Articulatiile piciorului continuare ..

Art piciorului sunt formatiuni multiple care din punct de vedere anatomofunctional si regional se impart in 4 etaje :

-Art talo-crurala

-Art inter-tarsiene

-Art tarso-metatarsiene

-Art inter-metatarsiene

Ca si la mana putem distinge 2 mari articulatii :

-Art superioara talo-crurala

-Art inferioara talo-tarsala

Art talo-crurala este realizata de oasele gambei cu talusul , este o trohleartroza sau ginglim .

Suprafetele articulare din partea gambei , suprafata articulara e comparata cu o scoapa , formata din extremitatiile inf ale tibiei si fibulei .

La formarea fetei articulare iau parte :

-Fata art inf a tibiei ; formeaza partea sup a suprafetei art .

Precum si fata art inf a tibiei in prelungire cu fetele art ale maleolelor medial si lateral pe cele 2 lat .

Trohleea talusului : e mai laraga in partea anterioara decat in partea posterioara

Mijloacele de unire :

-Capsula

-2 lig puternice ( medial si lateral )

Capsula se insera la marg cartilajului articular , cele 2 maleole ramanand extra-capsulare . Capsula e subtire si foarte aderenta , medial si lateral , este mult mai laxa dar mai rezistenta anterior si posterior .

Tendoanele senzorilor adera de capsula impiedicand prinderea capsule intre oase in timpul miscarilor .

Ligamentul collateral lateral : pleaca de la maleola laterala , la oasele tarsului si este compus din 3 fascicule :

-Lig talo-fibular anterior

-Lig calcaneo-fibular

-Lig talo-fibular posterior .

Fasciculul anterior : pleaca de la marg anterioara a maleolei lateral la fata laterala a colului talusului .

Fasciculul posterior : se afla pe fata posterioara a articulatiei . Pleaca de la foseta maleolei lateral , orizontal inapoi inauntru si se termina pe tuberculul posterior al talusului . El e profund fiind acoperit de tendoanele muschilor peronieni se afunda in capsula .

Fasciculul mijlociu : pleaca de la vf maleolei laterale , oblic inapoi si in jos si se insera pe partea laterala a calcaneului .

Lig colateral medial : e mai puternic , are forma unei lame triunghiulare din care cauza se mai num lig deltoidian . Pleaca de la vf si marginile maleolei interne sau mediale si se resfira inserandu-se pe talus , calcaneu si navicular .

Are 4 fascicule :

-tibio-talar anterior

-tibio navicular

-tibio-calcanean

-tibio-talar posterior

Lig colateral medial : este gros si e dispus in 2 planuri : superficial si posterior . Planul posterior e in cea mai mare parte acoperit de stratul superficial indentificandu-se doar posterior sub forma fasciculului tibio talar posterior .

Art inter-tarsiene :

-Art subtalara : uneste cele 2 fete articulare , prin fatetele art posterioare ale celor 2 oase . Prin partea calcaneului fateta talara e convexa .

Fateta calcaneana a talusului e concava .

Mijloacele de unire :

-O capsula si 3 ligamente

Capsula se insera la periferia suprafetelor articulare .

Ligametele sunt :

Lig talo-calcanean inter-osos

Lig talo-calcanean lateral

Lig talo-calcanean medial

Lig 1 e cel mai imp dintre acestea . El ocupa sinus-tarsi si separa art talo-calcaneo-naviculara .

Lig are 2 planuri : posterior si anterior . Planul posterior apartine art subtalare , planul anterior apartine art talo-calcaneo-naviculare .

Este ligamentul care limiteaza torsiunile piciorului asigurand articulatiei si piciorului soliditate si elasticitate , favorizand mersul .

Lig talo-calcanean lateral : este paralel cu lig calcaneo-fibular sub care se afla . Pleca de la fata laterala a talusului si merge la fata lat a calcaneului .

Lig talo-calcanean-medial : este scurt , pleaca de la tuberculul medial a procesului posterior al talusului si merge la sustentaculum-tali .

Art talo-calcaneo-naviculara : este o art sferoidala , suprafetele art sunt reprez de un cap si o cavitate de receptie .

Capul apartine talusului . Cavitatea e formata din calcaneu si osul navicular unite intre ele printr-un lig puternic .

Talusul are 3 fatete articulare :

-Anterioara

-2 inferioare

Navicularul se art prin fata sa posterioara

Calcaneul are 2 fatete art :

-Anterioara

-Mijlocie

Intre sustentaculum-tali si navicular ramane un spatiu triunghiular in care se afla lig calcaneo-navicular plantar . Acest lig e gros , lat , rezistent pe el sprijinidu-se capul talusului .

Datorita acestei config , greutatea corpului se transmite prin ligament boltii plantare .

Relaxarea acestui lig , determina coborarea capului talusului , bolta plantara se reduce putand chiar sa dispara .

Pe sub fata plantara a ligamentului trec tendoanele muschiului tibial posterior si a muschilor flexori care contribuie activ la sustinerea capului talusului si a boltii plantare .

Mijloacele de unire :

-Capsula subtire

-Ligamente

Capsula se insera la marg suprafetelor art .

Princ lig de intarire sunt : talo-calcanean inter-osos , lig calcaneo clavicular plantar , lig bifurcate in Y si lig talo navicular

Lig talo-calcanean inter-osos : a fost descris la art subtalara acestei art apartinand planul sau anterior .

Lig bifurcat : este numit si cheia art lui Chopard . S-a constatat ca daca acest lig bifurcate se sectioneaza , art Chopard se poate desface .

Are 2 ramuri divergente in V sau Y .

Se insera cu un capat in partea ant a fetei superiorare a calcaneului si apoi se imparte in 2 parti :

-mediala care merge spre navicular

-laterala care merge spre cuboid

Lig talo navicular : pleaca de la partea dorsala a colului si merge la fata sup a navicularului .

Art calcaneo-huboidiana este o articulatie in sa prin dubla imbucare . Suprafetele art sunt :

-Fata ant a calcaneului de forma triunghiulara , concava de sus in joss i convexa transveral si fata posterioara a osului cuboid cu conformatie inversa .

Sunt unite printr-o capsula si 2 lig . Capsula se insera la marginea suprafetelor marg art .

E format din 2 straturi :

-superficial

-profund

Care pornesc de pe partea ant a calcaneului . Se insera partial pe cuboid , trece peste santul peronierului lung si se termina prin 3 sau 4 fascicule pe ultimele 3 sau 4 metatarsiene .

El transf santul lungului peronier intr-un canal osteo-fibros si contribuie la mentinerea boltii longitudinale plantare .

Stratul profund este mai lat si mai scurt . Pleaca de la calcaneu si se insera in spatele tuberozitatii de pe fata inf a cuboidului .

Art transversala a tarsului : intre cele 4 oase ale tarsului posterior exista o art complexa , art transversa a tarsului sau art lui Chopard .

In aceasta articulatie sunt reunite 4 oase : talusul cu navicularul si calcaneul cu cuboidul .

Linia art transveral de forma S italic rasturnat ; partea talo-naviculara este concavo inapoi ; calcaneo-cuboidiana este concav inainte .

Lig princ al acestei art este lig bifurcat .

Art cuneo-naviculara : se realizeaza intre osul navicular si cele 3 cuneiforme . Este o art plana intre cele 3 fatete art ale osului navicular si fatetele art posterioara ale fiecarui cuneiform .

Art e consolidate de o capsula si ligament . Ligamente cuneo-naviculare dorsale in nr de 3 , cuneo-naviculare plantare tot in nr 3 si lig intern gros , care pleaca de la tuberculul navicularului la primul cuneiform .

Art inter-cunene si art cuneo-cuboidiana sunt articulatii plane intre fatetele articulare invecinate si sunt consolidate de un ligament inter-osos , un lig dorsal si unul plantar .

Articulatiile tarso-metatarsiene : se realizeaza intre cuboid si cele 3 cuneiforme pe de o parte si oasele metatarsului pe de alta parte . Sunt articulatii plane si impreuna se recunosc sub denumirea de articulatia Lisfram .

De regula sunt 3 articulatii

Linia articulara e o linie curba cu convexitatea anterior intinzandu-se de la tuberozitatea metatars 1 la tuberozitatea metatars 5 .

Ca mijloace de unire recunoastem capsulele art intarite de cele 3 tipuri de lig :

-dorsale

-planare

-Biomecanica cotului

Art humero-cubito-radiala , este o trohleartroza consolidata de o capsula articulara si 4 lig , are un grad de libertate . In aceasta art sunt miscari posibile in planul sagital , miscari de flexie , extensie , in jurul unui ax transversal care trece prin linia bi-epicondiliana . In mod normal , miscarea are o amplitudine intre zero si 150 grade , iar pasiv poate sa mearga pana la 160 de grade .

In faza finala a flexiei mana se orienteaza spre torace , datorita faptului ca axul antebratului este dirijat inauntrul axului bratului , datorita directiei jgheabului trohleei humerale care e in sus si inauntru .

