Romania Apicola 1994 Nr.5 Mai

8/13/2019 Romania Apicola 1994 Nr.5 Mai

1/31


2/31

Revista lunar de infermare tehnic6 qtiintlfich,schimb de experientil qi opinii editat5 deAsociatia Cresciltorilor de Albine din Romania

Presedlnta - Eugen MARZA~

~ n u t XXVlll a Nr 5 ma; a 1994U PR I N S

1 Elisei TAR'J'A : $tirea despr e inviere2 Ion POPESCU : Luna mai poate da cu genero-zitate apicultor ilor satisfactie profesionlh $i

profit maxim6 Ilie CORNOIU, Iuliu IRIMIE$ : Preghtirea ide ~l as ar ea amili ilor de albine la ~a s t or al8 Eugen ZORICI : A sosit primavara9 Marin POPESCU : Uscarea salcElmului in jude-tul Dolj,I * * : Cum s e poatc preveni roitul natural

12 * * : Calendarul apicultorului pe luna iunie13 Aurel POPESCU : Succesiunea anotimpurilor $idinamica sezonier5 a albinelor, repere pentrupracticarea unei apiculturi pe baze ecologice (1)16 Traian PA$CU : Vatra de stupins36 Ioan CIUTA : Epilog la studiu l istoriel api-culturii din Moldova Evului Mediu.,., I t .-., . Pe ntl u ca produsele stupinei dumn ea-voastril s5 fie v2ndute repede $i bine2 1 Ilie CORNOIU : Pregiitirea familiilor de albinepeiltru polenizareti Traian VOLCINSCHI : fntrebari $i r5spunsuri. ~ -.,., Yves DONADIEU: Un mdicnment naturalesential : PROPOLISUL (11)

J m n FEDON : Introducerea matcilor $i accep-tares lor' * . La di sp oz it i~ dum lcniroastrh: FIRMACIBA-GEIGY, . * * : Scoala de vara de APITERAPIE din ca-, drul UNIVERSITATII MAR11 NEGRE

-=?--?EZz? ---- A ---- ---- -C I p e r t a I : Luna mai - una florilor(Diacolor : Constantin DINA)-- . _ - _ _ .- L

C p e r t a 1V : BANCA AGRICOLA - un pr'ietena1 tuturor apicultorilor(?.Incheta. Arh Florln STEFUREAC)-- - - - _-_---v -..

COLEGIUL LIE REDACTIEIng. AUREL MALAIU( Pr e~ed i n t ede onoare), ing.ELISE1 TARTA (Redactor$ef Pre jed nte Executiv),PETRE MIH-41 BACANU,MIHAI B E $ L I ~ (RepublicsMoldova), SORIN BODO-I.EA (Redactor de rubrich) .NICOLAE V. ILIQIU, ingION kI1LOIU (Secretar gene-ral de redact ie), VICTORNEAGU, COSTACHE PAIU.XIHAELA SERBAN. ine.

STEF N SAVULESCU, in;.TRA1'-IN VOLCINSCHI (Re-dactor ~ e f djunct), ing. EUC;EN ZORiCI (Redactor sefadjunct).

REDACT A SI ADMINIS- 1 qStr. Tomns Masarylc nr. 17.Bucuregti, sector 2, Cod70231; Te : 611.47.50 Fax

613.80.34 Telex 11205 apirom- r ; Cont vir. 459601102B.A.S.A. Sucursala Munici-piului Bucure~ti.

PERSPECTIVAMETEOROLOGICAIUNIE va f i o lun3, lnstabila, cuun regim termlc medlu sltuatsub norma. Cele ma1 rldlcate va-lor1 vor ati nge 30-32C In sud.Temper aturlle cele ma1 coboratese vor apropla de 0C Ploile cucaracter dc avers& fnsotlte dedesc5rcarl electrice, vor puteaDrOdUCc pe nlocurl, in sud. de-p5vlrea valorilor normale . Numa-ru zllelor cu ploaie va fi c upr fnsIntre 9 pe Litoral $1 18 zlle Inzonele din nordul tarll.I ULE va ti ma1 caldd decatn mod obignuit In sud-cstultarii. Se vor fnr egk tra varfatlltermice impor tante Intre ceama1 coboreta temperaturR ml-nim& ce va scddea su b C Indepresluni gl cea mai ridicatatemperatura s e va situa ln jur de3:C in s ud ul tarif. Cantitattle depre~ pitn;ji vor fl deficitare Paiocuri in evd 1 est, lar In restvor 1 norma e.ACCUST Precventa relatlv rldt-cats a zilelor cu ploate, fn spe-cial pentru loralltA\ile din vestulst r.orilul tari t. va deterrninn llml-tsrea vdrfurllor be ternpcraturAd-:I in ansnm blu lu na va tindespre un r::irn mc?diu si tuat dea-sup ra va'orilor norrnale Crl,,nlai conslstente plot se vor sern-nala in Cr $ana, h'lararnure$ 3i?.'loldo.::+. (Carr e:'u POP). .-


3/31

SECOLUL XXI VA FI RELlGlOS SAU NU VA FI DELOCAndr6 Malraux

SrI IREA D E SP R E ~ N V I E R El l i s e i .I arp

A doua zi dupa sabat, cand se lumina deziua intdi a saptamdnii, Duminica dis-de-dimi-neap, lisus Hristos a Tnviat (Matei 28,l-6). Nuexista martori direcli ai momentului respectiv,astfel incdt modul in care s-a produs invierearc3mane o taina. Dar aceasta nu inseamna cainvierea nu este un fapt real.Moartea si inmormdntarea lui lisus au fostconstatate atat de autoritajile religioase cat side cele romane. Cdt priveste insa invierea luilisus nu exista o constatare ca aceea a moqii,facuta de centurionul roman. Pentru evrei,moartea nu este sfarsitul fiinlei, dar drepjii vorinvia numai la sfdrsitul timpurilor. Romanii,pentru care trupul era o inchisoare, nucredeau n inviere. Nici saducheii.Primul argument, in tradi ia despre inviere,este mormdntul gol, constatat de femeile carevenisera sa-l unga trupul cu miresme, in ziuaintdi a saptamdnii, pe cand rasarea soarele(Matei 28,6; loan 20,4-12). in timpul vizitei lorla mormdnt, dimineap, un inger anunlainvierea: "Cautali pe lisus Nazarineanul Celrastignit? A inviat Nu este aici lata locul undeL-au pus" (Marcu 16,6). "Dumnezeu L-a inviatdezlegdnd durerile moqii, intrucat nu era cuputinla ca El sa fie linut de ea" (Fapte 2,24).Pavel, vorbind evreilor din Antiohia despreinvierea din moqi, citeaza Psalmul 16,lO: "Nuvei lasa pe Sfdntul Tau sa vada stricaciune"(Fapte 13,35). Petru folosise acelas argumentadresandu-se evreilor venili la lerusalim in ziuaCincizecimii: "Nu vei lasa sufletul meu in iad,nici nu vei da pe cel sfdnt al Tau sa vadastricaciune" (Fapte 2,27). Prin urmare,"ridicarea pacatelor" prin sacrificiul umanitaliiSale, prin rastignire si moarte este numai oetapa in calea lui lisus spre Dumnezeu-Tatal.Lupta cu moartea pe Crucea Golgotei n-a fosto infrangere, ci o biruin a. Poporul trebuia savada aceasta biruinja, ca sa se identifice cu Elnu numai in suferinla, ci si in putere si slava.

In afara de dovada Scripturii ("Caci nca nustiau Scriptura, ca lisus trebuia sa invieze dinmoqin-loan20,9), cea mai importanta proba ainvierii Sale este aceea a manifestarilordirecte, personale, a intdlnirilor obiective cuapostolii Sai, chiar in ziua invierii si, apoi, intrePasti si inal are. Marturia celor ce L-au v&utinviat are o importanla capitala. Pavel, inscrisoarea din anul 5 catre crestinii dinCorint, aminteste de invierea lui lisus, desigur,pe baza a ceea ce el aflase in Antiohia in anii41 -42: "Caci v- am dat, Cntai de toate, ceea cesi eu am primit, ca Hristos a murit pentrupacatele noastre, dupa Scripturi; si ci3 a fostingropat si ca a inviat a treia zi, dupa Scripturi;si ca S-a aratat lui Chifa, apoi celordoisprezece; in urma S-a aratat deodata lapeste cinci sute de frali, dintre care cei maimul i traiesc pana ast&i, iar unii au si adormit;dupa aceea S-a aratat lui lacov, apoi tu'turorapostolilor, iar la urma tuturor, ca unul nascutinainte de vreme, mi S-a aratat Si mie"(lCor. 15, 3-8).Luca noteaza (Fapte 1,3) ca lisus S-ainfalisat pe Sine "viu", in mod obiectiv, dupaPatima Sa. El a venit si S-a aratat, chiar datausile erau incuiate. Nimeni n-a verificatcorporalitatea lui lisus cu exceplia lui Toma(loan 20,24-28), pe care iisus I-a invitat saconstate semnele rastignirii trupului SBu. Elline sa-l fie recunoscuta existenla ca lisusinvlat sa confirme realitatea invierii Sale infa a apostolilor si ucenicilor: "Vedeli mainileMele si picioarele Mele, ca Eu insumi sunt:pipaiii-Ma si vedeli, ca duhul nu are carne sioase, precum Ma vedeli pe Mine caamn.(Luca24,39).Apostolii devin, in acest fel, "martorii"direqi ai invierii: "Dumn8zeu a inviat pe Acestlisus, Caruia noi t li suntem martori" (Fapte2,32), Insusi apostolul Pavel L-a v&ut pe

W m m n pag 7


4/31

LUNA MA1 l3OATE DA CU GENEROZITATEA P I C U L T O R I L O I ~ATISFACTIE PROFESIONALA 1PRO ~T A X I M DACA SE QINCRONIZEAZA TREIELEMENTE DE BAZA

C;~pucitate;~rofesionalii si o~-ganiz:~torid1)rzvoltarea op tin ~ii Samiliilor de albine i men inere:l lor fn sta re activiiVi~lori f icare:~ntegrulB ;I exploziei Ilorale ce se produce in luna n ~ a iu namero:lselepl:lnte entolnofile cu a bu l~de nta or de nect;lr ~i polen

