RAPORT NR. 70016813-10613 PROIECTUL DE EURI SOLIDE …

RAPORT NR. 70016813-10613

PROIECTUL DE EURI SOLIDE CHI IN U EVALUAREA RISCURILOR HIDROGEOLOGICE

CONFIDEN IAL DECEMBRIE 2016

Versiunea 1 Confiden ial Proiect nr.: 70016813-10613 Data: Decembrie 2016

WSP | Parsons Brinckerhoff The Victoria, 150-182 The Quays Salford Quays, Greater Manchester, M50 3SP Tel: +44 (0)161 886 2400 www.wsp-pb.com

PROIECTUL DE EURI SOLIDE CHI IN U EVALUAREA RISCURILOR HIDRO-GEOLOGICE Banca European pentru Reconstruc ie i Dezvoltare

M A N A G E M E N T U L C A L I T I I EDI IE/REVIZUIRE PRIMA EDI IE REVIZUIRE 1 REVIZUIRE 2 REVIZUIRE 3

Remarci Versiunea 1

Data 14 decembrie 2016

Elaborat de P. Montes

Semn tura

Verificat de A. Moore

Semn tura

Autorizat de A. Moore

Semn tura

Num rul proiectului 70016813

Num rul raportului 70016813-10613

Dosarul 70016813-10613_Hydrogeological Risk Assessment_V1

ii

Chisinau Solid Waste Project WSP | Parsons Brinckerhoff European Bank for Reconstruction and Development Proiectul Nr. 70016813-10613 Confiden ial December 2016

E C H I P A D E P R O D U C E R E CLIENT

eful Departamentului de Mediu i Sustenabilitate

Ebru Yildiz

Bancher superior Octavian Costas

WSP | PARSONS BRINCKERHOFF

Director tehnic Andrew Moore

Evaluator de risc Paloma Montes

Manager de proiect Scott Beaton

iii


CUPRINS 1 REZUMAT EXECUTIV ..................................................................7

2 INTRODUCERE ..........................................................................10

2.1 CONTEXTUL RAPORTULUI ........................................................................ 10

2.2 OBIECTIVUL ................................................................................................ 10

2.3 CADRUL LEGISLATIV ................................................................................. 10

2.4 INFORMA II DESPRE DEPOZITUL DE DE EURI ....................................... 11

2.5 CARACTERISTICA TERENULUI .................................................................. 12

GEOLOGIA ................................................................................................... 12 HIDROGEOLOGIA ........................................................................................ 12 HIDROLOGIA................................................................................................ 12

3 STUDIUL TERENULUI ...............................................................14

3.1 CONTEXTUL STUDIULUI TERENULUI ........................................................ 14

3.2 GEOLOGIA I HIDROGEOLOGIA................................................................ 14

3.3 REZULTATELE ANALIZEI APEI SUBTERANE ............................................ 15

3.4 REZULTATELE ANALIZEI APEI DE SUPRAFA ...................................... 17

4 MODELUL CONCEPTUAL AL TERENULUI .............................19

4.1 SURSELE POLU RII ................................................................................... 19

4.2 ILE ........................................................................................................... 20

4.3 RECEPTORII ................................................................................................ 20

4.4 SUMAR ......................................................................................................... 20

5 EVALUAREA RISCURILOR HIDROGEOLOGICE ....................22

5.1 TIPUL EVALU RII RISCURILOR HIDROGEOLOGICE ................................ 22

5.2 SCENARIUL EVALU RII ............................................................................. 22

5.3 CONTAMINAN II PRIORITARI CARE TREBUIE MODELA I....................... 22

5.4 REVIZUIREA PRECAU ILOR TEHNICE ...................................................... 23

SITUA IA ACTUAL ..................................................................................... 23

iv


SITUA IA VIITOARE..................................................................................... 23

5.5 MODELAREA NUMERIC ........................................................................... 24

JUSTIFICAREA ABORD RII MODEL RII I PROGRAMULUI SOFTWARE .................................................................................................. 24 PARAMETRIZAREA MODEL ........................................................................ 24 ANALIZA SENSIBILIT II ............................................................................. 24 VALIDAREA MODELULUI ............................................................................. 25 ACCIDENTELE I CONSECIN ELE LOR ..................................................... 25

5.6 REZUMAT .................................................................................................... 25

6 REZULTATELE EVALU RII RISCURILOR ...............................26

6.1 EMISIILE ÎN APELE SUBTERANE ............................................................... 26

6.2 DISCUTAREA REZULTATELOR .................................................................. 27

REZULTATELE MODEL RII ......................................................................... 27 REZULTATELE STUDIULUI .......................................................................... 28

6.3 MODERNIZAREA DEPOZITULUI DE LA ÂN RENI................................. 29

7 SUPRAVEGHEREA NECESAR ..............................................30

7.1 SCHEMA DE MONITORIZARE BAZAT PE RISCURI ................................. 30

7.2 MONITORIZAREA LEVIGATULUI ................................................................ 30

7.3 MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE .................................................. 31

7.4 MONITORIZAREA APELOR DE SUPRAFA ............................................ 31

8 CONCLUZII.................................................................................32

BIBLIOGRAFIE .........................................................................................34

T A B E L E L E D I N T E X T TABELUL 3-1 NIVELUL APELOR SUBTERANE ÎN TEREN .......................................... 14 TABELUL 3-2 EVALUAREA CALIT II APELOR SUBTERANE ................................... 15 TABELUL 3-3 REZULTATELE ANALITICE ALE APEI DE SUPRAFA (RÂUL BÂC)

(MG/L).......................................................................................... 17 TABELUL 4-1 ANALIZA LEVIGATULUI ......................................................................... 20 TABELUL 6-1 CONCENTRA IILE MAXIME LA BAZA C II VERTICALE (PROCENTILA

A 95-EA) ...................................................................................... 26

v


TABELUL 6-2 CONCENTRA IILE MAXIME DIN APELE SUBTERANE LA PUNCTELE DE CONFORMITATE (MG/L) ....................................................... 27

TABELUL 6-3 REZUMATUL REZULTATELOR ............................................................. 28 TABELUL 7-1 CALITATEA LEVIGATULUI .................................................................... 30 TABELUL 7-2 CALITATEA APELOR SUBTERANE ....................................................... 31

F I G U R I L E D I N T E X T FIGURA 2-1 AMPLASAREA DEPOZITULUI DE DE EURI ........................................... 11

A N E X E A P P E N D I X A FIGURI APPENDIX A-1 PLANUL DE AMPLASARE A FORAJELOR („BONCOM PROIECT”, 2016) APPENDIX A-2 SEC IUNEA TRANSVERSAL BH1 – BH6 („BONCOM PROIECT”, 2016) APPENDIX A-3 PLANUL DE AMPLASARE A FÂNTÂNILOR (E. LINDBERG, J. OLSSON, 2012) APPENDIX A-4 PLANUL DE AMPLASARE A FÂNTÂNILOR DE DRENAJ I FILTRARE LA

DEPOZIT (2015) A P P E N D I X B PARAMETRIZAREA MODEL A P P E N D I X C MODELAREA DATELOR DE INTRARE I DE IE IRE APPENDIX C-1 PARAMETRII DE INTRARE APPENDIX C-2 REZULTATE – VALORI STATISTICE APPENDIX C-3 REZULTATE – GRAFICE CALEA VERTICAL APPENDIX C-4 REZULTATE – GRAFICE 100M APPENDIX C-5 REZULTATE – GRAFICE 500M APPENDIX C-6 REZULTATE – GRAFICE 4KM APPENDIX C-7 REZULTATE – SUPRAVEGHEREA NECESAR 750M

T A B E L E L E D I N A N E X A B TABELUL B 1 CONCENTRA IILE SURSEI LEVIGATULUI .............................................1 TABELUL B 2 VALORILE KD PE SPECII ........................................................................2 TABELUL B 3 VALORILE KAPPA PE SPECIE ................................................................2 TABELUL B 4 PARAMETRII INFILTRA IEI.....................................................................3 TABELUL B 5 GEOMETRIA DEPOZITULUI I CARACTERISTICILE DE EURILOR ......3 TABELUL B 6 CARACTERISTICILE BARIEREI – ETAN AREA CU ARGIL ..................6 TABELUL B 7 CARACTERISTICILE ZONEI NESATURATE – ARGILA (CALEA

NESATURAT ) ..............................................................................7 TABELUL B 8 CARACTERISTICILE ZONEI SATURATE – SHALE (CALEA VERTICAL )8

vi


TABELUL B 9 CARACTERISTICILE ZONEI SATURATE – UNITATEA SARMA IANULUI MIJLOCIU ......................................................................................9

7


1 REZUMAT EXECUTIV Banca European pentru Reconstruc ie i Dezvoltare (BERD) a contractat compania „WSP I Parsons Brinckerhoff” (WSP | PB) ca s efectueze un studiu social (MSSS), care include preg tirea unei Evalu ri a impactului de mediu i social (EIMS) al moderniz rii depozitului de de euri de la ân reni pentru a corespunde prevederilor Directivei UE privind rampele de gunoi. Prezenta evaluare a riscului hidrogeologic (ERH) este prezentat pentru a evalua efectele eventuale ale depozitului de de euri de la ân reni asupra hidrogeologiei i resurselor subiacente de ape subterane i de suprafa conectate hidraulic. Scopul prezentei ERH este de a efectua o evaluare suplimentar , pe lâng cea din Capitolul 14 al EIMS.

Depozitul de de euri este situat în satul ân reni (raionul Anenii Noi), la o distan de 35 km la sud-est de Chi in u. Depozitul a func ionat în perioada anilor 1991 - 2010 i accepta, în special, de euri municipale solide, clasificate drept de euri nepericuloase. BERD examineaz posibilitatea acord rii unui împrumut „Regiei Autosalubritate”, o întreprindere care gestioneaz de eurile solide municipale, aflat în proprietatea prim riei municipiului Chi in u, pentru a moderniza i a redeschide depozitul de de euri de la ân reni. Evaluarea calitativ realizat în cadrul EIMS a identificat impacturile i efectele depozitului de de euri asupra mediului receptor, care trebuie moderate/atenuate. Prezenta ERH a fost realizat pentru a evalua cantitativ impacturile poten iale legate de generarea levigatului la depozitul de de euri.

Depozitul de de euri de la ân reni este situat pe podi ul Nistrului, în regiunea sub-geomorfologic Nistru de mijloc, într-o zon în care predomin roca sedimentar de calcar, cu elemente de pietri , nisip, silturi i argil .

În luna mai 2016, consultantul desemnat a realizat un studiu geotehnic al terenului. Acest studiu a demonstrat prezen a elementelor Sarma ianului superior (adic lentile de nisip ale depunerilor aluvionare înclinate). Forajele au ar tat c apele subterane de la baza depozitului de de euri au diferite adâncimi în straturile permeabile. Forajele nu au ajuns pân la baza Sarma ianului superior sau Sarma ianului mediu de la baz acestuia (acviferul calcaros), care prezint un strat acvifer productiv utilizat pentru alimentarea cu ap .

Conform observa iilor, apa subteran identificat se afl în îngr dirile intermitente de ap suspendat care au capacitatea de a migra prin fisurile cu nisip. Conform estim rilor, direc ia de curgere a fluxului subteran regional este spre nord.

Analizând mediul înconjur tor i utilizarea terenurilor, s-a constatat c receptorii poten iali sunt fântânile din satul ân reni, conectate hidraulic în partea inferioar (4 km spre nord-vest), i râul Bâc, la 5 km mai la nord de depozitul de de euri.

Evaluarea calitativ a localiz rii de eurilor depozitate deasupra unei bariere de etan are de argil i amestec de argile i nisipuri, arat c migra ia vertical a levigatului, spre acviferul subiacent ar

fi semnificativ de dificil . Analiza calit ii apei subterane de la baza depozitului a ar tat un anumit impact al levigatului, îns concentra iile acestuia sânt relativ mici. Prin urmare, conectivitatea hidraulic dintre depunerile aluvionare înclinate i stratul de calcar subiacent al Sarma ianului mijlociu este considerat a fi limitat .

Evaluarea cantitativ a impacturilor poten iale asupra receptorilor identifica i a fost realizat cu ajutorul programului LandSim V2.5. Modelarea a fost efectuat pentru depozitul de de euri actual. Parametrii de intrare în raport cu informa iile despre sursa de levigat, parametrii de infiltrare, informa ia despre barier , calea nesaturat , calea vertical i calea saturat s-au bazat pe date specifice terenului, unde au existat, i pe ipoteze conservatoare.

8


Modelul simuleaz migrarea levigatului prin stratul de etan are i deplasarea ulterioar prin zona nesaturat i migrarea c tre mediul mai larg într-o o anumit perioad de timp (20, 000 de ani). Programul LandSim folose te tehnica de simulare Monte Carlo, pentru a selecta în mod aleatoriu dintr-un num r predefinit de valori posibile de intrare, repetând procesul de câteva ori, pentru a reflecta incertitudinea inerent în valorile de intrare. Au fost examinate rezultatele evalu rii riscurilor care corespund concentra iei procentilei a 95-ea, care corespunde performan ei rezonabile a depozitului de de euri în cel mai r u caz (adic o probabilitate de 95% c valoarea real este egal sau mai mic decât concentra ia prezis a contaminan ilor). În afar de aceasta, modelul se bazeaz pe ipoteze conservate (adic pierderile cauzate de volatilizare sau transformarea chimic nu sunt luate în considerare) i valorile de intrare, pentru a anticipa concentra iile, în cel mai r u caz, la punctele de conformitate selectate.

În baza rezultatelor evalu rii cantitative a riscurilor, s-a constat c levigatul generat la depozitul de la ân reni nu poate avea impact asupra calit ii apelor subterane captate în satul ân reni. Cu toate c concentra iile modelate la baza depozitului de de euri i în imediata apropiere a acestuia au dep it standardele de calitate a apei adoptate, impactul depozitului de de euri la o distan de aproximativ 500 m este considerat a fi minor. Concentra iile modelate de azot amoniacal la 500 m distan de teren dep esc u or standardul de ap potabil timp de 3000 de ani, iar de sulfat timp de 400 de ani, îns standardele de calitate a apei de suprafa nu sunt dep ite. În termeni generali, conform concluziilor, concentra iile modelate care p trund prin etan are nu pot afecta calitatea apei din fântânile din zon sau din râul Bâc.

La depozitul de de euri vor fi efectuate unele lucr ri de inginerie suplimentare i controale ale gestiunii, care pot îmbun i terenul actual i reduce scurgerile din corpul actual de de euri, acestea presupun în special:

Reducerea producerii levigatului prin c ptu ire cu un sistem de etan are construit pentru de eurile noi care urmeaz s fie depozitate (captarea precipita iilor pluviale);

Îndep rtarea levigatului de la depozitul de de euri în scop de tratare i eliminare; i,

Un control mai bun al straturilor de levigat inferioare la baza depozitului de de euri, evitând formarea volumelor mari de ap , de exemplu topirea z pezii sau recirculare excesiv a levigatului.

De eurile noi vor fi depozitate în zonele în care levigatul poate fi gestionat separat i p strat hidraulic separat de masa de baz a de eurilor anterioare, sistemul de etan are i/sau straturile naturale. Ad ugarea de eurilor în partea superioar a celulei de de euri actuale poate comprima masa actual a de eurilor i cre te generarea levigatului pe perioade scurte de timp (de exemplu, pân la extragerea levigatului), fapt care a fost luat în considerare în procesul de modelare, presupunându-se existen a unui strat de levigat cu o grosime de pân la 3 m.

Riscul de poluare a receptorilor identifica i de c tre depozitul de de euri actual este considerat sc zut, cu toate c în apele subterane de la baza i în vecin tatea imediat a depozitului de de euri a fost identificat un anumit impact. Au fost evaluate devers rile teoretice i s-a constat c acestea nu reprezint un risc semnificativ pentru receptorii situa i la o distan mai mare de 500 m de depozit. Prezenta evaluare se bazeaz pe datele disponibile i recomand efectuarea urm toarelor ac iuni, ca parte a dezvolt rii viitoare a depozitului de de euri:

Execu ia unor foraje suplimentare în partea inferioar a depozitului de de euri (nord), care s trund în stratul calcaros subiacent al Sarma ianului mijlociu;

Monitorizarea regulat a calit ii levigatului i a apei subterane din forajele existente i cele propuse; i

Revizuirea modelului conceptual depozitului de de euri i, dac va fi necesar, modernizarea modelului de evaluare cantitativ a riscurilor dup efectuarea a, cel pu in, trei activit i de monitorizare.