In lant cinematic deschis atunci cand capatul lantului este liber . Deci in aceste conditii antebratul functioneaza ca o parghie de gradul III , in care sprijinul este la un capat si e reprez de art cotului , la captul opus se gaseste rezistenta care este reprez de greutatea antebratului si la mijloc este forta care este reprez de contractia muschilor biceps si brahial anterior .

In conditiile in care membrul superior lucreaza in lant cinematic inchis , de ex in stand pe maini , antebratul functioneaza ca o parghie de gradul I , adica o parghie de sprijin in care sprijinul este la mijloc , rezistenta si forta actionand la capetele parghiei .

In cazul in care antebratul actioneaza ca o parghie de gr . III , flexia se realizeaza liber si flexia este oprita de intrarea conoidei in foseta corespunzatoare , de contactul intre tesuturile moi si de tensionarea lig posterior al cotului .

In conditiile in care cotul si antebratul funcioneaza ca o parghie de gr. III , paradoxal flexia cotului e controlata de contractia izometrica a extenzorilor .

Extensia cotului este limitata de vf olecranului si de lig anterior care este tensionat si care defapt prin directia si functia sa , impreuna cu jgheabul trohleei humerale determina valgul fiziologic al cotului .

In ortostatism , flexia este activa , extensia e pasiva fiind insa controlata de contractia izometrica a flexorilor care gradeaza miscarea . In aceste conditii extensia poate deveni active doar daca bratul e adus la 90 de grade si cotul este flectat .

In conditiile in care subiectul e in stand pe maini musculature e activa atat la flexie cat si le extensie .

Antebratul e cuprins intre cele 2 art radio-cubitale si include si lig inter-osos radio-cubital , respectiv membrana inter-osoasa .

Art radio-cubitala superioara este o art cilindroida de tip trohoid cu un grad de libertate .

Suprafetele art sunt reprez de capul radial care reprez cilindrul plin si mica cavitate sigmoida de pe extremiatea superioara a cubitusului care insa reprez doar o cincime din circumferinta completa si atunci e completata de lig inelar al radiusului . Acest lig are dublu rol , pe deoparte creste suprafata si pe de alta parte mentine contactul intre suprafetele art .

Art radio cubitala e o trohoida . Supraftele art sunt reprez de extremitatea distala cubitala ( cil indrul plin ) si extremitatea radiala care reprez un segment din un cilindru scobit .

Antebratul e structurat pt miscarile de prono-supinatie . In supinatie antebratul apare rasucit in afara iar in pronatie inauntru ,

Pt realizarea acestor functii structurile s-au adaptat : Radiusul e mai lung in jos ceea ce permite ca epifiza s-a distala sa faca o rotatie in jurul extremitatii cubitusului si in al doilea rand , a 2 a adaptare este ca osul radius este bicudat de prezenta tuberozitatii bicipitale .

Pana la tuberozitate , osul e oblic in jos si inauntru si da insertie muschilor supinatori , iar sub tuberozitate este oblic in jos si in afara si da insertie muschilor pronatori .

In pronatie supinatie , cele 2 articulatii actioneaza concomitent , functional o sg art , este ceea ce numim legea omologiei celor 2 articulatii radio-cubitale

Membrana interosoasa : este o structura fibro-elastica care are prop . de a-si modifica functional dimensiunile , in asa fel incat in pozitie intermediara si in pozitie de supinatie maxima , dimensiunile sunt mai mari decat in pozitiile contrare .

Membrana inter-osoasa e considerata un lig extra-articular care are o mecano-structura proprie datorita faptului ca superioare sunt oblice in jos de la radius catre cubitus , iar patrimea inf e oblica in sens invers . Prin aceasta structura se realizeaza 2 lucruri :

-Fortele de tractiune si compresiune care se transimit uniform asupra celor 2 oase ale antebratului permanent in orice pozitie

-Aceasta config . apare ca o adaptare la faptul ca oasele umane sunt supuse si actioneaza mai frecvent sub presiune decat sub tractiune .

Axul biomecanic al miscarii de pronosupinatie : clasic se considera ca pronosupinatia e o miscare de rotatie in jurul unui ax vertical care trece prin cupula radiala si ajunge la baza metacarpianului 5 dupa altii la baza metacarpianului 3 .

In aceata teorie doar radiusul se roteste si cubitusul ramane fix , extremitatea superioara a radiosului se roteste iar cea inf aluneca in jurul cubitusului care functioneaza ca pivot fix .

Kisselbach a fost cel care a descris 3 tipuri de miscare posibil de realizat la nivelul antebratului :

A.Este rotatia pura a radiusului fata de axul imobil al cubitusului ; este modelul de miscare care respecta teoria clasica .

B.Reprez o rotatie libera fata de axul biomecanic variabil care include toate miscarile isolate ale antebratului in aceste conditii axul se deplaseaza pe diagonala in afara si atunci el va trece de la nivelul cupulei radiale , succesiv la captul celalalt de la metacarpianul 1 catre metacarpianul 3 .

C.Este modelul de rotatie libera ; fata de un ax biomecanic variabil care include miscarile rotatorii ale intregului membru superior . Acest model de miscare e cel mai frecvent . In acest model , axele sunt variabile , sunt globale si sunt longitudinale pt ca urmaresc directia segmentelor .

Acestea sunt cele 3 modele de pronosupinatie , dintre care ultimul e cel mai frecvent .

Fata de aceste miscari ale antebratului exista si miscari complementare ale cubitusului si miscari complementare ale humerusului .

Miscarile complementare ale cubitusului : se misca doar radiusul , cubitusul sta pe loc , nu exista miscare complementara a acestuia ( A ) in modelele B si C cubitusul se deplaseaza frontal si sagital .

Toate aceste modele de miscare au fost confirmate prin studii cinematografice si s-a constatat ca de la pronatia max la supinatia max , cubitusul trece din pozitia de extenzie si inauntru la poz de flexie si in afara . Mai mult decat atat , in cursul miscarii , cubitusul face o miscare de lateralitate de circa 10 grade .

Miscarile complementare ale humerusului : daca miscarea de prono-supinatie se face cu cotul la 90 de grade , supinatia asociaza o rotatie interna a humerusului iar pronatia asociaz o roatie externa a humerusului de circa 9 pana la 12 grade datorita orientarii jgheabului trohleei humerale .

Se pot practic combina deci , miscarile de rotatie interna humerus asociata supinatiei antebratului care det. adductia cubitusului si rotatia externa a humerusului asociata pronatiei care det. abductia cubitusului .

Biomecanica mainii : la mana discutam despre gatul mainii si biomecanica degetelor :

Biomecanica gatului mainii : scheletul e format din 8 oase scurte , articulate intre ele prin artrodii . Intregul masiv se art proximal cu antebratul formand art radio-carpiana iar distal se art cu metacarpienele formand articulatia carpo-metacarpiana .

La nivelul gatului mainii miscarile posibile sunt de flexie extensie , abductie adductie si circumductie . Amplitudinea miscarilor este defapt insumarea miscarilor din fiecare articulatie .

Cel mai imp rol din punct de vedere functional , il au pe deoparte art radio-carpiana care este o art condiliana cu 2 gr. de libertate si in al doilea rand art medio-carpiana care este tot o condiliana cu 2 gr. de libertate .

Miscarile se realizeaza prin deplasarea in etaje a segmentelor .

Primul rand de oase carpiene se gaseste intre antebrat si cel de-al doilea rand de oase carpiene asemeni unui menisc .

Miscarile acestui rand de oase se fac in jurul unui centru prin care trece pivotul central al miscarii si anume osul mare .

Amplitudinele normale ale acestor miscari sunt pentru flexie , active intre zero si 90 grade , pasiv la fel .

Iar pt extensie , activ 0-75 gr pasiv 0-85 gr .

Inclinarea cubitala , active 0-40 gr iar pasiv intre 0-45 gr .

Inclinarea radiala , activ 0-15 si pasiv 0-20 gr.

Miscarea de flexie extensie se realizeaza in jurul unui ax transversal care trece prin osul mare .

Axul clinic trece prin tabachera anatomica .

Miscarea de abductie adductie se face in jurul unui ax antero-posterior care trece prin osul mare , iar axul clinic se gaseste la baza metacarp 3 .

In miscare de flexie-extensie , daca le insumam , amplitudinea miscarii este de 170 gr . fata de cele 2 art imporatante .

In art radio-carpiana se fac 50 gr de flexie si doar 30 gr. de extensie .

In medio-carpiana avem 35 gr flexie si 50 gr. extensie .

Amplitudinea miscarilor de flexie extensie depinde de poz . mainii fata de antebrat si de poz. Degetelor . Flexia e max daca degetele sunt extinse si mana e inclinata usor cubital iar extenzia max daca degetele usor flectata si mana inclinata usor radial .

In cursul inclinarilor cubitala si radiala , oasele basculeaza in jurul axului antero-posterior care trece prin osul mare .