Ion I'OI'ESCUSluclent in anu l ill Il l- lc a al I:aculta ii dc 'l'chnologia s 1:conomia Apiculluriidin caclr.ul /\cadcmici IJniversitarc A'l'l IIINA131JMCa in orice activitate cie produc ie si m i cu abunden\a de polen la pomii fructiferisociala si in apicultuira acliunea omului, cu si nectar la salcam*', iunie in care sepregatirea profesionala si ~n tere su l urmarit realizeaza culesuri la zmeur, faneap, tei*' sieste preponderenta. iulie c u nectarul de floarea-soarelui*'. RestulApicultorii cun osc bine ca via a si culesurilor sunt sporadice si accesibile unuiactivitatea albinelor este strans legata de via a numar redus de stupi.si evolu ia plantelor nectaro-po lenifere si in Date fiind perioadele restrtinse la culesurilespecial de inflorirea acestora. in decurs de de produc ie dar cu efecte econornice deo -rnilenii intre albine si plante s -a creat o stransa sebit de .importan te se irnpune ca fiecareinterdependen a, albinele asigurandu-si apicultor sa cunoasca bine biologia farniliei deaproape i n intregirne hrana de baza ener- albine, condi iile si parame trii de dezvoltaregetica si proteica din nectaru l si polenu l florilor pentru produc ie, p rodusele stupului si capa-

iar plantele entorno file is i asigula fructificarea citatea de cules a albinelor, principalele plantesi perpetuarea speciilor in special prin pole- nectaro-polenifere, perioadele de inflorire sinizarea facuta de albine. zonele de arnplasare a acestora. CunoasternMul i specialisti din agr icultura , hor ti- c.3 infloritul plantelor este influ- en at decultura, legurn icultura si silvicultura cun osc condi iile pedoclirnatice si cB aceeasi specieefectul economic al polenizarli saturate facuta i n funclie de altitudine si microclirnat are datede albine la plantele cultiva:e si livezile de diferite de inflorire putand asigura albinelor unporni fructiferi la care produc ia de sernin e, cules esalonat pe o perioiada mai indelun-legume si fructe creste cu 35-250%, pentru gata, dar pentru aceasta se impune orga -care cei interesa i conlucreaza cu apicultorii nizarea si practicarea stuparitului pastoral.ocrotind i n cornun albinele si plantele. Este de In luna rnai a acestui an, caracterizat printr-osub liniat ca datorita albineior, urrnare a iarna blanda si prirnavara timpurie, cu condi iipolenizarii, pe IAnga creste~ilecan titative de deosebit de bune atat de iernare cat si derecolte se inreg istreaza si impor tante sporuri dezokare a familiilor de albine, suntern siguri cacalitative ale sernin elor, legurnelor si fructe lor to i sau majoritatea apicultorilor au farniliiplantelor cultiva te si spontane. puternice, echilibrate biologic. De la acesteIn zonele cu clirna temperata in care este farnilii, in func ie de posibilita i, dotare si interesincadrata si ara noastra din cele 12 luni ale pot recolta in prima parte a lunii rnai, pans launui an in care ne ocupa rn de via a si apariiia infloritului la salctim inca 2-3 kg polen,activitatea albinelor doar perioade din trei luni care este foarte cautat pe pia a rornaneasca siasigura cules d e produc ie de m are intensitate are un pre in echivaleqa de 3-4 ori mai mare caaproape in toate zonele pri i . Acestea sunt: al rnierii. Tot in aceasta perioada se poate

* Prognoza datelor de inflor irc salcAmului a fost publicat5 in nr.411994 al revistei, pe coperta a 3-a.Pentru te i si floarea-soarelui vom publica prognozele deindat5 ce vor fi elaborate.


5/31


6/31

inaintea culesului pentru a obline miereselec ionata superioara monoflora din ramenevizitate de matca, cat si pentru a preveniaccidentarea matcilor la scuturarea albinelorde pe ramele cu miere inaintea extractiei.Stuparitul pastoral este una din ac iunile debaza ale apicultorilor care concura larealizarea unei eficien e economice=profit inspecial la stupinele mari si mijlocii. Pentrupracticarea acestei acliuni in condi ii bunesunt necesare urmatoarele:de inerea unor stupine de minimum30-40 familii de albine, bine dezvoltate,crescute in stupi sistematici daca este posibilde acelasi tip;unoasterea dinainte a masivului meliferpentru care se efectueaza 1-2 recunoasteriinainte de fiecare deplasare, cu fixareareperelor de amplasare (inscrip ii silvice),verificand in acelasi timp drumurile de acces.Ultima recunoastere se face cu 3-7 zileinaintea deplasarii stupinei, pentru a puteaaprecia corect data infloririi masivului, calitateasi abunden a florala, accesibilitatea drumurilor.Se evita locurile mlastinoase, cu drumuri greuaccesibile. Apicultorii incepatori semiprofe-sionisti care au stupine mici, desfasurandparalel si alte activita i, trebuie sa gaseascavetre pkite (gradini 'imprejmuite in sate,cantoane silvice pkite sau alte unitali) la odistan & de masivul melifer de maximum300-800 m. Stupinele nu se pot lasa in campsau in padure fara paza din cauzele cunos-cute. De asemenea, pentru diminuareacheltuielilor de transport, chirie, paza care suntfoarte mari este bine ca pe timpul sezonuluiactiv sa se uneasca3-4 apicultori alcatuind incomun stupine de 100-150 familii de albine;deplasarea stupilor 'in pastoral sa sefaca numai cu autorizalie eliberata de filialeleteritoriale ale A.C.A. la care apicukorii suntmembrii si viza filialelor de destina ie pe razade activitate unde se afla masivul melifer.Apicultorii mai au obligalia sa aiba asupra lorcertificat sanitar veterinar eliberat de circasanitar-veterinara care atesta sanatateastupinei si da liber deplasarii. Pentru sprijin siprevenirea unor intoxicalii la stupi datorateunor tratamente fitosanitare si altele, 'inmomentul instalarii stupinei pe vetre ternpo-rare, apicultorii au obligatia sa anunle sosirea

la primariile locale, organele de polilie, unitalilesilvice si agricole din apropiere;mijloacele de transport cu care se facedeplasarea stupinelor sa fie in perfe ts stare defunqionare, persoanelor angajate ocazionalpentru incarcarea si desarcarea stupilor I li seasigure echipament de proteqie adecvat si sBfie instruite pentru activitatea respectiva de cAtreproprietarul stupilor.Verificarea familillor de albine inainteaculesurilor de produqie - organizareacuibului si a spa iului de depozitare.Familiile bune pentru valorificareasuperioara a culesului de salcbm, sunt celecare la verificarea si pregatirea pentru pastoral4-5 zile inaintea infloritului) au 7 8 rame cu

puiet si 12-14 rame acoperite bine cu albinepe sistem Dadant iar stupii multietajali estenecesar sa aiba in medie9-10 rame cu puiet si14-16 rame cu albine. Puietul este bine ca incea mai mare parte sB fie capacit pentru a numai avea mare nevoie de ingrijire. Se potob ine toate dezideratele aratate daca seaplica in mod ra ional inca din toamnapre edents si primavara ralional toatemetodele stiin ifice de seleclie si crestere aalbinelor. Pentru a avea in mare majoritatepuietul capacit inaintea culesului de la salcamtrebuie sa sistam stimularea cu sirop cu 10zile inaintea infloririi.La stupii verticali cu rnagazin si la ceimultietajali eficient si practic pentru lucru, inspecial pentru culesul de la salcam I este binesa se foloseasca numai 2 corpuri, unul pentrucuibul familiei si altul pentru depozitatul rnieriimarfa. Pentru aceasta insa este necesar sa seorganizeze bine cuibul si sa se creeze condi iioptime de . dezvoltare pentru o familieputernica intr-un spa iu restrans. Procedeulrecomandat de organizare a cuibului esteurmatorul: la marginea cuibului langa peretelecorpului Tn ambele paqi fara rama deacoperire la stupul multietajat se pun ramelecu puietul cel mai tanar iar spre centru puietulcapacit in mijlocul caruia se introduce o ramacu fagure cladit buna de ouat sau un fagureartificial pentru crescut si ouat.La stupii verticali pe ram& Dadant spaliulpentru cuib fiind rnai mare se poate Iasaintr-una din paci o rarna de acoperire pentrupuiet cu miere si pastura, in rest se


7/31

procedeaza ca in cazul expus pentru sistemulde multietajat. Procedand astfel am creat unspaliu destul de mare pentru ouatul mhtciiintr-un singur corp. Prin instinct albinele autendin a de blocare cu miere a ramelormarginase, prin care reduc spaliul cuibului cu20%, iar daca noi am dus puietul tan& lamargine (oua, larve) le relinem de la instinctullor de organizare, cel pulin pentru 14 zile catdureaza culesul la salcam, in condiliile celernai bune. Un corp, chiar de stup multietajatdaca am organizat cuibul ca mai sus asiguraspaliu suficient pentru ouatul matcii, stiind cao singura rama de stup multietajat pe ambelefe e are peste 6000 de celule. Rezulta ca cele10 rame dintr-un corp totalizeaza circa 64000celule, ceea ce asigura matcii un ritm de ouatde peste 3000 oua in 24 ore, ritm care serealizeaza numai in cazuri de exceplie.

La stupul pe rama Dadant spaliul este multrnai mare stiind ca o singura rama are peambele fe e circa 11000 celule.

Si la familiile crescute in stupii orizontali sepoate organiza cuibul in asa fel incat sa avemrame pline cu puiet si sa recoltam miereseleclionata far& folosirea gratiei Haneman.ans la culesul de la salcam dirijarea extinderii

cuibului o facem cu ajutorul diafragmei si estebine sa menlinem cuibul cat rnai strans pentrua ob ine rame pline cu puiet si o incubalie catrnai buna care previne aparilia anumitor boli(puiet varos, puiet racit etc.).

Organizarea cuibului pentru culesurile deproduc ie in acest sistem de stup se faceastfel: de regula to i apicultorii dezvoltafamiliile la un cap al stupului mai frecvent inpartea de vest. Tot in aceasta parte seorganizeaza si cuibul pentru cules in dreptulurdinisului. Ramele cu puietul cel rnai t&x%reasaza la peretele din partea de vest fiindurmate spre centru de ramele cu puietul din cein ce rnai matur. Dupa ultima rama cu puiet seintroduce un fagure artificial apoi o rama deacoperire cu rniere si pastura. Tn centru cuibulse sparge cu un fagure bun de ouat, astfel cain total am asigurat cuibul cu 10-11 rame dupacare introducem ramele pentru depozitareamierii marfa. Aceste rame trebuie sa fie egalenumeric cu numarul ramelor cu puiet alfiecarei familii.

Se stie c3 in aceasta perioada, de fapt

phna la culesul de la floarea- soarelui albinelenu suporta despaflirea cuibului (spargerea lui)pentru care aclioneaza energic, dirijdnd matcasa oua intai in fagurii cu care s-a spart cuibul,care la aceasta organizare, dupa cum amvaut sunt 1-2 ca numar. Ouatul acestor faguridureaza cel pu in 5-10 zile, timp in care rnaieclozioneaza puietul de pe 1-2 rame, deci amasigurat spa iul pentru activitatea matcii petoata perioada culesului de la salcam.

Este stiut in timpul culesurilor abundente,ouatul matcii si cresterea puietului sunt incetiniteintrucat cel rnai dezvoltat instinct al albinelor estecel de acumulare a rezervelor de hrana, astfel cain aceasta perioada populqia stupului pornestein masa la cules, renun and paqial la alteactivita i. Ramele de magazin in situa ia unuicules bun in 4-5 zile sunt blocate cu nectar, nu lernai poate oua matca.

