Tribunalul Mehedinți

Dosar nr. 9089/101/2013

Încheierea din data de 18.09.2013

PPLLAANN DDEE RREEOORRGGAANNIIZZAARREE AA AACCTTIIVVIITTǍǍŢŢIIII

RREEGGIIEEII AAUUTTOONNOOMMEE PPEENNTTRRUU AACCTTIIVVIITTĂĂȚȚII

NNUUCCLLEEAARREE

DDRROOBBEETTAA TTUURRNNUU SSEEVVEERRIINN

Întocmit de:

ADMINISTRATOR SPECIAL

DĂNUȚ ANDRUȘCĂ

Cuprins:

CAP. I Preambul

1.1 Justificarea legală

1.2 Autorul planului şi durata acestuia

1.3 Scopul planului

1.4 Rezumatul planului de reorganizare. Condiţii şi măsuri

CAP. II Necesitatea procedurii reorganizării

2.1 Aspectul economic

2.2 Aspecte sociale

2.3 Avantajele reorganizării

2.3.1 Premisele reorganizării R.A.A.N

2.3.2 Avantaje generale faţă de procedura falimentului

2.3.3. Comparaţia avantajelor reorganizării în raport cu valoarea de

lichidare a societăţii în caz de faliment

2.3.4 Avantaje pentru principalele categorii de creditori

CAP. III Prezentarea societăţii Regiei Autonome pentru Activitati Nucleare

3.1. Identificarea regiei

3.2 Capitalul social

3.3 Scurt istoric al regiei debitoare

3.4 Principalele cauze care au dus la starea de încetare de plăţi a debitoarei

CAP. IV Starea regiei la data propunerii planului

4.1. Structura actuală a managementului

4.2. Structura personalului şi organizarea internă

CAP. V Perspectivele de redresare; plan de măsuri pentru reorganizarea regiei şi

estimarea rezultatelor

5.1 Perspective de redresare

5.1.1 Diagnostic juridic

5.1.2 Diagnostic comercial

5.1.3 Diagnostic operaţional

5.1.4 Diagnostic economico-financiar

5.2 Determinarea măsurilor care trebuie luate pentru redresarea activităţii

CAP. VI Programul de plăţi către creditori

CAP. VII CONCLUZII

4

CAP. I PREAMBUL

1.1 Justificarea legală

Reglementarea legală care stă la baza întocmirii prezentului plan de

reorganizare este Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei. Legea consacră

problematicii reorganizării două secţiuni distincte, respectiv Secţiunea a V-a (Planul)

şi Secţiunea a VI-a (Reorganizarea). Prin prisma acestor prevederi legale se oferă

şansa debitorului faţă de care s-a deschis procedura prevăzută de legea mai sus

menţionată să-şi continue viaţa comercială, reorganizându-şi activitatea pe baza unui

plan de reorganizare care, conform art. 95 alin. 1 „va indica perspectivele de redresare

în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii debitorului, cu mijloacele financiare

disponibile şi cu cererea pieţei faţă de oferta debitorului şi va cuprinde măsuri

concordante cu ordinea publică (…)” (Art. 95 alin. 1 din Legea 85/2006).

Facem menţiunea că regia nu a fost subiect al procedurii instituite de

prevederile Legii 85/2006 privind procedura insolvenţei de la înfiinţarea acesteia şi

până în prezent. Nici regia autonomă, debitor în cauză şi nici vreun membru din

conducerea sa nu au fost condamnaţi definitiv pentru niciuna dintre infracţiunile

expres prevăzute de art. 94 alin. 4 al legii privind procedura insolvenţei. Prin urmare,

din acest punct de vedere condiţiile legale prevăzute de lege pentru propunerea unui

plan de reorganizare sunt întrunite.

1.2 Autorul planului şi durata acestuia

Planul de reorganizare a activității Regiei Autonome pentru Activități Nucleare

este depus de către administratorul special, dl Dănuț Andrușcă, în baza dispoziţiilor

art. 94 alin 1 lit. a din Legea nr. 85/2006. Administratorul şi-a îndeplinit acest rol prin

prisma verificării, respectiv respectării tuturor prevederilor prevăzute de legea

insolvenţei. În vederea acoperirii într-o cât mai mare măsură a pasivului regiei

debitoare se propune implementarea planului de reorganizare pe durata maximă

prevăzută de art. 95 alin. 3 din Legea 85/2006, şi anume 3(trei) ani de la data

confirmării acestuia de către judecătorul sindic. De asemenea, pe durata reorganizării,

5

activitatea regiei debitoare va fi condusă de către administratorul special al acesteia,

acesta păstrându-şi dreptul de administrare sub supravegherea administratorului

judiciar. În situaţia în care nu se vor găsi condiţii optime pentru derularea

componentelor mecanismului reorganizării, cu acordul a două treimi din creditorii

aflaţi în sold după trecerea a cel mult 18 luni se va analiza oportunitatea prelungirii

planului cu încă 12 luni.

1.3 Scopul planului

Scopul principal al planului de reorganizare coincide cu scopul Legii 85/2006,

proclamat fără echivoc în art. 2, şi anume acoperirea pasivului debitorului în

insolvenţă. De asemenea, unul din scopurile propunerii prezentului plan este

asigurarea pentru creditorii regiei a unui nivel al recuperării creanţelor superior celui

de care aceştia ar avea parte în cadrul unei ipotetice proceduri de faliment.

Principala modalitate de realizare a acestui scop, în concepţia modernă a legii,

este reorganizarea debitorului şi menţinerea în viaţa comercială, cu toate consecinţele

sociale şi economice care decurg din aceasta. Astfel, este relevantă funcţia economică

a procedurii instituite de Legea 85/2006, respectiv necesitatea salvării regie aflată în

insolvenţă prin reorganizare, inclusiv restructurare economică.

Reorganizarea prin continuarea activităţii debitorului presupune efectuarea unor

modificări structurale în activitatea curentă a societăţii aflată în dificultate,

menţinându-se obiectul de activitate, dar aliniindu-se modul de desfăşurare a activităţii

la noua strategie, conform cu resursele existente şi cu cele care urmează a fi atrase,

toate aceste strategii aplicate fiind menite să facă activitatea de bază a regiei

profitabilă.

Planul de reorganizare, potrivit spiritului Legii 85/2006, trebuie să satisfacă

scopul reorganizării lato sensu, anume menţinerea debitoarei în viaţa comercială şi

socială, cu efectul menţinerii serviciilor debitorului pe piaţă.

Totodată, reorganizarea înseamnă protejarea intereselor creditorilor, care au o

şansă în plus la recuperarea creanţelor lor. Aceasta pentru că, în concepţia modernă a

6

legii, este mult mai probabil ca o afacere funcţională să producă resursele necesare

acoperirii pasivului decât lichidarea averii debitoarei prin faliment.

Argumentele care pledează în favoarea acoperirii pasivului regiei debitoare prin

reorganizarea activităţii acesteia sunt accentuate cu atât mai mult în actualul context

economic caracterizat printr-o acută criză de lichidităţi.

Prezentul plan îşi propune să acţioneze pentru modificarea structurală a

societăţii pe mai multe planuri: economic, organizatoric, financiar şi social având ca

scop principal plata pasivului Regiei Autonome pentru Activități Nucleare şi

relansarea viabilă a activităţii.

Conceptual reorganizarea înseamnă trasarea realistă a unor obiective ce trebuie

atinse în orizontul de timp planificat, sub aspectul îmbunătăţirii calităţii şi cantităţii

produselor şi serviciilor existente. Planul de reorganizare constituie o adevărată

strategie de redresare, bazată pe adoptarea unei politici corespunzătoare de

management, marketing, organizare şi structurare, toate menite să transforme regia din

una aflată în dificultate într-un competitor viabil generator de plus valoare şi beneficii.