Circumductia este o miscare care combina flexia extensia cu abductia adductia .

Face flexie-abductie si extensie adductie si invers . Traiectoria pe care o realizeaza mana nu e un cerc , e o elipsa . Pt ca amplitudinea flexiei extenziei e mai mare .

Biomecanica ultimelor 4 degete :

Se refera la art metecarpo-falangiene si.. Art ultimelor 4 degete sunt art condiliene , adica au 2 gr. de libertate .

Suma acestor miscari de circumductia

In metacarpo-falangiene , amplitudinile normale , pt flexie extensie sunt active 0-90 gr si pasiv 0-110 gr .

Inclinarile laterale sunt cate 30 gr de fiecare parte ale axei , impreuna 60 gr active , iar pasiv 50 gr . impreuna 100 gr.

.

Interfalangienele sunt trohle-artroze deci permit practic un sg grad de libertate adica miscarile de flexie extensie si se realizeaza in jurul unui ax transversal care trece prin trohlee .

Ca amplitudine prin inter-falangiana proximala amplitudinea max e de 120 gr iar interfalangian distala e de 90 .

Inclinarea lat a degetului presupune alunecarea lat a falangei 1 pe condilii capeteleor metacarpienele . Aceasta miscare apropie sau indeparteaza raza digitala respectiva de axul mainii .

Aceasta miscare e realizata de muschii inter-ososi .

Date posibile exemen Sidenco : joi 23 , si 6 februrarie .

Biomecanica

Umarul

Din punct de vedere bio-mecanic , art umarului e compusa din 5 art , 3 art ale centurii scapulare si 2 articulatii ale umarului .

Scapulo-humerala si spatiul sub-acromio-deltoidian

Steno-claviculare : diartroza , intarita de 4 ligamente plus lig costo-clavicular est insect .

Intre fetele art este un menisc articular .

Art scapulo-toracica : este o sissarcoza , ea se formeaza intre fata ant a omoplatului cu muschiul sub-scapular inserat pee a si fata posterioara a toracelui cu muschii inter-costali .

Intre cele 2 suprafete se gaseste muschiul marele dintat .

Prezenta acestui muschi imparte spatiul articular in 2 .

Art scapulo-humerala : este o enartroza , superior avem lig coraco humeral care intareste tendonul portiunii lungi al bicepsului brahial si sustine capul humeral . iar ant sunr 3 lig gleno-humerale .

Lig supra-gleno-supra-humeral

Intre primele 2 se creeaza o zona de min rezistenta , foramen ovale , weitbreath

Deltoidul mentine contactul articular , lucru dovedit de faptul ca paralizia muschiul delotoid determina luxatia paralitica a umarului ,

Spatiul sub-acromio-deltoidian este o sissarcoza intre fata inf acromion plus deltoid si capsula art ..

In dinamica art scapulo-humerale , disparitia acestui spatiu scade mobilitatea intrgii articulatii la sub 50% aparand umar inghetat .

Biomecanica art sterno-claviculare :

Art are 2 grade de libertate , axul de miscare al art trece prin lig costo-clavicular , miscarile fiind in 2 planuri : ridicare coborare clavicula ; proiectie inainte-inapoi .

Biomecanica art acromio-claviculara : miscarile se fac prin alunecare de amplitudine mica dar prin aceasta miscare , omoplatul poate face basculari mari pe torace .

Axul art trece prin lig coraco-claviculare

Lig trapezoid limiteaza miscarea claviculei in sus si inainte .

Biomecanica art scapulo-toracice : art permite miscarile omoplatului , discutam despre deplasari laterale si basculari astfel incat unghiul supero-extern al omoplatului se ridica si este proiectat inainte iar unghiul inferior se departeaza de coloana pana la 45 de grade .

Biomecanica art scapulo-humerale : art e cea mai mobila art a corpului uman , e o enartroza cu 3 grade de libertate .

Abductia , adductia : miscarea se face pana in momentul in care marea tuberozitate loveste bureletele glenoid .

In acest moment cea mai mare parte a capului humeral e in afara cavitatii glenoide fiind in contact cu capsula articulara . Axul in jurul careia se face miscarea nu e fix . Reprez o zona oboida .

Adductia este miscarea inversa , ea theoretic nu necesita activitate musculara , se poate realiza sub actiunea gravitatiei , insa e controlata prin muschii abductori prin contractie izometrica .

Proiectia inainte inapoi se face in jurul unui ax transveral care trece prin cavitatea glenoida si centrul marei tuberozitati , in timpul miscarii basculeaza invers proiectiei bratelor .

Rotatia interna si externa se face in jurul unu ax vertical care trece prin capul humerusului .

In rotatia interna , capul humerusului , aluneca din inainte inapoi iar cele 2 tuberozitati se deplaseaza inainte si inauntru . In rotatie externa capul humeral aluneca din inapoi inainte iar cele 2 tuberozitati se deplaseaza in afara si inapoi .

Biomecanica de ansamblu a centurii umarului :

-Clavicula se misca un sus facand un unghi cu orizontala de pana la 30 -40 grade si in jos de pana la 8-10 grade . Miscarie claviculei se fac in sus si in jos , anterior si posterior si pot exista miscari de rotatie extreme de discrete in jurul axului .

Clavicula e sg sprijin direct pe torace al intregului complex articular . Clavicula protejeaza organele subclaviculare .

Miscarile care se realizeaza in centura scapula-humerala se realizeaza pe mai multe planuri :

-exista o flexie anatomica care se realizeaza strict in plan sagital si alta e strict functionala care se realizeaza intr-un plan perpendicular pe planul omoplatului .

Flexia functionala se face cu adductie de 30 de grade .

Abductia : exista o abductie anatomica strict in plan frontal si daca discutam de scapula-humerala se opreste la 90 . Abductia are 3 miscari posibile

ULNA sau CUBITUSUL

ORIENTARE. Se pune in sus extremitatea mai voluminoasa, anterior scobitura acestei extremitati, iar lateral marginea cea mai ascutita a osului.

Este un os lung si pereche situat in partea mediala a antebratului, in prelungirea degetului mi 333h72d c. Pe scheletul articulat el este putin oblic de sus in jos si mediolateral, formand cu humerusul un unghi cu deschiderea laterala. Prezinta de studiat corpul si doua epifize.

CORPUL

oeste putin concav inainte;

oprezinta trei fete si trei margini.

oFata anterioara prezinta:

gaura nutritiva,

in partea superioara a fetei se insera muschiul flexor profund al degetelor,

in partea inferioara muschiul patrat pronator.

oFata posterioara

este strabatuta in treimea superioara de o linie oblica in jos si medial;

suprafata- triunghiulara, deasupra liniei oblice, pentru insertia muschiului anconeu;

portiunea inferioara este impartita, la randul ei, printr-o linie verticala, intr-o fasie mediala si alta laterala. Pe fasia mediala a fetei posterioare se insera muschiul extensor ulnar al carpului; pe cea laterala, se insera sus muschiul supinator, iar mai jos muschii: lung abductor al policelui, scurt extensor al policelui, lung extensor al policelui si extensorul indicelui.

oFata mediala - este larga in portiunea superioara si se ingusteaza in partea inferioara, unde este de altfel palpabila sub piele.

oMarginea anterioara - incepe la procesul coronoidian si se termina la cel stiloidian.

oMarginea posterioara :

proemina sub piele.

pleaca de pe olecran, descinde sub forma unei creste sinuoase si dispare apoi in treimea inferioara a diafizei.

oMarginea laterala sau interosoasa .

da insertie membranei interosoase ce uneste corpurile celor doua oase ale antebratului;

in sus se bifurca si delimiteaza o suprafata triunghiulara in care este situata incizura radiala a epifizei proximale.

Ramura de bifurcatie posterioara poarta numele de creasta muschiului supinator pentru insertia muschiului omonim.

EXTREMITATEA sau EPIFIZA SUPERIOARA.

oeste formata din doua proeminente osoase: una verticala, numita olecran si alta orizontala, numita procesul coronoidian .

ocele doua proeminente formeaza intre ele un unghi drept si circumscriu o cavitate articulara ce priveste anterior, numita scobitura trohleara ce se articuleaza cu trohleea humerusului.

ope partea laterala a procesului coronoidian se gaseste o fetisoara articulara semilunara, numita scobitura sauincizura radiala care se articuleaza cu capul radiusului.

oDedesubtul procesului coronoidian se gaseste tuberozitatea ulnei pe care se insera muschiul brahial.

oOlecranul se palpeaza cu usurinta pe fata posterioara a articulatiei cotului. Pe olecran se insera muschiul triceps brahial.

EXTREMITATEA sau EPIFIZA INFERIOARA.

oprezinta doua formatiuni: capul si procesul stiloidian;

oaceste doua formatiuni se palpeaza usor sub piele.

oCapul

Reprezinta un segment de cilindru.

