uîndx’A mi ap itîndx l sin- rxp KX mi*AOK dxAqe mi kx desAxmipe Ka s t înjieAsari, uine mi adeBipat aqesa qe ujie eA. K itpe aqeasta opï qe om KÎnd în'BaQi, mi apati aAtxta qeBa, e datop si, nx asKxnzT, nimm din qe&a qe m,ie ba , si» nx ï snxe minqfxnï mi înmeAiqfgûi, mi si, ns* a înBejje ASKpxpï B itim itoape:

29

. xm l întîmiuînd*-$e Ka aqeAa s i rperna- sKi, ţot niKatXA mi osînda o s i Kazi a- ssnpa aqeASta Kapa ’ab înBiuat.

D a t o p i Î A e ÿ i e - K i p K H i omn e n t p ï a s e p e a a a t s ki.

vMe datopii ape opï qe om nentps aBepea

aAtsta?Opï qe om e datop a se «Jiepi Ka s i ns Ba* . tim e asepea aAtxia <J>ie aqeA om de qe i : xmaie nii de qe jpeAiçie Ba <f>i, Kiqï tot . om este mi aqeAa uii <f>mtspva asï Dsm- . »eseï. Dap.niqï ne aAuiï s i nx s<j)its- ; istSKi Ka s i <{>aKi ast(f>eA, Kiqï mi atsnqï

şe soKOtenje Ka Ksm eA sinrsp ap cj>i b i - tim at ASKpspiAe aAtsta. Din npotißi opl qe om e datop s i aæxte ne aAtXA Ka s i- ’mï KÎiţţige aBepe, mi opï qe aAt AïKpS tpeßxinqios nentps ß ia u i, nentpx k i mi asï lap nipea sine KÎnd ’Aap awxta aA- Biï mi lap înAesni AXKpspÎAe de Kape a- pe tpessintii.

Itt KÎte ninspl se Batimi aBepe-a aAtsia? In .msAte Kinspï; npin <|)«ptimar sax xoijie,

dia nismt uii piitate, din Aene mi tpin- di>BÍpe.

Dap a no$ti aBepea mi AiKpvpue aAttta este niKat?

A no«J)ti acepsa mi AiKpipiAe aAtita ín KB este niRat ; nentps ki> qeA qe pÍBnenje Bpe ín AíKpí stpein <J>Bpi> a se síaí Ka st> mi’a KÍnjiye mi ça, de Ba rLsi npi- Ae* B in , nerpeuiit kt> o s í se siAcasKi» Ka st>’a hi de Aa aqe/a opï npin $ipti- uiar, sax npin a*t hiííkaor neqinstrt. De aqeea opï qe om e datop a se <j>epi de astcJieA de no^te, nentpx Kt eAe npentesK ne om snpe niKat, mi nentpx ki> <|>ienje sape om ape de Aa Dsmnezes miwAoaqe Ka npin rnsnai mi osteneaAB s i ’mï kíují- tje op! qe ASKps îï tpeBíienje.

N®: 9.

31

D a t o p i i A e $ i e n j e - K i p í t a om n e n t p v q i n s t e a a a t ík u

*le datopii ape <J>ieiye Kape om nentpi qin­stea aA tsia?

4>iind Ki qinstea «Jdeige Kipita om sti ín

Aaida mi n imeAe qeA Bin qe îa ape de Aa aAQÜ, mi <{>iind k i aq&astt qinste ^>ieuje K ipsta om îl este atít de SKimm, ín Kit <J>ipi dínsa se soKotenje Ka in mopt ín- tpe qei AaAţţi oameni; de aqeea opi qe om e datop a se <£epi Ka s í n i xiAsasKi mi si> deoaime ne aAtVA, niqi ne aAţjii s i nv’i scJiitvtasKi Ka s i <|>aKi in ast- 4>eA de AiKps ; qi din npotißi s i ’i onpea- skt> de a Kopni sait a <|>aqe opi qe Bati- m i qinst&a aAtií om.

Kvm se B atim i qinstea aAtita ?Hinstea aAtsta se c â tim i KÍnd qine-Ba ta

ín s ita e de írok peAiijia aAtita sav na- Qia din Kape se tpaije aqeAa ; KÍnd píde de aAtVA nentp i Bpe in Kvssp aA tp in i- aví mi aA «feud aqeAvta; KÍnd deijiaimi AiKpvpiAe aAtïta mi Ae ta ín Eitae de hsok; KÍnd oKipanje, BAestemi mi ín*v- p i ne aAtVA ; KÍnd m inte ne aAtxA, KÍnd ÍA ínmaAi mi nv’i sn ine adeBípvA ; KÍnd n i se uine de Bopsa mi A eritipa qe a <J>iKit Ki aAtiA ; ín scjupinit KÍnd n i d l sin inepe Aa qei mai mapi mi Aa qei mai Eltpini de Kit dínsiA.