1.4 Rezumatul planului de reorganizare. Condiţii şi măsuri

In conformitate cu dispozitiile OUG 85/2013 privind deschiderea

procedurii generale a insolventei la Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare,

R.A.A.N. va pastra in intregime conducerea activitatii sale, inclusiv dreptul de

dispozitie asupra bunurilor din averea sa, sub supravegherea administratorului

judiciar desemnat.

În temeiul art. 94 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura

insolvenţei, prezentul plan de reorganizare este propus de către administratorul special

al Regiei Autonome pentru Activități Nucleare - denumită în continuare „Debitoarea”.

Destinatarii acestui plan de reorganizare – denumit în continuare „Planul” sunt

judecătorul sindic şi creditorii înscrişi în tabelul definitiv de creanţe. Condiţiile

preliminare pentru depunerea Planului de reorganizare a activităţii Regiei Autonome

pentru Activități Nucleare, conform art. 94 alin. 1 lit. a din Legea 85/2006 privind

7

procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare au fost îndeplinite

după cum urmează:

- Debitoarea odată cu formularea cererii de deschidere a procedurii şi-a

manifestat intenţia de a-şi reorganiza activitatea.

- Tabelul definitiv de creanţe împotriva Regiei Autonome pentru Activități

Nucleare a fost depus la dosar, planul fiind propus în interiorul termenului.

- Planul prevede ca metodă de reorganizare continuarea activităţii curente.

Continuarea activităţii curente se va efectua sub supravegherea creditorilor şi a

administratorului judiciar care, prin intermediul rapoartelor financiare vor cunoaşte

permanent evoluţia regiei şi vor putea lua măsuri în timp real pentru ameliorarea unor

eventuale abateri de la plan.

Supravegherea activităţii curente este dublată de necesitatea atingerii unor

obiective ţintă stabilite prin planul de reorganizare care se referă cel puţin la un anumit

nivel al gradului de încărcare a capacităţilor de producţie, la un anumit nivel al

veniturilor şi la un cuantum prestabilit al distribuirilor de sume.

Planul cuprinde în principal o restructurare financiară a societăţii prin reducerea

datoriilor regiei până la nivelul posibilităţilor de generare de excedent de numerar,

precum şi o eşalonare a datoriilor rămase pe perioada reorganizării. În paralel vor fi

valorificate activele care nu sunt indispensabile pentru continuarea activităţii.

Perspectivele de redresare ale debitoarei sunt în raport cu posibilităţile şi

specificul activităţii desfăşurate, cu mijloacele financiare disponibile sau care se pot

mobiliza şi cu cererea pieţei faţă de oferta de produse.

Termenul de executare a planului este de 3 ani de la data confirmării acestuia cu

posibilitatea de prelungire în condiţiile legii.

CAP. II NECESITATEA PROCEDURII REORGANIZǍRII

2.1 Aspectul economic

În plan economic, procedura reorganizării este un mecanism care permite

comerciantului aflat într-o stare precară din punct de vedere financiar să se redreseze

8

şi să-şi continue activitatea. Reorganizarea Regiei Autonome pentru Activități

Nucleare înseamnă pentru viaţa economică a municipiului Drobeta Turnu Severin:

- menţinerea unui important contribuabil la bugetul local şi de stat;

- locuri de muncă;

- rulaj prin băncile locale;

- continuarea colaborării comerciale cu furnizorii tradiţionali, atât cei de servicii

cât şi de produse în interes economic reciproc;

- asigurarea energiei termice si apei calde, fiind unicul furnizor din Municipiul

Drobeta Turnu Severin.

2.2 Aspecte sociale

Reorganizarea Regiei Autonome pentru Activități Nucleare şi continuarea

activităţii sale îşi manifestă efectele sociale prin păstrarea salariaţilor în vederea

functionarii în condiții de siguranță a regiei, având în vedere specificul deosebit al

acesteia (de interes strategic).

Astfel, regia îşi propune relansarea activităţii de bază prin încheierea de

contracte avantajoase, avand în vedere că, în activitatea pe care o desfășoară, regia

este un mare ”consumator” de materii prime.

În acest sens, în prezent se efectuează demersuri de marketing pentru

identificarea clienţilor potenţiali, pentru a câştiga piaţa internațională cu produsul de

bază ”apa grea”.

Prezentul plan de reorganizare este gândit în sensul creării posibilităţii creşterii

ponderii salariaţilor direct productivi, care au un rol important în procesul de producţie

şi scăderea numărului celor indirect productivi.

9

2.3 Avantajele reorganizării

2.3.1. Premisele reorganizării Regiei Autonome pentru Activitati Nucleare

Principalele premise de la care pleacă reorganizarea Regiei Autonome pentru

Activitați Nucleare sunt următoarele:

Continuitatea activităţii regiei;

Baza materială de care dispune regia îi permite acesteia să-şi desfăşoare

activitatea;

Existenţa unor active excedentare în raport cu activitatea de bază a regiei care

pot genera sau pot fi sursă alternativă de venituri prin vânzarea acestora;

Existenţa unui personal calificat, cu experienţă în domeniul de activitate şi

ataşat faţă de valorile companiei.

Demararea procedurii de reorganizare a regiei şi încheierea unor noi contracte

vor crea posibilitatea de generare a unor fluxuri de numerar suplimentare ce vor

permite efectuarea de distribuiri către creditori.

Per a contrario, vânzarea în acest moment al întregului patrimoniu al Regiei

Autonome pentru Activități Nucleare în cazul falimentului ar reduce şansele de

recuperare a creanţelor pentru creditorii garantaţi, bugetari şi chirografari şi ar duce la

înstrăinarea acestui patrimoniu la o valoare inferioară faţă de valoarea sa reală.

Votarea planului şi demararea procedurii reorganizării sunt măsuri menite prin

finalitatea lor să satisfacă interesele tuturor creditorilor, atât ale creditorilor garantaţi,

cât şi ale celorlalţi creditori, precum şi interesele debitoarei care îşi va continua

activitatea, cu toate consecinţele economice şi sociale aferente.

2.3.2 Avantaje generale faţă de procedura falimentului

Falimentul unei societăţi situează creditorii şi debitoarea pe poziţii antagonice,

primii urmărind recuperarea integrală a creanţei împotriva averii debitorului, iar

acesta din urmă urmărind menţinerea întreprinderii în viaţa comercială. Dacă în

cazul falimentului interesele creditorilor exclud posibilitatea salvării intereselor

10

debitorului, a cărui avere este vândută (lichidată) în întregime, în cazul

reorganizării cele două deziderate se cumulează, debitorul continuându-şi

activitatea, cu consecinţa creşterii sale economice, iar creditorii profită de pe

urma maximizării valorii averii şi a lichidităţilor suplimentare obţinute,

recuperându-şi în acest fel creanţele într-o proporţie superioară decât ceea ce s-

ar realiza în ipoteza falimentului.

Făcând o comparaţie între gradul de satisfacere a creanţelor în cadrul celor două

proceduri, arătăm că în ambele cazuri există un patrimoniu vandabil destinat

plăţii pasivului, dar că în procedura reorganizării, la lichidităţile obţinute din

eventuala vânzare a bunurilor din patrimoniul debitoarei care nu sunt necesare

reuşitei planului se adaugă profitul substanţial rezultat din continuarea activităţii

debitoarei, toate destinate plăţii pasivului.

Procesul de reorganizare comportă şi alte avantaje:

Continuând activitatea, creşte considerabil gradul de vandabilitate al bunurilor

în situaţia valorificării patrimoniului unei societăţi „active”, faţă de o societate

„moartă”, nefuncţională (patrimoniu care, nefolosit, este supus degradării

inevitabile până la momentul înstrăinării);

De asemenea, continuarea activităţii măreşte considerabil şansele ca activul

regiei să fie vândut ca un ansamblu în stare de funcţionare (ca afacere), chiar în

eventualitatea nedorită a deschiderii procedurii de faliment;

Regia are costuri fixe semnificative (utilităţi, salarii, impozite, taxe locale etc.),

cheltuieli care nu pot fi amortizate decât prin desfăşurarea activităţii de bază,

precum şi din obţinerea de venituri şi valorificări ale bunurilor dispensabile

activităţilor pe care societatea urmează a le desfăşura. Toate aceste cheltuieli, în

cazul nefericit al falimentului regiei, ar urma să fie plătite prioritar din valoarea

bunurilor vândute, conform art. 121 pct. 1 din Legea nr. 85/2006 (ca şi

cheltuieli de conservare şi administrare), impietând asupra valorii obţinute din

vânzare şi diminuând în mod direct gradul de satisfacere a creanţelor

creditorilor.