Suprafata laterala a capului este articulara, pentru incizura ulnara a radiusului; de asemenea este articulara si fata lui inferioara.

Procesul stiloidian

este, situat pe partea mediala a capului.

este o prelungire conoida, cu varful in jos

oIntre cap si procesul stiloidian se formeaza, pe fata posterioara a osului, un sant prin care trece tendonul muschiului extensor ulnar al carpului.

ARTICULATII

Dupa nr axelor , in jurul carora se executa miscarile deosebim

Art uniaxilae , acare permit miscari opuse intrun sg plan : ginglimul care permite flexie extensie .

Art cu 2 axe sau biaxiale , cele 2 axe sunt perpendiculare intre ele , deci permit miscari in 2 planuri cum ar fi art elixoide sau un sa .

Art cu 3 axe care permit miscari in toate planurile spatiului spre ex art sferoide .

Articulatiile coloanei vertebrale :

Coloana vertebrala reprez un principal segment al aparatului locomotor piesele sale fiind legate intre ele prin ligamente .

Coloana se continua superior cu capul , inainte cu coastele si in jos cu oasele coxale .

Datorita acestor relatii functionale art coloanei se impart in :

-Art propiu-zise ale coloanei

-Art ale coloanei cu oasele invecinate ( art extriseci )

Art corpurilor vertebrale sunt incadrate in art de tip simfize , suprafetele articulare sunt reprez de fetele superioare si inferioare ale corpurilor vertebrale care au forma usor eliptica si delimiteaza un spatiu eliptic in care se gaseste discul intervertebral .

Mijloacele de unire sunt :

-Discurile intervertebrale

-Lig intervertebrale longitudinale anterior si posterior

Discurile au forma unor lentile diconvexe , sunt constituite din fibrocartilaj si adera de lig vertebrale longitudinale . Inaltimea variaza in functie de zona , fiind mai mica in zona cervicala in jur de 3mm si max in zona lombara circa 9mm.

Fiecarui disc intervertebral i se descriu 2 portiuni : una periferica numita inel fibros constituita din fibrocartilaj si una centrala numita nucleu pulpos care poate hernia strabatand inelul fibros si exteriorizandu-se la suprafata discului sub forma herniei de disc .

Inelul fibros e constituita din fibre conjuctive incrucisate care se opun in departarii corpului vertebral in cursul miscarilor . Asigura stabilitatea coloanei protejand-o de miscarile exagerate .

Portiunea centrala ( nucleul pulpos ) e elastica . Pe acest nucleu , se aseaza corpul vertebrei de deasupra alfat in echilibru . Nucleul se deplaseaza in totdeauna in directie opusa directiei pe care o ia coloana .

Inervatia dicurilor intervertebrale provine din nervul sinuvertebral .

Ligament vertebral longitudinal anterior : are aspect de panglica lunga , fibroconjuctiva , pe fata anterioara a coloanei si se intinde de la portiunea bazilara a osului occipital pana la vertebra a 2 a sacrata . Latimea sa e variabila in functie de amplitudinea miscarilor de extensie pe care le realizeaza diversele segmente vertebrale . Acest lig avand rol frenator fata de extensie .

Ligamentul longitudinal anterior adera intim de corpurile vertebrale si ma slab de discurile intervertebrale . Intre lig si vertebra se creeaza un spatiu in care intr-o atmosfera de tesut conjunctiv lax se gasesc plexuri venoase si terminatiuni nervoase senzitive .

Ligamentul vertebral longitudinal posterior :

Fibroconjunctiv are si el aspect de panglica , aplicata pe fata posterioara a corpurilor vertebrale dar in interiorul canalului rahidian respectiv inainte maduvei si a invelisurilor sale .

Se intinde de la portiunea endocraniana , bazilara a osului occipital pana la baza coccigelui .

Art proceselor articulare : In regiunea cervicala si toracica sunt articulatii plane . In regiunea lombara sunt trohoide . Suprafetele sunt acoperite cu cartilaj hialin , iar ca mijloace de unire au o capsula fibroasa care in zona cervicala e mai laxa si mai subtire . In interior sunt tapetate cu un strat sinovial ( capsulele )

Unirea lamelor vertebrale : se realizeaza prin ligamente numite lig galbene . Sunt drepunghiulare , se intind de la procesul articular pana la baza procesului spinos si inchid partea posterioara a canalului rahidian .

Rolul lig galbene e multiplu : prin elasticitatea lor readuc coloana in pozitia normala , dupa o miscare oarecare . Impiedica miscarile bruste , exagerate , protejand astfel discurile . Mentin coloana in poztie verticala .

Unirea proceselor spinoase : se face prin 2 tipuri de ligamente :

Lig interspinoase

Lig supraspinos

Lig interspinoase : sunt in nr egal cu nr spatiilor interspinoase . Se intind in spatiul dintre 2 procese spinoase invecinate . Sunt mai putin dezvolatate cervical , sunt latite si de forma patrulater lombar .

Lig supraspinos : apare ca un cordon fibros , puternic , intins pe toata lungimea coloanei . El uneste varfurile proceselor spinoase . Maxima lui dezvoltare e in regiunea cervicala unde se mai numeste ligament nucal . La acest nivel se prezinta ca o formatiune triunghiulara dispusa sagital , separand muschii cefei . Prin baza sa se insera pe protuberanta occipitala externa , iar prin marginea anterioara se insera pe procesele spinoase ale vertebrelor cervicale .

Unirea proceselor trasverse : se realizeaza printr-o serie de formatiuni fibroase numite ligamente intertransversale . Sunt mai reduse in regiunea cervicala si toracica si foarte dezvoltate lombar .

Art vertebrelor false : includem : art lombo-sacrata ; art sacro-coccigiana ; art medio-coccigiana .

Art capului cu coloana vertebrala : primele 2 vertebre cervicale : atlasul si axisul sunt unite cu craniul printr-un aparat ligamentar complex extrem de puternic .

Articularea capului cu coloana se face prin 2 articulatii : una superioara intre atlas si occipital ; si alta inferioara intre atlas si axis .

Articulatia superioara a capului sau atlanto-occipitala : atlasul e unit cu occipitalul prin 2 art condiliene si prin 2 formatiuni numite membrane atlanto-occipitale . Cele 2 articulatii formeaza o unitate functionala .

Suprafetele articulare sunt reprez de : condilii occipitali si de cavitatile articulare ale atlasului .

Mijloacele de unire : sunt reprezentate de capsula articulara si de 2 membrane . Capsula articulara are forma de manson , .

mentine supratele articulare in contact , in partea superioara se insera la periferia condililor occipitali iar in partea inf pe marginile cavitatilor articulare ale atlasului .

Membrana atlanto-occipitala anterioara : inchide spatiul dintre arcul anterior al atlasului si occipitalul . Se insera in sus , pe partea anterioara a gaurii occipitale , iar in jos pe marginea superioara a arcului anterior al atlasului .

Imediat inaintea ei se gaseste lig vertebral long anterior .

Membrana atlanto ... : inchide spatiul dintre occipital si arcul anterior al atlasului . Se insera in sus pe marg superioara a arcului posterior al atlasului si are valoare de ligament , delimitand impreuna cu arcul atlasului de fiecare parte cate un orificiu de trecere pt artera vertebrala .

Art inf a capului : atlasul se art cu axisul prin 2 art atlanto-axoidiene laterale si o art atlanto-axoidiana mediana . Toate 3 constituie o unitate functionala .

Art atlanto-axoidiene laterale : sunt art plane . suprafetle art la nivelul atlasului , ele ocupa fata inf a maselor laterale pe axis , sunt reprezentate de fatetele articulare ale proceselor art superioare .

Suprafetele art sunt usor convexe , acoperite cu cartilaj hialin mai gros in partea centrala .

Mijloacele de unire : sunt capsula articulara si membranele atlanto-axoidiene . Capsula este laxa . Membranele atlanto-axoidiene sunt fibroconjunctive una fiind anterioara cealalta posterioara . Se intind de la marginea inf a arcurilor anterior respectiv posterior al atlasului , pana la fata anterioara respectiv posterioara a corpului axisului .

Art atlanto-axoidiana mediana : Este o art trohoida . Suprafetele articulare sunt reprez de un inel osteo-fibros atlanto-idian pe de o parte si de proeminenta verticala a axisului numita dinte sau odontoida pe de alta parte .

Inelul atlanto-idian : e compus din 2 portiuni : inainte de arcul anterior al atlasului care are pe fata sa posterioara o fateta articulara circulara si mediana ; inapoi inelul e format de o pandeleta fibroasa ca se intinde transversal intre cele 2 mase laterale ale atlasului si se numeste ligament transvers al atlasului .

Fata anterioara a acestui ligament , vine in raport cu dintele axisului . Fata posterioara e acoperita de membrana pectoria .

Aceasta membrana il separa de ligamentul vertebral longitudinal posterior .

Dintele axisului : prezinta o fateta articulara anterioara , pentru arcul anterior al atlasului si alta posterioara pentru ligamentul transvers .