33D a t o p i î A e <|> i e ® e-K i p * ta om n e n t p l n e t î p B ţ p a p e a cieQ ii

aA to p o a m e n i .datopiî ape (Jdeţge Kape om nentpv ne-

tspBspapea Bieţii aAtţta?$iind K t netîpEîpapsa Bieuiî cjmqe desi-

BÎpuiitb mxAftïmipsa mi ^epiqipea din Aîmea aq&asta ; de aqeea opi ne om e da- top a se <|>epi Ka s i n s amipasKi siaţţa aAtwa, s i m*A neKXHcasKi, Kiqî n m Atî n s ’îap nAiq&a Ka s i ’î ^>aKi aAtSA a-

■■ ma; din n p o tiB isi se siAeasKi Ka s i$ a - Ki nAiKBti mi mBAŢînmiti siaga aAtxni, nentpţ k i mi abî ’îap nAmea s i ’î $aKi aAt'SA asemenea.

Ilpin qe Aţxpţ se amipame mi se tfpBfpl» mai KK scami Biaţţa aAtsta ?

ÍJIpin nedpentiţjipe, npin ruqeBÎpe, npin neimniKape , npin neinfAţî«mipe mi npin nesirape în seanvb.

D a t o p i î A e o a m e n i A o p K i t p e i e î mo pu>-

tJe datopiî ax oamenii Kitpe qeî mopţp ? DatopiîAe oameniAop Kitpe qeî mopţp sínt

UOTestsai si înrpoane ne mopui ki qin- ste t peKomandînds’ï Ali Dumnezei, mi netpeRÎndxl nîm Aa rpoani <J>ipi a «|>a- xe KCAtïieAÏ mapï, napé sínt de npisos mi adiK mmaî narsse <}»pi m'a un iJjo- Aos; s i ns’ï Aase si nxtpezaasKi a<[>api in aep mi si» <J»ie npadi nasepiAop mi aA- top dofiitone, desnpe o napte nentpv KT> SÎnt tpsnspï de oameni, desnpe aAta km ï tpinspÎAe oamenÎAop mopui Kape nxtpe-z^|Jn aep sas ns sínt înrponate destiA «foadinK, npUinsesR nstoape Kape otpi- Beqţe aepxA mi adxqe ssme de soaAe; ne

nx tpesse qine-Ba si*ï weAeasKi mxAt, mil si nAÎnn neste mssspi

ne xpma Aop, Kim ki n Ainsi a ns semai Umiazi mopuii, mi nentps k i întpistapea mi HAÎnssA neA miAt zitinnesK ne om de*a aAte datopii mi adese opï npiqinxeK a A te peAe mai mapï, de KÎte opï Bopeenje xine*Ba de mopui, tpeßle si Bopneasai Kl s^)iaAl de dînmiï sax mai Bine si ta* k i ; în s<J»îmit opï ie om e datop si îm* BAinsasKi Boinga nipingiAop sav a ps-

a s«JeniiAop de anpoane qe ai desKonepit’o Aa qeassA mopuiî, mi tot om sa e datop a se psra ASi Dumnezei nentps qei mopQÎ,

N°: 10

D a t o p i i A e o a m e p u o p n e n t p t d o s i t o a q e .

île datopiï a i oamenii Kitpe doBitoaqe ?<E>iind k i dositoaqeAe sínt Aisate de Aa

Dxmnezeă n en tps deoseBite tpeESinţje, oamenii ns tpesse s i Ae întpeusinueze p i i , Kiqï niKitsesK. Tot omsA e da­top s i înrpimasKi Bine de doBitoaqeAe KX Kape se SASHcauje. s i ’ï tj>ie miAi de dînseAe, s i Ae xpineasKißine mi s i Ae a- dane ; Kiqï <|>iKÎnd întp’aAt Kin, se apa- t i Ka KÎnd n’ap <j>i BpedniK s i Ae aÏEi de Aa Dsmnezex; s i ns Ae KisnsasKi <j>ipi opîndsHiAi, niqï s i Ae Bâti «ju­p i mÍA0SÜBÍpe, Kiqî omsA Kape <]>&qe ama doaede^e ki ape sn ssijxAet p i i .

lap KÎnd tpeexe s i tae doEÍtoaqeAe nen- tps xp an i, atxnqï omxA e datop s i n? Ae KinsKisKi nrsAt, qi s i Ae omoape în* rp a s i ; s i nx’mï <J>aKi nitninï nAïqepe a omopî doßitoaqe <[>ipi tpeBîinţp., kihî doEÎndenje o inim i Bpsdi, ini noate do- EÎndi nAïqepe Ka s i Bazi mi oameni mopţjî •

iQ rgr --------

DATOPII DEOSEBITE AAE OÀMENIAOP.

