Alin Leg este profesor asociat 9i lector universitar laUniversitatea din Bucuregti, Facultatea de Psihologie 9i$tiintele Educa{iei. Activeazd ca psiholog expert criminolog laSocietatea Romdni de Criminologie $i Criminalistic6,Urmeazd studiile de doctorat in psihopatologia infractiunilorsexuale (recidiva violului) la Universitatea din Bucuregti,Facultatea de Psihologie 9i $tiintele Educatiei. Este spe-cializat in criminologie, psihologie clinica, criminologie gigtiinte criminale, psihologie judiciari - evaluarea comporta-mentului prin tehnica poligraf, gtiinle penale. Este atestat de

Colegiul Psihologilor din Romania la Comisiile de Psihologie pentru Aparare, OrdinePublicd gi Securitate NationalS, specializarea ,,Psihologie judiciard - evaluareacomportamentului simulat prin tehnica poligraf' gi Psihologie Clinici, specializarea,,Psihologie clinica". in 2013, a devenit Pregedintele Filialei Sibiu a Societilii Romdne deCriminologie gi Criminalistica. A participat la o serie de conferinte, simpozioane,congrese, colocvii, stagii in tara (Sibiu, Oradea, Cluj-Napoca, Bucuregti, Timigoara, lagi,Constanta, T6rgu Mureg, Bragov) 9i straindtate (Paris, Bruxelles, Lyon, Gyor, Chiginau).A scris articole publicate in diferite lucrari gi volume de psihologie, criminologie gi gtiintecriminale 9i este membru in asociatii profesionale.

De acelagi autor:

/ MonologuriPSl despre cuplulmodern. Psihologie aplicatd (Paideia, 2013)/ Criminologie gipsihologie criminologicd (Oscar Print, 2013)/ Psihologie criminologicit. Individul gi mufimea in note, mize gi realitdlt subiective

(Oscar Print, 2014)/ Psihologie $i

Cuprins

Prefafi (l).............. .................T2

Prefafi (2).........:.... .................15

Prefafi (3)............. ............. 18

l. Con{inut constitutiv generic Ai factori subiectivi aiinfrac{iunii - elemente de individaalizarc calitativi apedepsei din Dreptul Pena1......... ........25

1.1. Factorul obiectiv...... ...................261.2. Factorul subiectiv .......................26

1.2.1. Vinovifia - problematica psihologici dinperspectiva intenfiei gi culpei...... ...........26

Perspectiva penald I .................. ........................26l.2.ll. Concepfia psihologici ....................271.2.1.2. Conceplia normativd ......................29

Perspectiva penali II................. ........................301.2.1.3. Vinovifia - element subiectiv al confinutului

de infracfiune.................. ....................30L2,2,Mob11u1.........,..... ..................311.2.3. Scopu1.................. .................32

I.2.3.1, Funcfia de destinafie...........................................33

1.2.3.2. Functia de rezultat ......33I.2.3.3. Functia de element circumstanfial.............. ...... 3 4

1.3. Factori subiectivi ........................341. 3. 1. Factorul subiectiv al infracliunii intenlion ate......... 34

Psihopatologia fantasmelor sexuale

1. 3. 1. 1. Infracliunea intenfionati comisivd................... 38I.3.I.2. Infracliunea intenfionati omisivi..................... 3B

1.3.2. F actorul subiectiv al infracfiunii culpabile .............. 39

1r3.2.1. Infracfiunea culpabili omisi din uqurin{e....... 40

1.3.2.2. Infracfiunea culpabili produsi din

neglijenfi ......................411.3.3. Factorul subiectiv al infrac{iunii

praeterinten{ionate..... ........42

2. Homicidul. Perspectiva pluridiscplinari Psihologiecriminologici - Drept Pena1......... ......44

2.1. Mobil, motiv qi motivalie in explicarea

trecerii la act.......... .....................442.2.Yechiul Cod Penal ......................452.3. Noul Cod Penal ......45

3. Fantasme gi fantezii sexuale.... ............463.1. Fantezie gi fantasml - conceptualizare .......463.2. Fantasma originari - fundament al vielii psihice..........473.3. Fantasmele perverse - catharsis pentru cuplu................ 483.4. Fantasme perverse, perversiuni sexuale gi

comportamente antisociale ............. ..............493.5. Dorinli sexuall, stimulare sexuali, excitafie

genitald, excitalie sexuali....... ........................503.5.1. Dorinfa sexuali gi ostilitatea in economia

perversiunii .................. .......513.5. 1. 1. Ostilitatea in sistemul vulnerabilitefii .............. 52