11

Societatea are potenţial şi deţine baza materială necesară pentru ca, odată cu

depăşirea blocajului în care se află, să poată să-şi desfăşoare activitatea la o

capacitate mai ridicată, menţinând totodată locurile de muncă.

2.3.3. Comparaţia avantajelor reorganizării în raport cu valoarea de lichidare a

regiei în caz de faliment

Având în vedere ca Regia Autonomă pentru Activități Nucleare este unitate de

interes strategic și unic producător de apă grea din România, bunurile care ar rezulta în

urma lichidării patrimoniului acesteia nu ar putea fi valorificate decât ca deșeuri, a

căror valoare este derizorie comparativ cu situația implementării cu succes a planului

de reorganizare a regiei – unde creanțele creditorilor vor fi acoperite într-o măsură

mult mai mare.

În lichidări, valoarea multor active necorporale tinde spre zero, iar valoarea

tuturor activelor corporale reflectă circumstanţele lichidării. Mai mult, cheltuielile

asociate cu lichidarea (comisioane pentru vânzări, onorarii, impozite şi taxe, alte

costuri de închidere, cheltuielile administrative pe timpul încetării activităţii şi

pierderea de valoare a stocurilor) sunt calculate şi deduse din valoarea estimată a

întreprinderii.

Precizam ca, dat fiind termenul foarte scurt pentru depunerea Planului de

reorganizare, R.A.A.N. nu a putut efectua o expertiza de specialitate care sa

evidentieze valoarea de piata a activelor sale, motiv pentru daca ar fi sa ne raportam la

valoarea activului contabil net al regiei la data de 30.06.2013 in suma de 801.752.560

lei, putem spune ca acesta nu reflecta suma care ar putea fi primita, in mod rezonabil,

din vanzarea acestora intr-o perioada de timp prea scurta pentru a fi conforma cu

perioada de marketing necesara specificata in definitia valorii de piata.

Mai mult decat atat, mare parte din active, data fiind specificitatea acestora, nu

ar putea fi valorificate, asa cum am relatat si mai sus, decat ca deseuri.

Cu titlu de exemplu, aratam ca, din Investitia „Dezvoltarea Combinatului

Chimic Drobeta Turnu Severin – Etapa a II- a”, investitie sistata prin HG

233/04.03.2002, 95% din echipamente sunt cu montaj. Pentru valorificarea acestora

sunt necesare cheltuieli cu obtinerea autorizatiilor CNCAN si de mediu, cheltuieli cu

12

demontarea instalatiilor si transarea metalului, precum si cheltuieli cu ecologizarea

terenului si zonei, fapt ce conduce la o scadere semnificativa a incasarilor rezultate din

valorificarea unei parti din activul regiei.

Menţionăm faptul că totalul distribuirilor ce urmează a se efectua prin

programul de plăţi propus prin prezentul plan sunt în cuantum de 666.205.137, 28 lei,

net superior sumelor achitate în ipoteza falimentului.

Valoarea de lichidare obtinuţă în urma valorificării activului în situaţia

falimentului nu va putea fi distribuită integral creditorilor înscrişi în tabelul definitiv

de creanţe, valoarea acestor distribuiri urmând a fi diminuată cu suma cheltuielilor

aferente perioadei de observaţie (taxe, impozite ş.a.), ce se vor adăuga creanţelor

înscrise în tabel (art. 123 pct. 3) şi cheltuielilor de procedură (art. 123 pct. 1, art. 121

pct. 1), cheltuieli cu conservarea si depozitarea bunurilor, cu paza si cu utilitatile

necesare.

2.3.4 Avantaje pentru principalele categorii de creditori

Avantaje pentru creditorii garantaţi

În ceea ce priveşte creditorii garantaţi, implemetarea prezentului plan de

reorganizare prezintă beneficii în ceea ce priveşte gradul de recuperare a creanţelor

deţinute de către aceştia, respectiv 100% .

În ipoteza deschiderii faţă de regie a procedurii falimentului, cu privire la

acoperirea creanţelor din această categorie există riscul încasării într-o perioadă mult

mai mare a debitelor. Acest risc este generat în special de lipsa de atractivitate

pentru bunurile imobile existente în patrimoniul R.A.A.N., precum şi de criza de

lichidităţi existentă pe piaţa financiară generată de actuala criză financiară.

Avantaje pentru creditorii bugetari

Procesul de reorganizare oferă un avantaj evident creditorilor bugetari:

instituie un regim riguros de control al plăţilor făcute la bugetele de stat ca

urmare a derulării activităţii curente. Suma negarantată nu ar beneficia de nici o

13

distribuire în ipoteza falimentului, în timp ce prin plan urmează a se realiza o

compensare cu părţi din sumele ce le are de încasat regia de la debitorii săi.

asigură recuperarea părţii garantate a creanţelor bugetare pe perioada planului,

în timp ce o ipotetică procedură de faliment ar presupune demersuri

suplimentare ce ar necesita o perioadă mai lungă pentru distribuiri.

prezintă beneficii pentru creditorii bugetari prin posibilitatea acestora de a avea

atât pe durata planului de reorganizare cât şi ulterior un important contribuabil,

care achitând impozite şi taxe aferente activităţii curente întregeşte resursele

financiare publice.

Avantaje pentru salariaţi

Alternativa reorganizării este singura în care se asigură păstrarea locurilor de

muncă pentru o mare parte din salariaţi.

Cu privire la păstrarea locurilor de muncă a actualilor salariaţi trebuie menţionat

faptul că în ipoteza deschiderii procedurii de faliment faţă de societate toţi salariaţii

societăţii urmează a-şi pierde actualele locuri de muncă în condiţiile în care activitatea

curentă a societăţii va înceta. Sub acest aspect, în condiţiile în care piaţa forţei de

muncă din Municipiul Drobeta Turnu Severin se caracterizează printr-o supraofertă a

forţei de muncă raportată la cerere, apreciem că implementarea planului este de natură

să aducă un beneficiu.

Un alt beneficiu al implementării planului îl reprezintă şi posibilitatea cuceririi

pieței internaționale cu produsul ”apă grea” și posibilitatea creării unor noi locuri de

muncă.

Avantaje pentru creditorii chirografari şi furnizori

Continuarea activităţii comerciale a societăţii implică în mod necesar şi

continuarea colaborărilor cu anumiţi creditori chirografari ai societăţii. Cu toate că

prin prezentul plan nu se propun a fi efectuate distribuiri semnificative pentru această

categorie de creditori, apreciem că implementarea acestui plan de reorganizare

prezintă beneficii şi pentru acei creditori cu care se continuă colaborarea.

În caz de faliment această categorie nu ar beneficia de distribuiri.

14

CAP. III PREZENTAREA REGIEI AUTONOME PENTRU ACTIVITATI

NUCLEARE

3.1. Identificarea societăţii

Denumire societate: Regia Autonomă pentru Activități Nucleare

Cod fiscal / CUI: RO 10882752

Număr înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului: J25/282/1998

Adresa: Drobeta Turnu Severin, Str. N. Iorga nr.1

Judeţ: Mehedinți

Pagina internet: www.raan.ro

E-mail: office@raan.ro

Telefon: 0252/323848

Fax: 0252/323685

Domeniu de activitate: producerea apei grele, a energiei termice și electrice

3.2. Capitalul social

Capitalurile permanente

Indicator 31.12.2011 31.12.2012 30.06.2013

Capital propriu 410.610.209 413.672.795 458.078.065

Capital împrumutat 237.812.774 202.446.267 237.442.499

Capital permanent 648.422.983 616.119.062 695.520.564

15

Analizând evoluţia ponderii elementelor capitalului permanent în total capital

permanent în perioada 31.12.2011- 30.06.2013, observăm faptul că proporţia dintre

cele două elemente componente ale capitalului permanent, capital propriu şi capital

împrumutat rămâne relativ constantă pe toată perioada analizată, ceea ce denotă faptul

că există un oarecare echilibru între sursele proprii şi cele împrumutate în perioada

31.12.2011-30.06.2013.