9


Recomand rile de mai sus au fost incluse în Planul de ac iuni sociale i de mediu (PAMS) elaborat.

10


2 INTRODUCERE 2.1 CONTEXTUL RAPORTULUI

Banca European pentru Reconstruc ie i Dezvoltare (BERD) examineaz posibilitatea acord rii unui împrumut întreprinderii „Regia Autosalubritate”, care se ocup de gestionarea de eurilor municipale solide, fiind în proprietatea ora ului Chi in u, Republica Moldova. Mijloacele financiare ob inute din împrumut vor fi utilizate pentru a finan a investi iile prioritare în gestionarea de eurilor solide din Chi in u, inclusiv ân reni (raionul Anenii Noi) din Republica Moldova.

BERD a contractat compania „WSP I Parsons Brinckerhoff” (WSP | PB) pentru a efectua un studiu social (MSSS), care include preg tirea unei Evalu ri a impactului de mediu i social (EIMS) al moderniz rii depozitului de de euri de la ân reni pentru conformitate cu prevederile Directivei privind rampele de gunoi (CEE/1999/31/CE). Prezenta evaluare a riscurilor hidrogeologice a fost preg tit în scopul de a oferi o evaluare suplimentar analizei din Capitolul 14 a EIMS.

2.2 OBIECTIVUL

Obiectivul prezentei ERH a fost utilizarea informa iilor noi despre studiul depozitului de de euri, pentru a actualiza modelul conceptual de teren pentru depozit i pentru a efectua o evaluare cantitativ a riscurilor, în scopul analiz rii efectelor poten iale ale depozitului de de euri de la

ân reni asupra calit ii apelor subterane i de suprafa , aflate hidraulic în partea inferioar a depozitului.

2.3 CADRUL LEGISLATIV

Cadrul legislativ intern cu privire la protec ia calit ii apelor de suprafa este prezentat detaliat mai jos.

Regulamentul cu privire la calitatea apei de suprafa din Republica Moldova: Aspectele politice ale reformei, cooper rii i dezvolt rii economice (OCDE), 2007.

Cadrul legislativ cu privire la calitatea apei potabile este prezentat detaliat mai jos.

Ghidul privind calitatea apei potabile, edi ia a patra, Organiza ia Mondial a S ii (OMS), 2011.

Evaluarea a fost efectuat în conformitate cu cele mai bune practici interna ionale. În timpul efectu rii acestei evalu ri a mediului acvatic, unde a fost cazul, a fost luat în considerare i urm toarea legisla ie a UE:

Directiva privind rampele de gunoi (CEE/1999/31/CE).

Directiva-cadru privind apa (2000/60/CE). Aceste reglement ri europene stabilesc un cadru pentru protec ia mediului acvatic.

Directiva nou privind apele subterane (2006/118/CE). Aceste regulamente europene sunt o sur de protec ie a mediului, care asigur o protec ie sporit a apelor subterane.

În afar de aceasta, în cadrul acestei evalu ri au fost examinate documentele de orientare din Marea Britanie, dat fiind faptul c Ghidul MB privind mediul acvatic i Ghidul MB privind rampele de gunoi corespund legisla iei UE.

11


Orientarea cu privire la Monitorizarea levigatului de la depozitul de de euri, a apelor subterane i de suprafa (Directiva privind depozitele de de euri LFTGN02), Agen ia de mediu din Marea Britanie, februarie 2003.

Evaluarea riscurilor hidrogeologice pentru depozitele de de euri i Derivarea cu privire la controlul asupra apelor subterane i nivelurilor de declan are (Directiva privind depozitele de de euri LFTGN01), Agen ia de mediu din Marea Britanie, martie 2003.

2.4 INFORMA II DESPRE DEPOZITUL DE DE EURI

Depozitul de de euri este situat în satul ân reni (raionul Anenii Noi), la 35 km distan spre sud-est de Chi in u i între 2 i 5 km de satele Cre oaia i, respectiv, ân reni. Pozi ia geografic este: latitudinea: 46° 51' 04 N i longitudinea: 29° 10' 00 E.

Figura 2-1 Amplasarea depozitului de de euri

Sursa: E. Lindberg, J. Olsson (2012)

Depozitul de de euri de la ân reni a func ionat în perioada anilor 1991 - 2010, iar celula de de euri existent are o dimensiune de aproximativ 161 200 m2. În baza studiului topografic realizat în decembrie 2015, s-a constat c depozitul de de euri de la ân reni are o suprafa de aproximativ 25 de hectare. Depozitul a fost construit pe un deal, prin formarea câtorva terase cu o în ime de la 115 m deasupra nivelului m rii (DNM) (partea de nord a terenului) i pân la 196 m DNM (partea de sud a terenului), cu o declivitate medie de aproximativ 1/8 (vertical /orizontal ) pe întregul teren. Celula de de euri are o dimensiune de aproximativ 19,5 ha i un nivel de la sol de 124 - 170 m DNM (Fichtner, 2016b).

Capacitatea r mas a celulei de de euri de la depozitul de la ân reni, conform calculelor, este de aproximativ 2 750 000 m3 ca volum net de eliminare a de eurilor. În ceea ce prive te ciclul de via , depozitul de de euri ar putea fi opera ional timp de aproximativ 7 ani (Fichtner, 2016b).

12


2.5 CARACTERISTICA TERENULUI

GEOLOGIA

Depozitul de de euri de la ân reni este situat pe podi ul Nistrului, care este inclus în regiunea sub-geomorfologic Nistru de mijloc. În aceast zon exist în principal roci sedimentare de calcar cu elemente de pietri , nisip, silturi i argile. Acest tip de roc sedimentar se extinde pân la o adâncime de aproximativ 600m deasupra rocilor arhaice proterozoice. Pe baza h ii litogeologice a lui Mamontov din anul 1986, geologia regional a terenului pe care se afl depozitul de de euri este clasificat ca Sarma ianul superior (argile, nisipuri cu intercal ri de gresie calcaroas ), care are la stratul Sarma ianului mijlociu (argile, silturi, nisipuri i calcare).

Terenul înconjur tor este utilizat îndeosebi în scopuri agricole, iar litologia principal include soluri sedimentare, care sunt relativ tinere, cu depuneri aluviale în valea râului.

HIDROGEOLOGIA

Conform datelor companiei „Boncom Proiect” (2016) acviferele din zona studiat sunt depuneri limitate a unei combina ii de unit i stratigrafice variate. Acviferul productiv utilizat pentru alimentarea cu ap con ine calcar caracteristic Sarma ianului mijlociu, în timp ce restul acviferelor con in pu in ap sau con in ap care nu poate fi utilizat pentru consum potabil. Se consider c straturile de calcar au o capacitate de pân la 90 m („Boncom Proiect”, 2016). Fântânile de captare a apei subterane se afl în satele Cre oaia i ân reni, care sunt situate la o distan de aproximativ 2 km i 5 km spre nord-vest de depozitul de de euri. Se consider c apele subterane subiacente depozitului de de euri nu sânt conectate hidraulic cu fântânile din satul Cre oaia, datorit unei separ ri a fluxurilor de ape subterane (E. Lindberg, J. Olsson, 2012).

O treime din popula ia din satele din apropiere, Cre oaia i ân reni, depind de apele subterane pe care le folosesc pentru alimentare cu ap portabil (Prim ria s. ân reni, 2013). Locuitorii acestor sate au semnalat probleme mari legate de calitatea apei, care ar putea produce efecte adverse asupra s ii.

HIDROLOGIA

Depozitul de de euri de la ân reni este situat în bazinul râului Nistru. Râul Bâc este cel mai apropiat curs de ap permanent de depozitul de la ân reni, aflat la o distan de aproximativ 5 km la nord de acesta. Râul Bâc este un afluent al râului Nistru, care se revars în Marea Neagr , i curge prin capitala Chi in u înainte de a ajunge la ân reni, raionul Anenii Noi. Doi afluen i

denumire ale râului Bâc i un afluent al râului Calantir se afl la distante de 1,2 km, 1,3 km i, respectiv, 1,7 km de la depozitul de de euri, îns nu sânt considerate cursuri de ap permanente („Boncom Proiect” SRL, 2016).

Râul Bâc este foarte poluat cu substan e chimice toxice organice i anorganice. Multe ape de suprafa din Republica Moldova sunt contaminate cu un nivel ridicat de nitri i, nitra i i amoniac („WSP I Parsons Brinckerhoff”, 2016a).

Serviciul Hidrometeorologic de Stat dispune de o re ea de monitorizare a apelor de suprafa , care con ine 49 de posturi de observare pe 16 dintre râurile cele mai mari, ase bazine mari de ap i un liman. Posturile se afl în apropierea zonelor urbane. Monitorizarea polu rii difuze a apei de suprafa nu se efectueaz în Moldova. Probele sânt prelevate o dat în lun i sânt testa i cel pu in 42 de parametri hidrochimici i 6 parametri hidrobiologici, în func ie de postul de observare. Începând cu anul 2007, monitorizarea calit ii apelor de suprafa se axeaz pe cerin ele Directivei-cadru privind apa i parametrii biologici i chimici relevan i, cu modific rile ulterioare, în scopul de a optimiza amplasarea punctelor de prelevare i frecven a de observare („WSP I Parsons Brinckerhoff”, 2016a).

13


Conform Indicelui polu rii apei (IPA), râurile principale Nistru i Prut sunt poluate moderat (categoria III-IV), în timp ce râurile mai mici, cum ar fi R ut i Bâc, sunt mai poluate (categoria IV-VI), conform unei sc ri unde I indic gradul cel mai mic de poluare, iar VI gradul cel mai mare de poluare („WSP I Parsons Brinckerhoff”, 2016a).

14


3 STUDIUL TERENULUI 3.1 CONTEXTUL STUDIULUI TERENULUI

În luna mai 2016 consultantul desemnat a efectuat un studiu geotehnic la depozitul de de euri de la ân reni în cadrul c ruia au fost executate ase foraje (BH1 - BH6) („Boncom Proiect”, 2016). Adâncimea investigat a variat semnificativ între loca ii, în func ie de topografia terenului; forajul BH1 a fost forat la o adâncime de 81 de metri sub nivelul solului (msns), forajele BH2 i BH3 au fost forate la o adâncime de 33,10 msns, iar forajele BH4, BH5 i BH6 au fost forate pân la o adâncime de 14-15 msns. Planul amplas rii forajelor (preluat de la compania „Boncom Proiect”, 2016) este prezentat în Appendix A-1.

3.2 GEOLOGIA I HIDROGEOLOGIA

Terenul se caracterizeaz prin forma iuni cuaternare Cahul, care se r spândesc, cu o u oar înclinare, spre nord-vest. Acestea prezint o baz cu o grosime de aproximativ 60-70 m, format de depuneri aluvionare înclinate peste depuneri de nisipuri caracteristice Sarma ianului superior întâlnite doar în forajul BH1 („Boncom Proiect”, 2016). Aceste depuneri sânt argile cu stratificare neclar i nisipuri de granula ie fin , gresii calcaroase i carbona i. Grosimea straturilor de nisip variaz de la câ iva centimetri pân la 10-20 m. În baza rezultatelor testului de permeabilitate, s-a stabilit c straturile argiloase sunt impermeabile i pu in permeabile, în timp ce straturile nisipoase sunt permeabile i slab permeabile („Boncom Proiect”, 2016).

Un rezumat al datelor despre adâncimea apelor subterane este prezentat în Tabelul 3-1.

Tabelul 3-1 Nivelul apelor subterane în teren

FORAJ ADÂNCIMEA FORAJULUI (M NDM)

ADÂNCIMEA APEI SUBTERANE (MSNS)

ADÂNCIMEA FORAJULUI (M NDM)

LITOLOGIA

BH1 182,50 74,0 109,40 Nisip cu depuneri de granule de roci carbonatice, substraturi sub iri de gresii

BH2 138,10 27,0 111,10 Nisip saturat de granula ie fin

BH3 138,10 29,1 109,10

Nisip saturat de granula ie medie De asemenea, s-a detectat ap în corpul terasamentului la adâncimi de 10,9 m i 14,6 m (se presupune c este levigat)

BH4 116,45 12,0 104,45 Argil cu pu in nisip

BH5 115,50 9,2 106,30 Nisip saturat de granula ie medie

BH6 117,40 5,0 112,40 Nisip saturat de granula ie medie Zon saturat de 4m grosime.

Adâncimea apelor subterane a variat între 104,45 m DNM (BH5) i 112,40 m DNM (BH6), cu o grosime variabil saturat (între 1,3 m i 4 m). Forajele nu au ajuns pân la acviferul cu calcar din partea inferioar a depozitului de de euri, i, prin urmare, calitatea corpului de ap subteran utilizat pentru alimentarea cu ap i parametrii hidrogeologici relevan i ai corpului de ap captat nu au fost evalua i în cadrul studiului.

În cadrul studiului terenului, realizat de compania „Boncom Proiect” (2016), au fost depistate ape subterane sub depozitul de de euri la diferite adâncimi, în straturi mai permeabile ale unit ii

15


Sarma ianului superior (adic , lentile de nisip ale depunerilor aluvionare înclinate). În cadrul studiului, nu a fost evaluat unitatea Sarma ianului mijlociu (acviferul calcaros). Se consider c apa subteran identificat în teren prezint ni te îngr diri intermitente de ap suspendate, care pot migra prin fisurile cu nisip i nu sunt hidrogeologic conectate cu fântânile de captare i corpurile de ap de suprafa din partea inferioar . Se consider c apa suspendat depistat este conectat cu unitatea Sarma ianului mijlociu subiacent prin procese de infiltrare.

În baza constat rilor prezentate mai sus, s-a stabilit c unitatea de ap subteran identificat se afl în continuitate limitat cu unitatea de ap subteran productiv utilizat de fântânile de captare din satul ân reni. Conectivitatea hidraulic nu poate fi divizat între depunerile aluvionare înclinate i cele productive, care stau la baza stratului de calcar al Sarma ianului mijlociu, îns este considerat limitat . Conform estim rilor, direc ia fluxului apelor subterane este spre nord.

Sec iunea transversal a depozitului de de euri i hidrogeologia de baz de la sud (BH1) spre nord-vest (BH6) este prezentat în Appendix A-2 (preluat de la compania „Boncom Proiect”, 2016).

3.3 REZULTATELE ANALIZEI APEI SUBTERANE În decursul studiului geotehnic realizat în anul 2016, au fost prelevate probe de ap subteran din cele ase foraje noi (BH1 - BH6) în perioada iunie 2016 - iulie 2016 („Boncom Proiect”, 2016). De la fiecare foraj a fost colectat câte o prob de ap subteran (nivelul inferior al apei), iar dou probe suplimentare de ap au fost colectate din forajul BH3, la dou adâncimi diferite; 10,9 msns (127.20 m DNM) i 14,6 msns (123,50 m DNM), ap asociat cu corpul terasamentului, în partea de nord a celulei de de euri.

Evalu rile anterioare ale apei subterane au fost efectuate la depozitul de de euri i la fântânile de captare din apropierea satelor. Au fost analizate datele din anii 2012, 2014 i 2015. În cadrul prelev rii probelor de ap subteran , realizate în anul 2012, au fost colectate trei probe din fântânile din satul Cre oaia i cinci probe din fântânile din satul ân reni (E. Lindberg, J. Olsson, 2012). Trebuie remarcat faptul c fluxurile apelor subterane sânt divizate pentru fântânile de la Cre oaia i cele din ân reni (E. Lindberg, J. Olsson, 2012). Datele despre amplasarea fântânilor din care au fost prelevate probe în anul 2012 sânt prezentate în Appendix A-3. Loca iile evaluate în anii 2014 i 2015 au inclus o fântân de filtrare, o fântân de drenaj, adiacent marginii de nord a depozitului de de euri, i câteva fântâni din satul ân reni. Analiza calit ii apei subterane din fântânile din satul ân reni a fost efectuat la 7 august 2014, iar analiza calit ii apei din fântânile de filtrare i drenaj de la depozitul de de euri a fost efectuat la 4 februarie 2015. Amplasarea fântânilor de filtrare i a fântânii de drenaj este prezentat în Appendix A-4. Datele despre amplasarea exact a fântânilor din ân reni, din care s-au prelevat probe în anul 2014, nu au fost disponibile.

La diferite puncte de prelevare au fost m sura i câ iva contaminan i generali. Rezumatul compar rii rezultatelor analitice comunicate în raport cu standardele europene de ap potabil ale OMS sau UE (SAP) i standardele de ap de suprafa (SAS) este prev zut în Tabelul 3-2. Rezultatele analitice detaliate pot fi consultate în Studiul geologic al depozitului de de euri de la Chi in u (raportul companiei „Boncom Proiect”, 2016).