3.5.2.Fantasme sexuale violente .....................52

Cuprins

3.6. Comportamentul parafilic individual gi in cuplu...........54

3. 7. Fantasm e, fantezii, agres ivitate, violenf i,atagament gi rolul lor deviant in mecanismul

trecerii la actul homicidar.. ........56

4. Atagament, agresivitate, violenfi conjugaln................. ...........674.l.Baze de explicare neurochimici qi interpretare

psihodinamic[ ale comportamentului agresiv gi

violent ......................674.1.1. Neurochimia agresivitifii ......................6B

4,1.11. Creierul criminal..... ........................684.1.2. Agresivitatea ca instinct. ........................704.1.3. Agresivitatea ca reacfie.... .......................724.1.4. Agresivitatea ca simptom ......................734. 1.5. Rolul conflictelor incongtiente: perspectiva

psihologiei criminologice (psihocriminologiei)......7 4

4.1.6. Gena violenfei in interacliunea geni - mediu ........764.1.7 . Y iolenfa conjugald gi agresivitatea: dimensiuni

gi elemente de psihopatologie......... .......784.1.7.I. Gelozia maligni...... ......................... B0

5. Personalitatea in context criminal.... ..................... 825.1. De ce un anumit instrument de mdsurare?.....................82

5.2. MMPI 2 ln penitenciar............. ..................... B35.3. Tulburare de personalitate antisociald? .......855.4. Tulburare exploziv-intermitente? .................................... 86

5.5. Tulburare de personalitate borderline?...........................87

5.6. Tulburarea de personalitate pasiv-agresivi............ ......... 92

I

Psihopatologia fantasmelor sexuale

6. Con{inu1.................. ............956. 1. Introducere.......... .......................956.2. Cadrulteoretic al problemei studiate ..........976.3. Obiective qi ipoteze ................. .......................996.4. Metodologia cercetdrii.............. ................... 1006.5. Procedura de 1ucru.......... .........1036.6. Rezultatele cercetirii gi discutarea/interpretarea lor ... 104

6. 7. Conclu zii gener ale qi implicaf ii ...................................... I I 06.8. Limite gi studii viitoare ............115

7. Referin{e .......L17

Argument

Psihocriminologia (sau psihologia criminologici) este odisciplind noui in Romdnia pe care ne-o dorim in curriculele a cAtmai multe facultdp de Psihologie, Drept, Sociologie, AsistenfdSociald, Medicini. Faptul c[ obiectul ei de studiu constd in modpredilect din studiul infracfiunilor cu motivalie sexuali, atAt acelor de omor cdt gi a celor mixte. in Occident, in anumite sistemejudiciare ca Franfa gi Canada, expertizele medico-1ega16 psihi-atrici gi psihologicd efectuate pentru a putea fi puse la dispozifiainstanfei au o noui ,,sori" expeftizd: expertiza psihocriminologicisau psihologic-criminolo gici.

Adesea se confundi, in confinut, psihocriminologia cu ceacriminali gi cea judiciari. Unii specialigti afirmi ci sub spectrul,,forensic psy" se gisesc toate, de la mic la mare, de la vechi la nou.Trebuie si recunoaEtem ci manualele de psihologie judiciari auadesea material consistent de criminologie in structura acestora,ceea ce ne duce la concluzia ci pluri-, inter- gi transdiscipli-naritatea este bineveniti. in acelagi timp, ceea ce Occidentulnumegte acum,,psihologie criminologicd" sau,,psihocrimi-nologie" nu este mai pulin adevirat ci se numea ,,criminologiechnice". La noi in RomAnia, criminologia clinici are riddcini inmunca unor Scripcaru, Astiristoae qi al1ii. insi era o criminologieclinici adusi de medicii legigti jurigtilor. in cazul psihocrimi-nologiei, raportul se schimbi: psihologii sunt cei care aducmagistrafilor, jurigtilor, avocafilor, procurorilor, legigtilor, psihia-trilor, chiar colegilor psihologi elemente care pot lumina spefaaflati pe rol. Nu ne referim aici la inversarea beneficiarilor cu

24 Psihopatologia fantasmelor sexuale

sau medico-centrici, acolo unde avem atita nevoie de o sugiunificatoare. ii salut entuziasmul dar qi sobrietatea, in speranfa cicititorul va depigi reflexul de-a privi, ca la b61ci, umbrele Morfiipe-un perete, cAt mai degrabd sd reflecteze la propria-i umanitate,

nu doar prin filtrul minfii, cAt reflex la realitatea ci nu doar ce are,cAt c[ este, la rdndul lui un creier care l-a imaginat, l-a creat gi-iofer| iluzia coerenlei gi coeziunii.