Stimali apicultori, daca ve i organiza cuibulfamiliilor de albine asa cum v-am recornandat,cat mai aproape de inceperea culesului, ve iavea dublu avantaj: pe de o pane veti oblinemiere selec ionata superioara monoflora cuaspect comercial de cea rnai buna calitate,cantitativ rnai multa, din ramele de magazin incare nu a ouat matca niciodata, iar pe de altaparte veli preveni accidentarea sau morta-litatea matcilor in timpul scuturarii albinelor larecoltarea ramelor pentru centrifugare.Aceasta operalie o veti putea face in timp rnaiscurt cu griji rnai puline.

Pe timpul culesului care line in medie10-12 zile daca organizarea cuibului s-a facutcum trebuie, familiile de albine nu vor mai fideranjate, se verifica doar culesul prinintermediul stupului amplasat pe cantarul decontrol. Apicultorii profesionisti fac aceastaverificare zilnic si inregistreaza datele in caietulstupinei impreuna cu fenomenele meteo-rologice iar apicultorii amatori la 3-4 zile inraport de timpul disponibil, dar nu rnai pulinde 3 ori pe durata unui cules.

Datele furnizate de cantarul de control aumare importan a pentru .evaluarea produc iei demiere marfa, pentru stabilirea datei extracliei, darrnai ales pentru apicultorii care urmeaza sa sedeplaseze la culesul de la salcam II.

Despre recoltarea, extraclia, depozitarea sicondi ionarea mierii ne propunem sa tratamintr-un alt material.


8/31

l n ~ l ie COHNOIU, ing Iuliu Ilt l hlllC $Cluj N.11wcaRestrsnsa simfitor din diferite motive agroecologice, baza melifer4 ofera astai (in nupu ine zone) cantitap mici de nectar si polen. Condi?iilede clima si relief ale ?arii noastre oferainsa o esalonare a culesurilor naturale, care favorizeaza valorificarea intensiva de catre albinea unor plante melifere cu deosebita irnportan a apicola: saicsm, zmeur, tei, finete naturale,floarea-soarelui, flora de baltd.in vederea valorificarii acestor resurse rnelifere naturale situate peste limita economics dezbor a albinelor (raza de krn) se recomanda deplasarea farniliilor de albine - stuparitul pasto-ral (cu toate riscurile lui) devenind o necesitate b inerea unor produc?ii apicole ridicate, in-

deosebi de miere. AP r e g t i r e a familiilor de albine invederea pastoralului se circumscrie intr-uncadru de niasuri care vizeaza in principiuparticiparea la valorificarea culesurilor nurna i afamiliilor puternice (cu cat mai multa albinaculegatoare). Dezideratul "familii puternice" serealizeaza menfinand materialul biologic instare activa prin: dotarea familiilor de albine c u

rnatci tinere, provenite din suse cu instinct deroire scazut, men inerea i n interiorul stupului aunei temperaturi optime si a unui echilibrubiologic intre numarul albinelor doici sicantitatea de puiet t&ar ce trebuie hranit.Cu doua saptamAni inaintea deplasariifamiliilor de albine destinate valoriiicariiculesurilor prin pastoral, acestea vor fi intariie cu2 3 ame de puiet capacit (spre ecloziune), darfara albine, din familii sanatoase care la dataculesului nu sunt suficient de puternice. Familiiledonatoare de puiet capacit vor primi in sch imbfaguri de cuib mai inchisi la culoare sau rameechipate cu faguri artificiali, pe care vor aveaposibilitateasa-si con tinue activitafile vitale.In funcfie de posibilita ile fiecarui apicultor(fizice, financiare, transport), familiile de albinecorespunzator dezvoltate - dar fara a mai fiintarite cu puiet capacit - se pot constitui cafamilii de baza, iar cele cu dezvoltare medie sislaba se vor folos i ca familii ajutatoare.

In asemenea situalii vor trebui consideratetehnicile de intrefinere si exploatare diferenfiatein funcfie de tipul stupilor sistematici folos$ i.Pe Ianga starea corespunzatoare a familiilor

de albine astfel pregatite si capacitatea desecrefie nectarifera a masivebr melifere(evidentiata prin prognoze si evaluari despecialitate), reusita pastoralului se va regasisi in cadrul unor masuri organizatorice care seimpun inaintea deplasarii propriu- zise. Astfel,cu cateva zile inaintea deplasarii stupinei, estebine sa se faca o recunoastere a masivuluimelifer, a drurnurilor de acces, stabilirea vetreiprovizorii pe care se vor aseza familiile dealbine in vederea valorificarii culesului.Aceasta acfiune este organizata cu compe-tenfa de personalul tehnic al AsociafieiCrescato rilor de A lbine din fieca're jude .In ziua prem ergatoare d e p I a s a r i i, dinfamiliile destinate transportului la stupiiorizontali se vor ridica (dupa caz) ramele cumulta miere, iar in locul lor se vor introducefaguri de cu ib si faguri nou cladifi din sezonulanterior, iar stupii verticali vor fi echipafi cumagazine (caturi) dotate cu faguri cladilicorespunzator si deschisi la culoare.Dupa fixarea ramelor si montarea sitelor d eventilalie (in func ie de tipul stupilor) careasigura aerisirea cuibului pe timpultransportului - seara, cAnd albinele s-au intorsde la cules, se vor inch ide urd inisurile.Asezarea stupilor in mijloacele de trans-port se face in funcfie de starea traseului(drumului) care trebuie parcurs si tipulvehiculului. Pentru a preveni ruperea fagurilorsi in acest fel naclairea albinelor, serecomanda ca pe traseele neacciden tate stupii


9/31

sa se aseze in vehicuie avand ramele paralelcu sensul de inaintare. in cazul deplasarii petrasee accidentate, stupii se aseaza cu rameleperpendicular pe sensul de inaintare.

Considerand totusi ca deplasarea se facede regula pe trasee diferite ca stare deintre inere, la asezarea stupilor se va avea invedere folosirea maxima a capacitalii vehiculuicu orientare spre inapoi a urdinisurilor pentrua observa si stopa usor iesirea albinelor.

Daca stupii se vor aseza in randurisuprapuse pe timpul transportului, obligatoriuvor trebui fixali prin legare transversala silongitudinala cu franghii.

Transportul spre masivul melifer serecomanda a fi facut seara, noaptea saudimineala devreme, in func ie de distanla caretrebuie parcursa. Vehiculul trebuie sacorespunda legisla iei rutiere pe drumurilepublice, iar manevrarea pe timpul transportuluise va face fara bruscari, adaptandu-se vitezeicorespunzatoare de deplasare.Odata ajunsi la masivul melifer, stupii sedescarca, se asaza pe vatra stabilita si li sevor deschide urdinisurile. Spre seara, dupa'ce albinele au facut zboruri de recunoasterein noul teritoriu, sitele de aerisire se vorinlocui cu podisoarele.

STIRE DESPRE ~ N V I E R EContinuare m pag. 1Hristos inviat (I Cor.9,1) si pe acest temeise considera aposturia apostolilor. Aparand in

mijlocul ucenicilor Sai chiar in seara invieriilisus le-a aratat "mainile si coasta San.(loan20,20), pe care se vedeau urmele rastignirii siale strapungerii cu lancea.

Exista foarte pu ine apari ii dupa inviere,dar apostolii si ucenicii au dat marturie despreaceste aratari concrete ale lui lisus Cel Cnviat:"Suntem martori ai acestor cuvinte, noi siDuhul Sfant, pe care Dumnezeu L-a dat celorcare il asculta"(Fapte 5,32). Chiar in ziuainvierii, lisus S-a facut cunoscut public si S-aaratat ucenicilbr aflali in drum spre Emaus,sub chipul unui strain spunandu-le ca, potrivitScripturii, Mesia trebuia sa sufere si sa intreapoi in slava divina, lar la mas& chnd Elfrange si imparte painea muliumirii, uceniciiin eleg ca strainul este lisus Cel inviat. Toateacestea probeaza c8 lisus inviat a avutcontacte reale, publice cu ucenicii Sai si cB nuera o fantoma. Trupul inviat este un trup"spiritual", ceresc, schimbat de Duhul Sfant,plin de energia lui Dumnezeu, imbracat innestricaciune si nemurire (I Cor.15,53-54).

lnvierea nu e in cazul lui lisus o reanimare,ci o viap noua, un nou mod de a fi. Exista deci omare difereqa intre invierea lui Lazar si invierealui lisus. Nu e vorba de o supraviepire, de oreimpreunare a trupului cu sufletul, ci de o noua

ramhe cu -oamenii, i inso este in existen a loristorica. De aceea in noaptea invierii to icrestinii canta: "Sa invieze Dumnezeu si sa serisipeasca vrajmasii Lui; sa fuga din fa a Luicei ce-L urasc lar drep ii sa se bicure si sase veseleasca inaintea lui Dumnezeu, sa sedesfateze intru bucurie" (Ps.67, 1-3). lar noiromanii zicem:

HRISTOS A~NV IAT IN MORT1CLJ MOARTEA PRE MOARTE CALCAND$I CELOR DIN MORMINTEVIATA DARUINDU-LE

existenp, continua, vesnica. Unul singur a inviatacum, dar lisus ramane cu ucenicii Sai pans lasfarsitul timpului (Matei 2820 . Dumnezeu


10/31

Ing Eugen ZOltICISecrctar tehnic a socia\iei Crcscfilorilordc lbine din Romfinia

data cu primele semne ale primaverii, la transport cht si taxe percepute deapicultorii isi incep pregatirile pentru a porni ROMSILVA la intrareain padure.cand se da "unda verde" spre padurile de Pemru anul 1994, ROMSILVA R.A. ne-asalcdm Si in COntinuare SPre cele de tei. comunicat ca taxa pentru intrarea n perimetrulAceste pregatiri Se materializeaza din timp la silvic se va negocia in jurul sumei de 300 leiBiroul Executiv a1 Asociatiei c r e ~ ~ a t ~ r i l ~ re pe familia de albine.Albine prin: incheierea contractului decercetare privind prognoza de inflorire asalcdmului I si II tei si floarea- soarelui, culnstitutul Na ional de Hidrologie siMeteorologie, solicitarea de la filiale anecesarului si disponibilului de suprafe eacoperite cu aceste resurse melifere,culminind cu sedin a Cornisiei centrale debaza melifera si stuparit pastoral cuparticiparea secretarilor filialelor jude ene dinintreaga ars.

In acest an, intdlnirea cu secretarii s-adesfasurat la Biroul Executiv a1 AsocialieiCrescatorilor de Albine in ziua de 14 aprilie.

Din Comisia centrals la aceasta intrunireau participat doar reprezentan ii Asocia ieiCrescatorilor de Albine si MinisteruluiAgriculturii si Alimenta iei, reprezentanliicelorlalte ministere fiind "motiva i" desi, dupaparerea mea consider ca acest lucru daposibilitatea la rnulte interpretari nefavorabile.