Referitor la evoluţia absolută a elementelor capitalului permanent în perioada

31.12.2011-30.06.2013, observăm în graficul de mai sus, faptul că trendul valorii

capitalului propriu este unul ascendent, crescând cu 0,75 procente în perioada

31.12.2011-31.12.2012, iar până la data de 30.06.2013 cunoaşte o creştere mai

semnificativă, de aproximativ 11 procente, iar evoluţia valorii capitalului împrumutat

este una uşor oscilantă, pe total perioadă analizată constantă, scăzând între

31.12.2011-31.12.2012 cu 17 procente, iar mai apoi pănă la data de 30.06.2013

crescând cu 15 procente.

16

Capitalurile proprii

Indicator 31.12.2011 31.12.2012 30.06.2013

Patrimoniul regiei 149.419.959 183.678.059 183.678.059

Rezerve din reevaluare 122.510.251 114.719.322 111.062.249

Rezerve 106.928.597 118.018.414 119.096.866

Rezultatul reportat -6.023.531 -54.091 -164.379

Rezultatul curent 37.774.933 -2.578.621 44.405.270

Repartizarea profitului 0 -110.288 0

Total capitaluri proprii 410.610.209 413.672.795 458.078.065

Ponderile cele mai importante din structura capitalurilor proprii, în perioada

analizată, le deţine patrimoniul regiei care înregistrează următoarele procente cum ar

fi: 36, 39% la data de 31.12.2011, 44, 40% la data de 31.12.2012, scăzând uşor mai

apoi până la 40,10 procente la data de 30.06.2013. Deşi în perioada 31.12.2012-

30.06.2013 elementul bilanţier Patrimoniul regiei s-a menţinut constant la valoarea de

183.678.059 lei, evoluţia descendentă a ponderii patrimoniului regiei în capitalurile

proprii este datorată creşterii aportului rezultatului curent în totalul capitalurilor

proprii Regiei şi anume de la valoarea de – 2.578.621 lei până la valoarea de

44.405.270 lei la data de 30.06.2013.

17

3.3. Scurt istoric al regie debitoare

La data de 2 iulie 1998, Guvernul României a emis Hotărârea nr. 365 privind

înființarea Companiei de Electricitate – S.A., a Societății Naționale “Nuclearelectrica”

– S.A. și a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare prin reorganizarea Regiei

Autonome de Electricitate „Renel’.

R.A.A.N. s-a organizat ca regie națională de interes strategic, cu specific

deosebit, având ca principal obiect de activitate producerea apei grele și a produselor

conexe, producerea de energie electrica si termica pentru folosința industrială și

casnică.

REGIA AUTONOMA PENTRU ACTIVITATI NUCLEARE are in

structura doua unitati fara personalitate juridica, respectiv:

1. Sucursala ROMAG – PROD, avand sediul social in Comuna Izvorul

Barzii, jud. Mehedinti;

2. Sucursala ROMAG-TERMO, avand sediul social in Comuna Izvorul

Barzii, Judetul Mehedinti;

Sucursala ROMAG-PROD: produce apă grea de

calitate nucleară, având cea mai mare capacitate

din lume. Proiectul privind construirea fabricii de

apă grea s-a aplicat la Drobeta-Turnu Severin între

anii 1980-1988, bazându-se pe o muncă de cercetare eficientă, pe proiectarea şi

producerea tuturor componentelor sub un sever program de control al calităţii aplicat

atât de întreprinderile producătoare de piese şi echipamente, cât şi de constructorii şi

operatorii instalaţiilor de producere a apei grele. Prima linie de fabricaţie a intrat în

probe tehnologice în luna septembrie 1987, începând să producă apă grea în iulie

1988.

Sucursala ROMAG-TERMO: are ca obiect de

activitate producţia de abur tehnologic (16 ata, 40 ata)

18

pentru Sucursala ROMAG-PROD, producţia de energie electrică pentru consum

propriu tehnologic (Sucursalele ROMAG-TERMO şi ROMAG-PROD) şi livrare în

Sistemul Energetic Naţional, precum şi furnizarea agentului termic primar pentru

asigurarea confortului termic la cca. 33.000 apartamente din municipiul Drobeta-

Turnu Severin (fiind unicul furnizor de energie termică).

3.4. Principalele cauze care au dus la starea de încetare de plăţi a debitoarei

În urma analizei făcute pe baza situaţiilor financiare şi a balanţelor de verificare

putem spune că regia a început să aibă probleme financiare gradual, înregistrând

obligaţii către bugetul general consolidat al statului, către instituțiile bancare, creditori

- în sume foarte mari, fapt care a condus la calculul de dobânzi şi penalităţi.

Principalul motiv al rezultatelor nefavorabile ale regiei a fost lipsa de finanțare.

Principalele aspecte care au influenţat în mod negativ activitatea regiei

sunt:

Regia a acumulat numeroase datorii către furnizori şi către instituţiile

financiare ale statului, gradul de îndatorare crescând de-a lungul perioadei

analizate. Îndatorarea regiei a dus la scăderea considerabilă a autonomiei şi a

stabilităţii financiare a acesteia.

Fel datorie 31.12.2011 31.12.2012 30.06.2013

Datorii pe termen lung 237.812.774 202.446.267 237.442.499

Datorii pe termen scurt 429.328.735 576.068.555 686.581.094

Total Datorii 667.141.509 778.514.822 924.023.593

19

Pe parcursul perioadei analizate observam o creştere semnificativă a datoriilor

pe termen scurt, şi anume cu aproximativ 60 de procente în toată perioada, pe când

trendul datoriilor pe termen lung înregistrează o evoluţie uşor descendentă în toată

perioada analizată, înregistrând o scădere uşoara de 0,16 procente în toată perioada

cuprinsă între 31.12.2011-30.06.2013.

20

Datoriile totale cunosc o evoluţie ascendentă, crescând de la valoarea de

667.141.509 lei ce se înregistra la data de 31.12.2011, crescând cu 16,69 de procente

respectiv cu suma de 111.373.313 lei până la data de 31.12.2012, ajungând ca până la

data de 30.06.2013 să crească cu încă 18,69 de procente atingând suma de

924.023.593 lei. Această creştere a datoriilor denotă o lipsă temporară de lichidităţi

pentru achitarea datoriilor care a dus la acumularea de majorări şi penalităţi, fapt ce a

determinat creşterea datoriilor.

În continuare vă prezentăm situaţia datoriilor restante din perioada 31.12.2011-

30.06.2013 şi evoluţia acestora.

Din tabelul de mai jos observăm faptul că obligaţiile restante au cunoscut o

evoluţie crescătoare în perioada 31.12.2011-30.06.2013, ajungând ca la data de

30.06.2013 cuantumul obligaţiilor restante ale R.A.A.N. să atinga valoarea de

420.127.180 lei.

În primii doi ani de analiză datoriile restante erau formate doar din datoriile

provenite de la furnizori neachitaţi, iar la data de 31.12.2012 apar, pe lângă datoriile

către furnizori, şi obligaţii restante către bugetele locale, pe când la data de 30.06.2013

mai apar şi obligaţii restante către bugetul asigurărilor de stat şi sociale, obligaţii

restante către bugetele locale şi credite bancare nerambursate la scadenţă. Acest fapt

denotă o situaţie caracterizată de dificultăţi financiare cu care se confruntă Regia.

21

Situaţia contractelor de credit aflate în derulare la data deschiderii

procedurii insolvenţei.