Mijloacele de unire :

-Lig apical al dintelui

-Lig alare

-Membrana pectoria

Articulatiile membrului superior liber

Articulatia scapulo-humerala ( umarului ) : aceasta art uneste capul humeral si cavitatea glenoidala a scapulei , formand o art sfenoidala .

Suprafetle articulare de partea humerusului , capul humeral : acoperit de cartilaj hialin care se intinde pana la buza mediala a colului anatomic . Are grosime uniforma de circa 2mm .

De partea scapulei : suprafata art e reprez de cavitatea glenoida de forma ovala , limitata de o spranceana osoasa , glenoidala .

In centrul cavitatii se gaseste un tubercul glenoidal , cavitatea e acoperita de cartilaj hialin mai gros spre periferie .

Intre cele 2 suprafete exista o disproportie evidenta , cavitatea glenoidala reprezentand doar un sfert din suprafata capului humeral .

La periferia cavitatii glenoidale s-a dezvoltat un cadru fibro-cartilaginos care nu impiedica amplitudinea si varietatea miscarilor .

Acest cadru este un cordon fibro-cartilaginos pe sectiune prismatic triunghiular care prezinta 3 fete :

-O fata adera de periferia cavitatii glenoide

-O fata externa continua suprafata colului scapulei

-O fata interna in continuarea suprafetei glenoidala

Mijloacele de unire : reprezentate de capsula , o serie de ligamente si muschii peri-articulari .

Capsula articulara : are forma unui manson , e constituita din 2 straturi : unul extern fibros , altul intern sinovial . Stratul fibros se insera la periferia cavitatii glenoidale pe fata externa a cadrului glenoidal si pe colul scapulei ; iar marginea opusa se insera pe colul humerusului . In partea superioara capsula depaseste cadrul glenoidal si de aceea insertia lungi portiunii a bicepsului brahial este intraarticulara pe cand cea a lungii portiuni a tricepsului e extraarticulara .

Insertia humerala a capsulei : coboara pana la colul chirurgical . In portiunea superioara , capul fibros al capsulei .......

La nivelul santului intertubercular , stratul fibros trece ca o punte transformand santul in canal .

Capsula este laxa , putin rezistenta , favorizand miscari ample dar in acelasi timp fiind vulnerabila , la nivelul ei producandu-se frecvent luxatii .

Lig coraco-humeral : este cel mai imp lig al acestei articulatii . Se insera pe baza si pe marginea externa a procesului coracoid , iar cu celalalt capat pe tuberculul mare al humerusului si pe capsula articulara , trecand ca o punte peste santul intertubercular .

Ligamentel gleno-humerale sunt 3 fascicule fibroase care intaresc capsula ; ele ocupa partea antero-superioara a capsulei . Intre lig superior si cel mij exista un spatiu..........

Aceste ligamente se insera cu un capat pe capul glenoidal iar cu celalalt pe colul anatomic al humerusului .

Ele au rolul de a limita miscarile de extensie , rotatie interna si aductie .

Capsula are un rol minor in mentinerea raporturilor normale intre suprafete.

Cel mai important rol il joaca presiunea atm si muschii peri-articulari care sunt dispusi ca un col cu baza spre scapula si varful spre humerus . muschii subscapulari , supraspinos , rotund mic ,

Raporturile articulatie scapulo-humerale :

Conul musculo-tendinos format ; inainte de muschiul subscapular ; inapoi de muschiul subspinos , in sus ...... ; in jos de lunga portiune a muschiului triceps

Deasupra art : se alfa bolta acromio-coracoidiana , acoperita de muschiul deltoid .

Medial , art are raporturi , cu organele din cavitatea axilara

Art e strabatuta de tendonul lungii portiuni a muschiului biceps brahial .

Art cotului : la formarea art , participa 3 oase : humerus , ulna si radius .

La acest nivel se descriu 3 art :

-Art humero-ulnara

-Humero-radiala

-Radio-ulnara proximala

Toate aceste art au o sg capsula si o sg sinoviala . Functional , exista 2 art : una in raport cu miscarile se prono-supinatie si alta in raport cu miscarile de flexie-extensie .

Art radio-ulnara proximala : este o trohoida fiind in raport cu miscarile de rotatie .

Art humero-ulnara : care este o trohleartroza si humero-radiala care e o elipsoida sunt in raport cu miscarile de flexie-extensie .

Defapt de descriu in cadrul art cotului :

-Art humerusului , oasele antebratului

-Art dintre extremitatiile proximale ale radiusului si ulnei

Suprafetele art sunt reprezentate de :

-Pe partea humerusului , fata art a epifizei distale

-Pe partea oaselor antebratului , fetele art ale epifizelor proximale ale ulnei si radiusului .

Suprafata art humerala : este compusa din : trohlee , capit si santul intermedial .

Epifiza proximala a ulnei prezinta incizura trohleara , iar epifiza proximala a radiusului prezinta fosete capului radial .

Toate aceste suprafete sunt acoperite cu cartilaj hialin iar corespondenta intre suprafetle articulare se face astfel : incizura trohleara coresp astfel..........

Mijloacele de unire : sunt reprez de capsula articulara intarita de ligamente . Capsula articulara e constituita din 2 straturi :

-Extern fibros

-Intern sinovial

Stratul fibros : prezinta o insertie humerala si o insertie brahiala

Insertia humerala : se face de-a lungul unei linii care trece inainte deasupra fosei coronoide si deasupra fosei radiale , iar inapoi la marginea fosei olecraniene . Lateral si medial coboara pe partea inferioara a epicondillior care raman astfel liberi pentru insertiile musculare .

Varfurile olecranului si procesului coronoid raman in interiorul capsulei . Capsula e intarita de mai multe ligamente :

-Lig colateral ulnar : pleaca de la epicondilul medial si radiaza spre fata mediala a epifizei proximale a ulnei pe marginea incizurii trohleare . Este un lig puternic triunghiular si e format din 2 fascicule : un fascicul humero-coronoidian si unul humero-olecranian

Lig colateral radial : porneste de pe fata interna si inferioara a epicondilului lateral si da 2 fascicule divergente care trec inaintea si in spatele capului radial si se fixeaza la extremitatea coresp a incizurii radiale a ulnei . Ele sunt legate strans de fibrele lig inelar al radiusului .

Lig colaterale , ulnar si radial sunt extrem de rezistente . Ceea ce face ca uneori in cursul unor traumatisme prin intermediul lor sa se produca smulgeri ale epicondililor .

Raporturi : fata anterioara a art reprez planul profund al plicii cotului .

Fata posterioara face parte din regiunea olecraniana , cartilajele de conjugare ale extremitati inf a humerusului si cele superioare ale radiusului si ulnei se gasesc in raporturi imediate cu stratul intern sinovial .

ARTICULATII 2

Art artculare se realizeaza inte epifizele proximale si distale ale oaselor antebratului , sunt 2 art trohoide , iar intre ele exista o art de tip sindesmoza realizata intre diafizele celor 2 oase .

Tot acest complex realizeaza o unit functionala legata de miscarea de pronosupinatie . Art radioulnara sau radiocubitala proximala : este o art trohoida . Ca suprafete art de la nivelul ulnei , suprafata art e reprez de incizura radial care reprez segmentul de cilindru gol .

Radiusul prez ca suprafata art jumatatea mediala a cirucumferintei capului radial care reprez sementul plin .

Deci trohoida inseamna articulatie in balama . Art realizandu-se intre un cilindru plin care se invarteste intr-un cilindru gol .

In cazul nostrum cil plin e reprez de circumferinta radiusului iar cilindru gol e reprez de incizura radiala ulnei .

Ambele suprafete sunt acoperite de cartilaj hialin . Intre suprafete exista o mare disproportie .

Suprafata ulnara reprez a 4 a parte din circumferinta ulnara . De aceea suprafata ulnara e completata de lig inelar .

Mijloacele de unire :

Aceasta art face parte din regiunea anatomica cotului . Capsula sa fiind orientata . In partea laterala a cotului e intarita de lig colateral radial .

Lig inelar : reprez principalul mijloc de unire al oaselor , el pleaca de la extremitatea anterioara a incizurii radiale , inconjura capul radial si se insera pe partea posterioara a acestuia .

In cea mai mare parte el este acoperit de partea laterala a articulatiei de un aparat fibros numit ligament colateral radial al cotului .

In afara ligamentului inelar , radiusul e unit cu ulna prin ligamentul patrat care este o lama fibroasa patrulatera orizontala intre marginea inferioara a incizurii radiale si fata mediala a colului radial .

Lig patrat e tensionat in pronatie sau supinatie si e relaxat in pozitie intermediara .

Art radioulnara distala : este o trohoida . Ulna prezina 2 fatete articulare la nivelul capului :

-Una laterala reprez jumatate de cilindru

-Alta inferioara

Intre cele 2 fete formandu-se un unghi diedru

Sunt acoperite de cartilaj hialin .