Dr. Gabriel Diaconu, MDPsihiatru, psiho-traumatolog

Universitd du Quebec i Montr6al

l. Con{inut constitutiv generic Ei factori subiectiviai infracfiunii - elemente de individualizare calitativi

a pedepsei din Dreptul Penal

l. Con{inut constitutiv generic ai factori subiectiviai infrac{iunii - elemente de individualizare calitativia pedepsei din Dreptul Penal I 25

l.l. Factorul obiectiv / 261.2. Factorul subiectiv / 26

7.2.1. Vinovd{ia I 26

Perspectiva penalL I I 26

1.2.1.1. Concepfia psihologicd I 27

1.2.1.2. Concepfia normativd I 29

Perspectiva penali ll I 301.2.1.3. Element subiectiv al confinutului de infracfiune I 30

1.2.2. Mobilul I 3I

1.2.3. Scopul I 32

1.2.3.1. Funcfia de destina[ie I 33

1.2.3.2. Funclia de rezultat I 33

1.2.3.3. Funclia de element circumstan{ial I 34

1.3. Factori subiectivi / 34

1.3.1. Factorul subiectiv al infrac(iunii inten(ionate I 341.3.1.1. Infracliunea intenfionatd comisivd I 38

1. 3. 1. 2. Infr acfiunea int enf i o nat d o misiv d I 38

1.3.2. Factorul subiectiv al infracliunii culpabile I 39

26 Psihopatologia fantasmelor sexuale

1.3.2.1. Infracfiunea culpabild omisd din uSurinld I 40

1.3.2.2. Infracfiunea culpabild produsd din neglijenfd I 4I1.3.3, Factorul subiectiv al infrac(iunii praeterintenlionate I 42

l.l. Factorul obiectiv

Orice infracfiune este compusd din trei elemente: o laturdobiectivi, concretizati in acfiunile sau inacfiunile unei mani-festiri fizice, o laturi subiectivi, care are in prim-plan vinovi{iain sivirgirea acfiunii sau inacfiunii qi o a treia, prevederea fapteiin legea penali. Potrivit laturii obiective, activitatea individuald,din punct de vedere psihologic, este determinatd de un scopdeclangator, stimulator gi impundtor al faptei gi un motiv definitca ,,obiectiv mintal urmdrit prin fapta sivArqiti" (Tinisescu et al.,2010, p. 194).

1.2. Factorul subiectiv

Factorul subiectiv, adici ,,atitudinea psihici a infractoruluifali de fapta produsi, de rezultatul acesteia gi de raportul cauzal"reprezinta ,,confinutul constitutiv subiectiv generic al infrac-!iunii", fiind format din: vinovifie, mobil, scop gi unele condiliispecifice (Tinlsescu et al., p. 195).

1.2.1. Vinovdlia - problematicd psihologicd din persltectivaintenliei Si culpei

Perspectiva penali IPotrivit lui Streteanu (2008, pp. 547-548), pentru existen{a

vinovifiei este necesari atit intenlia sau culpa cAt gi trei condilii

Conlinut constitutiv generic i factori subiectivi ai infracliunii 71

esenfiale: responsabilitatea, cunoagterea antijuridicitifii faptei,exigibilitatea unei conduite conforme normei juridice.

Pentru a inlelege evolulia conceptului de ,,vinovifie" in doc-trini, refinem concepfia psihologici gi cea normativi.

1. 2. 1. 1. Co nceplia p sihologicd

Pentru ca autorul unei conduite si fie sancfionat este necesarimperial si se stabileasci faptul ci este direct rdspunzdtor decomiterea faptei tipice gi antijuridice. Culpa gi vina sunt com-

ponente ale vinovifiei in concepfia psihologicd, ceea ce a favorizat

doctrina romdneasci a dreptului penal. Mai exact, gAndirea juri-

dici europeani de secol XIX spune ci vinov[fia cuprinde ,,legi-tura psihici intre autor gi fapta sa" (Streteanu, P. 546). Ansamblul

tuturor proceselor psihice care ar sta la baza acliunilor dintreautor gi faptele sale cu rezrtltat dorit, nedorit ins[ acceptat, pre-

vdzut sau previzibil compun vinovilia (Streteanu, ibid.). Acum,doctrina impune doui obiecfii la concepfia psiholo gicd analizatade penaligti.