Există perfectate de catre R.A.A.N. următoarele contracte de credit, în toate

situaţiile existând şi contracte de garanţii aferente acestora.

Contractele de garanţii se referă la garanţii reale imobiliare asupra bunurilor

regiei, garanţii mobiliare asupra stocurilor unităţii, asupra conturilor bancare sau

asupra creanţelor acesteia.

Garanti Bank S.A. – valoare contract:

Datoria restantă 31.12.2011 31.12.2012 30.06.2013

Furnizori restanţi peste 30 de zile 66.705.493 111.010.720 306.231.030

Obligaţii restante faţă de bugetul asigurărilor sociale 0 0 32.447.115

Obligaţii restante faţă de bugetul de stat 0 0 37.213.695

Obligaţii restante faţă de bugetele fondurilor speciale

şi alte fonduri

0 0 13.850.521

Obligaţii restante faţă de bugetele locale 0 752.374 1.282.192

Credite bancare nerambursate la scadenţă 0 0 29.102.627

Total obligaţii restante 66.705.493 111.763.094 420.127.180

22

Rămas de achitat la 31.08.2013 - 71.310.171,91 lei reprezentând 16.037.010,73

euro.

B.C.R. – valoare contract:

Rămas de achitat la 31.08.2013 - 52.346.135,39 lei reprezentând 11.772.170,96

euro

Banca Transilvania S.A. – valoare contract:

Rămas de achitat la 31.08.2013 - 16.597.496,72 lei.

C.E.C. Bank S.A. - valoare contract:

Rămas de achitat la 31.08.2013 - 68.116.958,92 lei

EXIM Bank – valoare contract:

Rămas de achitat la 31.08.2013 – 20.000.000 lei.

Situaţia creditelor pentru investiţii contractate de RAAN, la data de 31.08.2013

o prezentăm în tabelul următor:

Denumire

Banca

Valoare

iniţiala

(lei)

Obiective finanţate Data

acordării

Maturitatea

creditului

Rest de

rambursat

(lei)

GARANTI

BANK

89.269.868 Modernizare puncte

termice şi reţele

secundare pt.încălzire şi

apă caldă de consum din

Tr.Severin etapa a II-a ,

preluare BCR

31.03.2011 06.10.2021 71.310.172

Banca

Comerciala

Romana

63.006.689 Modernizare puncte

termice si reţele

secundare pt.încălzire şi

apă caldă de consum din

Tr.Severin etapa a II-a

27.05.2011 30.06.2014 52.346.135

CEC BANK 80.000.000 Instalaţie de evacuare în

şlam dens a zgurii şi

29.07.2010 28.07.2020 68.116.959

23

cenuşii din CET Drobeta

TOTAL 232.276.557 X X X 191.773.266

Situaţia liniilor de credit contractate de RAAN, pentru desfăşurarea activităţii

curente la data de 31.08.2013.

Denumire Banca Valoare iniţiala

(lei)

Data acordării Maturitatea

creditului

Rest de rambursat

(lei)

Banca Transilvania 19.701.514 12.02.2013 30.10.2013 16.597.497

EXIMBANK 20.000.000 13.04.2012 24.09.2013 20.000.000

TOTAL 39.701.514 X X 36.597.497

În baza acestor date şi aşa cum reiese din actele depuse de către debitor la

dosarul cauzei şi care însoţesc cererea introductivă, la data de 31.07.2013 valoarea

datoriilor regiei către unităţile bancare se ridică la suma de 228.406.046 lei,

Chiar şi pentru o unitate de mari dimensiuni cum este R.A.A.N., achitarea

acestor sume presupune un efort uriaş, iar în completarea lor există datorii catre

principalii furnizori de materii prime care depăşesc aceste cifre.

De asemenea, putem aminti ca şi cauze costurile ridicate cu utilităţile, cu

materia primă.

Nivelul scăzut de încasare a creanţelor de la debitorii regiei (beneficiari ai

energiei termice si apei calde), pe fondul crizei economice și a lipsei de

lichidități.

o Astfel, R.A.A.N. – Sucursala Romag Termo, prin Secţia Termoficare

distribuie agent termic pentru oraşul Drobeta Tr. Severin. Agentul termic furnizat

este folosit pentru încălzirea şi prepararea apei calde menajere pentru populaţie şi

agenţii economici. Distribuirea agentului termic către consumatori se face prin două

tipuri de reţele:

24

- Reţeaua primară – consumatorii sunt racordaţi direct la reţeaua de agent termic

primar, prepararea agentului termic pentru încălzire şi apă caldă menajeră se face

în punctele termice proprii fiecărui consumator;

- Reţeaua secundară – prepararea agentului termic se face prin punctele termice

primite în concesiune de la Primăria Drobeta Turnu Severin prin Contractul de

Concesiune nr. 353/2003.

Facturarea clienţilor secţiei Termoficare se face în baza consumurilor lunare

înregistrate de contoarele aflate la nivel de branşament, în baza contractelor şi

convenţiilor întocmite cu aceştia.

Creanţele de încasat de la clienţi sunt de aproximativ:

1. Asociaţii de proprietari – 34.905.515,35 lei.

2. Convenţii individuale cu populaţia - 1.908,29 lei.

3. Abonaţi casnici – 155.769,70 lei .

4 Agenţi economici – 719.467,27 lei .

5. Clienţi diverşi – 19.455,34 lei

6. Decont diferenţa preţ - subvenţia pentru diferenţa de preţ acordată de la

bugetul local pentru consumul lunar de gigacalorie al populaţiei racordate la reţeaua

secundară de termoficare, este în sumă de – 4.152, 89 lei.

În afară de clienţii cu contract sau convenţie de facturare-încasare individuală,

în evidenţa contabilă a secţiei Termoficare se mai regasesc şi două grupe de clienţi

incerţi, astfel:

1. Clienţi cu contract de cesiune creanţă – sunt proprietari de apartamente cu

datorii mari la plata utilităţilor înaintaţi de către asociaţiile de proprietari cu contract

de cesiune creanţă în contul datoriei la energia termică. Numărul de contracte de

cesiune aflate în sold restant la data de 30.09.2013 este de 2270, iar soldul restant este

4.272.762, 97 lei.

2. Clienţii agenţi economici desfiinţaţi care înregistrează plăţi restante către

R.A.A.N. în sumă de 152.233.79 lei, în număr de 49 contracte, pentru care s-au

obţinut sentinţe civile date în executare.

25

Întârzierile la plata datoriilor către bugetul de stat, a creditelor contractate au

condus la costuri considerabile cu dobânzi şi penalităţi aferente acestor

datorii în această perioadă.

Investitii ineficiente (ex: „Instalaţia de evacuare în şlam dens a zgurii şi

cenuşii” - la Sucursala Romag Termo ), in conditiile in care :

o valoarea investiţiei a fost suplimentată de la suma de 165.381.830 lei

până la 274.417.361 lei fără TVA, valoare acceptată la plată de către

beneficiar.

o investiţia nu a fost recepţionată şi pusă în funcţiune deşi valoarea lucrării

a fost aproape dublată,

o termenul de predare a fost decalat prin acte adiţionale cu peste un an,

o vor fi necesare lucrări suplimentare pentru finalizarea investiţiei şi o nouă

decalare a termenului de predare, respectiv un nou executant, deoarece

Confort S.A. Timişoara a intrat în procedura de faliment,

CAP. IV STAREA REGIEI LA DATA PROPUNERII PLANULUI

4.1. Structura actuală a managementului

De la deschiderea procedurii de insolvenţă şi până în prezent, dreptul de

administrare al regiei a aparţinut administratorului special, sub directa supraveghere a

administratorului judiciar.

4.2. Structura personalului şi organizarea internă

Conducerea executivă a regiei este asigurată de un număr de cinci (5) directori,

din care 3 directori la RAAN Executiv şi 2 directori în cadrul sucursalelor, după cum

urmează:

26

RAAN Executiv

Nr.

crt.