Fatetele articulare ulnare patrund si se art cu o cavitate formata din incizura ulnara a radiusului completata de un fibrocartilaj triunghiular numit disc articular . Discul articular se fixeaza prin varf in scobitura dintre procesul stiloid si capul ulnei

Din marignea sa se insera pe marginea inferioara a incizurii ulnare a radiusului .

Discul articular : are raport prin fata superioara cu :

-Ulna

Si prin fata inferioara cu :

-Osul piramidal

Marginile anterioara si posterioara ale discului piramidal adera de capsula articulara .

Mijloacele de unire :

-Capsula articulara

-Discul articular

Capsula articulara : se insera in sus pe marginile superioare ale fatetelor articulare ale radiusului si ulnei , iar in jos de discul art .

Capsula e intarita de fibre care formeaza asa numitele ligamente radioulnare anterior si posterior .

Discul articular : joaca si el rol de ligament , jucand un rol triplu :

-Completeaza suprafetele articulare

-Mentine contactul intre suprafetele articulare

-Limiteaza miscarile de pronatie si supinatie

Membrana interosoasa : ocupa spatiul dintre cele 2 diafize ale oaselor antebratului . Se insera pe marginile interosoase ale acestor oase .

In jos coboara pana la articulatia radioulnara distala , in sus se termina la cativa cm sub tuberozitatea radial .

Spatiul ramas liber este ocupat de o alta formatiune fibroasa numita coarda oblica . Membrana interosoasa e strabatuta prin orificii dedicate de vasele care trec din partea anterioara in partea posterioara . Rolul membrane este acela de a transmite fortele de la extremitatea cubital voluminoasa proximal catre extremitatea voluminoasa distal radial . Din prezenta membranei interosoase distributia presiunilor si a fortelor este echilibrata pe unitatea de suprafata a ambelor oase .

Coarda oblica : este un fascicul fibros cu directie oblica si pleaca de la baza procesului coronoid al ulnei pana la fata anterioara a radiusului sub tuberozitatea radiala .

Articulatiile mainii : discutam despre art intre oasele care formeaza mana propiu-zisa ( oasele carpului si metacarpului )

Art mainii in acest context sunt :

-Art radiocarpiana

-Art intercarpiene

-Art carpometacarpiene

-Art intermetacarpiene

Din punct de vedere functional , exista o art proximala : art radiocarpiana si alta distala in care intra toate celelalte .

Art radiocarpiana : face parte din art elipsoidale . Uneste radiusul cu primul rand al carpului . Ulna nu ia parte la art cu carpul . Ea este separate de oasele carpului prin discul articular al art radioulnare distale .

Suprafetele articulare : sunt reprezentate la nivelul antebratului de o cavitate de receptie de forma ovalara , axul lung orientat transversal . Aceasta cavitate e constituita din :

-Fata inferioara a epifizei distale a radiusuli

-Fata articulara carpiana

-Fata distala a discului articular

Din partea carpului suprafata art e reprez de o proeminenta elipsoidala formata din oasele scafoid , semilunar , piramidal , solidarizate intre ele prin lig interosoase .

Fata art carpiana a radiusului : este impartita printr-o creasta antero-posterioara in 2 fatete articulare .

-O fateta lateral apt scafoid

-O fateta mediala care impreuna cu discul articular se art cu semilunarul .

Piramidalul se art numai cu discul articular .

Mijloacele de unire : capsula articulara

-Lig palmare

-Lig radio-carpian-dorsal

-Lig colaterale

Capsula art : are ca orice capsula 2 straturi : fibros la exterior , sinovial la interior . Stratul fibros are forma unui manson si se insera in sus la periferia suprafetelor art radiale si a discului articular . Iar in jos la periferia suprafetei art carpiene , la limita cartilajului articular al oaselor carpiene .

Lig palmare : au forma literei V fiind constituite din 2 fascicule si anume : lig radiocarpian si ulnocarpian . Lig radiocarpian se insera in partea superioara , pe marg anterioara a suprafetei art radiale si a procesului stiloid radial .

Partea inferioara se insera pe oasele semilunar , piramidal si osul capitat .

Lig ulnocarpian : pleaca de la marginea anterioara a discului articular si a fosetei care se afla intre cap si procesul stiloid al ulnei . Se insera pe oasele carpiene : semilunar , piramidal si osul capitat .

Lig radiocarpiandorsal : Este un ligament mai slab , mai lax decat lig palmare . In partea superioara se insera pe marginea posterioara a fetei articulare radiale , iar in partea inferioara , pe fata posterioara a osului piramidal .

Lig colateral radial : se insera pe vf procesului stiloid la radiusului si cu celalalt pe scaphoid . Lig colateral ulnar , pleaca de la procesul stiloid al ulnei si se insera pe oasele piramial si pisiform .

Articulatiile membrului inferior :

-Articulatiile centurii membrului inferior : centura pelvina : e formata din cele 2 oase coxale impreuna cu osul sacru .

In partea anterioara din articularea celor 2 oase coxale ia nastere simfiza pubiana .

In partea posterioara median , interpunerea osului sacru intre cele 2 coxale , conduce la formarea articulatiilor sacroiliace .

Ligamentele iliolombare : fixeaza oasele coxale de coloana lombara ligamentele scaroischiace le solidarizeza de partile laterale ale sacruluisi partial de coccige .

Astfel ia nastere o unitate functionala osteofibroasa completata de prezenta membranei obturatorii care inchide gaura obturata a coxalului .

Art sacroiliaca : suprafetele art sunt reprez de suprafetele art coxal si fetele art ale osului scaru .

Sunt acoperite cu un strat de cartilaj hialin care la randul lui o acoperit de o lama fibrocartilaginoasa , mai groasa pe sacru decat pe coxal .

Cele 2 suprafete articulare se angreneaza datorita pozitiei sacrului , care are o baza voluminoasa si care are o parte dorasa mai lata decat cea ventrala , facand imposibila patrunderea osului din inapoi inainte in bazin .

Datorita aceste config , sacrul preia si transmite greutatea partii superioare a corpului spre bazin si apoi spre membrele inferioare .

Mijloacele de unire :

-Capsula articulare : formata ca un manson , pleaca de la periferia suprafetelor articulare , de la coxale catre sacru . Este scurta dorsal si este inlocuita de ligamentele sacroiliace interosoase .

Lig sacroiliace ventrale : sunt subtiri , se intend de la aripioara sacrului si fata pelvina a sacrului , mergand in afara lateral , la nivelul celor 2 gauri sacrate si continuate lateral pana la osul coxal . Se fixeaza aproape de linia menumita .

Lig sacroiliace coxale : sunt oblice , unesc spina iliaca postero-superioara cu creasta sacrata laterala , fibrele inferioare sunt lungi si se amesteca cu fibrele superioare ale ligamentului sacrotuberal .

Fibrele superioare ale lig sunt scurte aproape orizontale .

Ligamentul sacroiliac interosos : e cel mai important mijlod de unire intre cele 2 oase . Este foarte puternic , este acoperita de lig sacroiliace dorsale , e format din fibre scurte intre cele 2 tuberozitati : iliaca si sacrata .

Lig iliolombar : este un lig puternic , aflat in spatiul unghiular care separa coloana lombara de creasta iliaca . Se insera pe procesele transverse ale vertebrelor a 4 a si a 5 a lombara de unde pleaca spre creasta iliaca si fosa iliaca desupra fetei auriculare .

Acest ligament e format din fibre transversale si oblice .

Raporturile articulatiei sacroiliace :

-Anterior : vasele iliace interne si externe ; muschiul ilio-psoas ; muschiul piramidal

-Posterior : muschii extenzorii ai coloanei vertebrale

-Superior : patratul lombelor

-Inferior : marea incizura ischiatica prin care trece manunchiul vasculo-nervos fesier superior .

Simfiza pubiana : rezulta din unirea celor 2 oase coxale in parte anterioara pe linia mediana , este o simfiza .

Suprafetele articulare : Din parte fiecarui os

Fatetele

Mijloacele de unire : sunt reprez de un disc fibrocartilaginos numit inter-pubian si 2 ligamente periferice .

Discul interpubian : e un fibro-cartilaj format dintr-o zona periferica mai densa si mai rezistenta si o zona centrala mai moale , dezvoltand uneori o cavitate interioara .

In conditiile in care aceasta cavitate creste in dimensiuni art devine plana .

Ligamentele periferice : adera de suprafata pericondrului si sunt in numar de 2 :

-Lig pubian superior

-Lig pubian arcuat

Ligamentul pubian superior : este format dintr-un fascicul fibros , transversal dezvolatat intre linia alba si simfiza. Se intinde de la tuberculul pubian de o parte si de alta .

Ligamentul pubian arcuat : are aspect de lamela semilunara cu concavitatea in jos si inapoi situate imediat sub simfiza . Este extrem de rezistent . Prin marginea sa superioara adera la discul interpubian , iar prin marginile laterale adera la ramurile interdescendete pubiene .