Si le luim pe rdnd! (1) Nu existi un concept superior devinovdfie care si cuprindi culpa gi intenfia. Motivul: pentru culpa

cu prevedere gi culpa fird prevedere nu se poate stabili o legiturireald, puternicd de origine psihicd ,,intre autor qi un rezultat pe

care acesta nu l-a prevdzut" (Streteanu, p. 547). Penaligtiicontemporani susfin ci psihologia secolului XIX n-a reugit, prinstudiul vinoviliei psihologice, ,,si puni in valoare potenfialulvinovlliei ca element de individualizare a rispunderii, nefindndcont de motivele care determini comiterea faptei" (Streteanu,

p.5a7). Cu alte cuvinte, conceplia psihologici nu reu$ea s[ explice

I

28 Psihopatologia fantasmelor sexuale

capacitatea de a simfi gi autoimpropria psihic vinov[fia pentrufiecare persoand in parte. Consider[m ci potenfialul vinovifiei alexplicafiilor psihologice de secol XIX nu au luat suficient deputernic ln discufie un element definitoriu in ceea ce priveqteraportul de balanli ,,element de individualizare a rispunderii"versus ,,motivele care determini comiterea faptei", gi anume:capacitatea de a internaliza semnificafii ale evenimentelor qilucrurilor care au dus la producerea faptei este atdt subiectivd, ,,cAtam eu la mine in bagajul psiho-sociologic in momentul comiteriifaptei", cu sau fbri intenlie, din culpi cu prevedere sau fbr[prevedere etc. gi cAt mi s-a impus (din exterior) si pot si-mi asumvinovdfia (distorsiunea cognitivi a semnifica{iei conceptului devinovifie). Comunismul n-a pus atdt de mult accent pe idealul decoruplie faptici pe cAt l-a pus pe cel de corupfie psihici: oameniitrebuie dugi in direc{ia doriti. Democrafia din secolul XXI, aqacum este ea infeleasi actualmente in Romdnia gi din perspectivaunor teorii cognitive gi psihodinamice, oferd posibilitatea creiriiunui concept superior vinovi{iei care si implice culpa gi intenfiain ,,virilitatea" conceptului. Considerim ci motivele (apropo demobilul infracfiunii) nu reflectd, poate, cel mai bun/indicattermen pentru a desemna ce sti in spatele dorinfei de a comiteinfracfiunea, atunci cdnd vorbim de intenlie gi/sau culpi. Pentrulegltura psihici dintre autor gi fapta sa, in cantl culpei firiprevedere (Streteanu, p. 456), suntem pe drum pentru a explicaoriginalitatea semnificafiei psihologice. Cu aceasti frazl. se leagd.obieclia numirul (2) a concepfiei psihologice fali de vinovilie:inexplicarea lipsei vinovifiei pentru ipotezele in care se inlituricaracterul penal al faptei; de exemplu, scoaterea de la aparate aunui membru al familiei pentru a-l salva. Pentru acest caz, autorul

Conlinut constitutiv generic 5i factori subiectivi ai infracliunii

prevede rezultatul faptei sale gi doregte si-l produci, deci areintenfie, dar nu-gi asumi culpa pentru moartea persoanei dragipentru ci aga scria in testament. Este doar un exemplu. Chiar giaqa, chiar dacd lucririle de specialitate in drept penal nu vorbesc,vinovi{ia va exista gi in acest caz, dar la un nivel suficient deputernic subcongtient cAt si-i permiti o bund funcfionare socialidupi travaliul doliului.

1.2. 1. 2. Conceplia normativd

Consideri vinovifia ca repro$ social pentru fapta comisi.Reprogul este intemeiat pe faptul ci autorul a acfionat altfel decdtscria in lege. Se cunoagte o evolulie continud pentru explica{iileaferente acestei concepfii, Streteanu (p. 5a9) afirmind cd prefericoncep{ia normativi pentru ci reugeqte si explice superiorvinovifia psihologici, chiar daci doctrina romAneasci a rimas la

concepfia psihologici, insuficienti in a descrie gi explica pentrusituafiile cu iz penal, cAt mai armonic Ai logic, cum s-a intAmplat.