Tabelul 3-2 Evaluarea calit ii apelor subterane

CONCENTRA IILE APEI SUBTERANE (MG/L)

Nitrat (NO3

-) Azot amoniacal

(NH4-N) lorur (Cl-) Sulfat (SO4

2-) Fluorur (F-)

SAP 50(1) 1.5(2) 250(1) 250(3) 1.5(1)

SAS (4) 11,3 3,1(5) 500 500 Neidentificat

BH1 (6) 5,26 3,33 130,98 308,18 0,26

16



BH2 (6) 0,7 0,77 339,19 125,78 0,66

BH3 (6) <0,1 0,40 22,84 31,11 1,17

BH4 (6) 519,86 0,83 671,41 212,03 0,43

BH5 (6) 3,32 0,45 230,34 116,59 0,51

BH6 (6) 425,23 0,62 1 607,34 126,01 0,20

BH3 – 10,9 (6) baraj (levigat evaluat) - 3,84 6 937,00 30,66 0,48

BH3 – 14,6 (6) baraj (levigat evaluat) - 1,42 5 190,50 65,41 0,23

‘Fântâna de la depozit 1’ (7) (levigat evaluat) 30,3 134,7 6 368 2 317,8 -

‘Fântâna de la depozit 2’ (7)

(levigat evaluat) 35,9 371,7 6 722 2 112 -

Morari Alexandru (7) 128 - 120 212 0,61

59 (7) 124 - 149 333 0,38

Biserica (7) 195 - 128 292 0,56

40 (7) 137 - 121 354 0,29

Gr dini a gimnaziu (7) 27 - 43 159 1,1

Cimitir (7) 24 - 113 323 1,9

Pogreban Valeriu (7) 24 - 163 239 2,9

6 (7) 21 - 85 87 2,4

Calder Maria (7) 21 - 135 294 1,33

2C (satul Cre oaia) (8) - - 58 200 -

3C (satul Cre oaia) (8) - - 145 770 -

4C (satul ân reni) (8) - - 34 85 -

4C1 (satul Cre oaia) (8) - - Nu este analizat

Nu este analizat -

5C (satul ân reni) (8) - - 140 400 -

6C (satul ân reni) (8) - - 90 405 -

7C (satul ân reni) (8) - - 135 320 -

8C (satul ân reni) (8) - - 62 256 - Celulele ha urate indic dep irea SAP adoptat. Celulele cu text cu caractere aldine indic dep irea SAS adoptat. (1) Standardul de ap potabil (SAP) al Organiza iei Mondiale a S ii (OMS) (2) Nivelul maxim admisibil al mirosului stabilit de OMS în lipsa SAP (3) Standardele Directivei 98/83/CE în lipsa SAP a OMS (4) Concentra ia maxim admisibil (CMA) pentru Clasa de utilizare IV (OECD, 2007), dac nu este prev zut altfel (5) Pentru amoniu a fost adoptat SAS (6) forajele executate în decursul studiului geotehnic al terenului din iunie/iulie 2016 („Boncom Proiect”, 2016) (7) Rezultatele din anii 2014 i 2015 ale dou fântâni de la depozit (fântânile de drenaj i filtrare) i nou fântâni cu ap subteran din satul ân reni. (8) Rezultatele din anul 2012 pentru cinci fântâni din satul ân reni i patru fântâni din satul Cre oaia (E. Lindberg, J. Olsson, 2012).

17


Rezultatele analitice prezentate succint mai sus cu privire la apa subteran arat urm toarele.

Calitatea analizat a apei subterane colectate din fântâna de filtrare i cea de drenaj de lâng rampa de gunoi („Fântânile de la rampa de gunoi” din tabelul de mai sus) indic impactul levigatului de la rampa de gunoi, cu concentra ii de azot amoniacal i de clorur de pân la 371 mg/l i, respectiv, 6,722 mg/l.

Calitatea analizat a apei subterane din forajele noi BH2, BH4 i BH6 indic impactul levigatului de la depozitul de de euri cu concentra ii de clorur de pân la 1607 mg/l. Concentra iile raportate de azot amoniacal, sulfat i fluorur în forajele noi au dep it SAP adoptat doar în forajul BH1 localizat hidraulic în partea superioar .

Concentra iile raportate de clorur în ap în corpul terasamentului (în forajul BH3 la adâncimi de 10,9 msns i 14,6 msns) indic impactul levigatului de la rampa de gunoi, cu concentra ii de un ordin de m rime mai mare decât în corpul de ap subteran . Ca i în corpul de ap subteran , concentra iile de azot amoniacal, sulfat i de fluorur sunt considerate ca fiind, în general, relativ mici. S-a observat c doar în aceste dou probe au fost depista i o serie de contaminan i periculo i, inclusiv tricloretan diclor difenil (TDD).

Concentra iile de nitra i din forajele de la depozitul de de euri au variat semnificativ între loca ii, cu valori cuprinse între mai mici decât limita de raportare (<0,1 mg/l) i 519,86 mg/l (BH4). Probele de ap prelevate din fântânile de drenaj i filtrare adiacente depozitului de de euri au ar tat c concentra iile sunt la nivelul de 30 mg/l - 36 mg/l. Concentra iile raportate de nitrat în fântânile de captare au fost cu pân la trei ordine de m rime mai mari decât în câteva foraje de la depozitul de de euri (BH2 i BH3). Totu i trebuie men ionat faptul c concentra iile de nitra i au fost mai mari în forajele BH4 i BH6 decât în fântânile de captare.

Concentra iile raportate de fluorur au fost cu un ordin de m rime mai mari în fântânile de captare decât în fântânile de la depozit, concentra iile în trei fântâni de captare dep ind SAP adoptat.

Concentra iile de clorur au dep it SAP adoptat în forajele de la depozitul de de euri i „Fântânile de la depozit”, cu concentra ii raportate în forajele de abstrac ie cu un ordin de

rime mai mic.

Concentra iile de sulfat au dep it SAP în forajul BH1, care se afl în stratul hidraulic localizat în partea superioar , în „Fântânile de la depozit” i fântânile de captare.

În baza datelor disponibile, nu a fost stabilit nici o corela ie clar între calitatea apei în imediata apropriere a depozitului de de euri de la ân reni i satul ân reni.

3.4 REZULTATELE ANALIZEI APEI DE SUPRAFA

În decursul studiului geotehnic al terenului, realizat în anul 2016 („Boncom Proiect”, 2016), a fost prelevat o prob de ap de suprafa din râul Bâc (locul afl rii punctului de prelevare a probelor nu este cunoscut). Un rezumat al rezultatelor analitice raportate este prezentat în Tabelul 3-3.

Tabelul 3-3 Rezultatele analitice ale apei de suprafa (râul Bâc) (mg/l)


Nitrat (NO3-)

Azot amoniacal (NH4-N)

lorur (Cl-) Sulfat (SO42-) Fluorur (F-)

SAS 11.3 3.1 500 500 Nu este

Râul Bâc 4,69 36,94 95,88 164,45 0,14

Celulele ha urate indic dep irile SAP adoptate. Celulele cu text cu caractere aldine indic dep irile SAS adoptate.

18


Concentra ia raportat a azotului amoniacal a dep it SAS adoptat cu un ordin de m rime. Este de remarcat faptul c aceast substan analizat a dep it i valoarea SAP.

19


4 MODELUL CONCEPTUAL AL TERENULUI În baza informa iilor disponibile, a fost preg tit un model conceptual al terenului (MCT), pentru a determina prezen a unor c i de expunere plauzibile i, prin urmare, existen a riscului semnificativ pentru receptorii sensibili. Ca s existe un risc semnificativ sau identificabil, trebuie s existe o cale de expunere, care prevede identificarea urm toarelor:

Existen a substan elor care pot cauza daune (sursa);

Existen a unui receptor care poate fi deteriorat într-un punct de expunere (receptor); i

Existen a unor mijloace de expunere a unui receptor la surs (cale de expunere).

Notele explicative privind MSC elaborat pentru teren sunt prezentate mai jos.

4.1 SURSELE POLU RII

Sursa de poluare poten ial este levigatul generat la depozitul de de euri. Tipul i concentra ia contaminan ilor în levigat depind de tipul de eurilor. Concentra iile pot s scad cu timpul, datorit degrad rii compu ilor, dilu rii prin infiltrarea apei i pierderilor prin volatilizare.

Depozitul de la ân reni a fost i se propune s fie utilizat pentru a elimina de eurile municipale solide (DMS) generate la Chi in u. Principalele surse de de euri municipale solide sunt gospod riile private (50-60%), entit ile comerciale, industriale, publice, m turatul str zilor i activit ile de amenajare a teritoriului.

Atunci când depozitul de de euri de la ân reni func iona, volumul zilnic al de eurilor transportat la depozit era de aproximativ 3 000 m3, cinci zile pe s pt mân . Volumul gener rii de eurilor la Chi in u este în continu cre tere. Se estimeaz c , dac depozitul de de euri va fi modernizat i redeschis, el va accepta anual în medie circa 1 000 000 m3 de DMS („WSP Parsons

Brinckerhoff”, 2016b). S-a estimat c rata de generare a de eurilor la Chi in u era de 2 m3 per persoan anual. Masa de eurilor generare se calculeaz de întreprinderea „Regia Autosalubritate” pe baza densit ii estimate de 200 kg/m3 pentru DMS generate de gospod rii (Fichtner, 2016a).

Studiile compozi iei de eurilor, efectuate de compania „Regia Autosalubritate”, au ar tat c DMS organice au constituit cea mai mare parte a de eurilor, în medie aproximativ 50%, iar materialele reciclabile au format cea de a doua frac iune dup m rime (aproximativ 24%) (Fichtner, 2016a).

Stocarea i acumularea de eurilor genereaz levigatul care, dac nu este gestionat corect, poate avea un impact asupra calit ii apelor subterane subiacente depozitului i poate migra c tre receptorii din partea inferioar , conecta i hidraulic cu acest loc. Din anul 2011, levigatul se analizeaz în mod regulat conform parametrilor principali, cum ar fi cererea de oxigen biologic, consumul chimic de oxigen, substan e solide în suspensie, clorur , nitrat, nitrit, amoniu i sulfat (Fichtner, 2016b). În afar de aceasta, în cadrul analizei apei, realizat în anul 2012 de E. Lindberg i J. Olsson (2012), a fost prelevat o prob de levigat. Rezultatele analitice ale levigatului sunt prezentate succint în Tabelul 4-1.

20


Tabelul 4-1 Analiza levigatului

ANALITUL CONCENTRA IA (MG/L)

eava de jos (1) eava de sus (1) Proba de levigat (2)

BOD5 5 938,8 4 242 1 550

COD 16 968 12 120 3 606

Materia suspendat 86,4 102,6 73,9

lorur 6 035,9 4 615,7 3 602

Detergen i 10,3 6,8 3,5

Nitrat N-NO3 42,7 38,9 2,09

Nitrat N-NO2 10,4 5,2 14,56

Amoniac N/NH4 253,4 129,1 1 766

Sulfat SO4 2 317,0 1 995,0 1 648

pH 8,1 8,2 8,28

(1) Datele surs : Fichtner, 2016b (2) Datele surs : E. Lindberg, J. Olsson (2012), Planul închiderii depozitului – Studiu prealabil al depozitului de de euri de la ân reni din Republica Moldova, teza de masterat, Universitatea Lund, Suedia, 6 iunie 2012

Se propune ca modernizarea depozitului de de euri de la ân reni s includ un sistem de colectare a levigatului i o sta ie de tratare a levigatului, pentru a asigura atingerea concentra iilor maxim admisibile înainte de deversarea apei.

4.2 ILE

Principalele c i fezabile de transportare a levigatului în mediu sunt indicate mai jos.

Infiltrarea levigatului prin masa de de euri.

Acumularea levigatului la baza depozitului de de euri i scurgerea prin etan area de baz .

Migrarea levigatului prin zona nesaturat i evacuarea în apele subterane, precum i migrarea ulterioar în apele de suprafa i fântâni.

Contaminan ii vor fi supu i unor procese de atenuare în diferite medii de transport, inclusiv retard rii, dispersiei, degrad rii i dilu rii. Retardarea, de asemenea, este considerat posibil .

4.3 RECEPTORII

În baza informa iilor despre mediul înconjur tor i utilizarea terenului, se constat c receptorii poten iali includ:

Acviferul cu calcar sub teren (unitatea Sarma ianului mijlociu)

Fântânile conectate hidraulic cu acviferul de sub teren, aflate în partea inferioar a terenului, la o distan de 4 km.

Râul Bâc situat la 5 km, în partea inferioar a terenului.

4.4 SUMAR

A fost descris un model conceptual al terenului cu ajutorul informa iilor publicate i datelor studiului terenului pentru a stabili urm toarele:

21


Levigatul de la depozitul de de euri este o SURS poten ial de contaminare. Acesta a fost testat i, deci, se cunosc caracteristicile chimice actuale ale levigatului;

Se cunoa te c depozitul are o c ptu eal de argil construit la baza acestuia, sub care se afl argile i nisipuri, care conform studiului terenului, sunt incompatibile pe vertical i pe orizontal . Apele subterane captate în acest orizont geologic sunt contaminate cu levigat, dar concentra iile de contaminan i sunt cu mult sub cele din sursa de levigat. Bariera i geologia natural analizate în studiul terenului sunt o CALE limitat pentru migrarea descendent a sursei levigatului; i,

Conform informa iilor publicate, se constat c la adâncime, sub teren, exist un acvifer de calcar care reprezint un RECEPTOR. Receptorii suplimentari sunt determina i ca fiind caracteristicile hidraulice din partea inferioar a terenului, cum ar fi fântânile de captare de ap potabil din satele de la nordul depozitului i râul Bâc. Atât fântânile, cât i râul, sânt receptori care vor fi afecta i, dac analiz m calcarul drept cale, i anume transportarea contaminan ilor de c tre migrarea apei subterane în direc ia fluxului regional.

22


5 EVALUAREA RISCURILOR HIDROGEOLOGICE

5.1 TIPUL EVALU RII RISCURILOR HIDROGEOLOGICE

Func ionarea anterioar a depozitului de de euri a fost sistat în anul 2010, din cauza preocup rilor locuitorilor satelor din vecin tate legate de poluarea posibil a apelor subterane i efectele acesteia asupra s ii. Locuitorii satului ân reni, care este situat la o distan de aproximativ 5 km spre nord-est, au afirmat c depozitul de de euri ar putea avea un impact negativ asupra calit ii apelor subterane. Rezultatele studiilor anterioare cu privire la acest subiect nu au reu it s lini teasc locuitorii satului.

A fost efectuat o evaluare a riscurilor hidrogeologice (ERH), în scopul de a evalua impacturile posibile asupra calit ii apelor subterane la receptorii identifica i, pe care popula ia î-i asociaz cu generarea levigatului la depozitul de de euri de la ân reni,

5.2 SCENARIUL EVALU RII

Pentru situa ia curent , s-a efectuat o ERH modelat (depozitul de de euri în condi iile actuale). Acest scenariu corespunde impacturilor poten iale legate de generarea actual a levigatului, înainte de modernizarea propus a depozitului de de euri. Evaluarea impacturilor poten iale legate de generarea levigatului la depozitul de de euri modernizat (condi iile viitoare) a fost efectuat calitativ.

5.3 CONTAMINAN II PRIORITARI CARE TREBUIE MODELA I

Contaminan ii care urmeaz s fie modela i depind de tipul de eurilor depozitate i au fost selecta i i limita i la o serie de tipuri indicatoare, care vor servi drept un surogat realist pentru levigat în ansamblu. Poten ialii contaminan i în cauz au fost selecta i în func ie de considerentele de mai jos.

Contaminan ii care ar putea fi asocia i cu depunerea de eurilor organice i a materialelor nepericuloase.

Cationi anorganici (de exemplu amoniu, potasiu)

Anioni anorganici (de exemplu, clorur , cianur )

Produse chimice organice hidrofile (de exemplu, fenol)

Produse chimice organice hidrofobe (de exemplu, hidrocarburile aromatice policiclice)

Erbicide de acid (de exemplu, mecopropul)

Ioni metalici foarte mobili (de exemplu, nichel)

Mai pu in ioni metalici mobili (de exemplu, mercur)

Substan e organo-metalice (de exemplu, compu i organo-stani i)

Lista I i Lista II de substan e, astfel cum prevede Directiva privind apele subterane 80/68/CEE

Au fost utilizate rezultatele disponibile ale evalu rilor anterioare efectuate în teren, pentru a selecta anali ii relevan i i a-i include în evaluarea riscurilor. Au fost lua i în considerare anali ii depista i în fântâni sau care dep esc standardele de calitate adoptate.