Numele şi prenumele

1. ANDRUŞCĂ Dănuţ Director General

2. ŞTEFANA Florin – Gabriel Director Producţie – Reparaţii Furnizare

3. SIMION Mariana Director Economic

Romag – Prod

Nr.

crt.

Numele şi prenumele

1. PREDA Marius - Cristian Director

Romag – Termo

Nr.

crt.

Numele şi prenumele

1. IVAŞCU Paul Director

Conform organigramei anexate, aprobate de conducerea RAAN, pentru anul

2014, structurile organizatorice ale regiei se prezintă astfel:

Nr.

crt.

Posturi organigramă RAAN

Executiv

Sucursala

Romag -Prod

Sucursala

Romag

Termo

Total

1. Total posturi aprobate

cf. organigramă, din

care:

127 1436 1181 2744

2. posturi de conducere 11 54 25 90

3. posturi de execuţie 116 1382 1156 2654

Posturile repartizate pe locuri de muncă, conform organigramei au un grad

încărcat de ocupare, deoarece în urma celor două programe de restructurare aplicate

în anii 2009 şi 2010 sarcinile de serviciu corespunzătoare postului respectiv, s-au

suplimentat cu sarcinile posturilor desfiinţate. Posturi de muncă vacante există doar pe

perioadă determinată (suspendare C.I.M. ca urmare a concediului pentru îngrijirea

copilului în vârstă de până la 2 ani), sau ca urmare a pensionării pentru limită de

27

vârstă, pensie de invaliditate, pensionării pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei

standard de pensionare.

28

SERVICIUL INFORMATICA

6 1 5 COMP. PATRIMONIU 1 - 1

COMP. DEZVOLTARE PROGRAME DE FINANTARE

5 - 5

COMP. PREVENIREA SITUATIILOR DE URGENTA

1 - 1

COMP. PROT. CIVILA EVIDENTA SI MOBILIZARE

MILITARA 1 - 1

COMP. DOCUMENTE CLASIFICATE

1 - 1

FORMATIE INTERVENTIE, SALVARE SI PRIM AJUTOR SRT

4 1 3

FORMATIE INTERVENTIE, SALVARE SI PRIM AJUTOR SRP

4 1 3

DIRECTOR GENERAL

AUDIT INTERN 2 - 2

CORP DE CONTROL 3 - 3

RESURSE UMANE SI FORMARE PROFESIONALA

8 1 7

COMPARTIMENTUL ADMINISTRATIV

6 - 6

SERVICIUL CONTECIOS JURIDIC

10 1 9

SERVICIUL ACHIZITII PUBLICE - APROVIZIONARE

24 1 23

COMPARTIMENTUL CONSILIERI DE SPECIALITATE

2 - 2

COMPARTIMENTUL MANAGEMENT

SECURITATE - CALITATE 5 - 5

SERVICIUL DE URGENTA PRIVAT

4 1 3

DIRECTOR ECONOMIC

21 3 18

DIRECTOR PRODUCTIE-REPARATII FRUNIZARE

43 3 40

SERV. FINANCIAR CONTABILITATE ANALIZA ECONOMICA

11 1 10

COMP. ANALIZA ESTIMARI ACHIZITII

2 - 2 SERV. REPARATII INVESTITII

10 1 9

SERV. PRODUCTIE, FURNIZARE, MEDIU

10 1 9

UNITATEA NUCLEARA 17 - 17

SUCURSALA ROMAG - PROG 1436 54 1382

SUCURSALA ROMAG - TERMO 1181 25 1156

29

Analizând evoluţia personalului R.A.A.N. în perioada 2008 – 2013, se observă

o diminuare a acestuia de la 3071 salariaţi în anul 2008 la 2619 salariaţi la

31.12.2013, conform tabelului şi reprezentării grafice de mai jos.

Anul RAAN

EXECUTIV

ROMAG

PROD

ROMAG

TERMO

Total

2008 286 1502 1283 3071

2009 211 1419 1160 2790

2010 209 1380 1139 2728

2011 209 1380 1137 2726

2012 214 1368 1134 2716

2013 114 1360 1145 2619

În prezent numărul efectiv de personal este de 2479, ponderea personalului de

conducere şi execuţie în total personal regie, fiind conform tabelului de mai jos:

3071

2790 27282726

2716

2619

2008 2009 2010 2011 2012 2013

EVOLUTIA PERSONALULUI RAANIN PERIOADA 2008 - 2013

30

Indicatori 2014 Pondere %

Total pers., din care 2479 100,00

Pers. conducere 90 3,63

Pers. execuţie 2389 96,37

În ceea ce priveşte raportul dintre numărul de femei şi numărul de bărbaţi, sunt

angajate 589 femei şi 1890 bărbaţi, structura pe categorii de vârstă şi sex a

personalului fiind redată în tabelul de mai jos:

Nr.

crt.

Unitate/

subunitate

Total

Salariaţi structuraţi pe

categorii de vârstă şi sex

20-29

ani

30-39

ani

40-49

ani

50-59

ani

>60

ani

F B F B F B F B F B F B

1.

RAAN

Executiv

114 1 22 44 43 4

56 58 - 1 12 10 28 16 16 27 - 4

2.

Sucursala

Romag – Prod

1221 18 62 698 438 5

324 897 1 17 8 54 207 491 108 330 - 5

3.

Sucursala

Romag – Termo

1144 18 85 627 390 24

209 935 2 16 19 66 128 499 60 330 - 24

4.

Total

Vârstă 2479 37 169 1369 871 33

Sexe 589 1890 3 34 39 130 363 1006 184 687 0 33

31

STRUCTURA PERSONALULUI PE GRUPE DE VÂRSTĂ

Fig.1

Aşa cum se observă din diagrama de mai sus (Fig.1), 55% din totalul

salariaţilor au vârsta cuprinsă între 40 şi 49 ani, 35 % din totalul salariaţilor au vârsta

cuprinsă între 50 şi 59 ani, iar diferenţa de 1 % au vârste de peste 60 ani. Analizând

datele de mai sus se constată că structura de personal este una îmbătrânită.

Structura personalului RAAN, pe categorii de încadrare este redată în tabelul

de mai jos:

Nr.

crt.

Unitate/

subunitate

Muncitori Maiştri TESA Total personal

1. RAAN Executiv 12 - 102 114

2. Sucursala

Romag – Prod

997 34 190 1221

3. Sucursala

Romag – Termo

960 55 129 1144

4. Total: 1969 89 421 2479

2% 7%

55%

35%

1%

20-29 ani

30-39 ani

40-49 ani

50-59 ani

>60 ani

32

În ceea ce priveşte încadrarea personalului (Fig.2), 79 % din persoanele

angajate sunt muncitori, 4% maiştri, 17% personal TESA.

Fig.2

Structura personalului RAAN (Fig.3), în funcţie de pregătirea profesională

cuprinde 14% personal cu pregătire superioară şi 86% personal cu studii medii.

Nr.

crt.

Unitate/

subunitate

Studii superioare Studii medii Total personal

1. RAAN Executiv 99 15 114

2. Sucursala

Romag – Prod

162 1059 1221

3. Sucursala

Romag – Termo

90 1054 1144

4. Total: 351 2128 2479

79%

4%

17%

Muncitori

Maiştri

TESA

STRUCTURA PERSONALULUI PE CATEGORII

33

Fig.3

CAP. V PERSPECTIVELE DE REDRESARE; PLAN DE MǍSURI PENTRU

REORGANIZAREA SOCIETǍŢII ŞI ESTIMAREA REZULTATELOR

5.1 Perspectivele de redresare

În vederea determinării perspectivelor de redresare a societăţii şi a măsurilor

care vor fi luate pentru realizarea acestui obiectiv, au fost parcurse următoarele etape:

Realizarea diagnosticului juridic

Realizarea diagnosticului comercial (cererea pieţei)

Realizarea diagnosticului operaţional

Realizarea diagnosticului economico-financiar

Analiza SWOT

Determinarea măsurilor care vor fi luate pentru redresarea activităţii şi plata

datoriilor

5.1.1 Diagnostic juridic

Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, cu sediul social în Drobeta Turnu

Severin, str. Nicolae Iorga nr. 1, este persoană juridică română, cu capital integral de

14%

86%

Studii superioare

Studii medii

STRUCTURA PERSONALULUI PE NIVEL DE STUDII

34

stat, înregistrată la Registrul Comerţului sub numărul J25/282/1998 şi având codul

unic de identificare RO 10882752.