Potrivit lui |esheck gi Weigend (Streteanu, p. 547), vinovifiaera conceputi la inceput ca o ,,judecati de valoare cu privire la o

situafie de naturi psihicd, prin raportare la o obligafie normativi".

Fapta inten{ionati este voluntarb ,,care nu ar fi trebuit voiti".Fapta din culpi este involuntari gi ,,nu ar fi trebuit produsi", decievitatb (Streteanu, p. 5a7). Culpa gi intenfia nu mai rdmAnintegrate in ,,vinovi{ie". Devin elemente esenfiale, dar nusuficiente. Daci existi un numitor comun al intenfiei gi culpei, el

consti in faptul cd ,,subiectul a acfionat in alt mod decAt r-ar ficerut-o ordinea juridici" (Streteanu, p. 5a7). De ce elementedepinde vinovilia in acest context? De a) capacitatea de vinovi{ie

29

30 Psihopatologia fantasmelor sexuale

sau responsabilitate, b) intenfie gi culp[ (elemente care poartijudecata de valoare) gi c) absenfa cauzelor care exclud vinovafia.

RimAne important pentru noi studiul lui Frank (Streteanu,p.547, nota de subsol 4) privitor la necesitatea stdrii de vinovi{iein care autorul este posibil si acfioneze cu intenfie, dar fLrd culpi!Frank accentua ci o simpli observare a anumitor procese denaturi psihicd nu reprezinti o condilie sine qua non pentru exis-tenfa vinovdfiei.

Refinem in acest registru ideea conform cireia concepfianormativi reu$e$te si integreze culpa gi intenfia in structurainterni a vinovifiei, considerAndu-se ci ea ,,permite o mai buniindividualizare a vinovifiei, finAnd cont de motivele care l-audeterminat pe autor si acfioneze" (Streteanu, p. 548). Am puteaconsidera ci vinovifia este cantitativi in decizia de a comite actulin funcfie de ,,calitatea" gi consecinlele infracfiunii.

Perspectiva penali II

1.2.1.3. Vinovdlia - element subiectiv aI confinutului de infrac{iune

Perspectiva Tinisescu et al. (2010, p. 195) se incadreazi laconcepfia strict psihologici a vinovifiei perspectivei Streteanu.Include culpa gi intenlia in realizarea ei. Conlinutul culpei gi alintenfiei trebuie s[ se identifice in confinutul juridic al infrac-{iunilor.

Vinovi{ia se realizeazd direct, sub forma intenfiei directe sauindirect, sub forma intenfiei indirecte. in cazul vinovdfiei princulpi se realizeazd sub forma ugurinlei sau neglijenlei. ,,De reguli,diferenfierea infracfiunilor in baza criteriului factorului subiectivse produce dupi principiul ci faptele comisive sunt inten{ionate,iar faptele omisive sunt culpabile" (Tinisescu et a1., p. 195).

Conlinut con'stitutiv generic gi factori subiectivi ai infracliunii

1.2.2. Mobilul

Psihologia subiectivi (filosofici) acorda o mare importanfideosebitd stirilor afective (Cioclei, 1999, p.36). Astfel ci motivulera definit ca factorul conqtient gi ralional ce poate acompania

comportamentul unui om (Cioclei, p. 36). ,,Trecerea de lapsihologia subiectivi, filosofici la cea experimentali a coincis in

mare misuri cu abandonarea nofiunii de mobil gi trecerea la onoui orientare pe care am denumit-o moderni, in care termeniide motiv sau motivafie inlocuiesc ori includ mobilul, deoarecepresupun qi elemente de ordin afectiv, pe lAngi cele de ordinrafional" (Cioclei, p. 36).Astfel cd se pune intrebarea care esterolul gi locul elementului afectiv (preponderent inconqtient) inconceptul de motivafie din perspectivl psihologic-criminologicd.

Stirile afective stau Ia baza formilrii sentimentelor prefigurindplicerea sau durerea.