Aceasta arcada pubiana formata de ligamentul pubian arcuat este importanta datorita rolului pe care-l joaca in timpul nasterii .

Este atat de puternic incat uneori in unele traumatisme poate strivi uretra .

Raporturile simfizei pubiene :

-Inainte cu corpii carvernosi

-Dupa sex ai penisului sau clitorisului

-Inapoi cu vezica de care este separate prin spatiu prevezical

-In sus cu muschii abdominali

In jos lig arcuat se continua cu fascia perineala mijlocie care e strabatuta de uretra

Lig sacroischatice :

-Lig sacrotuberal : are forma unei lame triunghiulare cu baza pe sacru si varful pe tuberozitatea ischiatica .

Insertiile superioare sunt pe cele 2 spine iliace superioare si pe partea posterioara a suprafetei gluteale a osului coxal . In plus se insera pe marg laterale alea sacrului si ale coccigelui si de la aceste pct fibrele converg in joss i se fixeaza pe partea postero-mediala a tuberoziatii ischiatice .

O mica parte din fibre merg de-a lungul ramurii inferioare a ischionului formand o plica cu concavitate superioara , numita plica falciforma pe care se insera fascia muschiului obturator intern .

Lig sacrospinos : se alfa anterior , are forma unei lame triunghiulare , se insera prin baza pe marg laterale ale sacrului si coccigelui iar prin varf prin spina ischiatica .

Aceste ligamente completeaza peretele lateral al pelvisului osos catre marg posterioara a osului coxal si marginea laterala a sacrului .

Intre cele 2 se formeaza un orificiu mare inchis prin marele ligament sacrotuberal . Acest orificiu e impartit in 2 orificii secundare prin ligamentul sacrospinos si are un orificiu superior in raport cu marea scobitura ischiatica si un orificiu inferior in raport cu mica scobitura ischiatica .

Prin aceste orificii putand trece diverse procese patologice din bazin in fesa sau se pot produce hernii .

Orificiul ischiatic mare : e delimitat medial de lig sacrotuberal , superolateral de mare incizura ischiatica , inferior de ligamentul supraspinos .

Prin acest orificiu trec muschiul piliform

-Manunschiu vasculo-nervos fesier superior

-Marele nerv sciatic

-Nervul feurocutanat superior

-Vasele ischiatice

-Manunchiu vasculornervos rusinos intern

Orificiul intern mic : se afla inferior , e delimitat de lig sacrotuberal , superior de lig sacrospinos , lateral de mica incizura ischiatica .

Prin acest orifice trec :

-Muschiu obturator intern

-Manunchiul vasculonervos intern care iese prin orificul mare , ocoleste spina ischiatica si intra in fosa ischiorectala a perineului .

CURS 8

Memebrana obturatoare este o formatiune fibroasa care inchide gaura obturatorie , in dreptul canalului obturator ramanand un spatiu , pe fata externa a memebranei exista o zona fibroasa densificata numita lig subpbian .

Canalul obturator e un canal osteofibros delimitat intre santul obturator , membrana obuturatoare si lig subpubian .

Prin acest canal trec nervul , artera si vena obturatoare .

Art membrului inf liber :

-Art soldului = este o art sfenoida cu 3 axe de miscare , configurata pt static si locomotie .

Suprafetele art sunt :

-O parte din capul femural care prez o depresiune fosta capului si acetabulul , care prez o foseta art cu suprafata art semilunara si o foseta patrulatera .

-Labrul sau cadrul acetabular , este o formatiune fibrocartilaginoasa care inconjura ca un inel marginea acetabulului in scopul de a mari suprafata art de contact . Astfel marit acetabulul cuprinde circa 2 marimi din capul femural. Ca si la umar pe sectiune labrul are forma triunghiulara prezentand 3 fete :

-Baza se insera pe spranceana cotilodiana sau acetabulara

-Fata externa laterala este in raport cu capsula articulara , iar fata interna vine in contact cu capul femural . Are rol contentie = contentia capului femural in cavitatea de receptie .

In dreptul incizurii acetabulului , labrul formeaza o punte care delimiteaza un orificiu , aceasta zona din labru numindu-se lig transvers al acetabulului .

Mijloace de unire :

-Capsula intarita de lig . Unul din lig este intraarticular respectiv lig capului femural .

Relatia dintre suprafetele art e mentinuta si prin participarea labrului , muschii periarticulari si prin presiunea atm.

-Capsula art are forma conoida cu baza mare inserata pe coxal si baza mica pe femur . Insertia pe coxal se face pe marg externa a labrului acetabular si la periferia sprancenei acetabulare , iar nivelul colului femural se face inainte , pe linia intertrohanteriana , inapoi pe fata posterioara a colului la unirea treimii laterale cu 2 treimi mediale ale colului , in sus si in jos pe linile de unire dintre insertiile anterioare si posterioare .

Capsula e foarte rezistenta fiind formata din 2 feluri de fibre :

-Longitudinale superficiale

-Circulare profunde

Fasciculele superficiale se grupeaza formand fascicule de intarire ale capsulei iar cele profunde se condeseaza intru-un fascilcul circular numit zona orbiculara .

Ligamentele articulare = sunt in nr de 3 si reprez densificari ale capsulei .

Ligamentul iliofemural e cel mai puternic lig al art , se afla pe fata anterioara , avand forma de evantai . Porneste de la spina iliaca antero-inf si de pe linia intertrohanteriana . In grosimea sa se disting 2 fascicule :

-Lateral oblic ( ilio pretrohanterian )

-Medial ( ilio-pretrohantinian )

Intre fascicule capsula e relative subtire .

Lig iliofemural limiteaza miscarile de extensie , rotatie externa si adductie .

In ortostatism , cu coapsa extinsa cele 2 fascicule apasa colul femural , mentinand capul femural in acetabul .

Functionalitatea acestui lig e esentiala pt ortostatism , de aceea se mai num lig pozitiei in picioare .

Ligamentul pubo-femural = se afla tot pe fata ant , porneste de la eminenta ilio-pubiana , creasta pertineala si ramura superioara a pubelui si se termina pe femur inaintea trohanterului mic .

Limiteaza miscarile de abductie si rotatie externa .

Ligamentul ischio-femural = se afla pe fata posterioara a art , se insera pe ischion , inapoia si dedesubtul acetabulului . E orientat in sus si in afara spre femur . O parte din fibrele sale se continua cu zona orbiculara , formand fasciculul ischio-zonular .

Alte fibre se fixeaza la baza trohanterului mare = fasciculul ischio-supra-cervical .

Lig ischio-femural limiteaza rotatia interna si adductia .

Zona orbiculara = ocupa fata profunda a capsulei , are 2 cat de fibre , unele cu insertie osoasa altele proprii .

Lig capului femural = este intra-articular , se prez ca o lama fibroasa triunghiulara cu vf pe foseta capului . I se atribuie 3 functii :

-Contine vase nutritive pt capul femural in perioada de osteogeneza fiind inconjurat de sinoviala . Ii mareste acesteia suprafata de secretie , iar prin miscarile sale , contribuie la dispresia lichidului sinovial pe suprafetele art .

Genunchiul = este cea mai mare art a corpului uman . Este mai putin acoperit si deci mai putin protejat de structurile moi , fiind expus la factori exterior .

Este extreme de solictiat in statica si locomotie ceea ce ii accelereaza uzura .

In plus are implicatii complexe in f multe domenii de patologie . In general , genunchiul e o art condiliana .

Suprafetele articulare : tin de epifiza inf a femurului , epifiza superioara a tibiei si patela .

Fibula nu ia parte la alcatuirea articulatiei .

Se constata ca suprafata art a epifizei inf a femurului reprezentata prin cei 2 condili este recurbata inapoi , partea cea mai mare aflandu-se in spatele axului osului . Fiecare condil , este orientat oblic , axul de rotatie al sau fiind oblic de sus in jos si din spatiul intercondilian catre suprafata cutanata .

Condilul medial este mai proeminent decat cel lateral si mai coborat .

Pe sectiune sagitala , raza de curbura a celor 2 condili descreste din inainte , inapoi . De aceea suprafata art are aspect de spirala . Condilul medial e mai ingust si mai lung .

Cei doi condili converg inapoi catre inainte , astfel ca diametrul transversal e mai mare posterior decat anterior .

Epifiza superioara a tibiei = prezinta fata superioara articulare cu 2 fose art numite cavitati glenoide separate prin eminenta intercondiliana numita si spina tibiei .

Cartilajul articular e mai subtire in partea periferica a foselor art . E elastic si are rol de amortizor .

Corespondenta intre suprafetele art se face astfel :

-Fata patelara a femurului coresp fetei posterioare a patelei

-Fetele art a condililor coresp foselor art ale platoului tibiei .

-Eminenta intercondiliana continua creasta patelei

Pentru atenuarea incongruentei dintre suprafetele articulare , au luat nastere fibrocartilaje semilunare ( menisc ) iar lig si muschii peri-articulari contribuie la solidarizarea articulatiei .