Cu acest prilej domnul ing. Virgil Caragia-ni, sef birou tehnic al Biroului Executiv A.C.A.a prezentat o informare asupra desfasurariicampaniei de stuparit pastoral in anul 1993,fiind eviden iate atdt aspecte pozitive cdt sicele negative, productiile oblinute pe zone siculesuri cdt si masurile ce se impun a fi luatepentru buna desfasurare a pastoralului in1994.

In cuvantul sau doamna Liliana Antonarudin Ministerul Agriculturii si Alimenta iei aprezentat masurile sanitare veterinare caretrebuie sa fie respectate de to?i apicultorii invederea deplasarii stupilor in pastoral.

Prognoza pentru salcdrn I si II elaborata delnstitutul National de Hidrologie siMeteorologie Bucuresti a fost difuzata tuturorsecretarilor filialelor judelene pentru a fi adusala cunostin a intregii mase de apicultori potrivitcareia salcimul va inflori in sudul jude elorDolj si Mehedin$ in perioada 28.04-1.05.a.c.De altfel aceasta prognoza a fost publicat2 innumarul anterior al revistei.

In incheierea lucrarilor sedintei de bazamelifera si stupBrit pastoral au fost inmhnatesecretarilor reparti iile de bazB melifera desalcdm I, II si tei.

Invita i fiind la aceasta intrunire siconducerile Combinatului apicol si lnstitutuluide cercetare si produc ie pentru apicultura sin cuvdntul lor s- au facut referiri la modul incare aceste doua unita i ale Asocia iei isipropun sa sprijine apicultorii cu utilaje,materiale si medicamente de uz apicol c&t siprin preluarea produselor apicole la pre uri catmai avantajoase.

Profitand de acest prilej, membrii Comisieicentrale de baza melifera si stuparit pastoralureaza tuturor apicultorilor cu ocazia SfintelorS-au facut referiri la greut& ile inregistrate sarbatori ale sarbatori fericite Siin deplasarea stupilor, tarife deosebit de mari traditionaluluHRISTOSA P ~ ~ ~


11/31

ilmoiiv e frlgrliort~r e

USCAREA S LC MULUI i~ JUDETUL DOLJIng. Murin I OPESCU

irector a ilialci ROMSILVA CraiovaSalcamul, pentru prima data a fost adus in

Franla, din centrul Americii de Nord in anul1601, de catre Jean Robin si raspandit inEuropa de catre fiul sau Sebastian Robin.

La noi in ara, salc~mulpatrunde pe lamijlocul sec. al XVIII-lea, fiind foarte repederaspandit pe terenuri degradate supuseeroziunii, pe nisipuri, pe soluri grele, datoritaoarecum rusticitalii si cresterii lui rapide(calitati foarte apreciate de popula ia rurala) afost plantat si pe soluri neprielnice cum ar ficele saraturate.

In Romania, prima padure de salcam s-aplantat prin anul 1852 pe nisipurile Olteniei inapropierea orasului Bailesti.

In momentul de fa@, in Campia Olteniei,uscarea padurilor si mai ales a salcameteloreste o trista realitate care pune mari problemesilvicultorilor din aceasta zona si de ce nu siinginerilor din Regia Autonoma a PadurilorStatului-Bucuresti.

Uscarea salci?imului este un fenomen iesitdin comun, fenomen caruia trebuie sa i sestabileasca rapid toate cauzele care duc lauscarea lui in masa.

Una din principalele cauze este de naturaecologica exprimata prin neconcordan a dedurata dintre cerin ele speciei si condi iile dehabitat, de mediu.

Prima omponents a acestei cauze estreseceta. La noi in ara in acest secol se cunoscpatru cicluri de ani secetosi si anume: anii1903-1917; 1927-1934; 1946-1958 si1978-1994, cand in aceleasi perioade s-amanifestat si uscarea n masa a stejarilor.

Primele cercetari in acest domeniu auinceput in anul 1933.

In perioada ciclului de ani ploiosi1938-1944, apele raurilor interioare au iesit dinmatca, inundand toate zavoaiele, precum sisleaurlle de lunca. Inundaliile au fost anuale side lunge durata, fapt ce a contribuit din plin la

uscarea stejarului pedunculat, mai ales inpadurile Beciu-Teleorman, Gilmeie- Olt,Livada-Satu Mare si altele.

Din componenla padurilor de sleau, ulmula disparut ca specie aproape in ntreaga ara.

In perioada 1933-1980, studierea cauzeloruscarii in masa a stejarilor s-a intensificat,astfel incat la aceasta data ele sunt publicate'in literatura de specialitate si cunoscute deintreg personalul cu pregatire medie sisuperioara care lucreaza n sectorul forestier.

Nu acelasi lucru se poate spune despresalcam deoarece pan8 in deceniul al noualeaal acestui secol nu s-au semnalat uscari inmasa a salc~mului n nici o parte a Iariiexceptand salcamul plantat din greseala peterenuri saraturate. Deoarece o parte dincauzele uscarii arboetelor de salcam suntcomune tuturor plantelor lemnoase, n-am saenumar in totalitate aceste cauze.In judelul Dolj, in anii 1992-1993 s-au uscatcomplet 2200 ha si la circa 300 ha acoperitecu salcam consisten a s-a redus la 0,3 practicsi ele pot fi considerate uscate si trecute larefacere, in Dolj, de altfel ca si in toata parteade sud a pri i, nu se usuca numai salcamul pesoluri grele, cernoziomuri sau brun roscate cisi pinul pe aproape orice fel de sol, cerul'sigarni a in silvostepa, plopul in luncileinterioare sau in interdune, mai ales acolounde stratul de pietris este la suprafap sauunde panza de apa freatica a sc&ut foartemult, toate acestea insumand suprafala de18000 ha, adica peste 30% din suprafa aacoperita cu paduri in jude . Chiar dacasalcamul s-a uscat in masa, numai in ultimiidoi ani, cauzele trebuisc cautate in timp.

Factorul nefast care s-a manifestatdestructiv pe o perioada foarte indelungataeste factorul antropic, in Dolj aclionand indoua domenii vitale pentru locuitorii judepluisi anume: in domeniul forestier si hidrologic.


12/31

In sudul Olteniei, la mijlocul secoluluitrecut, padurile acopereau peste 35% dinsuprafala total& in Dolj, mari defrisari depaduri, s-au produs imediat dupa reforma luiCuza, dar nu din vina domnitorului si rnai apoidupa improprietarirea din anul 1921. Mariiproprietari de paduri, pentru a menlinepoten ialul productiv al pamdntului si deci si aa profitului, au trecut la defrisarea in masa apadurilor, la schimbarea folosin ei terenului, iarmicii proprietari au procedat la fel pentrumenlinerea existenlei lor.

In regimul imediat trecut s-au defrisatpeste 25000 ha, adica peste 25 % dinsuprafa a fondului forestier, din care 13000 hape nisipurile Olteniei.

In perioada 1957-1968 au fost secatelanturile de bal i Potelu, Nedeia, Macesu, Rast,precum si bal ile din zona Piscu Vechi Cetate,totalizdnd aproape 1000 km2 de luciu de apa.

Toate dunele de nisip situate la nord delacurile men ionate sunt perpendiculare pedireciia nord-sud, adica pe direc?iavanatuluicu cea rnai mare frecvenp: Balttirelu.

Deci la formarea dunelor, contribuliavhturilor cu intensitate foarte mare, cum ar fiCrivaiul si Austrul, a fost mult rnai mica fap decontribulia vantului cu cea rnai redusaintensitate dar cu cea rnai mare frecven a:Baltare u. Din nenorocire, o data cu secareaballilor, a incetat si existenla Baltare?ului.Aerulrnai cald din timpul verii format deasupracolinelor joase si platourilor din Bulgaria, sedeplaseaza catre nord datorita evaporariiapelor din bal ile amintite, unde temperaturadiurna era atenuata tocmai datorita evaporarii.Aerul care se deplasa catre nord antrena cu elvaporii de apa formali deasupra lacurilormarind umiditatea in atmosfera, aceastafacandu- se sim ita in toata CAmpiaRomana?iului i a Doljului.In anii 1992-1993, in a doua jumatate alunii iunie si in toata luna iulie, temperaturilediurne au depasit 35C in atmosfera si 60C lasol, fapt ce a facut ca la unele plante si rnaiales la porumb majoritatea gamelilor sadevina sterili, formandu-se numai cdtevaboabe pe stiule ii destul de bine dezvoltali inpulinele perimetre irigate.

In anii 1969-1971 au fost defrisate toatesalcdmetele din zona Amarasti-Ocolna.

Este stiut ca particolele fine de argilaantrenate de ploi naturale sau artificialeformeaza la addncimea de 1-1,5 m un stratimpermeabil de argila chiar si in unele zonenisipoase.

Datorita neprezen ei padurilor care \ineaulocul unor pompe uriase ce absorbeauexcesul de umiditate din sol, exces elimlnatprin transpiralie marind in acelasi timpumiditatea in atmosfera, apa a venit lasuprafala, formand zone intinse de mlastini,ata in terenurile agricole cdt si in zonaintravilana a comunelor Amarasti, Godinel,Prapor, Dobrotesti si Ocolna.

Pentru contracararea efectului greselilorcomise, a trebuit sa se investeasca fonduriuriase pentru construirea unor canale dedesecare cu o adancime rnai mare de 1,5 m.Ele au avut si rolul- de spargere a stratuluiimpermeebil nou format. lata cum cele douaacliuni nesabuite, secare-defrisare, conjugateau dus la deteriorarea echilibrului ecologicp ns la lirnita desertizarii in aceasta parte delara.

Dupa anul 1990, defrisarea in zona apadurilor predate sectorului particular, sedesfasoara cu o repeziciune uimitoare. Dincele 10000 ha puse la dispozi ia comisiilorcomunale de reconstituire a dreptului deproprietate, circa 4000 ha padure sunt taiatede catre noii proprietari, din care 2500 hasalcam sunt defrisate complet, modul defolosin a a solului fiind transformat din terenforestier in teren agricol. Daca raportam laciclul mare de productie (de la 25 de ani lasalcam la 100 ani la stejar), nu este delocmetaforic daca spunem cB in ultimii doi anipadurile au disparut ca nalucile.

Este cunoscut ca in general plantelelemnoase si rnai ales salcdmul, daca in lunileiunie-septembrie, precipita iile sunt normale isicreeaza rezerve de amidon. Acest amidon,trecut prin temperaturile sc&ute din timpuliernii, se transforma in zaharuri necesarehranirii lujerilor dar rnai ales a mugurilor florali.