D a t o p i i a e s ^ n t m i A o p K i t p e s t i n î n i pe.

He sínt datopï ssnsmiï s i <£aKi nentps stinînipe ?

Ssnsmiï sínt datopï s i qinsteasKi stinîni- psa, s’o asRSAte, siT <£ie Kpedinqiomï aA doiAea d sn i Dxmnezex, nentpx Kl de Aa dînsa sin toate îmBïnitiuipiAe în» tp’o uapi ; s i qinsteasKi, s i asKtAte mi s i $ ie Kpedinqiomï Aa tog,ï d p en top iï, SAïtfiEainiï mi oamenii ne Kape stinînipea lï opîndsieme npin uapi Ka s i înrpiwa- sKi de oaza Amicii snpe a nx se <£aqe

36

nimxAXÏ fiedpentate; st» qinsteasKi npa- BÎAeAe ţjipiî mi s i Ae m zeasiíi kx Kpe- d in g i, nentpx k i nxmaï naza aqeAop npaBÎAÏ <J>aqe Ka s i <|>ie naqe, xnipe, aí- niuie, netpeqepe BXni mi <ţ>epiqipe întpe oamenï ; s i asKXAte de opï-qe nopxnqï a Ae stinînipel mi s i se siAeasKi a Ae îm- nAini (J)ipi z isa B i, Kiqï toate aqestea sínt nenlpx cine/.e sxnsmiAop ; s i r u i- tsasKi «Juenje-Kape kx EXKxpie daatdia qe i ss qepe, nentpx k i ks aqeasta se <j>aK toate AXKpxpiAe nentpt <J>oaosxa sxnx- miAop ; kx aceasta se nAitesK SAXütBainil Stinînipel Kape nxn înAxKpape nopxnqi- A.e stinînipel ; kx aq&asta se nAitesK m s- deKitopiï Kape æxdiKi dpentatea întpe oameni^ kx aqeasta se nAitesK soAdaţţii Kape a m p i uapa de BpiiKmaml mi de iÿiKitopi! de p iS , mi k’xd KXBÎnt kx a- q&asti daædie de/a tout, se nAitesK touï aqeta Kape sAxaæsK stinînipel, nentpx

t̂oAosxA de OEuje ; s i <]>aKi <J)iein,e-Kape kx nAïqepe nodßeziAe qe se nopxnqesK de Kitpe stinînipe, nentpx k i toate sínt

iy .

37

nentps EÎneAe ssnsmÎAop dintp’o uapi; mi în sÿîpmit ssnsmiï nentp'S atîtea <j>a- nepï de sine sînt datopl a se psra as! Dsmnezeï nentps stinînipe Ka s’o aie în nane mi în /iniiije snpe a nstea <|>aqe ne , ssnsmï 4>epinijjî.

DatopÜAe KoniiAOp K i t p e n i p i nu ï . .

*le sînt datopï nonii s i (faut nentps nipin- ,\jiï Aop ?

Konii sînt datopl s i FSE&asKi mi s i nin- SteasKi ne nipinQÜ Aop mal msAt de KÎt ne tout oamenii din ASme, - nentps ki 5 d sn i Dsmnezeir, Konii deAa n ip in u ï aï uiaui de tpiesK mi not <£i ^epini^ï în Asme ; s i asKSAte de înBiţjitspiAe mi noBeţjiAe Aop mi s i Ae nizeasKi întoK- maï, nentps Kl nipinuiï ns îneaui ne Konii Aop aA t, de KÎt tot ne Ae este de (Jjoaos snpe <|>epiqipsa A op^si ns’l ssne- pe npin nsptapea Aop q&a p&a, niqï s i ’ï neKiateasKi ks nessqsnepea, saf s i ’ï a- m ipasKi <J)iKÎnd nesa îmnpotiBa Bőinkéi Aop, nentps k i nS niKitsesK Konii niqï