23


5.4 REVIZUIREA PRECAU ILOR TEHNICE

SITUA IA ACTUAL

Levigatul de la depozitul de de euri este colectat în prezent în cinci rezervoare de stocare cu o capacitate total de stocare de 330 m3. El este pompat din aceste rezervoare de stocare în cisterne i reintrodus prin partea superioar a depozitului de de euri, ca parte a unei strategii de recirculare a levigatului. Aceasta este o practic de utilizare a levigatului pentru a satura levigatul de de euri i pentru a spori rata de degradare a de eurilor solide. Excesul de levigat este drenat prin curgere gravita ional la baza depozitului de de euri i apoi în rezervoarele de acumulare. La baza depozitul de de euri se afl o c ptu eal etan are din argil compactat cu permeabilitate redus (presupus a fi 10-8 m/s) (Fichtner, 2016a).

SITUA IA VIITOARE

Modernizarea propus a depozitului de de euri de la ân reni va include sistemele inginere ti necesare pentru a corespunde prevederilor Directivei UE privind rampele de gunoi. În sensul prezentului raport, celula de de euri existent a fost numit Celula de de euri - Etapa 1, iar capacitatea r mas a depozitului de de euri a fost numit Celula de de euri - Etapa 2. Informa ia de mai jos a fost ob inut din raportul propunerii de proiect (Fichtner, 2016b) i indic doar asupra

surilor propuse, care urmeaz s fie realizate.

Func ionarea Celulei de de eurilor - Etapa 2 se recomand s fie efectuat în sub-celule, ceea ce va permite o deviere a apei de suprafa curat de la sub-celulele neutilizate. În afar de aceasta, doar sub-celula utilizat va genera levigat i, prin urmare, generarea levigatului poate fi redus .

Se propune s fie construit un sistem de c ptu ire care va ac iona ca etan are de suprafa pentru Celula de de euri - Etapa 1 i ca etan are de baz pentru Celula de de euri - Etapa 2. Sec iunea transversal a sistemului de etan are intermediar se propune s fie astfel cum este men ionat mai jos (de la baza Celulei de de euri - Etapa 2 spre partea superioar a Celulei de de euri - Etapa 1).

Sistem de drenare a levigatului

Strat geotextil de protec ie (min 1200g/mp)

Geo-membran (2mm grosime) din polietilen de mare densitate (PMD).

Etan are geo-sintetic din argil (valoarea k 10-11 m/s) i stratul de sol (grosime de 50 cm)

Re ea geologic

Strat de nivelare a materialului de pietri concasat ( 30 cm), cu un coeficient de permeabilitate de cel pu in 1x10-3 m/s.

Sistemul propus de colectare a levigatului va extrage levigatul în Celula de de euri - Etapa 1 i va colecta levigatul din Celula de de euri - Etapa 2. Extragerea levigatului din Celula de

de euri - Etapa 1 va reduce impactul asupra calit ii i func ionalit ii etan rii de baz i va evita instabilitatea din partea de nord a terasamentului celulei de de euri. Sistemul de colectare a levigatului pentru Celula de de euri - Etapa 2 va include stratul de drenaj, evi de scurgere, guri de vizitare i colector.

Se propune ca sta ia de tratare a levigatului s fie compus dintr-o combina ie de procese, inclusiv tratamente biolo-fizice, cu o capacitate estimat de aproximativ 150 m3/zi.

Se propune ca apele de suprafa care se vor scurge s fie drenate i deviate în afara depozitului de de euri prin urm toarele mijloace.

Canal de colectare de-a lungul perimetrului terasamentului.

24


Canal de colectare la marginea exterioar a drumului pe perimetru.

Colectare în sub-celula de de euri.

Etan area propus const din urm toarele componente.

Strat de drenare a gazelor (30 cm grosime) cu un coeficient de permeabilitate nu mai mic de 1x10-3 m/s.

Strat impermeabil format dintr-un strat de argil compactat de 50 cm grosime, cu o permeabilitate nu mai mic de 1x10-9 m/s i un strat geotextil de separare (300 g/mp), amplasate deasupra i dedesubtul stratului de argil .

Strat de drenare (30 cm grosime) cu o permeabilitate nu mai mic de 1x10-3 m/s.

Strat superior de p mânt (100 cm grosime), cu un strat superior de 25 cm de sol pentru plantarea vegeta iei.

5.5 MODELAREA NUMERIC

JUSTIFICAREA ABORD RII MODEL RII I PROGRAMULUI SOFTWARE

ERH a fost efectuat în conformitate general cu Evalu rile riscurilor hidrogeologice pentru depozite de de euri i controlul deriv rii apelor subterane i nivelurile de declan are (Agen ia de mediu, 2003b). Pentru a evalua poten ialul scurgerii levigatului i a migr rii c tre apele subterane, a fost efectuat modelarea.

Evaluarea cantitativ probabilistic a riscurilor a fost realizat cu ajutorul softului LandSim, elaborat pentru Agen ia de mediu a MB. Programul LandSim este un instrument personalizat de evaluare a riscurilor, care a fost creat special pentru evaluarea riscurilor depozitelor de de euri pentru apele subterane i folose te tehnicile Monte Carlo (stocastice).

Tehnica de simulare Monte Carlo const în selectarea aleatorie dintr-un num r predefinit a valorilor de intrare posibile, pentru a crea parametri care vor fi utiliza i în calculele modelului. Efectuarea repetat a procesului ofer o gam de valori de ie ire, distribu ia c rora reflect incertitudinea inerent în valorile de intrare i permite utilizatorului s stabileasc probabilitatea nivelurilor estimate de ie ire ob inute.

Procesele de atenuare identificate în modelul conceptual al terenului au fost luate în considerare pentru modelare în zona nesaturat i saturat . Migrarea levigatului prin etan area de argil nu a fost înso it de nici un proces de retardare sau degradare.

Valorile parametrilor de intrare sunt prezentate detaliat în punctul de mai jos.

PARAMETRIZAREA MODEL

Parametrii de intrare ai sursei levigatului, parametrii de infiltrare, informa iile despre barier , calea nesaturat , calea vertical i calea saturat sunt prezenta i în Appendix B.

Parametrii de intrare s-au bazat pe datele specifice amplasamentului, unde au fost disponibile. Justificarea valorilor adoptate este prezentat în punctul relevant din Appendix B.

ANALIZA SENSIBILIT II

Incertitudinea în procesul de selectare a parametrilor de intrare este eliminat prin utilizarea unei abord ri probabilistice fa de modelarea riscurilor. Având în vedere c parametrii de intrare au fost, în general, introdu i ca intervale, rezultatele sunt de asemenea introduse ca intervale i definite în func ie de probabilitatea apari iei. Procentila a 95-ea reprezint un nivel de încredere de 95% c valoarea real va fi mai mic decât cea prognozat în model. În cazul concentra iilor

25


prognozate ale contaminan ilor, procentila a 95-ea reprezint o probabilitate de 95% c concentra ia prognozat a contaminan ilor la punctul de conformitate va fi mai mic decât cea

teptat . Valorile de ie ire ale modelului sunt valorile procentilei a 95-ea, care reprezint performan a celui mai r u caz rezonabil pentru depozitului de de euri. Având în vedere c modelul programului LandSim utilizeaz o abordare probabilistic , se consider c nu este necesar efectuarea unei analize a sensibilit ii.

VALIDAREA MODELULUI

Modelul programului LandSim a fost folosit pentru a calcula concentra iile la:

baza barierei de argil ;

baza zonei nesaturate i calea vertical ;

la marginea terenului, mai jos de gradientul hidraulic (100m de la surs ) pentru evaluarea conformit ii cu orient rile i legisla ia cu privire la poluan ii care nu prezint riscuri;

la o distan de 500 m hidraulic subiacent fa de surs ; i

la o distan de 4 km pentru evaluarea impacturilor poten iale asupra fântânilor din satul ân reni i apa de suprafa a din râul Bâc.

ACCIDENTELE I CONSECIN ELE LOR

Scurgerile pot ap rea în timpul îndep rt rii levigatului din cisternele de stocare, fapt care ar putea duce la deversarea levigatului în sol. Procedurile de gestionare a levigatului la depozitul de de euri trebuie s includ m suri de evitare, atenuare i ac iuni de urgen , care vor fi întreprinse în cazul unei eventuale devers ri. Consecin ele posibile ale unei scurgeri superficiale a levigatului în mediul acvatic al apelor subterane i de suprafa sunt considerate a fi minime i, prin urmare, o analiz cantitativ suplimentar nu ar fi justificat .

În cazul umplerii excesive a rezervoarelor de stocare, pot avea loc scurgeri de levigat. M surile actuale de gestionare a levigatului includ colectarea periodic a levigatului din rezervoarele de stocare i desc rcarea acestuia pe suprafa a depozitului. Nu au fost raportate devers ri ale cisternelor în rezultatul precipita iilor abundente. Procedurile de gestionare a levigatului din teren vor trebui s includ m suri de evitare, atenuare i ac iuni de urgen în caz de eventual umplere excesiv a rezervoarelor de stocare. Având în vedere faptul c rezervoarele de stocare sunt golite cu regularitate, probabilitatea acestui accident este minim i, prin urmare, o analiz cantitativ suplimentar nu ar fi justificat .

5.6 REZUMAT

Modelul conceptual al terenului a fost folosit pentru a oferi parametrii de intrare ai modelului LandSim. Conform modelului se consider c ipotezele conservatoare sunt urm toarele:

SURSA. Concentra iile levigatului utilizate pentru modelare reprezint o serie de concentra ii, inclusiv valori pentru criteriile de acceptare a de eurilor nepericuloase, care pentru mai mul i contaminan i sunt mai mari decât datele specifice terenului.

CALEA. Atenuarea se limiteaz la calea vertical i exclude orice beneficiu posibil al etan rii realizate. Modelul ofer o cale vertical omogen , care este mai favorabil pentru migrarea în jos pe vertical de la intercala iile observate de argile i nisipuri care ar putea exista.

RECEPTORUL. Nu a fost inclus nici un factor extern legat de c i. Se presupune c calcarul este omogen, ci i nu o combina ie de fracturi de materiale cu materiale de matrice cu permeabilitate redus , care este probabil .

26


6 REZULTATELE EVALU RII RISCURILOR 6.1 EMISIILE ÎN APELE SUBTERANE

Concentra iile estimate (procentila a 95-ea) la baza c ii verticale (adic concentra iile care trund în stratul acvifer de la baza depozitului de de euri) sunt prezentate în Tabelul 6-1.

Rezultatele statistice i graficele sunt prezentate în Appendix C.

Tabelul 6-1 Concentra iile maxime la baza c ii verticale (procentila a 95-ea)

SUBSTAN A

STANDARDELE DE CALITATE A APEI

CONCENTRA IILE MAXIME LA BAZA C II VERTICALE

SAP (1) SAS (2) CONCENTRA IA (MG/L) TIMPUL (ANI)

Azot amoniacal (NH4-N) 1,5 (3) 3,1 (5) 70 90

lorur (Cl-) 250 500 2 475 19

Sulfat (SO42-) 250 (4) 500 1 765 21

TDD 0,001 3,0E-05 1,13E-04 20 000

Plumb 0,010 0,05 5,50E-09 20 000

Arsenic 0,010 0,05 (6) 1,95E-03 7 250

Nichel 0,070 0,1 3,50E-04 20 000

Celulele ha urate indic concentra ii care dep esc SAP Celulele cu text cu caractere aldine indic concentra ii care dep esc SAS (1) Standardul calit ii apei (SAP) al Organiza iei mondiale a s ii (OMS) (2) Concentra ia maxim admisibil (CMA) pentru Clasa de utilizare IV (OECD, 2007), dac nu este prev zut altfel (3) Nivelul maxim admisibil al mirosului stabilit de OMS în lipsa SAP (4) Standardele Directivei 98/83/CE în lipsa SAP a OMS (5) SAS adoptat pentru amoniu (6) SAS adoptat în Marea Britanie

Concentra iile modelate care ajung pe calea acviferului au ar tat urm toarele.

Concentra iilor de plumb, arsenic i nichel nu sunt prognozate s dep easc SAP sau SAS.

Concentra iile maxime de azot amoniacal, clorur i sulfat se preconizeaz s dep easc SAP i SAS.

Concentra ia maxim a TDD modelat ar dep i SAS adoptat.

Concentra iile estimate la distan e de 100 m (delimitarea terenului), 500m i 4km (fântânile din satul ân reni i râul Bâc), sunt prezentate în Tabelul 6-2. Rezultatele sunt incluse în Appendix C.

27


Tabelul 6-2 Concentra iile maxime din apele subterane la punctele de conformitate (mg/L)

SUBSTAN A SAP (1) SAS (2)

100M 500M 4KM

CONCENTRA IA MAXIM (MG/L)

TIMPUL (ANI)


TIMPUL (ANI)


TIMPUL (ANI)

Azot amoniacal (NH4-N)

1,5 (3) 3,1 (5) 20 505 1,79 3 374 0,09 13 500

lorur (Cl-) 250 500 1 378 51 153 125 12 138

Sulfat (SO42-

) 250 (4) 500 2 287 87 350 430 28 241

TDD 0,001 3,0E-05 1,3E-04 144 1,4E-05 220 8,9E-07 4 000

Plumb 0,010 0,05

Concentra iile maxime care p trund în calea saturat au fost mai mici decât standardele adoptate Arsenic 0,010 0,05 (6)

Nichel 0,070 0,1

Concentra iile calculate în apa subteran au indicat urm toarele.

Concentra iile de azot amoniacal, clorur i sulfat estimate la marginea depozitului de de euri (100m de la surs ) au dep it SAP i SAS.

TDD a dep it u or SAS doar la marginea depozitului (100m).

Azotul amoniacal (NH4-N) dep te u or SAP la o distan de 500 m, peste aproximativ 3300 de ani.

Sulfatul dep te u or SAP la o distan de 500 m, peste aproximativ 400 de ani.

To i contaminan i sunt sub SAP si SAS cu cel pu in un ordin de m rime în partea inferioar la fântânile de captare subiacente i râul Bâc (4km).

6.2 DISCUTAREA REZULTATELOR

REZULTATELE MODEL RII

Pe baza rezultatelor prezentate detaliat în punctele de mai sus, se constat c levigatul generat la depozitul de la ân reni ar produce un impact asupra calit ii apelor subterane în imediata vecin tate a depozitului de de euri. Cu toate acestea, având în vedere concentra iile care, potrivit estim rilor, ar sc dea pân la niveluri aproape de sau sub standardele de mediu i de ap potabil adoptate la o distan de aproximativ 500 m de la surs , se consider c concentra iile estimate care ar p trunde prin stratul de etan are nu vor produce un impact asupra calit ii apei extrase din fântânile din zon i râul Bâc.

Un rezumat al rezultatelor analizei anali ilor evalua i în cadrul acestei evalu ri a riscurilor este prev zut în Tabelul 6-3.

28


Tabelul 6-3 Rezumatul rezultatelor

PUNCTUL RECEPTOR ANALI II ÎN CONCENTRA II CARE DEP ESC:

SAP SAS

Limita terenului: 100m Azot amoniacal

lorur Sulfat

Azot amoniacal lorur

Sulfat TDD

Fântânile din satul ân reni: 4km Nu exist Nu exist

Râul Bâc (pe baza concentra iilor la 4km) Nu exist Nu exist

Se remarc faptul c calitatea mediului receptor a fost sub standardul de calitate adoptat, a a cum este prezentat detaliat mai jos.

Concentra ia azotului amoniacal depistat în proba colectat din râul Bâc (a se vedea punctul 3.4) au dep it SAS adoptat.

Majoritatea probelor de ap prelevate din fântânile evaluate (a se vedea punctul 3.3) au ar tat concentra ii de sulfat care dep esc SAP adoptat.

Cu toate acestea, pe baza evalu rii efectuate, se consider c concentra iile depistate în fântânile din zon i în râul Bâc sunt cauzate de unele surse de contaminare poten iale, cum ar fi depozitarea local la scar mic i îngr mintele agricole, dar nu de depozitul de la ân reni.