În data de 18.09.2013, prin Încheiere - Tribunalul Mehedinti în dosarul nr.

9089/101/2013 a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva

R.A.A.N., desemnându-se ca administrator judiciar Tudor & Asociații SPRL, cu

sediul în București - Muntenia Bussiens Center, splaiul Unirii No. 60, 3rd floor, room

301, Sector 4, București.

Cu respectarea dispoziţiilor OUG 85/2013 privind declanșarea procedurii

insolvenței la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, prin Ordinul Ministrului

Delegat pentru Energie nr. 359/27.09.2013 a fost numit ca administrator special –

domnul Dănuț Andrușcă.

Concluzii referitoare la Dosarul nr. 9089/101/2013, aflat pe rolul Tribunalului

Mehedinti, ce are ca obiect deschiderea insolvenței la R.A.A.N., cu termen de

judecata la data de 30.01.2014:

Creditorii Emiprod SRL si Cresco SRL au formulat opoziție împotriva

deschiderii procedurii insolvenței RAAN, invocandu-se și excepția de

neconstituționalitate a OUG 85/2013, care reglementează intrarea în insolvența

a R.A.A.N. Regia, prin administratorul judiciar TUDOR&ASOCIATII SPRL si

prin administratorul special a depus intampinare, stabilindu-se termen de

judecata pentru data de 23.01.2014.

Societatea Tehnosud Engineering SRL a formulat cerere de interventie in

cadrul dosarului 9089/101/2013 pe care instanta a anulat-o ca netimbrata la

termenul de judecata din data de 28.11.2013.

Creditorul garantat Banca Transilvania SA a formulat in temeiul art. 39 din

Legea 85/2006, cerere de ridicare a suspendarii prevazute de art. 36 din acelasi

act normativ. Administratorul judiciar, cat si administratorul special al RAAN

au formulat intampinare, termenul de judecata fiind stabilit pentru data de

23.01.2014.

La termenul de judecata din data de 12.12.2013, instanța, prin Hotărâre a admis

in conformitate cu art. 73 alin. (3) din Legea 85/2006 toate contestațiile la

35

tabelul preliminar (in numar de 70 ) și a dispus înscrierea acestora in

tabelul definitiv de creanțe împotriva averii debitorului R.A.A.N., cu drept

de vot. Totodată, prin Încheiere, instanța a disjuns contestațiile formulate la

tabelul preliminar și a dispus constituirea dosarelor asociate și soluționarea

separată a acestora; a disjuns contestațiile formulate la Hotărârea Adunării

Creditorilor din data de 29.11.2013 și a dispus constituirea dosarului asociat și

soluționarea separată a acestora; a luat act că a fost constituit Comitetul

Creditorilor prin Hotărârea Adunării Creditorilor din data de 29.11.2013,

comitet care va fi conceptat în cauză și citat prin membrii acestuia; instanța a

acordat termen pentru continuarea procedurii, respectiv pentru definitivarea si

afișarea tabelului definitiv al creanțelor, soluționarea contestațiilor la tabelul

preliminar și pentru soluționarea contestațiilor la Hotărârea Adunarii

Creditorilor din data de 29.11.2013, la data de 30.01.2014.

Concluzii cu privire la Adunarea Creditorilor ce a avut loc la data de

29.11.2013:

La data de 29.11.2013 a fost convocata prima adunare generala a

creditorilor, avand pe ordinea de zi urmatoarele puncte:

- prezentarea situatiei debitorului;

- desemnarea comitetului creditorilor cu propunerea

formarii unui comitet din 5 membrii;

- confirmarea administratorului judiciar;

- stabilirea retributiei acestuia, conform propunerii regasite

in oferta financiara.

Procesul – verbal intocmit cu aceasta ocazie a fost depus la dosarul cauzei la

data de 03.12.2013, fiind publicat in Buletinul Procedurilor de Insolventa

sub nr. 20700/05.12.2013, precum si pe site-ul administratorului judiciar.

Conform Hotararii creditorilor care si-au exprimat votul, Adunarea

Creditorilor astfel convocata:

- a luat cunostinta de situatia debitorului;

36

- a hotarat formarea unui comitet al creditorilor din 5

membrii, cu urmatoarea componenta:

a) Complexul Energetic Oltenia

b) ANRSPS – UT 515;

c) ANAF Bucuresti;

d) Garanti Bank;

e) Reprezentatntul salariatilor;

- a confirmat in calitate de administrator judiciar al

RAAN, pe Tudor&Asociatii SPRL;

- nu a aprobat oferta financiara a administratorului

judiciar, urmand ca aceasta sa fie stabilita ulterior.

SWOT JURIDIC

Puncte tari: - regia este legal constituită;

- regia nu este implicată în litigii semnificative;

- regia deţine autorizaţii/avize pentru desfăşurarea activităţii.

- patrimoniul regiei este asigurat;

Puncte slabe:

- activele cele mai importante sunt ipotecate în favoarea creditorilor;

Oportunităţi :

- posibilitatea inchierii unor contracte cu parteneri internationali

pentru furnizare apa grea de uz nuclear, de concentratii izotopice 99,80 – 99,98%.

Ameninţări:

- neacoperirea surselor de finanţare ale activităţii din resurse proprii

poate conduce la încetarea activităţii regiei;

5.1.2 Diagnostic comercial

Piaţa şi concurenţa

1. Sucursala ROMAG PROD produce apă grea de uz nuclear, utilizată ca

moderator şi agent de răcire în funcţionarea reactoarelor nucleare de tip CANDU,

37

avand cea mai mare capacitate din lume. Parametrii de calitate şi parametrii fizico-

chimici sunt precizaţi pe site-ul www.raan.ro.

Proiectul privind construirea fabricii de apă grea s-a aplicat la Drobeta-Turnu

Severin între anii 1980-1988, bazându-se pe o muncă de cercetare eficientă, pe

proiectarea şi producerea tuturor componentelor sub un sever program de control al

calităţii aplicat atât de întreprinderile producătoare de piese şi echipamente, cât şi de

constructorii şi operatorii instalaţiilor de producere a apei grele. Prima linie de

fabricaţie a intrat în probe tehnologice în luna septembrie 1987, începând să producă

apă grea în iulie 1988.

ROMAG PROD a fost proiectată pentru a produce apă grea în 2 etape de

dezvoltare: etapa I cu patru module de fabricaţie şi etapa a II-a cu trei module de

fabricaţie, investiţie nefinalizată.

Pana in luna aprilie 2013, Sucursala ROMAG-PROD a functionat cu trei

module din etapa I după schema: două în operare, unul in revizie planificata, al IV-lea

modul din etapa I necesitand finalizarea investitiei.

Investiţiile nefinalizate reprezentand etapa II cu trei module au fost sistate

definitive prin H.G. nr. 32/04.03.2003 si trecute in conservare, cu valorificarea

echipamentelor cu prioritate la modulele aflate in exploatare.

În cadrul etapei I de dezvoltare, capacitatea optimă, din punct de vedere costuri

de producţie este de 180 tone/an, realizată cu două module GS în funcţiune. Pentru

realizarea acestei capacităţi se utilizează trei module GS, două în producţie, unul în

revizie planificată. Anual, prin rotaţie, în funcţie de expirarea autorizărilor ISCIR,

câte un modul este retras din funcţionare şi trecut în revizie tehnică, în producţie fiind

introdus modulul a cărui revizie s-a încheiat anterior.

Concentraţia izotopică minimă pentru care au fost dimensionate instalaţiile a

fost de 99, 78%. Instalatiile de baza din ROMAG-PROD au fost modernizate, dotate

cu echipamente de ultima generatie, durata de epuizare tehnica a instalatiilor de

fabricatie fiind pana in anul 2021.