Plecim de la doui definifii de lucru. Motivul il definim subforma trebuinfelor concepute ca trisituri dinamice latente alepersonalitifii, iar motivafia ca trebuinfa evocati intr-un actconcret (Cioclei, p. 4l apud Nuttin, 1991). ,,Motivul, la fel ca gitermenii non tehnici de gi de , este untermen care se prelungegte interior gi exterior. Asemenea termeni

se referi in acelagi timp la o stare interioari de insatisfaclie (sau de

tensiune, sau de dezechilibru) gi la ceva din mediul inconjuritor(cum ar fi hrana, prezenla mamei, rezolvarea unuipuzzle) care are

rolul de a indepirta aceasti stare de insatisfacfie" (Cioclei, p. 43

apud Newcomb, 1950). Daci se impune o delimitare clard intremobil gi motiv, vom spune ci motivul este mai rafional, iarmobilul mai afectiv, adici preponderent incongtient. Mobilul sau

31

32 Psihopatologia fantasmelor sexuale

,,catJzainterni a actului de conduiti" (Mitrache gi Mitrache ,2010,p. 138) devine indispensabil unei analize profunde a comporta-mentului, pe cAnd motivul rdmAne un concept insuficient(Cioclei, p. 46).De exemplu, in cazul crimei cu motivalie sexuali,mobilul va fi aparent ira{ional (Leg, 2013, p. 152). Odati cuavansarea in explicalia logicii actului criminal, inclusiv mobilulsexual va putea fi tradus, pe cAt posibil, in linia ralionalitilii. Lipsamobilului poate fi, in schimb, indiciu de iresponsabilitate (Udroiu,

20L3, p.36). ,,Mobilul sivArgirii infracfiunii constituie un elementnecesar pentru cunoagterea actului de conduiti gi a periculozitirlii

infractorului cu consecinfe pe planul adaptirii sancfiunilor penale

fali de acesta, chiar dac[ pentru existen]a infracfiunii nu se cereun anumit mobil" (Mitrache gi Mitrache, p. 138).

1.2.3. Scopul

Este finalitatea urmdriti de legea penali prin incilcarea faptei.Legiuitorul o poate prevedea ca element constitutiv al infracliuniisau ca element al formei agravate a infracfiunii (Udroiu, p. 36).Este felul urmirit prin sivdrgirea infracfiunii. Astfel, se intregegteelementul subiectiv al infracfiunii (Mitrache gi Mitrache, p. 139).Pentru Tinisescu et al. (p. 201), scopul e reprezentat de ,,consi-derente fixate in mod congtient de infractor care se vor realiza inmod concret prin sivdrgirea unei acliuni-inacfiuni". Prin scop,persoana urmiregte satisfacerea unor interese. Pe scurt, scopul ia

in calcul reflectarea subiectivi, congtienti a unui rentltat infrac-

fional din viitor, care e intuit, realizat qi acceptat de individ(Tindsescu et al., p. 20I). Scopul este ;dependent de rezultatulinfraclional, astfel cd sensul scopului se precizeazd in contextulacliunii.

Conlinut con'stitutiv generic gi factori subiectivi ai infracliunii

1.2.3.1. Funcfia de destinalie

Ca {intd fixati in mod congtient, scopul poate avea funcfia dedestinafie atunci cAnd infractorul gtia dinaintea anticipirii,direcfia gi rezultatul preconizat. Definerea gi falsificarea demonede este un exemplu in acest caz (art. 310-313 Noul CodPenal). Pentru aceasti fapti, gradul de periculozitate sociali aautorului este ridicat, chiar daci nu s-a ajuns pAni la final lapunerea in fapti a infracliunii. Funcfia de destinafie a scopuluiurmirit de infractor vizeazd, individualizarea calitativi a pedepsei.,,Dovada realizdrii func{iei de destinalie a scopului califici intenfiainfractorului atAt in situafia cAnd scopul a fost realizat cAt gi insituafia cAnd scopul nu a fost realizat deoarece destinafia acestuia(incilcarea legii) se regdsegte in interdicfia normei legale"(Tindsescu et al., p. 202).

1.2.3.2. Funcfia de rezultat

Scopul infracliunii se explici prin ceea ce a rentLtat dintr-ofapti. CAnd se intrebuinfeazi singur, scopul se comportd ca unrezultat. De exemplu, ingeliciunea (art. 244 Noul Cod Penal).CAnd induci o persoani in eroare prezentAndu-i o fapti minci-noasl, scopul = rezultatul insuqi. Te folosegti de o persoani pentru

a scoate din cont nigte bani care au provenienfi iliciti dupi ce i-aiprezentat celuilalt un scenariu credibil, onest despre provenienfa

banilor. Sau cdnd opregti la ocazie magina pentru a lua o femeiesau o minori gtiind sigur ci o vei lipsi de libertate cu scopul de a oviola (art. 205 Noul Cod Penal). in cazuJ pedofiliei vorbim deaceeagi agresiune sexual6, cu sau fhrb consecin{e de punere inpractici a perversiunilor sexuale. Perversiunea sexuali este

33

Psihopatologia fantasmelor sexuale

dezincriminati in Noul Cod Penal. Poate fi tratatd. fie din punct devedere criminologic, fie psihiatric sau psihopatologic-clinic.