REZULTATELE STUDIULUI

Nici un foraj de ap subteran nu a fost executat în partea inferioar a depozitului de de euri, în acviferul cu calcar, i, prin urmare, rezultatele model rii nu ar putea fi validate în raport cu datele specifice terenului. Cu toate acestea, o compara ie a rezultatelor apei subterane raportate din forajele din partea inferioar , BH4, BH5 i BH6, forate în depunerile aluvionare înclinate de la depozitul de de euri, i concentra iile estimate care p trund în stratul acvifer cu calcar sunt prezentate mai jos.

Concentra iile raportate de azot amoniacal în forajele din partea interioar , BH4, BH5 i BH6, au fost cu dou ordine de m rime mai mici decât concentra iile modelate care p trund în stratul acvifer cu calcar. În plus, concentra iile raportate în restul forajelor, inclusiv probele prelevate din terasament, au fost cu un ordin de m rime mai mici decât cele estimate de model.

Concentra iile raportate de clorur în forajele din partea interioar , BH4, BH5 i BH6, au fost de pân la un ordin de m rime mai mici decât concentra iile modelate care p trund în stratul acvifer cu calcar.

Concentra iile raportate de sulfat în forajele din partea interioar , BH4, BH5 i BH6, au fost cu un ordin de m rime mai mici decât concentra iile estimate care p trund în stratul acvifer de calcar. S-a observat c concentra iile raportate în probele prelevate din terasament sunt cu dou ordine de m rime mai mici decât concentra iile modelate care p trund în stratul acvifer de calcar.

Luând în considerare cele men ionate mai sus, se consider c rezultatele model rii reflect ipoteze conservatoare din model i poten ial supraestimeaz impactul real al depozitului de de euri.

29


6.3 MODERNIZAREA DEPOZITULUI DE LA ÂN RENI

Evaluarea riscurilor hidrogeologice, prezentat în detaliu mai sus, a fost realizat pentru depozitul actual de la ân reni, care se consider c reprezint cel mai pesimist scenariu (adic lipsa etan rii de suprafa , sistemului de c ptu ire). Concentra iile levigatului utilizate în model au fost selectate pe baza rezultatelor analitice specifice terenului i valorilor limit pentru criteriile de acceptare a de eurilor nepericuloase (Hot rârea Consiliului 2003/33/CE) i, prin urmare, reprezint concentra iile levigatului în cazul redeschiderii depozitului de de euri.

Modernizarea depozitului de de euri va include m suri menite s reduc stratul levigatului i, în cele din urm , concentra iile levigatului care p trund în stratul acvifer subiacent. Aceste m suri includ:

Sistemul de colectare a levigatului, care va extrage levigatul din celula existent de de euri;

Etan area suprafe ei celulei actuale de de euri, care va ac iona ca etan are de baz pentru de eurile viitoare;

Drenarea apelor de suprafa ; i

Etan area suprafe ei de eurilor viitoare.

30


7 SUPRAVEGHEREA NECESAR 7.1 SCHEMA DE MONITORIZARE BAZAT PE RISCURI

Trebuie s fie implementat un plan de monitorizare care s demonstreze c depozitul de de euri func ioneaz în mod corespunz tor i care s identifice dac func ionarea depozitului de de euri are un impact asupra calit ii mediului receptor al apei. Terenurile depozitelor de de euri, care con in de euri biodegradabile, vor fi monitorizate pe o perioad de timp de pân la 50 de ani sau chiar mai mult, dup umplerea depozitului, în perioada de îngrijire a terenului (Agen ia de mediu, 2003a).

Recomand rile cu privire la monitorizare prezentate mai jos au fost incluse în Planul de ac iuni sociale i de mediu (PASM) elaborat.

7.2 MONITORIZAREA LEVIGATULUI

Pentru a identifica o cre tere inacceptabil a scurgerii levigatului care dep te cea calculat în ERH, se recomand urm toarea monitorizare.

NIVELUL LEVIGATULUI

Nivelul levigatului deasupra stratului de argil va fi m surat cu regularitate. Nivelurile levigatului nu trebuie s dep easc adâncimea de 1m de levigat deasupra p ii superioare a stratului de etan are din argil . În cazul în care nivelul de levigat dep te nivelul de control cu 0,5 m de trei ori consecutiv, vor fi întreprinse m suri de identificare a cauzei cre terii nivelului de levigat, se va revizui ERH pentru a ine cont de cre terea stratului de levigat i pentru a efectua m suri de atenuare, dac vor fi necesare.

CALITATEA LEVIGATULUI

Calitatea levigatului se evalueaz în mod regulat. Se consider c concentra iile selectate ale levigatului reprezint concentra iile levigatului de la depozitele de de euri nepericuloase, cu toate acestea modelarea suplimentar a fost realizat prin dublarea concentra iilor levigatului. Modelele de transportare i al i parametri de intrare utiliza i în modelul principal (punctul 5) nu au fost modifica i. S-a estimat c , prin dublarea concentra iilor levigatului, a fost atins un nivel de 750m la celula de de euri. Rezultatele sunt prezentate în Appendix C.

Dac concentra iile levigatului dep esc nivelurile indicate în Tabelul 7-1 de trei ori consecutiv, se întreprind ac iuni pentru a investiga cauza cre terii concentra iilor, a revizui ERH i a implementa

suri de atenuare, dac se consider necesare.

Tabelul 7-1 Calitatea levigatului

SUBSTAN A CONCENTRA IA MAXIM (MG/L)

Azot amoniacal (NH4-N) 4 500

lorur (Cl-) 17 000

Sulfat (SO42-) 14 000

TDD 2,32x10-4

31


SUBSTAN A CONCENTRA IA MAXIM (MG/L)

Plumb 6

Arsenic 0,6

Nichel 6

7.3 MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE

Pentru a identifica orice eventual înr ut ire a calit ii apei subterane, monitorizarea acesteia se efectueaz în mod regulat. Punctele de conformitate vor fi fântânile de captare a apei subterane din acviferul subiacent cu calcar, situat hidraulic în partea inferioar a terenului. Se recomand s fie monitorizate cel pu in dou fântâni de monitorizare a apelor subterane, care vor fi forate la marginea depozitului de de euri, în partea inferioar a acestuia. Limitele de conformitate sunt SAP sau SAS adoptate, în func ie de faptul care dintre acestea este mai mic, iar nivelurile de control sunt 80% din limitele de conformitate.

Dac concentra iile apei subterane subiacente vor dep i nivelurile indicate în Tabelul 7-2 de trei ori consecutiv, se vor întreprinde ac iuni pentru a investiga cauza cre terii concentra iilor, a revizui ERH i a implementa m suri de atenuare, dac vor fi considera necesare.

Tabelul 7-2 Calitatea apelor subterane

SUBSTAN A LIMITA DE CONFORMITATE (MG/L) NIVELUL DE CONTROL (MG/L)

Azot amoniacal (NH4-N) 1,5 1,2

lorur (Cl-) 250 200

Sulfat (SO42-) 250 200

TDD 3,0E-05 2,4E-05

Plumb 0,01 0,008

Arsenic 0,01 0,008

Nichel 0,07 0,056

7.4 MONITORIZAREA APELOR DE SUPRAFA

Având în vedere distan a pân la cel mai apropiat corp de ap de suprafa (râul Bâc, 5km), monitorizarea apelor subterane subiacente de la depozitul de de euri se consider o m sur suficient de supraveghere.

32


8 CONCLUZII Prezenta evaluare a riscurilor hidrogeologice a fost efectuat pentru a evalua efectele depozitului de de euri de la ân reni asupra hidrogeologiei i resurselor subiacente de ape subterane i de suprafa conectate hidraulic. Receptorii poten iale sunt fântânile din satul ân reni (4 km spre nord-vest), conectate hidraulic, i râul Bâc, situat la 5 km la nord de teren.

Evaluarea calitativ a localiz rii de eurilor depozitate peste o barier construit din argil i amestec de argile i nisipuri arat c aceasta ar putea opri semnificativ migrarea pe vertical a levigatului în acviferul subiacent. Calitatea apei subterane m surat sub teren a indicat un anumit impact al levigatului, dar în concentra ii relativ sc zute. Prin urmare, se consider c conectivitatea hidraulic dintre depunerile aluvionare înclinate i rocile calcaroase ale Sarma ianului mijlociu, de la baza depunerilor, este limitat .

În baza rezultatelor evalu rii cantitative a riscurilor, s-a constatat c levigatul generat la depozitul de la ân reni nu poate avea impact asupra calit ii apelor subterane captate în satul ân reni. Cu toate c concentra iile modelate la baza depozitului de de euri i în imediata apropiere a acestuia au dep it standardele de calitate adoptate a apei, impactul depozitului de de euri la o distan de aproximativ 500 m este considerat a fi mic. Concentra iile modelate de azot amoniacal la 500 m distan de teren dep esc u or standardul de ap potabil timp de 3000 de ani, iar de sulfat timp de 400 de ani, cu toate acestea standardele de calitate a apei de suprafa nu sunt dep ite. În termeni generali, conform concluziilor, concentra iile modelate care p trund prin stratul de etan are nu pot afecta calitatea apei captate în fântânile din zon sau apei din râul Bâc.

La depozitul de de euri trebuie s fie efectuate lucr ri suplimentare de inginerie i controale ale gestiunii menite s îmbun easc depozitul actual i s reduc scurgerile din corpul actual de de euri, acestea presupun în special:

Reducerea producerii levigatului prin acoperire cu un sistem de etan are, construit pentru de eurile noi care vor fi depozitate (captarea precipita iilor pluviale);

Îndep rtarea levigatului de la depozitul de de euri în scopul de a fi tratat i eliminat; i,

Un control mai bun al straturilor de levigat inferioare la baza depozitului de de euri, pentru a evita formarea volumelor mari de ap , de exemplu topirea z pezii sau recirculare excesiv a levigatului.

De eurile noi vor fi depozitate în zonele în care levigatul poate fi gestionat separat i p strat hidraulic separat de masa de baz a de eurilor anterioare, sistemul de etan are i/sau straturile naturale. Ad ugarea de eurilor în partea superioar a celulei de de euri actuale poate comprima masa actual a de eurilor i spori stratul levigatului pe perioade scurte de timp (de exemplu, pân la extragerea levigatului), fapt care a fost luat în considerare în procesul de modelare, atribuindu-i stratului de levigat o grosime de pân la 3 m.

Riscul de poluare a receptorilor identifica i de c tre depozitul actual este considerat sc zut, cu toate c în apele subterane de baz i în vecin tatea imediat a depozitului de de euri a fost identificat un anumit impact. Au fost evaluate devers rile teoretice i s-a constat c acestea nu reprezint un risc semnificativ pentru receptorii situa i mai departe de 500 m de teren. Aceast evaluare se bazeaz pe datele disponibile i, ca parte a dezvolt rii viitoare a terenului, se recomand efectuarea urm toarelor ac iuni:

Foraje suplimentare în partea inferioar a terenului (nord), care s p trund în stratul calcaros al Sarma ianului mijlociu de la baz ;

33


Monitorizarea regulat a calit ii levigatului i a apei subterane din forajele existente i cele propuse; i

Revizuirea modelului conceptual al depozitului de de euri i modernizarea modelului de evaluare cantitativ a riscurilor, dac este necesar la finalizarea a cel pu in trei ac iuni de monitorizare.

Recomand rile de mai sus au fost incluse în Planul de ac iuni sociale i de mediu (PASM) elaborat.

34


BIBLIOGRAFIE ATSDR (2002), Profilul toxicologic al DDT, DDE i DDD, Departamentul SUA pentru servicii

de s tate i umane, Agen ia Substan e Toxice i Registrul Maladiilor (ATSDR), septembrie 2002.

Boncom Project (2016), Studiul geologic al depozitului de de euri de la Chi in u, amplasat în satul în reni, raionul Anenii Noi, Obiect Nr. 1512/25, Raport Vol. I. Boncom Proiect Ltd, 2016.

Domenico, P. A. i Schwartz, F.W. (1990) Hidrogeologia fizic i chimic

E. Lindberg, J. Olsson (2012) Plan de închidere a depozitului de de euri – Un pre-studiu al depozitului de de euri de la în reni, Republica Moldova, Tez de masterat, Universitatea Lund, Suedia, 6 iunie 2012.

Agen ia de Mediu (2003a) Ghid privind monitorizarea levigatului la depozitul de de euri, apele subterane i de suprafa , Agen ia de Mediu a MB, februarie 2003.

Agen ia de Mediu (2003b) Evaluarea riscurilor hidrogeologice pentru depozitele de de euri i controlul apelor subterane i nivelele prag, Agen ia de Mediu a MB, martie 2003.

Agen ia de Mediu (2006) Fi a obiectivelor m surilor de remediere v3.1: Manualul utilizatorului, Evaluarea riscurilor hidrogeologice de contaminare a solului, Agen ia de Mediu a MB, octombrie 2006.

Agen ia de Mediu (2009) Cadrul tehnic actualizat al modelului CLEA, Report tiin ific SC050021/SR3, Agen ia de Mediu a MB, ianuarie 2009.

Agen ia de Mediu (2001) LandSim Edi ia 2: Evaluarea performan ei depozitului de de euri: Simulare prin metoda Monte Carlo, Publica ia R&D 120. Golder Associates, Nottingham.

EPA (2000) Manual de proiectare a depozitului de de euri, Agen ia pentru Protec ia Mediului Ambiant (EPA) Irlanda, 2000.

Fichtner (2016a) Raport privind Studiul Condi iilor de Referin , Moldova: Proiectul De euri Solide Chi in u, Studiu de Fezabilitate, martie 2016, Contract Nr. C32112/SWM2-2015-08-09, Banca European pentru Reconstruc ie i Dezvoltare (BERD).

Fichtner (2016b) Raport de Propunere de Proiect, Moldova: Proiectul De euri Solide Chi in u, Studiu de Fezabilitate, aprilie 2016, Contract Nr. C32112/SWM2-2015-08-09, Banca European pentru Reconstruc ie i Dezvoltare (BERD).

Heath (1983) Hidrologia bazic a apelor subterane, Studiu geologic al aprovizion rii cu ap 2220, Ralph C. Heath, 1983.

USEPA (2004) Johnson i Ettinger User, Ghid privind evaluarea intruziunii vaporilor de sub-suprafa în înc peri, Gestionarea calit ii mediului pentru Agen ia SUA pentru Protec ia Mediului Ambiant, februarie 2004.

WSP I Parsons Brinckerhoff (2016a) Proiectul De euri Solide Chi in u, Raport de definire a domeniului de aplicare, Proiect nr. 70016813, iunie 2016.

WSP I Parsons Brinckerhoff (2016b) Proiectul De euri Solide Chi in u, Evaluarea impactului de mediu i social, Proiect nr. 70016813, iulie 2016

Appendix A

FIGURI

APPENDIX A-1

PLANUL DE AMPLASARE A

FORAJELOR („BONCOM

PROIECT”, 2016)

APPENDIX A-2

SEC IUNEA TRANSVERSAL

BH1 – BH6 („BONCOM

PROIECT”, 2016)

APPENDIX A-3


FÂNTÂNILOR (E. LINDBERG, J.

OLSSON, 2012)

Source: A pre-study of Tintareni landfill in the Republic of Moldova, Master Thesis, Lund University, Sweden, 6 June 2012 (E. Lindberg, J. Olsson, 2012)

APPENDIX A-4


FÂNTÂNILOR DE DRENAJ I

FILTRARE LA DEPOZIT (2015)

Landfill wells location map

Filtration and drainage wells sampled in 2015

Legend 'Landfill well

Feature 1

800 mN

➤➤

NImage © 2016 DigitalGlobe

Image © 2016 DigitalGlobe

Image © 2016 DigitalGlobe© 2016 Google

© 2016 Google

© 2016 Google

Appendix B

PARAMETRIZAREA MODEL

B.1 SURSA LEVIGATULUI B.2 PARAMETRII INFILTRA IEI B.3 INFORMA II DESPRE BARIERE B.4 CALEA NESATURAT B.5 CALEA VERTICAL B.6 CALEA SATURAT

Anexa B – 1

B.1 Sursa levigatului

Anali ii selecta i, o justificare a includerii în evaluarea riscurilor i intervalul concentra iei alocat sunt prezentate în Tabelul B 1.