odati mal rpozaß Ka Kind <|>aK qeßa qe este îmnpotiBa Boinyeï nipingiAop ; s i se mSABïmeasKi ne qeea qe Ae <J>aK nipin- Uiï Aop , <|>ipi a nrspmxpa Bpe o d a ti, nentps k i nipinuiï de s s n i Boe mi din Hißipea Aop «Jwk toate qe tpeBxe mi se KïBÎne KoniiAop ; Aa Bpeme de tpesxinui KÎnd nipinuit sínt sAaBï, Konii sínt da- topt s i <J)aKi nentps nipinuiï Aop aqeea qe afc <J>iK*t mi nipinuiï Aop k i e l , s i ’ï Uie K* dînmil, s i nx se svnepe de Eitpî- xieueAe Àop, s i ’ï xpmsasKi mi s i ’l mîn-

' r îe . Konii Kape îmï îmnAinesK toate da- topÜAe Aop Kitpe m p in u ï, npiimesK de Aa dînmiï BAarosAOBeniï Ka s i <J»ie <J»epi- qiuï, deAa Damneze» npiimesK pisnAi- tipe, mi deAa qel-A-aAţtf oameni qinste mi A axdi.

39

40N°: II .

DalopÜAe <]>pagiAop Ki tpe $ p a u l mi K i t p e s t p o p l .

datopiï ax <|>pagiï Kitpe 4>pagl ™ Kitpe Sïpopï ?

Opagil mi sxpopiAe sínt datopl s i se HfBsa- ski îutpe sine din in im i, aA dolA&a dx- m n ip in gl, nentpx k i tóul sínt Konil al •Jnopnipingl Kape HtsesK ne tout Konii Aop de o notpiBi ; s i n ţ se Batime xnxA J ne aAtsA ; nentpx k i daKi este niKat a Bitim a ne aAtvA, kx atîta mal BÎptos e- ste niKat a Bitim a qine-Ba Ktap ne <J>pa- teAe s ix ; s i n ţ se sxnepe sax s i se ne- KiæeasKi xnxA ne aAlxA, niqï s i se qep- te mi s i se rÎAqeB&asui intpe sin e , nen- tpx k i nimiK nx este maï xpît Ka KÎnd e- ste dixonie îutpe <J>pagï mi sxpopl, mi nentpx k i de ast-tJmA de oamenï, Kape ne 4>pauiï Aop ns’l rsßesK, toati Axmsa <J>xije Ka de ni ige oamenï p i i ; s i asKXA* te HCA mal min pipate ne qeA mal mape

4>pate saf sop%, aA doïAsa d sn i ni» pinul; Aa opï-qe tpesrinui st> se aarsto- peze snsA ne aAtSA cjrbpi înlîpziepe KÎnds’mï sn*A aAtsta tot sineAe qe se Ba n^tea; Ks’n KîBint <|>pauiî mi sspopÎAe st> tpiKiSK'b întpe sine în sn ipe, naqe mi Ainime, nentp? ki> nimm nv este mal <J>ptmos KaKÎnd <|>pauü mi sspopize tpiesK Bine îm opesni, <j>iind kt> atsnqï mi ne

|> nipinyiï Aop îl BeseAesK mi qel-A-aAţjI f oameni înici» îl sine-KBBinteaz'b.

J[D atop iiA e Koni iAop K i t p e î n B i i j t - I t o p i i Aop, K i t p e în r p i w i t o p i l mi I KEtpe op ï-qe om m al m a p e d e n î t î d î n m i l . ’

41

î*Iedatopii a t Konii Kitpe înBitjitopil Aop, !« Kitpe înrpiatitopiï mi mal mapil Aop?' inBiui>topü KoniiAop sínt aqeta Kape a patt

mi snxn KoniiAop deosesite idei mi kb- nominue tpeBsinqioase mi <|>oAositoape , mi îl înBaiTb în tot ninsA Ksm s t sey a n t oameni qinstijjï mi 4>epiqiuï. He înBti- Uitopl sínt datopï Konii s t’ï hîbbaski Ka

• mi ne nBpinţjil Aop, KBql el ínKB BoesK tot ßine/e Aa Konil Ka mi nipinuü Aop ; sb’I qinsteasKB din toatB inima mi sb a* SKXAte de toate ínBBUBtspiAeAop; síin* Bege tót d’atma qeAe qe Ae dax înBBţjB- topiï Aop mi sb nx’I sxhepe niql odatB npin nxptapaa Aop qea pea, niql sB’l míx- neasKB neínBBuínd qeAe qe Ae aü dat ín- BBţiBtopil Aop. Asemenea sínt datopí ko- nii s*b HíBsasK'b mi ne înrpiæitopit Aop Kape’I ntzesK ini’I anBpB de ópi-qe Axitpx pBÍ, mi’l noBiţjxesK tot snpe AXKpxpï Exne; sb’I asKSAte kx toatB sxnxnepsa uii