Pe scurt, inducerea unei persoane in eroare cu scopul de aobline un folos material sau afectiv injust sau pe nedrept consti-tuie funcfia de rentltat a scopului in cadrul confinutuluiinfracliunii.

1.2.i.3. Func(ia de element circurmstan{ial

CAnd scopul principal este secund in acliune, iar acliuneasecundari este principali qi devotati scopului inilial. Exemplu:omori pe cineva din interes material (art. 189 lit. b Noul CodPenal). Sau c6nd labaza mobilului stau ,,motivele josnice" ca ura,gelozia,ldcomia, r|zbunarca etc. (art. 75 Vechiul Cod Penal giart. 75 Noul Cod Penal, unde pot exista circumstanle atenuante:

,,sdvdrgirea infracliunii sub stipAnirea unei puternice tulburiri sauemofii, determinati de o provocare din partea persoanei vitimate,produsd prin violenfd, printr-o atingere gravd a demnitdflipersoanei sau printr-o altd acfiune iliciti gravi" - lit. a). Faptadevine, astfel, agravanti (art.77 Noul Cod Penal).

1.3. Factori subiectivi

1.3.1. Factorul subiectiv aI infracliunii intenlionate

Pentru ca o fapti si fie catalogati cu inten{ie se presupune inprimul rAnd o activitate psihici simpli sau complex[ pe careautorul trebuie s-o realizeze: ,,calculul rafonamentului" (p. 195).Se pune accentul pe stimulii externi, excitanfi gi pe ,,activitatea de

apreciere a congtiin{ei". Din punctul nostru de vedere, activitateade apreciere a conqtiinlei este o expresie plastici ce nu poate oferi

Conlinut con'stitutiv generic gi factori subiectivi ai infracliunii

in plan conqtient un reper pentru simetria perfectd, a semnificafiei

confinutului ce ajuti la indeplinirea faptei. Ferri (1905, p. 324)afirma ci omul acfioneaz| dupl cum simte, nu dupi cumgindegte. Ori atunci cAnd aclionezi infraclional dupi cum simfi,planul cognitiv nu (mai) poate aprecia coerent. Planul emolionalsucombeazi planul cognitiv, excitanfii gi stimulii externifavorizAnd o activitate infracfionali de tip impulsiv. Cindpremeditezi sd spargi o banci sau si scofi bani din fari printr-unoffshore, atunci planul emofional este aproape inexistent. Suntemde acord ci ,,aprecierea infractorului determini o conduitispeciald care va constitui reacfia corespunzatoare voinlei sale,reflectAnd cerinfele principiilor logice pentru operafia desistematizare a voinfei" (Tinisescu et al., p. 195).

Ceea ce este comun tuturor infrac{iunilor cu inten}ie estefactorul subiectiv. Intenlia directd gi/sau indirecti nu aparfine qiculpei, ea fiind identificati dupi criterii specifice. Rdspundereapenali este exclusi daci nu se respecti criteriile specifice, chiardacd din perspectivi deterministi existi raportul catzd cu efectpericulos la adresa societifii. Relinem cd ,,orice fapti intenfionat[are o anumiti individualitate", se deosebegte de celelalte fapteintenfionate (chiar daci se aseamini prin mobilul faptei).Legiuitorul, in schimb, n-a qtiut si apeleze la acea informafie dinpsihologie care sa-i configureze o mai bunl infelegere asupracaracterului individual al faptei. intr-o lume a normativului, cumeste cea a dreptului, psihologia a intrat cu dificultate in incercareade a explica vinovifia, idee regisiti gi la Streteanu (2008, pp.546-547). Daci linem cont de gdndirea cdt mai lineari/rectilinie acelor din spaliul Dreptului, rcac{ia de acceptare a psihologiei caexplicalie a fost oarecum fireasci. Dacd psihologia a spus ceva in

35