Tabelul B 1 Concentra iile sursei levigatului

ANALITUL JUSTIFICAREA CONCENTRA IA (1) (MG/L) TIPUL

DISTRIBU IEI (2) MIN CEL MAI

PROBABIL MAX

Azot amoniacal

surarea indicatorului la depozitele de de euri urbane solide. S-a depistat c dep te SAP i SAS adoptate în levigat i apele subterane din unitatea Sarma ianului mijlociu (BH1). Nu au

fost depistate dep iri în apele subterane suspendate. 164,4 312,6 2 258 Triunghiular

lorur surarea indicatorului la depozitele de de euri municipale solide. S-a depistat c dep te

SAP i SAS adoptate în levigat i apele subterane suspendate. Nu au fost depistate dep iri în apele subterane din unitatea Sarma ianului mijlociu (BH1 i fântâni).

4 903 6 036 8 500 (3) Triunghiular

Sulfat

S-a depistat c dep te SAP i SAS adoptate în levigatul depozitului de de euri i în fântânile terasamentului. S-a depistat c dep te SAP în apele subterane din unitatea Sarma ianului mijlociu (BH1 i fântâni de captare). Nu au fost depistate dep iri în apele subterane suspendate.

856,7 1 995 7 000 (3) Triunghiular

p,p-TDD Lista I a substan elor prioritare. S-a depistat c dep te SAS în fântânile din terasament. 7,2x10-5 - 1,16x10-4 Uniform

Plumb Lista II a substan elor prioritare. S-a depistat c dep te SAP i SAS adoptate în apa din terasament (BH3) i SAP în apele subterane din unitatea Sarma ianului mijlociu (BH1) 2,39x10-3 - 3 (3) Uniform

Arsenic Lista II a substan elor prioritare. S-a depistat c dep te SAP în apa din terasament (BH3) i levigat. Nu au fost depistate dep iri în apele subterane suspendate sau unitatea Sarma ianului mijlociu.

1,52x10-2 - 0,3 (3) Uniform

Nichel Lista II a substan elor prioritare. S-a depistat c dep te SAP i SAS adoptate în apa din terasament (BH3) i levigat. Nu au fost depistate dep iri în apele subterane suspendate sau unitatea Sarma ianului mijlociu.

2,872x10-1 - 3 (3) Uniform

(1) Probele analizate pentru calculul intervalului concentra iei includ „BH3 - 10,9”', „BH3 - 14,6”, „Fântâni de la depozit 1”, „Fântâni de la depozit 2”, „ eava de sus” i „Proba levigatului” i „Filtratul” (a se vedea Tabelul 3-2, Tabelul 4-1 i Anexa B din raportul companiei „Boncom Proiect” (2016). Rezultatele raportate cu privire la azotul amoniacal în „BH3 – 10.9”, „BH3 – 14,6” nu au fost adoptate dat fiind faptul c erau cu trei ordine de m rime mai mici decât în restul probelor. - Azot amoniacal, clorur , sulfat: Concentra ia minim se refer la procentila a 25-ea; Concentra ia cea mai probabil se refer la valoarea medie (procentila a 50-ea); concentra ia maxim se refer la concentra ia maxim depistat - TDD, plumb, arsenic i nichel: dac nu se prevede altfel, concentra ia maxim /minim se refer la concentra iile minime/maxime depistate în probele colectate în teren. Valorile corespund rezultatelor analitice raportate în „BH3 - 10.9”, „BH3 - 14.6” i „Filtrat” deoarece ace ti compu i nu au fost analiza i în loca iile probelor

Anexa B – 2

mase. (2) Tipul distribu iei prezint distribu ia statistic utilizat în model pentru a reprezenta parametrii de intrare. (3) Valoarea corespunde valorii limit (Co) pentru criteriile de acceptare a de eurilor nepericuloase (Hot rârea Consiliului 2003/33/CE). Aceste valori au fost adoptate în momentul în care au fost stabilite pentru compusul în cauz i sunt mai mari decât concentra iile maxime raportate în teren.

Parametrii fizico-chimici ai contaminan ilor evalua i sunt prezenta i în Tabelul B 2 i Tabelul B 3.

Tabelul B 2 Valorile Kd pe specii

PARAMETRU UNITATEA INTERVALUL

TIPUL DISTRIBU IEI JUSTIFICAREA MIN MAX

A Amoniacal l/kg 0,5 2 Uniform Parametrii implicit ai programului Landsim v2.5, analiza i în Distribu ia implicit a concentra iei chimice a levigatului, MB

lorur l/kg 0 0 - Nu exist retardare

Sulfat l/kg 0 0 - Nu exist retardare

p,p-TDD l/kg 0,00071 Unit Calculat pe baza Log Koc 5.18 (ATSDR, 2002) i a i frac iunii de carbon organic 0,1% (conservativ) (Kd = Koc * foc)

Plumb l/kg 27 2,7 105 Log. uniform Parametrii implicit ai programului Landsim v2.5, lua i în considerare în Distribu ia implicit a concentra iei chimice a levigatului, MB Arsenic l/kg 25 250 Uniform

Nichel l/kg 20 800 Uniform

Tabelul B 3 Valorile kappa pe specie

PARAMETRU UNITATEA M (înclina ie) C (DIF. DE ÎN IMI) JUSTIFICAREA

Azot amoniacal - 0 0,59 Parametrii implicit ai programului Landsim v2.5

lorur - 0,0298 0,2919 Parametrii implicit ai programului Landsim v2.5

Sulfat - 0,0166 0,1209 Parametrii implicit ai programului Landsim v2.5

p,p-TDD - - - Nu se consider c concentra iile vor sc dea cu timpul

Plumb - 0,0433 0,0171 Parametrii implicit ai programului Landsim v2.5

Arsenic - 0,0415 -0,0862 Parametrii implicit ai programului Landsim v2.5

Anexa B – 3

PARAMETRU UNITATEA M (înclina ie) C (DIF. DE ÎN IMI) JUSTIFICAREA

Nichel - 0,0987 -0,1479 Parametrii implicit ai programului Landsim v2.5

Valoarea adoptat pentru jum tate de termen pentru p,p-TDD a fost 30 de ani pe baza ATSDR (2002).

B.2 Parametrii infiltra iei

Datele cu privire la infiltrare folosite în zona modelului descris în Tabelul B 4.

Tabelul B 4 Parametrii infiltra iei

PARAMETRU UNITATEA VALOAREA TIPUL DISTRIBU IEI JUSTIFICAREA

Infiltra ia în de euri mm/an 592 Normal cu o deviere

standard de 120

Precipita ii medii anuale bazate pe o gam variat de referin e, inclusiv portalurile web, cum ar fi FAO, Banca Mondial i Clima mondial i o gam variat de rapoarte anterioare preg tite pentru teren (E. Lindberg, J. Olsson, 2012; WSP Parsons Brinckerhoff, 2016; Fichtner, 2016a; Fichtner, 2016b; Boncom Project, 2016)

Infiltra ia conform proiectului

mm/an 177 Unic Se presupun 30 % de precipita ii, pentru a corespunde cu Fichtner (2016b)

B.3 Parametrii depozitului de de euri

Dimensiunile depozitului de de euri i caracteristicile de eurilor adoptate în model sunt descrise în Tabelul B 5.

Tabelul B 5 Geometria depozitului i caracteristicile de eurilor

PARAMETRU UNITATEA

INTERVALUL TIPUL DISTRIBU IEI JUSTIFICAREA

Min Cel mai probabil Max

Anexa B – 4

PARAMETRU UNITATEA INTERVALUL TIPUL DISTRIBU IEI

JUSTIFICAREA

Durata controlului gestiunii Ani - 19 - Unic Ani de la începutul func ion rii depozitului de de euri (depozitul a fost deschis în anul

1991 i închis în anul 2010).

imea celulei la baz m - 20 - Unic

Depozitul a fost construit pe un deal prin formarea câtorva an uri. Levigatul curge gravita ional la baza depozitului, unde se acumuleaz . L imea maxim a depozitului de de euri este estimat ca fiind de aproximativ 500 m, pe baza Proiectului conceptual (Figura LF-CHS-216-Design). L imea zonei în care se acumuleaz levigatul se presupune a fi de aproximativ 20m

Lungimea celulei la baz m - 100 - Unic Lungimea zonei în care se acumuleaz levigatul este estimat de 100m, pe baza

Proiectului conceptual (Figura LF-CHS-216-Design)

Suprafa a p ii superioare a celulei

Ha - 8,5 - Unic S-a presupus c o treime din suprafa a depozitului de de euri (25 ha) corespunde zonei în care se acumuleaz levigatul

Suprafa a bazei celulei Ha - 0,2 - Unic Calculat

Num rul de celule - - 1 - Unic Celula de de euri actual este compus dintr-o singur celul unic

Total suprafa a ii superioare Ha - 8,5 - Unic La fel ca i suprafa a p ii superioare a celulei (doar o singur celul )

Total suprafa a bazei Ha - 0,2 - Unic La fel ca i suprafa a bazei celulei (doar o singur celul )

Stratul de levigat în cazul

trunderii apei de suprafa

m - 3 -

Unic

Grosimea minim a de eurilor

Stratul fix m 1 1,5 3 Triunghiular Presupunere. Levigatul care va dep i grosimea de 3m va fi drenat în rezervoare de stocare

Grosimea final a de eurilor m 20 - 40 Unic Fichtner 2016a i Boncom Project 2016

Anexa B – 5

PARAMETRU UNITATEA INTERVALUL TIPUL DISTRIBU IEI

JUSTIFICAREA

Porozitate de eurilor Frac iune 0,4 - 0,6 Unic Agen ia EPA 2000

Capacitatea câmpului Frac iune 0,2 - 0,35 Unic Agen ia EPA 2000

Densitatea de eurilor uscate Kg/L 0,2 Unic Fichtner (2016a)

Anexa B – 6

B.4 Informa ii despre barier

Caracteristicile etan rii de argil adoptate în model sunt descrise în Tabelul B 6.

Tabelul B 6 Caracteristicile barierei – Etan area cu argil

PARAMETRUL UNITATEA

INTERVALUL

TIPUL DISTRIBU IEI JUSTIFICAREA Min Cel mai

probabil Max

Grosimea proiectat a stratului de argil m 5 6 7 Triunghiular Pe baza informa iilor disponibile

Densitatea argilei Kg/L 1,07 - 1,43 Uniform Agen ia de mediu 2009; Agen ia USEPA 2004

Umiditatea c ii Frac iune - 0,20 - Unic Agen ia USEPA 2004

Conductivitatea hidraulic a argilei m/s 1x10-11 1x10-09 1x10-

07 Log. triunghiular

Valoarea maxim corespunde permeabilit ii presupuse pentru argila degradat (cu dou ordine de m rime mai mic decât permeabilitatea presupus ini ial). Cel mai probabil specifica iile pentru etan area cu argil . Valoarea minim corespunde intervalului superior al valorilor oferite de „Domenico and Schwartz” 1990.

Dispersivitatea longitudinal a c ii m 0,5 0,6 0,7 Unic Se presupune 10% din lungimea c ii (Agen ia de mediu, 2006)

Anexa B – 7

B.5 Calea nesaturat

Dimensiunile i propriet ile zonei nesaturate (argile cu straturi de nisip ale Sarma ianului mijlociu) adoptate în model sunt descrise în Tabelul B 7.

Tabelul B 7 Caracteristicile zonei nesaturate – Argila (calea nesaturat )

PARAMETRUL UNITATEA

INTERVALUL TIPUL DISTRIBU IEI JUSTIFICAREA

Min Cel mai probabil Max

Lungimea c ii m - 30 - Unic Grosimea straturilor, pe baza „Boncom Proiect” (2016)

Con inutul umidit ii c ii Frac iune 0,16 0,21 0,23 Triunghiular Specific terenului , „Boncom Proiect” (2016)

Densitatea c ii Kg/L 0,74 2,7 2,71 Triunghiular Densitatea în vrac uscat. Specific terenului , „Boncom Proiect” (2016)

Conductivitatea hidraulic a c ii m/s 1,15x10-8 - 9,26x10-

8 Uniform Specific terenului , „Boncom Proiect” (2016)

Dispersivitatea longitudinal a ii m - 3 - Unic S-a presupus 10% din lungimea c ii (Agen ia de mediu, 2006)

(1) Intervalul de valori corespunde: - Rezultatului analitic minim raportat pentru setul de date despre zona nesaturat - Cel mai probabil - mediana setului de date despre zona nesaturat - Rezultatul analitic maxim raportat pentru setul de date despre zona nesaturat

Anexa B – 8

B.6 Cale vertical

Dimensiunile i propriet ile stratului de baz argilos cu nisip de granula ie medie/fine (unitatea Sarma ianului superior) adoptate în model sunt descrise în Tabelul B 8.

Tabelul B 8 Caracteristicile zonei saturate – Shale (calea vertical )

PARAMETRUL UNITATEA

INTERVALUL


probabil Max

Lungimea c ii (modelat ca o cale vertical ) m - 6,4 - Unic În func ie de grosimea unit ii de la BH3, „Boncom Proiect” (2016)

Porozitatea c ii Frac iune 0,01 - 0,46 Uniform Porozitatea efectiv pentru nisip de granula ie fine

Densitatea c ii Kg/L 2,68 Unic Densitatea în vrac uscat. Specific terenului , „Boncom Proiect” (2016)

Dispersivitatea c ii m - 0,64 - Unic S-a presupus 10% din lungimea c ii (Agen ia de mediu, 2006)

Anexa B – 9

B.7 Calea saturat

Propriet ile unit ii Sarma ianului mijlociu (calcar) adoptate pentru modelarea c ii saturate sunt descrise în Tabelul B 9.

Tabelul B 9 Caracteristicile zonei saturate – unitatea Sarma ianului mijlociu

PARAMETRUL UNITATEA INTERVALUL


probabil Max

Lungimea c ii (punctele receptoare) m 100

4 000 Unic Distan a între celula de de euri i marginea depozitului de de euri Distan a pân la cea mai apropiat fântân de extragere a apelor subterane conectat hidraulic

imea c ii m 100 Unic Pe baza Proiectului conceptual (Figura LF-CHS-216-Design). L imea aproximativ a bazei celulei perpendicular direc iei de curgere a apei subterane

Zona de amestecare m Calculat Unic Pe baza acviferului cu o grosime de 90m („Boncom Proiect” 2016 i dispersivit ii verticale de 0,1% a lungimii c ii (intervalul recomandat în programul Landsim v2.5)

Gradientul regional al ii m/m 0,02 Unic Calculat pe baza adâncimii apelor subterane de la BH1 („Boncom

Proiect”, 2016) i fântâni (E. Lindberg, J. Olsson, 2012)

Porozitatea efectiv cm3/cm3 0,14 Media aritmetic pentru calcar (Mc Worter and Sunada 1977)

Conductivitatea hidraulic m/s 1x10-7 1x10-

3 Log. uniform Freeze and Cherry 1979.

Densitatea în vrac a solului g/cm3 2,36

Nu sunt disponibile date specifice terenului. Calculat pe baza porozit ii totale (0,2 pentru calcar pe baza „Heath” 1983) i densit ii particulelor (presupus de 2,65).