Comparativ cu ciclul anilor ploiosi, inultimii ani nectarul la florile de salcdm a scautla jumatate, semnal ce trebuia sa ne dea degdndit ca ceva se intampla cu salcamul. Chiardaca va urma un ciclu de ani ploiosi,urmatorul ciclu de ani secetosi care se


13/31

* uaaa .'ee -aeun.enr.1aappeaap 'aa'eaap

:guOewnaneudnaoe gngupeaeguenaaoeeaeBoqgao6oqo

?LMqsuoa 6n3n3esa

aa 1aaaSgeaee nAeaEU

~ISenpe eeeenujeas ~easeedueaeawu neaeposasaeuo~e~a egunuaaneseaes neuo3:aagayn iga8nseUOpSg lcueaauoan~ ,a1eude~aa1ae3Sao ju~sas1eg1ga euse~aeudeaeuoag Up1%aaaQ

,a8ea a~eudaaeueu rudSaa0aeue1

aenp1 qdeeedaJaau1oe ~ddeud%nno eeeau?ego ddauuSauUeudauPU 'aaeausae~ae uanuo'anU UuwueSoAe

luaua aSne6eeneeag ealedasnneeu 'aeoseeaeo~a3oe espauueaap eeonnua'JaJn '1nawgn e'ueaaeaoaeuns auZAdaepsosuaae~1 eaawnuae


14/31

C LEND RUL PlCULTORULUlPE LUN IUNIE

A gasea luna calendaristic3 "ciresar" se inscrie prin cresterea luminii si a caldurii carese revarsa din abunden9 sub soarele sclipitor peste natura incarcat3 de rod. Din c4nd ;ncdnd ploile scune, repezi si calde schimba decorul naturii pline de viafa. Este luna sol-stitiului de v ir a cu zilele ce le mai lungi.

in ara noastra, inaintea solsti~iulu ide vard, familiile de albine ajung la nivelul maxim d edezvoltare si sunt apte sa valorifice Tn ce le mai bune condirii culesurile de nectar de la tei,coriandru si floarea-soarelui in zona de stepa, de la zmeura si sburatoare Tn zona de m untesi de la fSneat.4 ona de deal.

Prezen?a n cu ibu l familiilor a unui mare numar de albine tinere-doici restrsngerea can -titatilor de puiet necapacit, lipsa de .spa@ in stupi, Tncetarea culesurilor de nectar, tendinlafireasca a familiilor de alb ine d e perpetuare a speciei cdt si al i factori favorizeaza si grabescintrarea acestora in frigurile roitului.

La fam iliile care s e pregatesc sB roiasca natural, ouatul matcilor si activitatea albinelorse reduce +i cuiburile acestora apar primele botci naturale iar pe masura ce acesteaajung la maturitate se declanseazfi fenomenul de roire naturals a albinelor, la inceput inzona de steps si se continua in zona colinara gi de mun te.

Lucriri de executat n aceasti perioadacontinuarea lucrarilor de recoltare siextrac ie a fagurilor cu miere de la salchm sialte culesuri de nectar;

continuarea men inerii familiilor de albinein stare activa prin introducerea in stupi aramelor claditoare , intensificarea ven tila ieicuiburilor si umbrirea stupilor expusi la soare;prevenirea roirii naturaie a familiilor de

albine prin formarea din familiile intrate infrigurile roitului de r ri artifciali, familii ajutatoaresau de nuclee pentru pastrarea matcilor derezerva;intarirea familiilor nou formate cu puietcapacit gata de eclozionare preluat dinfamiliile puternice predispuse sa intre Pnfrigurile roitului;

orizonta li, corpuri cu faguri la stupii multietajalisi magazine la stupii verticali;efectuarea transportului stupilor inpastoral la masivele de tei, culturile defloarea-soarelui, zmeura, zburatoare sifaneap;continuarea lucrarilor de crestereamatcilor pentru oblinerea matcilor de rezerva

necesare pentru inlocuirea in toamna a celornecorespunzatoare;se aqioneaza pentru valor'iicareaintregului poten ial productiv al familiilor dealbine prin diversificarea produqiei: producereade polen recoltat de albine, pastura, propolis,iaptisor de matca, venin de albine, miere, mierein faguri si miere in seqiun i;

pregatirea familiilor de albine pentru se continua tratamentele pentruvalorificarea culesurilor de vara prin comba terea puietului varos, a locei europeneadaugarea de faguri artificiali la stupii si a locei americane.


15/31

eede 'seuee&euonaad'~1unnq 'oIUS3neu (eueup''ewe ee%eune8

.megdyoea6un S~uOWp99YJ6odJS8d@eeupaewmeqnp ea6ueae6wdpanBee@unweo@e peea1weneeaqPqesdqouqSjoanaeoneeuanoew upepeeeewl6(oeweme'g~eneae~Ee~m'&meoSeed ponnq&awwn'wenuueamaE5eeeae6eua /@mam~eunanm~1uq.e6qdmnoeeegekoe~eWeewgee6oeeen1 eqm&oeennn6mupnendpegB6nmneaeyked ennm4esneuwemowaaeuOoe&deeep wEewpnpe@e~eueu@eeu~eua6gq ueapmeuwpnsaueengoewupmdpea6 eeneeuaaaweuamn6&wnae6eqeoupeqwgaqw .eoea6nne~sau+6n@u6n$eoapg aeo6uue6eeoedeeeuSnnen6uue nneuoneaeenwmeneeoeoe~eomnduposno6euee dwuou6uwed~ge6uood6eeeqod1oaujpwe 'oaeduae@oSdaeoowaodpeeooaoeeea 6neooee6ee6eeneopmea6gpeode6oa -eeeeeuoeeeewp6eee[egeudw'uoludu


16/31

intreaga suprafala a fagurilor. Dupa primeleculesuri d e intre inere, p e mas ura ce tot rnaimulte plante inf loresc (concomitent cuincalzirea si cresterea duratei luminoase azilelor, ince pe culesul intens de dataaceasta asigurat d e albinele tinere). Ele aparsuccesiv si depasesc repede numeric pecele batrane. Se cunoaste ca dupa catevaore de la depunerea oualor incepe sa seformeze embrionul, care in a treia zi de ladepunere in celula ajunge la primul stadiude larva, care iese din ou rupand foileleembrionare (Serban, 1986; Rosch,1925-1930 citat dupa Grasse, 1951).UrmeazB dezvoltarea larvelor t inere (t impde 3 zile), apoi a larv elo r in v l rs ta " (a lte 3zile), d upa care incepe impupare a (formareanimfei) c u tot sirul de p refaceri pans in z iuaa 17-a, de la aparilia larvei din ou, candalbina complet dezvoltata (tanara), deschi-zAnd capacelul, iese din celula: adica albinalucratoare. in ce priveste matca, fazele suntceva rnai scurte, inciit matca tanara (imago)iese din celula dupa 1 4 zile de la aparilialarvei din ou, beneficiind de o ingrijire si ohranire specials, dupa cum se cunoaste.Am reamintit aceste date interesante,sintetizate si in schem a de mai jos ca avandin imagine fazele de dezvoltare de la ou laimago (ontoge- netica) precum si durata deviap activa a unei lucratoare, sa constatamca, i n decursul unui ciclu anual, deci inintreaga dinamica sezoniera a albinelor(avem in vedere sezoanele biologice,menlionate in anicolul anterior), in f iecarestup colonia (familia) numai este formata dinaceleasi a lb ine. Ba rnai mult , la d i fer i tein terva le v om avea no i genera i i, ce leanter ioare d ispa ran d t repta t (ce leba t rsn e ) . S i toa te general ii le de a lb inet inere , fa ra a inva a (de c i pe baza carac -te r i s t i c i lo r co rnpor tamen ta le mosten i te ,ered i ta re) vor indep l in i toa te act iv i ta l i lespeci f ice aceste i speci i . la ta s i schema:

Calcu land durata de via a a uneilucratoare, de la ou (in care embrionul seformeaza in 3 zile), pans la lucratoarea tanara,care paraseste celula (imago), totalizand 20de zile; si, adaugend durata de via a activa alucratoarei de inca aproximativ 5 saptamani(35-40 zile), vom constata c a dupa circa 60 dezile o IucrBtoare isi sfarseste activitatea. Decidupa un asernenea interval de 60 de zile, lotulde lucratoare, provenite din ouale depuse dematca i n aceeasi zi - care variaza de la 1000pant3 la 2000 - dispare treptat. Cum s-aestimat ca, o matca depune i n decursul vie$ei aproape 2000000 oua, am putea estima cadin acestea, in cond ilii foane bune, ar puteaiesi intre 2000 si 1000 de generalii de albine(lucratoare , trantori si m atci), intervalul aces torgeneralii (lucratoarele fiind marea ma sa), s-arintinde pe rnai mult de 2 ani. Reamintim ca,greutatea oualor depuse de o matca,depasesc cam de 1600 de ori greutateamatcii, ceea ce arata cantitatea de energieconsumata care este permanent compensatade substan ele energetice din h rana sa.Desigur ca este cazul sa subliniem faptulca, ritmul de depunere a Oualor depinde dernai mull i factori ecologici: sezon,temperatura, abunden a si calitatea hranei(nectar, polen, m ana vegetala si animaia) ca side ritmul de cladire a fagurilor (celulelor),starea Pnsasi a stup ilor etc.; de asemenea maidepinde de numarut de lucratoare ale coloniei.Primavara rnai ales, ca si la aparilia mai tarziea unor intervale reci, chiar ploioase, multelucratoare epuizate de frig nu se rnai intorc lastup, sau au un randament sc&ut - rnai alesdaca sursele de hrana sunt la mare distanp.Dupa incalzirea timpului, unele pierderi suntdatorate diferi ilor daunatori s i even tualelorboli, care impun grija si ocrotirea de catreapicultori, prin feluritele acliuni si metodecunoscute, toate cu sco pul de a men inecolonii puternice, la care un procent depierderi din efectiv sa nu afecteze in mod

OU/~- ARVE TINERE - LARVE I'NVARSTA -- PRENIMFE -+ NlMFE - DULTE(de la prima (de la a patra (de la a saptea (de la a 10-ala a treia zi) la a sasea zi) la a noua zi) la a 17-a zi)

l puiet nec5p5c i t - - - - l cc5pBc i re - -+~-pu ie t c5phcit-c II durata 9 zile------------- I t - -dura ta zile-