,ÍM»3ri**í neKBHíasiíB niqi odatB npin ne­on? : . - •. . j / v fnizipaa ínBBUBtxpi/op qe Ae das ei. ins^ípmit sínt datopí Konii sb reBsasKB mi ne qeï mal mapï mi sb! asKXAte opl-qe’l ínBaui, Kiql qel mai mapl mi mai eb- tpínl uííx tot d’axna mal mtAte deKÎt so­n ii, mi nentps kb mi aqeujia niql odatB m i înBauB ne Koniï, de KÎt tot AXKpxpí Esne mi <|>oAositoape.

4#

DatopÜAe B o r a a i / o p K%tpe s sp aq ï .

*Ie datopiï ax Borauiï Kitpe sspaqï?Borat se ziqe aqe/a Kape ape maï mxAt de

Kit ASKptpiAe tpeBxinqioase, tap sspaK se ziqe aqeAa Kape nxape niqï AXKpxpi- Ae qeAe neanspat tpeBxinqioase adiKS : xpans, îmBpiKiininte mi AïKaui, mi niqï nx noate AXKpa Ka s i ’mi Ae noats ks- njira, din npiqina BstpîneueAop sax a aAteï nenxtiniie. Opï-Kape om sorát e datop a mÎAxi ne sspaqï, nentpx ki sínt <f>sntxpï aAe axï Dxmnezef mi ap tpesxi ss moaps de (J>oame, dans oamenii mi- AostiBÏ nx s’ap îndxpa Ka ss Ae daa qeze tpeBxinqioase nentpx Biaua Aop. Dap înainte d’a miAXi ne qine-Ba, tpesxe si­ne deosesit qeA adesspat sspaK de qeA qe se Bede nxmaï a <j>i sspa«, nentpx K% sínt mi oamenï de aqent Kape din Aene nx Bop ss AXKpeze, qi se <|>aK sspaqï mi tpsesK KX miAS. TIine ds mÎAS Aa ast-<J>eA de oameni nx <J>aqe niql xn sine, qi ÿaqe xn npea mape psx ; nentpx kt>

43

kV aqest miwAOK se imVAßeöje sipiq ia mi qepmitopia. D vm qe a deosesit sine ne qeA adeBipat sipa«, atvnql noate soratVA a i’l dea din qe Ba aeea, xpani, ímBpiKiminle, opl Aiitaui; táp dana nv ape sav nv ’i se !ntítiinAi> atvnql Ka s í i dea, s i ns’l BopseasKi p is t i t , qi kv BAindeue s i ’l z ík i, s i ’a epte nini aAti d a t i .

N°: 12.

O atopiiA e n p i e t e n i A o p Kitpe n p ie t e n l .

%e datopil a i npietenii Kitpe npietenii Aop ?Dpietemvr se ziqe KÎnd doi oameni sav mai

mvAQl se snesK întpe sine, se HraesK din in im i mi mai de anpoane, îmi $aK vnVA aAtvta tot nineAe qe se noate mi netpeK ' i

ímnpevni o Biaui npea mvAjjvmiti. Ilpi- ? etemvrvA este o mape mînrîepe nentpv | májjá omeneasKi, ûiKÎt se noate ziqe k i I qeA qe nv ape npietenl, este sinrvp în Avme, m iînK i nv mnoauje qe este (|>e-

ptaipea Bieţii!, opï KÎt ap<J»i de Borat mi de Minstit. MeA Me Boeuje s i alBi npiete­nï tpesse s i ’l aAcart s i <J>ie oameni ssnl, dpenuï mi Minstiuï ; kbmI kx oameni ne- ninstiţţl qine Boeţge a aBea a <J)aMe ? St. ns aïBT. Mine-sa npietenï npea msAQl, kt.mï ns e Kï nstinui. Ka sb’ï hîbsaski npe toţii Ksm se Kade, mi MeA Me ape npietenï npc-a ms/ţil ns ape niMl snsA ; s i <jiie statopnia în npietemsr, Kpedinnios Aa toate talneAe npietensASl 4>bpt aAe ob- uji în Asme Bpe odafb, mi s i roseasc?» ne npietenï ast-^eA, în«ît p-bXA npietensASl sTi’a soKot&asKij Ka Ksm ap >̂i a a sis, mi de sineAe npietensASl st> se BSKSpe întOK- mal Ka mi de aA sbs , sir- ns <J>ie npieten KS aAtsA ntmaï în nopoMipe, mí mai mSAt Aa opï-Me nenopoMipe, kt>mï atSnMl se ks- noame npietensA MeA adeBipat, KÎnd min- rîe ne npietensA MeA nenoponit, KÎnd a- Aeapri. nentps dînssA opï înKotpo, mi KÎnd KS BSKSpie Híept<|>eme din asepea sa nentps tpeBsinţjeAe npietepsAsï .