Dispersivitatea longitudinal a c ii m 10

400 Unic S-a presupus 10% din lungimea c ii (Agen ia de mediu, 2006)

Dispersivitatea transversal a c ii m 1

40 Unic S-a presupus 1% din lungimea c ii (Agen ia de mediu, 2006)

Appendix C MODELAREA DATELOR DE INTRARE I DE IE IRE

APPENDIX C-1

PARAMETRII DE INTRARE

RECORD OF RISK ASSESSMENT MODELProject: Tintareni

Project Number: 1 Customer: EBRD

Assessment conducted for the current situation (existing waste cell)

Calculation SettingsNumber of iterations: 1001

Results calculated using sampled PDFs

Full Calculation

Clay Liner:

Unretarded values used for simulation

No Biodegradation

Unsaturated Pathway:

Retarded values used for simulation

Biodegradation

Saturated Vertical Pathway:


Biodegradation

Aquifer Pathway:


Biodegradation

Timeslices at: 30, 100, 300, 1000

Decline in Contaminant Concentration in Leachate

Ammoniacal_N Non-Volatile

c (kg/l): 0.59 m (kg/l): 0

Arsenic Non-Volatile

c (kg/l): -0.0862 m (kg/l): 0.0415

Chloride Non-Volatile

c (kg/l): 0.2919 m (kg/l): 0.0298

Lead Non-Volatile

c (kg/l): 0.0171 m (kg/l): 0.0443

Nickel Non-Volatile

c (kg/l): -0.1479 m (kg/l): 0.0987

Sulphate Non-Volatile

c (kg/l): 0.1209 m (kg/l): 0.0166

DDT Non-Volatile

c (kg/l): 0 m (kg/l): 0

Moldova_current situation_Dec source & biodegr_all COC-0.14.sim 09/12/2016 14:27:43 Page 1 of 9




Contaminant Half-lives (years)


Ammoniacal_N SINGLE(1e+009)

Arsenic SINGLE(1e+009)

Chloride SINGLE(1e+009)

Lead SINGLE(1e+009)

Nickel SINGLE(1e+009)

Sulphate SINGLE(1e+009)

DDT SINGLE(30)





Lead SINGLE(1e+009)



DDT SINGLE(30)

Aquifer Pathway:




Lead SINGLE(1e+009)



DDT SINGLE(30)





Background Concentrations of ContaminantsJustification for Contaminant Properties

Unjustified value

All units in milligrams per litre





Phase: Existing waste

Infiltration InformationCap design infiltration (mm/year): SINGLE(177)

Infiltration to waste (mm/year): NORMAL(592,120)

End of filling (years from start of waste deposit): 19

Justification for Specified Infiltration

Annual average precipitation based on a various range of references, including websites such as FAO, World Bank and

World Climate and a various range of previous reports prepared for the site (E. Lindberg, J. Olsson, 2012; WSP Parsons

Brinckerhoff, 2016; Fichtner, 2016a; Fichtner, 2016b; Boncom Project, 2016)

Duration of management control (years from the start of waste disposal): 25

Cell dimensions

Cell width (m): 20

Cell length (m): 100

Cell top area (ha): 8.5

Cell base area (ha): 0.2

Number of cells: 1

Total base area (ha): 0.2

Total top area (ha): 8.5

Head of Leachate when surface water breakout occurs (m) SINGLE(3)

Waste porosity (fraction) UNIFORM(0.4,0.6)

Final waste thickness (m): UNIFORM(20,40)

Field capacity (fraction): UNIFORM(0.2,0.35)

Waste dry density (kg/l) SINGLE(0.2)

Justification for Landfill Geometry

The landfill was built in a hillside by the formation of series of benches. The leachate flows by gravity to the bottom of the

landfill where it is believed to accumulate. The maximum landfill width is estimated to be approximately 500m, based on

Conceptual Design (Figure LF-CHS-216-Design). The width of the area where leachate accumulates is assumed to be

approximately 20m [CHANGED] [CHANGED] [CHANGED] [CHANGED] [CHANGED] [CHANGED] [CHANGED]





Source concentrations of contaminantsAll units in milligrams per litre

Declining source term

Ammoniacal_N TRIANGULAR(164.4,312.6,2258)

Data are spot measurements of Leachate Quality

Arsenic UNIFORM(0.0152,0.3)


Chloride TRIANGULAR(4903,6036,8500)

Lead LOGUNIFORM(0.00239,3)

Nickel UNIFORM(0.2872,3)

Sulphate TRIANGULAR(856.7,1995,7000)

DDT UNIFORM(7.2e-005,0.000116)

Substance to be treated as List 1

Justification for Species Concentration in Leachate

Unjustified value

Drainage Information

Fixed Head.

Head on EBS is given as (m): TRIANGULAR(1,1.5,3)

Justification for Specified Head

Assumption [CHANGED]





Barrier Information

There is a single clay barrier

Justification for Engineered Barrier Type

Based on information available (Fichtner 2016a)

Design thickness of clay (m): TRIANGULAR(5,6,7)

Density of clay (kg/l): UNDEFINED

Pathway moisture content (fraction): SINGLE(0.2)

Justification for Clay: Liner Thickness

Fichtner 2016a [CHANGED]

Hydraulic conductivity of liner (m/s): LOGTRIANGULAR(1e-011,1e-009,1e-007)

Pathway longitudinal dispersivity (m): TRIANGULAR(0.5,0.6,0.7)

Justification for Clay: Hydraulics Properties

The maximum corresponds to the permeability assumed for degraded clay (two orders of magnitude lower than the

assumed original permeability). The most likely is the specification for clay liners. The minimum value corresponds to the

top range within values provided by Domenico and Schwartz 1990. [CHANGED]

Retardation parameters for clay liner

No retardation values used in this simulation.

Check 'Unretarded Contaminant Transport' setting under simulation preferences.

Clay pathway parametersModelled as unsaturated pathway

Pathway length (m): SINGLE(30)

Flow Model: porous medium

Pathway moisture content (fraction): TRIANGULAR(0.16,0.21,0.23)

Pathway Density (kg/l): TRIANGULAR(0.74,2.7,2.71)

Justification for Unsat Zone Geometry

Thickness of the strata based on Boncom Proiect (2016)

Pathway hydraulic conductivity values (m/s): UNIFORM(1.15e-008,9.26e-008)

Justification for Unsat Zone Hydraulics Properties

Site specific, Boncom Proiect (2016)

Pathway longitudinal dispersivity (m): SINGLE(3)

Justification for Unsat Zone Dispersion Properties

Assumed 10% of pathway length (Environment Agency, 2006)





Retardation parameters for Clay pathway

Modelled as unsaturated pathway

Uncertainty in Kd (l/kg):

Ammoniacal_N UNIFORM(0.5,2)

Arsenic UNIFORM(25,250)

Chloride SINGLE(0)

Lead LOGUNIFORM(27,270000)

Nickel UNIFORM(20,800)

Sulphate SINGLE(0)

DDT SINGLE(0)

Justification for Kd Values by Species

Model default parameters [CHANGED] [CHANGED] [CHANGED] [CHANGED] [CHANGED]

Aquifer Pathway Dimensions for PhasePathway length (m): UNIFORM(100,250)

Pathway width (m): SINGLE(100)

Shale pathway parameters

Modelled as vertical pathway.

Pathway length (m): SINGLE(6.4)

Pathway porosity (fraction): UNIFORM(0.362,0.44)

Justification for Vertical Path Geometry

Based on thickness of unit at BH3, Boncom Proiect (2016) [CHANGED] [CHANGED]

Pathway dispersivity (m): SINGLE(0.64)

Justification for Vertical Path Dispersion Details






Retardation parameters for Shale pathway







Chloride SINGLE(0)






Sulphate SINGLE(0)


DDT SINGLE(0)


Justification for Vertical Path Kd Values by Species

Landsim V2.5 default parameters [CHANGED] [CHANGED]

Pathway Density (kg/l): SINGLE(2.68)

Mid-Sarmatian unit (Limestones) pathway parametersModelled as aquifer pathway.

Mixing zone (m):

Calculated. Aquifer Thickness: SINGLE(90)

Justification for Aquifer Geometry

10% of strata (90m) based on Boncom Proiect 2016 [CHANGED] [CHANGED] [CHANGED] [CHANGED] [CHANGED]

[CHANGED] [CHANGED]

Pathway regional gradient (-): SINGLE(0.02)

Pathway hydraulic conductivity values (m/s): LOGUNIFORM(1e-007,0.003)

Pathway porosity (fraction): SINGLE(0.14)

Justification for Aquifer Hydraulics Properties

Freeze and Cherry 1979 [CHANGED]

Pathway longitudinal dispersivity (m): UNIFORM(10,25)

Pathway transverse dispersivity (m): UNIFORM(1,2.5)

Justification for Aquifer Dispersion Details

Longitudinal: Assumed 10% of pathway length (Environment Agency, 2006)

Transversal: Assumed 1% of pathway length (Environment Agency, 2006) [CHANGED] [CHANGED]





Retardation parameters for Mid-Sarmatian unit (Limestones) pathway

Modelled as aquifer pathway.




Chloride SINGLE(0)



Sulphate SINGLE(0)

DDT SINGLE(0.00071)

Justification for Aquifer Kd Values by Species

Unjustified value



APPENDIX C-2

REZULTATE – VALORI STATISTICE

RECORD OF RISK ASSESSMENT RESULTSProject: Tintareni



Concentration of Ammoniacal_N in groundwater [mg/l]

At 30 years

01% of values less than 0





95% of values less than 5.52906E-011

99% of values less than 0.501186

Minimum 0 Maximum 35.7348

Mean 0.0947251 Std. Dev. 1.54998 Variance 2.40244

At 100 years










At 300 years










At 1000 years















At infinity














Concentration of Arsenic in groundwater [mg/l]

At 30 years








Minimum 0 Maximum 0

Mean 0 Std. Dev. 0 Variance 0

At 100 years








Minimum 0 Maximum 0


At 300 years








Minimum 0 Maximum 6.06039E-017

Mean 6.05434E-020 Std. Dev. 1.91551E-018 Variance 3.66917E-036

At 1000 years














Concentration of Arsenic in groundwater [mg/l]

At infinity









Mean 0.000302972 Std. Dev. 0.00352831 Variance 1.2449E-005





Concentration of Chloride in groundwater [mg/l]

At 30 years









Mean 537.657 Std. Dev. 4064.18 Variance 1.65176E+007

At 100 years










At 300 years










At 1000 years















At infinity









Mean 1.31601E-005 Std. Dev. 0.000332446 Variance 1.1052E-007





Concentration of Lead in groundwater [mg/l]

At 30 years








Minimum 0 Maximum 0


At 100 years








Minimum 0 Maximum 0


At 300 years








Minimum 0 Maximum 0


At 1000 years














Concentration of Lead in groundwater [mg/l]

At infinity














Concentration of Nickel in groundwater [mg/l]

At 30 years








Minimum 0 Maximum 0


At 100 years








Minimum 0 Maximum 0


At 300 years








Minimum 0 Maximum 0


At 1000 years














Concentration of Nickel in groundwater [mg/l]

At infinity














Concentration of Sulphate in groundwater [mg/l]

At 30 years








Minimum 0 Maximum 60750


At 100 years










At 300 years









Mean 110.058 Std. Dev. 476.86 Variance 227395

At 1000 years














Concentration of Sulphate in groundwater [mg/l]

At infinity














Concentration of DDT in groundwater [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years














Concentration of DDT in groundwater [mg/l]

At infinity














Approx. time to Peak Conc. Ammoniacal_N at Offsite Compliance Point [years]










Approx. time to Peak Conc. Arsenic at Offsite Compliance Point [years]










Approx. time to Peak Conc. Chloride at Offsite Compliance Point [years]










Approx. time to Peak Conc. Lead at Offsite Compliance Point [years]














Approx. time to Peak Conc. Nickel at Offsite Compliance Point [years]










Approx. time to Peak Conc. Sulphate at Offsite Compliance Point [years]










Approx. time to Peak Conc. DDT at Offsite Compliance Point [years]















Source Concentration of Ammoniacal_N [mg/l]

At 30 years








Minimum 4.41791 Maximum 360.507


At 100 years










At 300 years








Minimum 9.49974E-006 Maximum 0.313123


At 1000 years








Minimum 4.60722E-021 Maximum 4.42079E-009








At infinity








Minimum 0 Maximum 0







Source Concentration of Arsenic [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years















Source Concentration of Arsenic [mg/l]

At infinity








Minimum 0 Maximum 0







Source Concentration of Chloride [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years
















At infinity








Minimum 0 Maximum 0







Source Concentration of Lead [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years















Source Concentration of Lead [mg/l]

At infinity















Source Concentration of Nickel [mg/l]

At 30 years










At 100 years








Minimum 0.000347144 Maximum 0.126081


At 300 years










At 1000 years















Source Concentration of Nickel [mg/l]

At infinity








Minimum 0 Maximum 0







Source Concentration of Sulphate [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years















Source Concentration of Sulphate [mg/l]

At infinity








Minimum 0 Maximum 0







Source Concentration of DDT [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years















Source Concentration of DDT [mg/l]

At infinity















Concentration of Ammoniacal_N at base of Clay Liner [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years
















At infinity















Concentration of Arsenic at base of Clay Liner [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years















Concentration of Arsenic at base of Clay Liner [mg/l]

At infinity















Concentration of Chloride at base of Clay Liner [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years
















At infinity















Concentration of Lead at base of Clay Liner [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years















Concentration of Lead at base of Clay Liner [mg/l]

At infinity















Concentration of Nickel at base of Clay Liner [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years















Concentration of Nickel at base of Clay Liner [mg/l]

At infinity















Concentration of Sulphate at base of Clay Liner [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years















Concentration of Sulphate at base of Clay Liner [mg/l]

At infinity















Concentration of DDT at base of Clay Liner [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years















Concentration of DDT at base of Clay Liner [mg/l]

At infinity















Concentration of Ammoniacal_N at base of Unsaturated Zone [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years
















At infinity















Concentration of Arsenic at base of Unsaturated Zone [mg/l]

At 30 years








Minimum 0 Maximum 0


At 100 years










At 300 years










At 1000 years















Concentration of Arsenic at base of Unsaturated Zone [mg/l]

At infinity















Concentration of Chloride at base of Unsaturated Zone [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years
















At infinity















Concentration of Lead at base of Unsaturated Zone [mg/l]

At 30 years








Minimum 0 Maximum 0


At 100 years










At 300 years










At 1000 years















Concentration of Lead at base of Unsaturated Zone [mg/l]

At infinity















Concentration of Nickel at base of Unsaturated Zone [mg/l]

At 30 years








Minimum 0 Maximum 0


At 100 years










At 300 years










At 1000 years















Concentration of Nickel at base of Unsaturated Zone [mg/l]

At infinity















Concentration of Sulphate at base of Unsaturated Zone [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years















Concentration of Sulphate at base of Unsaturated Zone [mg/l]

At infinity















Concentration of DDT at base of Unsaturated Zone [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years















Concentration of DDT at base of Unsaturated Zone [mg/l]

At infinity















Approx. time to Peak Conc. Ammoniacal_N at Base of Unsaturated Zone [years]










Approx. time to Peak Conc. Arsenic at Base of Unsaturated Zone [years]










Approx. time to Peak Conc. Chloride at Base of Unsaturated Zone [years]










Approx. time to Peak Conc. Lead at Base of Unsaturated Zone [years]










Approx. time to Peak Conc. Nickel at Base of Unsaturated Zone [years]














Approx. time to Peak Conc. Nickel at Base of Unsaturated Zone [years]










Approx. time to Peak Conc. Sulphate at Base of Unsaturated Zone [years]










Approx. time to Peak Conc. DDT at Base of Unsaturated Zone [years]









Mean 3585.56 Std. Dev. 5096 Variance 2.59692E+007






Concentration of Ammoniacal_N at base of Vertical Pathway [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years
















At infinity















Concentration of Arsenic at base of Vertical Pathway [mg/l]

At 30 years








Minimum 0 Maximum 0


At 100 years








Minimum 0 Maximum 0


At 300 years










At 1000 years















Concentration of Arsenic at base of Vertical Pathway [mg/l]

At infinity















Concentration of Chloride at base of Vertical Pathway [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years
















At infinity















Concentration of Lead at base of Vertical Pathway [mg/l]

At 30 years








Minimum 0 Maximum 0


At 100 years








Minimum 0 Maximum 0


At 300 years








Minimum 0 Maximum 0


At 1000 years















Concentration of Lead at base of Vertical Pathway [mg/l]

At infinity















Concentration of Nickel at base of Vertical Pathway [mg/l]

At 30 years








Minimum 0 Maximum 0


At 100 years








Minimum 0 Maximum 0


At 300 years










At 1000 years















Concentration of Nickel at base of Vertical Pathway [mg/l]

At infinity















Concentration of Sulphate at base of Vertical Pathway [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years















Concentration of Sulphate at base of Vertical Pathway [mg/l]

At infinity















Concentration of DDT at base of Vertical Pathway [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years















Concentration of DDT at base of Vertical Pathway [mg/l]

At infinity















Concentration of Ammoniacal_N at Phase Monitor Well [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years
















At infinity















Concentration of Arsenic at Phase Monitor Well [mg/l]

At 30 years








Minimum 0 Maximum 0


At 100 years








Minimum 0 Maximum 0


At 300 years










At 1000 years















Concentration of Arsenic at Phase Monitor Well [mg/l]

At infinity















Concentration of Chloride at Phase Monitor Well [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years
















At infinity















Concentration of Lead at Phase Monitor Well [mg/l]

At 30 years








Minimum 0 Maximum 0


At 100 years








Minimum 0 Maximum 0


At 300 years








Minimum 0 Maximum 0


At 1000 years















Concentration of Lead at Phase Monitor Well [mg/l]

At infinity















Concentration of Nickel at Phase Monitor Well [mg/l]

At 30 years








Minimum 0 Maximum 0


At 100 years








Minimum 0 Maximum 0


At 300 years








Minimum 0 Maximum 0


At 1000 years















Concentration of Nickel at Phase Monitor Well [mg/l]

At infinity















Concentration of Sulphate at Phase Monitor Well [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years















Concentration of Sulphate at Phase Monitor Well [mg/l]