17/31

ebueue'qe pUAeaudaeo aupseaeau ameJeeea (eueeeueApaa auuuauJed

peoe3e 'pU3s'p 'e~ea'ueqeY eeaeFseuSeege.e6aaeuw eeupwonusee~

U4aean ueee?@


18/31

Fi . 1 Schema unei albine A). cu cele d o ~ &rupe de per,(=cuzin3i), cu care este perceput cPmpul gravitational alP&mdntului:ca=cuzine~iianteriori, lntre cap si torace; cp=celposter~ori,ntre lorace si abdomen care asigurH mentinerea pozitieiorlzontale a corpului alblnel in lirnpul zborului. dispozitiaperisor~lor (mult rnBritH , care forrneazd cuzinetii gravireceptort siinewalia lor, sltuatl pe partea anterioari a toracelui. (Dup5 Lindauersi Nedel).latitudine si de forma de relief (altitudine), seconstata multe aspecte sezoniere, uneleimportante, care solicita diferit ca mod siintensitate organismele albinelor.Varialiile de temperatura sezoniera,produc modificari de comportament si deactivitali: iarna albinele din ghem regleazatemperatura (o fac sa creasca) "tremurbnd",prin vibra ia corpului si consum de miere dinrezerva de iarna; vara ventileaza stupul sprea-l racori, deci coborand temperatura, princrearea de curenli de aer mai rece, deasemenea pentru a concentra mierea (a oface mai vbscoasa, pentru a .nu curge din

celule), aceste aspecte fiind gradate sezonier,cu faze maxime pe timp foarte rece si pe timpfoarte cald. Culesul, atat de nectar cat si depolen, precum si de mana de origine vegetalasau animala, este determinat de succesiuneainfloririlor la mul imea de plante melifere sipolinifere.Culesul de mana are intervalele sale:primavara timpuriu albinele pot culege mariade pe diferili arbori, ca salcii, tei, aqari, anini,mesteceni (lacrimare normala); iar dupaaparilia frunzelor, de pe hidatote sau stomateacvifere, reprezentbnd seva bogata insubstan e zaharoase, aceasta fiind manavegetal& Mana d e origine animala apare odata cu activitatea puricilor si paduchilor deplante, care consuma tot seva plantelor pentrusubstan e proteice en faza de crestere),eliminbnd plusul de seva (din care au reiinutproteinele), sub forma de picaturi dulci, manape care o preiau albinele, mana de origineanimalh care ofera recolte importante, atbt inzone de campie si billti (ex. Delta Dunarii), cbtsi in zonele de munte (paduri de conifere) etc.,mai ales de prin iuna iunie, pans inaugust-septembrie. Mierea de mana estefavorizata mai ales de stuparitul pastoral(Cbrnu, 1986).$i propolisul are perioadele cores-punzatoare de cules, activitate care esteindeplinita mai ales de albine mai "vbrstnice";si, importanta este si temperatura aerului,favorabila in intervalul cel mai cald al zilei. Esteo activitate sezoniera tipica, un cules deprimavara, de pe muguri, si un cules spretoamna, pentru pregatirea stupului pentruiarna (Bucata, 1986).Consideram util sa reamintim ca, spredeosebire de albinele salbatice, caregi faccuibarul in scorburi sau atte nise, celecrescute de apicultori "domestice" nu sedeosebesc prea mult de primele. in afar& destupi, rame si faguri artificiali, de carebeneficiaza, ca si de ingrijirile si supra-vegherea ce li se acorda, in rest se comportala fel cu cele sillbatice. Au aceleasi nevoivitale: aer, apa, hrana (rezerve nutritive,compuse din glucide din plante (flori, fructe,mana vegetala), in special glucoza si fructoza,caci zaharoza (=zaharul consumat de noi),fiind un dizaharid, trebuie mai intbi sa fie


19/31

descompus in zaharuri simple, de tipulglucozei sau fructozei, care se asimileazadirect); apoi proteine, care sunt confinute inpolen, ca de altfel si lipidele (=grasimi), inplus sunt necesare si o serie de micro-elemente, ele afldndu-se tot in nectar, in manasi in polen. Fara a intra si in alte elemente inacest sens, trebuie sa subliniem ca, albinele,datorita adaptarilor lor, zborului, capacitaliiexcep ionale de orientare si de comunicareintre tofi indivizii coloniei, specifici pentrulucratoare, matca si trdntori, intregii lorconformafii anatomice si funqiilor organis-mului (fiziologice), posibilitafilor de a percepediferitele radia ii solare, temperatura, gravitafiaPamantului si ceilalfi factori fizico-chimici dinmediu, isi asigura singure nevoile de hrana,rezervele pentru progenitura si cele pentruiarna, propolisul pentru multiplele nevoi inasigurarea condifiilor din stup, a fagurilor si camaterial de higienizare (obisnuit amestecat cuceara); si in final, apararea stupului impotrivadaunatorilor si chiar a unor parazi i siproducatori de boli.Credem ca, este bine ca orice apicultor,inainte de a-si manifesta oarecum nemul-fumire in raport cu produc iile stupilor, sa aibain vedere doua aspecte: a) ca albinele caspecie fac parte din populafia diferitelorbiocenoze (si ecosisteme), iar activitatea siproducfiile lor nutritive si de ceara sunt, inprimul rdnd, in concordan a cu nevoile lor detrai pe parcursul ciclului anual; b) ca, asa cumdovedeste practica apicola, moderna rnaiales, apicukorii pot beneficia de rezervele demiere, ceara. polen si atte felurite produse alealbinelor, chiar in cantitafi sporite, in condqiilein care creeaza familiilor de albine toateelementele necesare, care sa asiguresanaatea lor, adaposturi corespunzatoare(stupi), ocrotirea impotriva daunatorilor sidiferitelor boli si paratiti, valorificarea roiurilor,precum si cel rnai important aspect,asigurarea pe tot parcursul anului aposibilitafilor unui cules bogat, variat si debuna calitate. Acest ultim aspect este poatecel rnai preten ios si uneori rnai greu derezolvat. Daca este vorba de stupilritulstaiionar permanent, acesta va avea rezultatein funcfie de perimetrul maxim in care culegalbinele si de varietatea si succesiunea

vegetafiei si infloritului.tuphrttul pastoral presupune ampla-sarea stupilor in diferite zone, numai dupa oprealabila sondare a terenului, in funclie devegeta ia caracteristica, permanenti (ex.paduri, livezi, vii etc.) si cea cultivata. Adeseasunt mari dificulta i in alegerea celor rnaipotrivite locuri, rnai ales daca se are in vedereca varietatea vegetafiei sa asigure succesivculesul pentru o perioada ceva mai lunga. Deasemenea, diferenlierea culturilor de la un anla altul, mai ales in condifiile ogoarelor rnairestrdnse, necesita schimbarea zonelor destuparit pastoral in unii ani.In orice situalie, de mare importanfa esteamplasarea stupilor in fiecare loc, atdt cadistanla intre ei, cat si fala de sectoarele celernai favorabile culesului, care trebuie sB fiecele rnai apropiate de stupi, care, este bine safie cu urdinisurile orientate spre acele sectoareusurdnd astfel orientarea albinelor sieforturile lor in zbor. Cunoscdnd ca, albinelese pot deplasa pdna la o distanfa de km,pentru cautarea nectarului (exista citate sidistanfe de 5 km, in cazuri extreme), inseamnaca radiar ele pot acoperi prin zborurile lor osuprafap de peste 28200000 mp = 2826 ha.Dar pe aceasta suprafa a nu peste tot ausurse de nectar si polen, sau man&, deci princercetasele lor ele se orienteaza, executadansuri (fig. si 2 apoi pornesc spre surselede hrana. Dar distan ele mari obosesc repedealbinele, diminueaza numarul de zboruri,zilnice, iar datoriia oboselii, hctircate cu polensau nectar, sunt expuse mutt rnai usor pradaunor daunatori (viespi, pasari), consumatori side albine, ne rnai puthd zbura ata de repedesi cu schimbare de direcfie.Daca la toate acestea se rnai adauga siunele condflii nefavorabile (vdnt, ploaie,precum si diferiii' poluanti: praf, fum, gaze deesapament r preajma soselelor s.a.),randamentul, va fi sc&ut, iar repetareaefortului albinelor va fi resiflit in via a coloniei,inclusiv prin scaderea numeric& Sunt cdtevaaspecte importante, care, la inceput de sezon(primavara) nu trebuie uitate.

Despre cregerea duratei luminoase a zilei,cu efectele ei, despre cresterea temperaturii siintensificarea radiqiilor solare; si despre oCcnIiifware n pag. 19


20/31

Alegerea unei vetre de stupina este odecizie foarte important6 fiindca de ea depindin mare masura rezultatele stupinei. in aranoastra ca si in alte ari exista locuri bunepentru o stupina, locuri mai pujin bune silocuri proaste fara valoare.Valoarea unei stupine este data de multeori de alegerea judicioasa a vetrei. Astfel, inalegerea unei vetre bune trebuie jinut cont dedoi factori si anume flora si microclimat.Flora poate fi cunoscuta printr-un examenamanunjit al terenului pe o raza de 1000-1500m, intrucdt resursele de nectar si polen auimportanja numai daca ele exista pe aceastaraza usor accesibila albinelor atdt pe timpfavorabil, dar mai ales mai pu in favorabil.Resursele indepartate sunt intr-adevarvizitate de albine insa numai pe timp favorabil piin condfiii pu in economicoase in care cule-gatoarele si pierd timpul facand aceste drumuri.Este recomandabil ca la cautarea sistabilirea unei vetre de stupina sa sefoloseasca si. haqi in care este marcatavegetajia. Ele nu au fost facute pentruapicultura ins& pot oferi informajii foarteprqioase. Sigur, dupa localizarea regiunii,sectorului, tarlalei, trebuie sa ne deplasam peteren pentru a vedea si percepe la fa a loculuimasurand distanla cu metrul (cu pasul).Resursele melifere au o mare importaqa maiales daca vrem sa facem o apicultura stqionara.Aceste elemente nu sunt lipsite deimportanp, nici atunci cdnd dorim facemapicultura de tip pastoral, &nd este foarteimportant daca primavara avem in apropiere opadure, livezi de pomi fructiferi, salcii, poqiunisau paduri de saldm, tei sau toamna DeltaDunarii, d n d familiile se pot dezvolta foartebine, culeg nectar sau au un cules deintrqinere.Este de asemeni important de calculatsuprafqa de teren pe care vor fi amplasaji stupii.Suprafaia aleasa trebuie sa permitaasezarea stupilor la distanlele cunoscute din

literatura de specialitate in funcjie de formaaleasa (n linie dreapta, chin-conz, semicerc,dreptunghi, patrat, forma de L , forma debosche i 3 4 stupi aproape lipiji cu spatele sicu urdinisurile in direcjii diferite etc.).Se va ine cont de clima din regiunearespectiva (umeda, uscata) pentru ca stupii safie asezali cu fqa spre sud, nu in arHa soarelui,dar nici n bataia vdntului mai ales a crivqului.Daca e posibil sa fie aseza i de asa naturasi sB se foloseasca forma sau o combinajie deforme, incdt dimineaja devreme soarele salumineze urdinisul, iar spre prdnz si dupamas& sa fie la umbra sau semiumbra.Locul stupinei nu se va alege Idnga dru-muri aglomerate, cu zgomot sau gaze deesapament, in vai unde in cazul ploilorabundente stupii pot fi inundaji, sau langasta?ii de cale ferata sau linii ferate, pe undecircula zi si noapte zeci de trenuri.Nu este indicat ca in apropierea stupineisa existe lacuri mari de apa peste carealbinele trebuie sa treaca in drum spre saudinspre cules, sa nu fie aproape de o fabric&de uleiuri de motoare sau de produsechimice, grajduri de animale, locuri raumirositoare.In alegerea unei vetre de stupina trebuie sBstabilim cu ce ne putem deplasa (tren, auto,cal, pe jos etc.).Este important daca in apropierea stupineiexista apa potabila, izvoare, rduri curate, lacurimai mici de unde albinele sa-si procure apacurata de care au nevoie. Altfel apa necesarao gasesc prin bal i, diferite scurgeri murdare,infestate in urma consumului (puietul si albinase pot imbolnavi).In caz ca nu exista surse de apa curata vominstala obligatoriu un adapator pe care-l vomalimenta mereu cu a@ curata, pqin Grata.Este de asemenea bine ca accesul cumasinasa fie posibil si pe timp ploios si pe cdtposibil sa existe un punct de arientare


21/31

(copaci, bosche i, casB etc.) pentru a nu serataci albinele.Sigur, pe teren in mom entul alegerii uneivetre pentru Stupifla apar si alte elemente deamanun irne pe care noi nu le-am pututeviden ia. RamAne la aprecierea apicultoruluisi poate a unui amic mai experimentat care ilpoate a juta alegerea vetrei de stupina.In sfasit, trebuie sa se ins cont de legile,regulamentele in vigoare si chiar obiceiurilelocului ales pentru instalarea stupinei cat si alteamanunte prev&ute in literatura de specialitate.In alegerea vetrei pentru stupina esteimportant a se line cont si de unele amanunteprivind zborul albinei, cunoscand faptul ca oalbina zboara spre cules cu o viteza pans la70 km lora, incarcata - la intoarcere - viteza sereduce pans la 20 km lora.Ar m ai fi interesant de adaugat faptul ca oalbina in timpul vie ii ei de culegatoare poateaduna in jur de 10 g de m iere pentru care trebuiesf3 parcurga o d istanp de circa 400 km.Mai trebuie spus ca - dupa unii cercetatori- stupii care au o suprafala ma i mica expusa lasoare sau asezati la umbra sau semiumbra intimpul verii favorizeaza microclimatul propiceunui randament ma i mare a familiei de albine.