Meniscurile intra-articulare sunt 2 fibro-cartilaje dezvolatate la periferia fosetelor articulare tibiale , avand ca rol realizarea unei mai bune congruente intre suprafetele articulare .

Pe sectiune verticala fiecare menisc are 2 fete : una superioara concava care coresp condilului femural , alta inferioara plana care coresp fosei art coresp a tibiei . Prezinta o baza ( circum laterala ) si o creasta ( circum mediala ) . Prez 2 extremitati numite coarne unul anterior si unul posterior .

Meniscurile adera pe platoul tibiei si se insera exclusive prin coarne . Ele sunt mobile pe platoul tibial , in timpul miscarilor .

Meniscul lateral are forma unui cerc , aproape complet , inserandu-se prin coarnele anterior si posterior la nivelul eminentei intercondiliene .

Meniscul medial are forma literei C cu intrerupere medial mult mai mare .

Inseritile sunt mai indepartate , conul anterior pe marg anterioara a platoului tibial , conul posterior in zona intercondiliana posterioara .

Meniscurile sunt unite in partea anterioara prin lig transvers al genunchiului care este o bandeleta fibroasa transversala

Mij de unire :

-Capsula si lig = capsula se prez ca un mason , care uneste cele 3 oase : femurul tibia si patella .

Anterior e perforata de rotula si se insera pe marg acestuia .

Pe femur pleaca de la nivelul superior fetei patelare , merge pe laturile condililor pana sub eticondili .

Coboara in fosa intercondiliana , continandu-se cu lig incrucisate care reprez deci portiunea profunda intercondiliana a capsule .

Pe tibie se insera pe conturul condililor tibiali , incepand din zona anterioara pana in aria intercondiliana posterioara unde se continua cu lig incrucisate .

Nu cuprinde articulatie tibio-fibulara .

Stratul fibros al capsulei prez 2 orificii mari unul anterior patelar si altul posterior care coresp scobiturii intercondiliene unde capsula se continua cu lig incrucisate . Ea adera de baza meniscurilor fiind astfel impartita in 2 portiuni :

-Supra-meniscala

-Sub-meniscala

E constituita din fibre longitudinale mai evident marginal , fibre transversale si oblice . Se ingroasa posterior . La acest nivel e intarita de 2 calote fibroase mulate pe condilii femurali .

Lig patelar = este formatiune fibroasa puternica , lunga de 5-6 cm lata de 2-3 cm , aflata inaintea articulatiei . Are forma triunghiulara cu baza pe vf patelei si vf pe partea inf a tuberozitatii tibiei , care e considerat tendon terminal al muschiului cvadriceps , patela poate fi considerata os sesamoid .

Lig patelar are 2 fete si 2 margini . Fata ant coresp fasciei femurale , fata posterioara coresp corpului adipos infra-patelar si mai jos bursei infra-patelare profunde . Marg lig vin in raport cu formatiunile de intarire ale capsulei .

Lig posterioare = pe partea posterioara se gasete un plan fibros care se intinde ca o punte peste scobitura inter-condiliana , fiind formata din 3 parti : una la mijloc si 2 laterale . Partile laterale sunt calotele fibroase , in afara lor exista lig popliteu oblic si arcuat .

Lig popliteu oblic e o expansiune mai lata care coresp condilului lateral . El porneste din tendonul muschiului semi-membranos . Se indreapta in sus si in afara si se termina in calota condilului lateral .

Lig popliteu arcuat prezina f multe variante anatomice , fiind de obicei o bandeleta fibroasa cu concavitate superioara intins intre condiulul lateral si fosa intercondiliana si trece pe sub lig popliteu oblic. Are o marg sup concave , iar de pe marg inf pleaca o banda fibroasa numita retinaculul ligamentului arcuat care se insera pe capul fibulei .

Lig colaterale =

-Lig colateral tibial

-Lig colateral fibular

Lig colateral fibular = se insera superior pe epicondilul lat al condilului iar inf pe partea anterolaterala a capului fibulei . In extensia genunchiului e tensiont iar in flexie relaxat . Nu adera la capsula , prin fata sa profunda vine in raport cu tendonul muschiului popliteu si artera articulara superoexterna . Prin fata superfic vine in rap cu fascia femurala .

() Acest lig e o formatiune mai fibrosa in mai mare parte confundandu-se cu capsula . Se insera sup pe epicondil iar inf pe fata mediala a tibiei .

Are 3 tipuri de fibre : vertical ant de la femur la tibie , oblice descendente care pleaca de la femur si se insera pe meniscul medial si oblice ascendente de la tibie si de la meniscul medial .

Pe fata profunda vine in raport cu meniscul art , cu tendonul orizontal al muschiului semi-membranos si cu artera articular infero-interna .

Fata superficiala vine in raport cu fascia femurala si cu tendoanele formatiunii aponegrotice numit laba de gasca .

Lig lateral fibular si tibial asigura stabilitatea articulara in extensia genunchiului .

Lig incrucisate sunt 2 : posterior se afla in fosa inter-condiliana . Se insera pe o parte pe fetele inter-condiliene ale femurului , iar pe de alta parte pe aripile inter-condiliene ale tibiei , fiind in afara membranei sinoviale sunt defapt extra-articulare .

Lig incrucisat anterior = se insera prin capul inferior , pe aria inter-condiliana anterioara a tibiei iar prin capul superior pe fata inter-condiliana a condilului lateral respectiv pe fata posterioara . Are o directie oblica in sus , inapoi si in afara .

Lig incrucisat posterior = pleaca de pe aria inte-condiliana posterioara a tibiei in spatele insertiei meniscurilor , se indreapta in sus , inainte si inauntru si se fixeaza pe condilul medial pe fata inter-condiliana , partea ei anterioara .

Anterior si posterior de acest ligament incrucisat posterior exista cate un fascicul denumit lig menisco-femural respective anterior , posterior .

Ambele lig se desprind de pe colul posterior al meniscului lateral , merg cu ligamentul posterior cu care in final se unesc .

Raporturile lig incrucisate :

-Ele prez o dubla incrucisare = una antero-posterioara si alta frontala .

Lig anterior este ant prin insertia tibiala si extern prin insertia femurala .

Lig posterior e posterior prin insertia tibiala si intern prin inserita femurala .

Lig incrucisate se ating prin marg axiale , iar marg laterale dau insertie capsule .

Formatiunile de intarire ale capsule = formatiune apro-nevrotice . In partea ant capsula art e intarita de 3 formatiuni apro-nevrotice care dinainte-inapoi sunt :

-Fascia genunchiului

-Expansiunea cvadricipitala cu retinaculele patelei

-Aripioarele patelei

Articulatiile tibio-fibulare = cele 2 oase ale gambei sunt unite prin epifizele lor , cele superioare print-o articulatie sinoviala , cele inf printr-o sindesmoza .

Intre diafizele celor 2 oase se gaseste un spatiu ocupat de membrana inter-osoasa crurala .

Art tibio-fibulara ca suprafete art , la nivelul tibiei exista o fateta rotunjita plana pe partea superioara a condilului lateral .

Fibula prez pe epifiza ei superioara o suprafata similara .

Suprafetele fiind aproape plane formeaza o art plana .

Mij de unire : o capsula si 2 lig /

-Capsula se insera pe marg suprafetelor art . Lig care intaresc capsula sunt : lig ant si lig posterior al capului fibulei .

Lig ant al capului e foarte rezistent , are o directie aproape orizontala fiind intins , de la condilul lateral al tibiei la partea ant a capului fibulei .

Lig posterior al capului fibulei e mai putin rezistent decat primul , e oblic , din partea posterioara a capului fibulei spre partea posterioara a condilului lateral al tibiei . Este acoperit de tendonul muschiului popliteu .

Sindesmoza tibio-fibulara = suprafetele art : pe tibie , incizura fibulara . o fateta triunghiulara usor concave . Pe fibula pe fata mediala a maleolei lateral o fateta plana sau usor concave .

Suprafetele sunt acopertie de cartilaj dar cel mai adesea de un strat fin de periost . Vin in contact prin marginile lor , lasand un spatiu ocupat de ligamente

Mij de unire :

-Lig tibio-fibular anterior

-Lig tibio-fibular posterior

-Lig inter-osos

Lig tibio-fibular anterior are aspectul unei paglici fiind patrulater , oblic , intre matg ant a fetei tibile si marg coresp a maleolei fibulare .

Lig tibio-fibular posterior se insera pe marg posterioara

Lig inter-osos = se continua in sus cu memebrana inter=osoasa crurala . E format din fascicule puternice care trec intre fetle invecinate ale tibiei si fibulei . Este considera principala legatura intre extremitatile inferioare ale oaselor . Uneori portiunile distale ale suprafetelor art de pe tibie si fibula sunt acoperite de cartilaj si marginesc intre ele o fisura prin care se comunica cu art talo-crurala