45

D a t o p i i a e <[> i e ijj e-K i p ï ta om n e n t p i na t p i a s a .

*le datopie ape ^ieyje-Kape om nentpï na* tpia sa?

Ilatpie se nsmeuje aokîa sai uapa auesa sn- de qine-Ba s’a n isiw t, înde tpienje, în ­de’ml ape aBepea mi în d e’mï netpene Bia- ţja. Kitpe natpia Aop toţîT oamenii a i da- topiï; nentp^ k i natpia este om um i de OBuje a tîtîpop oameniAop kîuï AïKîesK In aokîa îrteAa : deAa sa a i aBepe, deAa

■ *& a i cinste mi deAa sa a i toate KÎte Ae tpeBîesK nentpî siaui . Datopii/e Kitpe natpie sínt anestsa mal k î saami : ^*ieuje Kape om e datop s i ’mï FSBeasKi mi s i ’rnï ninsteasKi natpia sa, k i«iï aqeAa Kape ns- ’mï ninsteuje natpia, ns e BpedniK sa. a i- KîtasKi ne nemîntîA eï, hî e BpedniK s i a ï B i nimÎK ne nimîntsA natpiel, mi ns e BpedniK niqï s i tpintsKi ne mmîntîA eï; s i ninsteasKi stmînipsa natpiel saie mi ne tout SAîHtBamil ßisepiqenjl, noAitinem! mi miAitipeujï ; Kinl eï înrpiœesK de t[>e- piqipea natpiel Ka toui s i <J>ie ms/nsmiul

46

I 47I kîuï AiRxesK ne nimíntXA eï, s i qinstea- I sk i npaBÎAÎAe nalpiel saAe, K iqï aqestea ; jjin natpia în naqe, în xnipe mi în Aininţe ■ <|>ipi txpEXpape ; s i asKXAte mi s i îm- I DAineasKi toate nopxnqiAe stm înip iï na-

tpieï saAe, nentpx r i ţoate aqestea. se «Jan i nentpx sineAe natpieï; s i qinsteasKi toa- ( te amezimînlxpiAe natpieï saAe, npeKîm:' niKOAÎ, snitaAxpï, dpxmtpï mi aAteAe; s i I aæxte KÎtBa nxtoa snpe uinepea mi îmxA-

uipsaAop, K iqï npintp’aqestea se în<|>px-

I mxseueazi natpia mi se (£aqe A isd a ti mi întp’aAte m p y l ; s i HiBeasKi ne tou! Kom- natpiouil s i! na ne ninje (])pau,i ne s’a i nisKBt, Kape tpiesK mi Kape nelpeiî to t întp’o natpie kx dînsXA, Kiqï npintp’a isa- sta se m ipenje mi se îmxAueuje qinstea natpieï ; tot natpiotxA s i cjne om Btn , qinstit m id p en t, K iqï atxnqï se Aaxdi natpia KÎnd AïKxitopiï eï sínt oamenï de omenie, mi q instiu ï; KÎnd BineAe natpieï qepe ita s i dea qine-Ba dintp’aA s ix s i dsa kx BXKXpie nentpx k i d i din qeea qe este

| | aA natpieï, mi <]>iind K1> ,*'ue nentpx

18natpiása, di> KKip nentps sine sinfsp ; peAigia natpiel Kape este temeHíA <J>epi»ii- pil Bieftiï s’o nizaasKE dpent mi opin <J>an» te esne se se siAeasKE a o $ a ie Ka se o FgBeasuE mi aAuiï de peAÎtfiï stpeine ; ín s^ípmit natpiotsA qeA esd tpesíe se 4>ie hiKpedinuat ke qepínd tpeßsinua , nimiK íx% este mal dsAqe mi ma! qinstit, Ka Kind moape nentps natpia sa.