La alegerea vetrei de stupina esteimportant a line cont si de faptul c3 pentru ase putea realiza 1 kg miere, trebuie cercetatecirca 2-5 milioane flori. De asemenea, ca oalbina, cu cat parcurge distante mai mari, cuatt randamentul este mai mic. albinacheltuieste aproximativ 0,5 mg de miere pe odistan & de 3 k m de zbor.De asemenea, pentru a aduce 100 g ap8 lastup trebuie efectuate 3000 zboruri. Ma i trebuiespus si faptul ca pentru ca o familie de albine saprepare 10 kg m iere, consuma 2 kg nectar.Raportul intre zona de zbor a albinelor sicantitatea de nectar adunata este in func ie dezona melifera , cules, distan B este astfel:Zona de zbor - km0,8 1,6 2,4 3,2Cantitatea de nectar adunata -

100 79 72 57In medie o albina poate efectua 10-25zboruri intr- o zi sigur In funclie de stareavremii si de distan a. La un zb or albina poate

miere sunt necesare circa 40000 zboruri.In condi ii prielnice albina poate zbura c u oincarcjtura egala cu 314 din greutatea corpu lui ei.Tinand cont de aceste recomandari siamanuntele ivite pe teren - analizate exigent -apicultorul poate fi mul umit de muncaprestata si placerea de a se afla in mijloculunei stupine foarte bune.SIJCCI'SIUNICA ANO'I'IMI'URI ,OK $II II NA M IC A S E Z O N I E R A

Conbriuare rn pag. 17serie de succesiuni ale vegetaliei, ale faune i cucare albinele au tangen a, care toatecondi ioneaza activita ile si produc iile stupilor- cu aspecte concrete din dinam ica sezoniera,in articolele urmatoare.

BlBLlOGR FlE- GRASSE, P.P.. 1951 - Traite de Zoologie,vol.10, fasc.11, Paris, p. 1243- 1257.WIGGLESWORTH, V.B.de, 1973 - La grandeenciclopedia della Natura.6.La vita degli Insetti.Garzanti, pag. 180-200.* Manualul apicultorului, 1986, ed. VI-a,Bucuresti, itluri si autori:SERBAN, Mihaela - Albina si colonia dealbine, pag. 5-32;

UCATA P - Colectarea propolisului, pag.257;CARNU, I - Mana si produc5forii de man i,pag. 31 5;GRADA I - Bolile bacteriene; parazitare simicotice ale albinelor, pag. 356-361.

aduce circa 40 mg nectar, ceea cecorespunde cu 25 mg miere. Pentru 1 kg


22/31

EPILOG A ST UD IUL ISTORIEI APICULTURIIDIN MOLDOVA EWLUI MEDIU*

I rof. dr. loan CIUTPre edinlclc Filialci SlR A R a d uAbordand tema :"Dezvoltarea si afirmarea spa iu si timp, principalele zone apicole, inapiculturii in societatea romaneasca, in funqie de intensitatea prezen ei locuitorilor sigeneral si in Moldova Evului Mediu" n special localitqilor cu caracter apicol fumizate deavem posiobilitatea desprinderii unor concluzii documentele cercetate. Astfel, prima zona s-aatat de ordin metodologic, privind cercetarea conturat in paflile colinare ale inuturilor: lasi,

si intocmirea unei atare lucrari cat si in plan Cbrligatura, Vaslui, Falciu, Barlad cu vestitulistorico-economic pentru indelungata peri- centru apicol al Bohotinului din branigeaoada medievala romaneasca, a ceea ce a domneasca cu acelasi nume. a doua zona,insemnat aceasta indeletnicire in via a am delimitat-oh Moldova de rasarit Basarabiaromanului si necesitatea revigorarii ei. incluzand inuturile Orheiului, Lapusnei,In studiul Tntreprins am avut in vedere Cahulului, Tighinei, Calarasi, vaile Botnei, Biculuivechimea si raspdndirea albinaritului in Tarile si ale Rautului. Zona a treia a constituit-oRomane cu referire special2 la Moldova inuturile: Nearnt, Bacau, Trotus, Adjud, Putna,Evului Mediu (sec. XV-XVIII) actorii naturali Tecuci, a patra zona ar cuprinde inuturile: Baiasi zonarea apiculturii; regimul proprieta ii si a Suceava, Dorohoi, Botosani, iar ultima, a cincea,produselor apicole; bliga ii fa a de Poarta, nordul extrem: Hotinul, Cernaulii, Soroca, cu unimpozite si dari, scutiri de obligaiii apicole, albinaria ceva mai sporadic.echivalent de schimb: consideraiii privitoare la Referitor la regimul proprietalii si atehnica apicola; produciia si valorificarea produselor apicole, la inceputul si chiarproduselor apicole; mestesuguri si indeletniciri mijlocul Evului Mediu, domnii exercitau dreptulauxiliare apicole; locul si rolul apicultuii in "dominiurn eminens" asupra intregului pamanteconomia Moldovei Medievale. al prii, deci o staptinire feudala suprapusaDemn de precizat ramdne faptul ca, din tuturor celorlalte stapaniri particulare. Inpunct de vedere al zonarii apicole am luat in calitate de stapan suprem asupra intreguluicalcul intreaga suprafap teritoriala a Moldovei pamdnt omnii cordau danii in parnantdin Evul Mediu, delimitand ace1 teritoriu pe si sate ocuri si chiar prisaci amenajate unorharta noastra, suprafaia cuprinsa intre Regatul boieri, slujitori ori milnastiri. Si la orice transferPoloniei ransilvania (tot romdneasca) de proprietate omnii onfirmau sau nu,Tara Romeneasca a Munteniei Ducatul schimburile produse. Terenurile rezervateLituaniei si paqiletatarasti. Granip cu rusii exclusiv domnilor sau boierilor asaMoldova romaneasca u a avut decat din numitele branisti ispuneau de condiliileanul 1792, and in urma razboiului ruso-turc naturale cele mai favorabile cresterii qlbinelor.din 1789 si a pacii din 1791, e la lasi, Rusia Unul din veniturile importante ale domniei dinprimeste teriritoriu dintre Bug si Nistru si astfel acele branisti consta in zeciuiala platit&am devenit in granila cu rusii, bineinleles, pe domnilor de catre cei ce aveau acces in a-si fiNistru. in acest areal geografic, recunoscut amenajat prisaci in acele branisti. BranisteaMoldovei lui Dimitrie Cantemir, de catre arul Bohotinului care cuprindea vaile: Coziei,Rusiei etru cel Mare art. din Tratatul Covasnei, Trestienii, Tatarcei, Hameiosului cude la Luck, aprilie 171 I , am departajat in dealurile impadurite cu tei, a devenit un centru

*/Cornunicare sustinutfi i n Sectia de istorie a apiculturii din cadrul celui de al XIII-lea Simpozion Nationalde lstorie si Retrologie Agrar5 a Rorniniei, Constan a, august, 1993.


23/31

de mare atraclie si activitate apicola inperioada an ilor 1413-1632, cand bo ie~ ii simanastirile au primit numeroase acte dedanie, slobozenie si intariri de prisaci si locuride prisaci. Din acea activitate a rezultat sifunclia dregatoreasca de ranister areapare in documentre mentionata inca dinsecolul al XV-lea, desemnfindu-i pe cei carese ingrijeau de paza branistilor.Capitolul bligaliile Moldovei in produ -se apicole fa a de Poarta mpozitele sidarile asupra albinaritului si derivatelor salene-a permis cunoasterea si din acest unyhi devedere a starii de dependen a fala de lrnperiulOtoman. Nu am reusit sa cunoasteln cuexactitate data c i n d s-au introdus in M oldovaobliga iile pe cantitatea de miere recoltata.Preliminam insa ca un astfel de impozit aexistat inca din sec, al XV-lea. Docurnentar,cel m ai vechi irnpozit direct in natura cunoscutnoua, este desetina din vin (1 sept.1429) dupacare urrneaza desetina din albine (31 iulie1431) sau zeciuiala din stupi. La inceput,desetina si-a pastrat sensul de 1/10 dinprodusul impozabil; mai tarziu termenul si-alargit sfera de Cn elegere, in d ic in d orice dareindependent de cuantum. in ultima instan atermenul de "desetina" si-a restrans sensulnumai la darea pe stupi si mascuri (porci).Ultimul termen (mascuri) area de porcise intalneste c u cel de gostina sau gorstina.Importanla venitului adus domniei rinFncasarea desetinei o dovedeste si faptul cg,Vasile Lupu, dupa ce a luat dornnia, tirnp detrei ani si-a putut intreline curtea nurnai dindesetina, mortasipie (vama la intrarea intirguri) si gorstinx. Slujbasii domniei dadeauperiodic socoteala pentru incasarea dijrnei instupi. Asa constatam ca, la 20 iulie 1592, unanume N icolae Hrisoverghis, destnic in inutulPutna, suslinea ca ar fi strans dijma stupilordin ace1 inut, depunan d-o cu regularitate, ncBde la Petru voievod (Petru Schiopul) care i-arfi acordat ace1 drept. (DIRA, veac XVI, vol.lV,p 58).Astfel de obligalii din stupi, miere,denumite esetina i din ceara denurnitaamana -au extins si f a p de Putereasuzerana Poarta Otomana . insernnaredin 15 mai 1591, arata ca, s-au strans de catre"casapii si gelepii" (negustori turci) din