At infinity















Concentration of DDT at Phase Monitor Well [mg/l]

At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years















Concentration of DDT at Phase Monitor Well [mg/l]

At infinity















Approx. time to Peak Conc. Ammoniacal_N at Phase Monitor Well [years]










Approx. time to Peak Conc. Arsenic at Phase Monitor Well [years]










Approx. time to Peak Conc. Chloride at Phase Monitor Well [years]










Approx. time to Peak Conc. Lead at Phase Monitor Well [years]















Approx. time to Peak Conc. Nickel at Phase Monitor Well [years]










Approx. time to Peak Conc. Sulphate at Phase Monitor Well [years]










Approx. time to Peak Conc. DDT at Phase Monitor Well [years]















Flow to Leachate Treatment Plant [l/day]

At 30 years








Minimum 0 Maximum 0


At 100 years








Minimum 0 Maximum 0


At 300 years








Minimum 0 Maximum 0


At 1000 years








Minimum 0 Maximum 0








At infinity








Minimum 0 Maximum 0







Head on EBS [m]

At 1000 years








Minimum 3 Maximum 3

Mean 3 Std. Dev. 8.62736E-008 Variance -7.44314E-015

At infinity








Minimum 3 Maximum 3







Surface Breakout [l/day]

At 300 years








Minimum 20426.3 Maximum 41188


At 1000 years










At infinity















Leakage through EBS [l/day]

At 100 years










At 300 years










At 1000 years










At infinity















Aquifer Flow [m³/year]

At 30 years





90% of values less than 1.06655E+006



Minimum 0 Maximum 3.94536E+006

Mean 300165 Std. Dev. 618813 Variance 3.8293E+011

At 100 years










At 300 years










At 1000 years
















At infinity











APPENDIX C-3

REZULTATE – GRAFICE CALEA

VERTICAL

Time [years]7,0006,5006,0005,5005,0004,5004,0003,5003,0002,5002,0001,5001,0005000

Con

cent

ratio

n at

bas

e of

Ver

tical

Pat

hway

[mg/

l]

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

LandSim Version 2.5

Project Name: Tintareni

Customer:EBRD

Results: Existing waste, Ammoniacal_N Concentration at base of Vertical Pathway [mg/l]

\Moldova_current situation_Dec source & biodegr_all COC-0.14.sim09/12/2016 14:27:43

Time [years]20,00018,00016,00014,00012,00010,0008,0006,0004,0002,0000

Con

cent

ratio

n at

bas

e of

Ver

tical

Pat

hway

[mg/

l]

6.000E-03

5.000E-03

4.000E-03

3.000E-03

2.000E-03

1.000E-03

0.000E+00

LandSim Version 2.5


Customer:EBRD

Results: Existing waste, Arsenic Concentration at base of Vertical Pathway [mg/l]

\Moldova_current situation_Dec source & biodegr_all COC-0.14.sim 09/12/2016 14:27:43

Time [years]1,0009008007006005004003002001000

Con

cent

ratio

n at

bas

e of

Ver

tical

Pat

hway

[mg/

l]

3,000

2,500

2,000

1,500

1,000

500

0

LandSim Version 2.5


Customer:EBRD

Results: Existing waste, Chloride Concentration at base of Vertical Pathway [mg/l]


Time [years]20,00018,00016,00014,00012,00010,0008,0006,0004,0002,0000

Con

cent

ratio

n at

bas

e of

Ver

tical

Pat

hway

[mg/

l]

9.000E-05

8.000E-05

7.000E-05

6.000E-05

5.000E-05

4.000E-05

3.000E-05

2.000E-05

1.000E-05

1.016E-20

LandSim Version 2.5


Customer:EBRD

Results: Existing waste, DDT Concentration at base of Vertical Pathway [mg/l]


Time [years]20,00018,00016,00014,00012,00010,0008,0006,0004,0002,0000

Con

cent

ratio

n at

bas

e of

Ver

tical

Pat

hway

[mg/

l]

3.000E-03

2.000E-03

1.000E-03

0.000E+00

LandSim Version 2.5


Customer:EBRD

Results: Existing waste, Nickel Concentration at base of Vertical Pathway [mg/l]


Time [years]20,00018,00016,00014,00012,00010,0008,0006,0004,0002,0000

Con

cent

ratio

n at

bas

e of

Ver

tical

Pat

hway

[mg/

l]

1.000E-06

9.000E-07

8.000E-07

7.000E-07

6.000E-07

5.000E-07

4.000E-07

3.000E-07

2.000E-07

1.000E-07

0.000E+00

LandSim Version 2.5


Customer:EBRD

Results: Existing waste, Lead Concentration at base of Vertical Pathway [mg/l]


Time [years]2,0001,8001,6001,4001,2001,0008006004002000

Con

cent

ratio

n at

bas

e of

Ver

tical

Pat

hway

[mg/

l]

2,000

1,500

1,000

500

0

LandSim Version 2.5


Customer:EBRD

Results: Existing waste, Sulphate Concentration at base of Vertical Pathway [mg/l]

APPENDIX C-4

REZULTATE – GRAFICE 100M

Time [years]2,0001,8001,6001,4001,2001,0008006004002000

Con

cent

ratio

n at

Com

plia

nce

Poi

nt [m

g/l]

50

45

40

35

30

25

20

15

10

5

0

LandSim Version 2.5


Customer:EBRD

Results: Ammoniacal_N Concentration at Compliance Point [mg/l]

\Moldova_current situation_Dec source & biodegr_all COC final.sim09/12/2016 14:53:47

Time [years]1,0009008007006005004003002001000

Con

cent

ratio

n at

Com

plia

nce

Poi

nt [m

g/l]

2,500

2,000

1,500

1,000

500

0

LandSim Version 2.5


Customer:EBRD

Results: Chloride Concentration at Compliance Point [mg/l]

\Moldova_current situation_Dec source & biodegr_all COC final.sim 09/12/2016 14:53:47

Time [years]20,00018,00016,00014,00012,00010,0008,0006,0004,0002,0000

Con

cent

ratio

n at

Com

plia

nce

Poi

nt [m

g/l]

9.000E-04

8.000E-04

7.000E-04

6.000E-04

5.000E-04

4.000E-04

3.000E-04

2.000E-04

1.000E-04

-8.132E-20

LandSim Version 2.5


Customer:EBRD

Results: DDT Concentration at Compliance Point [mg/l]


Time [years]1,0009008007006005004003002001000

Con

cent

ratio

n at

Com

plia

nce

Poi

nt [m

g/l]

3,000

2,500

2,000

1,500

1,000

500

0

LandSim Version 2.5


Customer:EBRD

Results: Sulphate Concentration at Compliance Point [mg/l]


APPENDIX C-5

REZULTATE – GRAFICE 500M

Time [years]20,00018,00016,00014,00012,00010,0008,0006,0004,0002,0000

Con

cent

ratio

n at

Com

plia

nce

Poi

nt [m

g/l]

10

9

8

7

6

5

4

3

2

1

0

LandSim Version 2.5


Customer:EBRD


\Moldova_current situation_Dec source & biodegr_all COC plus 500m.sim09/12/2016 12:19:27

Time [years]2,0001,8001,6001,4001,2001,0008006004002000

Con

cent

ratio

n at

Com

plia

nce

Poi

nt [m

g/l]

1,000950900850800750700650600550500450400350300250200150100500

LandSim Version 2.5


Customer:EBRD



Time [years]20,00018,00016,00014,00012,00010,0008,0006,0004,0002,0000

Con

cent

ratio

n at

Com

plia

nce

Poi

nt [m

g/l]

1.200E-04

1.100E-04

1.000E-04

9.000E-05

8.000E-05

7.000E-05

6.000E-05

5.000E-05

4.000E-05

3.000E-05

2.000E-05

1.000E-05

2.372E-20

LandSim Version 2.5


Customer:EBRD



Time [years]2,0001,8001,6001,4001,2001,0008006004002000

Con

cent

ratio

n at

Com

plia

nce

Poi

nt [m

g/l]

1,000950900850800750700650600550500450400350300250200150100500

LandSim Version 2.5


Customer:EBRD



APPENDIX C-6

REZULTATE – GRAFICE 4KM

Time [years]20,00018,00016,00014,00012,00010,0008,0006,0004,0002,0000

Con

cent

ratio

n at

Com

plia

nce

Poin

t [m

g/l]

0.5

0.4

0.3

0.2

0.1

0.0

LandSim Version 2.5


Customer:EBRD


\Moldova_current situation_Dec source & biodegr_all COC plus 4km.sim12/12/2016 13:29:53

Time [years]5,0004,5004,0003,5003,0002,5002,0001,5001,0005000

Con

cent

ratio

n at

Com

plia

nce

Poi

nt [m

g/l]

20

18

16

14

12

10

8

6

4

2

0

LandSim Version 2.5


Customer:EBRD


\Moldova_current situation_Dec source & biodegr_all COC plus 4km.sim 12/12/2016 13:29:53

Time [years]20,00018,00016,00014,00012,00010,0008,0006,0004,0002,0000

Con

cent

ratio

n at

Com

plia

nce

Poi

nt [m

g/l]

6.000E-06

5.000E-06

4.000E-06

3.000E-06

2.000E-06

1.000E-06

1.271E-21

LandSim Version 2.5


Customer:EBRD



Time [years]10,0009,0008,0007,0006,0005,0004,0003,0002,0001,0000

Con

cent

ratio

n at

Com

plia

nce

Poi

nt [m

g/l]

50

45

40

35

30

25

20

15

10

5

0

LandSim Version 2.5


Customer:EBRD



APPENDIX C-7

REZULTATE – SUPRAVEGHEREA

NECESAR 750M




Calculation SettingsNumber of iterations: 1001

Results calculated using sampled PDFs

Full Calculation

Clay Liner:

Unretarded values used for simulation

No Biodegradation



Biodegradation



Biodegradation

Aquifer Pathway:


Biodegradation

Timeslices at: 30, 100, 300, 1000

Decline in Contaminant Concentration in Leachate

Ammoniacal_N Non-Volatile

c (kg/l): 0.59 m (kg/l): 0

Chloride Non-Volatile

c (kg/l): 0.2919 m (kg/l): 0.0298

Moldova_current situation_Dec source & biodegr_all COC Req Surv 750m final.sim 09/12/2016 15:43:03 Page 1 of 9




Contaminant Half-lives (years)



Aquifer Pathway:






Background Concentrations of ContaminantsJustification for Contaminant Properties

Unjustified value

All units in milligrams per litre






Infiltration InformationCap design infiltration (mm/year): SINGLE(177)

Infiltration to waste (mm/year): NORMAL(592,120)

End of filling (years from start of waste deposit): 19

Justification for Specified Infiltration

Annual average precipitation based on a various range of references, including websites such as FAO, World Bank and World

Climate and a various range of previous reports prepared for the site (E. Lindberg, J. Olsson, 2012; WSP Parsons

Brinckerhoff, 2016; Fichtner, 2016a; Fichtner, 2016b; Boncom Project, 2016)

Duration of management control (years from the start of waste disposal): 25

Cell dimensions

Cell width (m): 20

Cell length (m): 100

Cell top area (ha): 8.5

Cell base area (ha): 0.2

Number of cells: 1

Total base area (ha): 0.2

Total top area (ha): 8.5

Head of Leachate when surface water breakout occurs (m) SINGLE(3)

Waste porosity (fraction) UNIFORM(0.4,0.6)

Final waste thickness (m): UNIFORM(20,40)

Field capacity (fraction): UNIFORM(0.2,0.35)

Waste dry density (kg/l) SINGLE(0.2)

Justification for Landfill Geometry

The landfill was built in a hillside by the formation of series of benches. The leachate flows by gravity to the bottom of the

landfill where it is believed to accumulate. The maximum landfill width is estimated to be approximately 500m, based on

Conceptual Design (Figure LF-CHS-216-Design). The width of the area where leachate accumulates is assumed to be

approximately 20m [CHANGED] [CHANGED] [CHANGED] [CHANGED] [CHANGED] [CHANGED] [CHANGED]





Source concentrations of contaminantsAll units in milligrams per litre

Declining source term

Ammoniacal_N TRIANGULAR(164.4,625.2,4516)


Chloride TRIANGULAR(4903,6036,8500)

Justification for Species Concentration in Leachate

Unjustified value

Drainage Information

Fixed Head.

Head on EBS is given as (m): TRIANGULAR(1,1.5,3)

Justification for Specified Head

Assumption [CHANGED]





Barrier Information

There is a single clay barrier

Justification for Engineered Barrier Type

Based on information available (Fichtner 2016a)

Design thickness of clay (m): TRIANGULAR(5,6,7)

Density of clay (kg/l): UNDEFINED

Pathway moisture content (fraction): SINGLE(0.2)

Justification for Clay: Liner Thickness

Fichtner 2016a [CHANGED]

Hydraulic conductivity of liner (m/s): LOGTRIANGULAR(1e-011,1e-009,1e-007)

Pathway longitudinal dispersivity (m): TRIANGULAR(0.5,0.6,0.7)

Justification for Clay: Hydraulics Properties

The maximum corresponds to the permeability assumed for degraded clay (two orders of magnitude lower than the assumed

original permeability). The most likely is the specification for clay liners. The minimum value corresponds to the top range

within values provided by Domenico and Schwartz 1990. [CHANGED]

Retardation parameters for clay liner

No retardation values used in this simulation.

Check 'Unretarded Contaminant Transport' setting under simulation preferences.





Clay pathway parametersModelled as unsaturated pathway

Pathway length (m): SINGLE(30)

Flow Model: porous medium

Pathway moisture content (fraction): TRIANGULAR(0.16,0.21,0.23)

Pathway Density (kg/l): TRIANGULAR(0.74,2.7,2.71)

Justification for Unsat Zone Geometry

Thickness of the strata based on Boncom Proiect (2016)

Pathway hydraulic conductivity values (m/s): UNIFORM(1.15e-008,9.26e-008)

Justification for Unsat Zone Hydraulics Properties

Site specific, Boncom Proiect (2016)

Pathway longitudinal dispersivity (m): SINGLE(3)

Justification for Unsat Zone Dispersion Properties


Retardation parameters for Clay pathway

Modelled as unsaturated pathway



Chloride SINGLE(0)

Justification for Kd Values by Species

Model default parameters [CHANGED] [CHANGED] [CHANGED] [CHANGED] [CHANGED]

Aquifer Pathway Dimensions for PhasePathway length (m): UNIFORM(750,900)

Pathway width (m): SINGLE(100)





Shale pathway parameters


Pathway length (m): SINGLE(6.4)

Pathway porosity (fraction): UNIFORM(0.362,0.44)

Justification for Vertical Path Geometry

Based on thickness of unit at BH3, Boncom Proiect (2016) [CHANGED] [CHANGED]

Pathway dispersivity (m): SINGLE(0.64)

Justification for Vertical Path Dispersion Details







Chloride SINGLE(0)


Justification for Vertical Path Kd Values by Species

Landsim V2.5 default parameters [CHANGED] [CHANGED]






Mid-Sarmatian unit (Limestones) pathway parametersModelled as aquifer pathway.

Mixing zone (m):

Calculated. Aquifer Thickness: SINGLE(90)

Justification for Aquifer Geometry

10% of strata (90m) based on Boncom Proiect 2016 [CHANGED] [CHANGED] [CHANGED] [CHANGED] [CHANGED]

[CHANGED] [CHANGED]

Pathway regional gradient (-): SINGLE(0.02)

Pathway hydraulic conductivity values (m/s): LOGUNIFORM(1e-007,0.003)

Pathway porosity (fraction): SINGLE(0.14)

Justification for Aquifer Hydraulics Properties

Freeze and Cherry 1979 [CHANGED]

Pathway longitudinal dispersivity (m): UNIFORM(10,25)

Pathway transverse dispersivity (m): UNIFORM(1,2.5)

Justification for Aquifer Dispersion Details

Longitudinal: Assumed 10% of pathway length (Environment Agency, 2006)

Transversal: Assumed 1% of pathway length (Environment Agency, 2006) [CHANGED] [CHANGED]

Retardation parameters for Mid-Sarmatian unit (Limestones) pathway

Modelled as aquifer pathway.



Chloride SINGLE(0)

Justification for Aquifer Kd Values by Species

Unjustified value







At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years















At infinity















At 30 years










At 100 years










At 300 years










At 1000 years















At infinity














Approx. time to Peak Conc. Ammoniacal_N at Offsite Compliance Point [years]










Approx. time to Peak Conc. Chloride at Offsite Compliance Point [years]