Moldova: 41356 oi, 630 boi si cantit i demiere si cearB (subl.ns.), unt, grane simaterial lernnos pentru construc ia corabiilor(C.C.G iurescu, vol. Ill, partea a Il-a, Buc . 1947,p.462 ). Cantitalile de miere si ceara destinatePoflii au crescut in funclie de cerinleleacesteia. Andrei Antalffy, i n lucrarea"Calatoria lui Evlya Celebi prin Moldova in1659" ne informeaza ca la fiecare An Nou,Moldova, trebuia sB dea ArsenaluluiImparatesc: 1000 de butoaie de seu prostpentru uns galarele, 100 butoaie de rnierestropita (rniere ravac), 100 butoaie ceara dealbine si piei de albine si piei de bo u in numarde 1000 (Andrei Antalffy, op.c it. p. 39-40). Sedegaja conculzia ca, veniturile Moldoveimedievale de pe urma albinaritului (provenitedin impozite si dari asupra stupilor, mierii sicerii recoltate) au fost mai mari decatconsumul propriu-zis al acestor prod use.Privind tehnica albinaritului in Evul Mediumoldovenesc, am sesizat ca aceasta aevoluat destul de lent. Secolele XIV, XV, XVInu se deosebesc prea mult din acest punct devedere. anumita dezvo ltare a tehniciiapicole s-a cunoscut in secolele XVll si XVIII.Condi iile de c lirna si flora deoseb it deprielnice faceau ca familiile de albine sa seimul easca foarte mu lt. i n aceas ta privin ainformaliile furnizate de calatorii straini(Hacquet, Wolf, Sulzer, Raicevich etc.) suntcontradictorii. Cel ce credem ca se apropiecel mai mult de adevar este Bandini care dacifra de roiuri pe vara, cifra ce se propie side cea m eqion ata de Dimitrie Cantemir.Stradaniile noastre pe parcursul unuideceniu si m ai bine de cautari s-au finalizat c uconcluzii pertinente entru ceea ce ne-ampropus e natura sa ne permita uneleinvaprn inte notabile.Am sesizat astfel ca, structurae onomi s a societa ii medievale nu a fostpropice dezvoltarii apiculturii, ca si ale altorsectoare economice. Dezvoltarea albina-ritului in Evul Mediu s-a confruntat, deregula, cu doua direcli i diametral opuse: pede o parte, o natura pura, nealterata deinterven ia om ulu i creia cadrul deosebit defavorabil cresteri i albinelor, pe de altaparte, un nivel tehnic rudimentar, daunanespus de mult harnicelor hymenoptere.


24/31

Astfel de contradiclii au evoluat in paralel indireqii divergente. Pe masura ce tehnicaalbinaritului capata un oarecare contur deafirrnare incepeau sa se deteriorezecondiliile naturale, fapt ce a si produsCnceputul unui declin spre sfdrsitul secoluluial XVIII-lea.Practicarea rnult timp a "retetarii" sau"batutul stupilor", excesivitatea dijrnaritului princresterea obliga?iilor "desetinei" si a"camenei", cultivarea sfeclei de zahar pifolosirea parafinei si stearinei inconfeclionarea IumAnarilor, reducerea florei sibazei rnelifere pe masura extinderiisuprafe elor cultivabile, sporirea densita iipopula iei etc., au constituit factori ai intrarii inderiva a acestei principale indeletnicirimedievale romdnesti. ingrijorat de o atarestare de lucruri, marele agronom-economist sidemocrat on lonescu de la Brad cria in1886:producerea mierii si cerii, odinioara atstde infloritoare in fara a ajuns ast&i fntr-o starede nu poate fntsmpina nici macar trebuin elepopula?iei ne cum sB rnai faca vreun comeqde export (I.lonescu de la Brad, Agriculturaroman8 de la Brad, Roman, 1886, p. 99).Constatari asemanatoare facea si economistulP.S.Aurelian, care sesizdnd scaderea albina-ritului in secolul al XIX-lea, arata: Ast3zicregterea albinelor s-a impupat afara dincale: nu numai c3 nu s exportem3 miere ~iceara, dar pentru trebuin?elenoastre aducemdin strainatate. Si cu toate acestea s-ar puteacreste in propoflune tot atstea albine ca invremurile vechi (P.S.Aurelian Schi e asuprasthrii economice a Romaniei, Buc., 1882, p.92). Mi-as permite o analogie: cam asa oramdna in istorie, starea e onomi s actuala,privind lipsurile de grdu-pdine-de zahar, ulei,cartofi. Referindu-se la lec iile de agriculturaale lui Ion lonescu de la Brad, care vizaudeopotriva si reanimarea apiculturii, A.D.Xe-nopol, se intreba spre sfdrsitul secolului trecut:Nu stim cum au putut sa lase romdnii dinmsna lor cresterea albinelor si sd ajung.3 acumpara ceara din strainatate?(A.D.Xenopol, Studii econom ice, lasi, 1879,p.p.79-80). Daca statistica oficiala a anului1932 ne indica existenla in lara noastra doaraproxirnativ 1000000 de colonii de albine(Enc icioped ia Romflniei, vol.lll, Buc. 1939, p.

553 consideram ca numarul celor dinsecolele XVI-XVII, nurnai din Moldova, se cifrala un nivel superior. Cornpara ia se justificaprin: frecven a mare a asezarilor din prisaci InEvul Mediu meqionate de docu- mentecantita ile, in continua crestere, de miere siceara trimise Po@ Otomane, veniturileapreciabile ale visteriei Tarii Moldoveiprovenite din domeniul activitajii apicole,volumul come?ului cu miere si ceara, atdt pepiala interna, cdt si cea externa, precurn sisublinierile superlativizate ale calatorilor strainicu privire la boga?iade rniere si ceara din aceaperioada.Analizdnd cu discernarndnt evoluliaalbinaritului in trecutul medieval romdnescputem afirrna ub rezerva unui coeficientadrnis de eroare, ca Evul Mediu a, Pnsemnatpentru albinarit etapa cea mai fertila dedezvoltare. Un usor reviriment se inregistra lainceputul epocii rnoderne, care in maremasura a fost estompat de urmarile celordoua conflagra ii mondiale.Pentru dezvoltarea cu rezultate superioarea albinaritului in zilele noastre se impun peIdnga preocupari de ordin tehnic (inmul?ire,intrelinere, folosire, recoltare etc.), masuriferme privind pastrarea cadrului ecologic, carevizeaza nemijlocit: intrepnerea si dezvottareafondului funciar si forestier, dezvoltarea bazeimelifere prin culturi de pomi, plante, cereale,folosirea ra ionala si in deplina cunostin a decauza a pesticidelor, insecticidelor, ierbici-delor si in general ale oricaror produsechimice, crearea de zone specifice mai pu inafectate de procesele industrializarii siurbanizarii, unde sa se aseze prisacile cucaracter sezonier sau permanent, evitareaflorei melifere din jurul marilor centre indus-triale care ar putea atrage albinele in atmos-fere nocive, dat fiind gradul sporit de poluare.In apicultura, ca si in alte domenii de activitate,inaintasii au demonstrat pricepere si devo iunen activitatea apicola, luptdnd impotrivaignoranlei si primind sprijinul naturii. Astazi, casi in trecut, natura darnica trebuie modelata.Omul are in prezent de luptat cu propriile luirealizari. De noi depinde coordonarea rela ieiOM ALBINA NATURA si de aceasta relaliedepinde ~i progresul apiculturii romdnesti.


25/31

lbirscr rliotul ccl moi Ieol s stntoniic 1 rigricriltr~niPREC TTRE FAMILIILOR DE ALBINE PENTRUPOLENIZARE

Ing. lie COHNOIUUniversitatea de Stiin e Agricole Cluj-NapocaFacultatea d e Z~olchniePe I&nga producfiile apicole oferite ornului, albinele melifere repfezinfa agenti poleniza-

tori de bazA pentru rnajoritatea plantelor entornofile (la care polenul este transportat de la oplant& la alta prin interrnediul insectelor).

in corelatie cu o serie fntreaga de factori externi, albinele participa la polenizarea ento-rnofila in procent de 75-85 . Diferenfa este asiguratg de bondari, ca rabu~ i,urnici etc.

Pornind de la aceasta functie a albinelor melifere, prezenfa lor fn irnediata apropiere aacestor culturi se recornand3 ca o necesitate. Farniliile de albine destinate a participa la po-lenizarea diferitelor culturi necesita o intrefinere deosebita, ce asigura maximum de eficienfain actul polenizarii.

La polenizare se recornanda folosirea farniliilor de albine cu populatie nurneroasil instare activa, sanatoase, cu suficiente rezerve de rniere s pastufa, adapostite in stupi rep-arafi, dezinfecta i, echipafi corespunator cu dispozitive cornode de manipulare.

Daca iernarea a decurs normal, pentru adispune de familii puternice 5-6 rame cupuiet) o mare ateniie trebuie acordatalucrarilor pregatitoare sezonului activ-care, infunc ie de starea timpului-pot incepe dinultima decada a lunii februarie, prima decadaa lunii martie.Cu acest prilej se analizeaza starea fiecareifamilii de albine, apreciindu-se: existenla sivarsta matcii, prezen a hranei. Dat fiind faptulca in prima parte a primaverii, mortalitateaalbinelor ce au iernat va depasi numarulalbinelor ce eclozioneaza, obligatoriu se vatrece la reducerea ciburilor. Opera iunea seexecuta astfel ca in fiecare familie de albine saramana un numar de rame pe care albinelepot sa le acopere in totalitate. Se va men ine incontinuare impachetajul termoizolator, deoa-rece vremea este in general instabila.Dupa aceasta lucrare se trece la aplicareazilnica a alimentaliei stimulente cu sirop dezahar in cantitali de 100-150 ml. Daca in fagurise constata lipsa polenului sau pasturii,necesarul se poate asigura prin administrareaturtilelor de serbet cu adaosuri proteice 10%

(polen de alun, pudra de soia decorticata,lapte praf degresat).Prin aplicarea acestor tehnici de intrelineresuccint prezentate, spre mijlocul lunii aprilievom dispune de familii ce vor necesita largireaprogresiva a cuiburilor. Aceasta lucrare seface cu scopul de a asigura matcilor spaliupntru ouat, depozitarea nectarului si polenului.Consta in introducerea intre rama de marginesi rama cu puiet a unei rame echipate cufagure cladit corespunzator. Tratamentelecontra varroozei, puietului varos, locilor, vorcontribui la pastrarea sanata ii albinelor,men igAnd familiile in stare activa.Dupa aceste lucrari de intre inere,completate cu ultime echilibrari de puiet intrefamilii, stupina poate participa la o primacampanie de polenizare.Deplasarea stupinei trebuie facuta cu.mijloace de transport corespunzatoare legis-la iei rutiere, dupa o prealabila verificare azonelor si stabilirea traseelor. Transportul seface seara sau dimineala devreme. Familiilevor trebui sa beneficieze de sisteme deventila ie (site, rame) ce vor folosi si pe


26/31


27/31


28/31


29/31


30/31


31/31

Romania Apicola 1994 Nr.5 Mai

Documents

Transcript of Romania Apicola 1994 Nr.5 Mai