Prin modernizarile realizate, ROMAG - PROD are capabilitatea de a fabrica:

- Apa grea de uz nuclear de concentratii 99,85% - 99,95%

- Apa supergrea de concentratii 99,99%

http://www.raan.ro/

38

- Apa saracita in deuteriu de concentratii 20 – 100 ppm

Deasemenea Sucursala ROMAG PROD poate asigura recondiţionarea unor

cantităţi de apă grea uzată rezultată din procesul de producere a energiei electrice la

reactoarele 1,2 3 şi 4 de la Cernavoda.

În prezent se produce apă de concentraţie izotopică de 99,85%, în conformitate

cu cerinţele de calitate pretinse la contractare de către utilizatorul SN

Nuclearelectrica, pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavoda.

Prin trecerea unui modul GS în conservare din Mai 2013, se lucrează cu două

module, unul în producţie şi unul în revizie tehnică. Pe anul 2013 producţia aprobată

este de 123 tone, în fabricare cu două module pe primul trimestru şi un modul în rest.

Programul de producţie se poate majora la capacitatea optimă în situaţia continuării

lucrărilor de investiţii la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavoda, pentru realizarea rezervei

de apă grea pentru completaări pe durata de viaţă de 40 de ani a reactoarelor.

Pe platforma Sucursalei ROMAG PROD se află în custodie apa grea produsă şi

vândută către ANRSPS ca rezervă de completare pentru durata de viaţă a reactoarelor

1 şi 2 de la Cernavoda, apa grea produsă şi vândută către SN Nuclearelectrica pentru

prima încărcare a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavoda. De asemnea se află un stoc

produs în baza programului de producţie aprobat, al legislaţiei în vigoare şi al BVC pe

2013 aprobat, necontractat, care ar avea ca destinaţie rezerva de completare pentru

durata de viaţă a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavoda, în conformitate cu OUG 80/2006

şi OUG 118/2011.

Cantităţile vândute rămân în custodia Sucursalei ROMAG PROD permanent

până la preluarea de către consumatorul SN Nuclearelectrica pentru utilizare, acesta

neavând condiţii corespunzătoare de depozitare şi păstrare, cu menţinerea sau

corectarea calităţii.

Această custodiere presupune asigurarea integrităţii cantitative şi calitative a

produsului până la livrarea finală şi a condiţiilor de livrare, astfel încât pe platforma

Sucursalei ROMAG - PROD se vor menţine instalaţiile, utilităţile şi personalul

necesar acestor activităţi şi după încetarea fabricării de apă grea.

39

De asemenea, Sucursala ROMAG - PROD poate asigura recondiţionarea unor

cantităţi de apă grea uzată rezultată din procesul de producere a energiei electrice la

reactoarele 1,2 3 şi 4 de la Cernavoda.

Livrările efective către Cernavoda se realizează cu ocazia pornirii reactoarelor

când se face descărcarea apei grele direct în reactor, sau ocazional, când este nevoie

de completări ale inventarului de apă grea ca urmare a unor incidente tehnice.

Suplimentar, Sucursala ROMAG PROD poate produce apă superuşoară.

Parametrii de calitate şi parametrii fizico-chimici sunt precizaţi pe site-ul

www.raan.ro. Acest produs nu are o desfacere continuă, a servit mai multor cercetări

privind utilizarea lui în tratarea cancerului. Se livrează ocazional.

Suplimentar şi la cerere justificată, Sucursala ROMAG PROD poate produce

apă supergrea. Parametrii de calitate şi parametrii fizico-chimici sunt precizaţi pe

site-ul www.raan.ro. Această apă, în cantităţi mari poate fi utilizată în reactoare

nucleare pentru îmbunătăţirea randamentului, iar în cantităţi mai mici pentru

prepararea etaloanelor izotopice necesare efectuării analizelor izotopice în industria

nucleară sau medicală.

2. Sucursala ROMAG-TERMO a fost înfiinţată în 1981, sub denumirea de

Întreprinderea Electrocentrale Drobeta, cu scopul de a asigura aburul tehnologic

pentru Combinatul de Apă Grea şi necesarul de căldură al consumatorilor industriali

şi al populaţiei din municipiul Drobeta-Turnu Severin. Centrala a fost proiectata

iniţial cu 7 cazane de 420 t/h abur din care 6 cu funcţionare pe lignit, unul cu păcură si

6 turboagregate de 50MW (din care au fost realizate numai grupurile 1,2,3,4).

Ulterior s-au realizat 2 cazane de 105 t/h abur 16 ata, cu pornire rapidă pentru a

alimenta în situaţii de avarie consumatorul Romag-Prod. Profilul centralei s-a

modificat prin dezafectarea grupului nr. 3 de 50 MW şi punerea în funcţiune a TA5 de

50 MW, TA6 de 25MW. Pe vechiul amplasament al grupului nr.3, in luna august

2007 s-a pus in functiune un nou grup de 22MW, puterea instalata a centralei

ajungand astfel la 247 MW.

Sucursala ROMAG TERMO produce:

Energie termică, în baza licenţei de producere nr.107/2000, după cum urmează:

http://www.raan.ro/http://www.raan.ro/

40

- abur tehnologic de 16 ata şi 40 ata , livrat numai către Sucursala ROMAG

PROD pentru fabricarea apei grele , cca. 1.500.000 Gcal/an;

- apă termoficată destinată încălzirii municipiului Drobeta Turnu Severin, în

baza licenţei de furnizare, distribuţie şi transport a energiei termice

nr.2277/20.12.2012.

Gcal/an 2011 2012 2013

Planificat total 1.934.393 1.812.227 1.396.118

Realizat total 1.977.847 1.776.654 1.335.525

Total livrat, din

care:

1.858.087 1.658.679 1.204.973

Romag Prod 1.618.459 1.447.181 980.386

Termoficare 239.628 211.498 224.587

Serviciile de, transport, distribuţie şi furnizare energie termică în Drobeta

Turnu Severin au fost preluate de la Consiliul Local al municipiului de către RAAN –

Sucursala ROMAG TERMO prin Contractul de Concesiune nr.353/19.12.2003, cu

toate adiţionalele.

Licenţa de furnizare, transport şi distribuţie energie termică nr.2277/20.12.2012

a expirat în data de 20.12.2013. Regulamentul privind acordarea licenţelor în

domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice aprobat cu HG 745/2007 nu

permite acordarea de licenţă solicitanţilor care se află în situaţia de instituire a

reorganizării judiciare sau a falimentului (art.14, alin (1), lit.a). În temeiul acestui act

normativ RAAN – Sucursala ROMAG TERMO mai prestează activitatea de

transport, distribuţie şi furnizare energie termică pentru Drobeta Turnu-Severin încă

90 de zile, după care Contractul de Concesiune nr.353/19.12.2003 încetează de drept,

situaţie în care această activitate revine Consiliului Local al municipiului, RAAN –

Sucursala ROMAG TERMO rămânând cu calitatea de producător al apei termoficate.

Energie electrică, în baza licenţei de producere nr.106/200, a Deciziei ANRE

nr.290/14.02.2008, a Deciziei ANRE nr.2779/11.11.2010 şi a Deciziei ANRE nr.

2700/18.09.2013, producţie realizată după cum urmează:

41

MWh/an 2011 2012 2013

Planificat total 1.450.160 1.363.805 1.122.219

Realizat total 1.475.727 1.353.276 969.051

Consum Romag

Termo

271.779 267.579 188.454

Consum Roamg

Prod

283.169 260.395 206.793

Realizarea producţiei planificate de energie electrică este condiţionată de piaţa

concurenţială de energie electrică prin care se valorifică întreg disponibilul rezultat în

urma producerii de abur. Din data de 01.07.2013 Sucursala ROMAG TERMO nu a

mai comercializat energie electrică pe piaţa reglemetată, în conformitate cu decizia

ANRE, ci numai pe piaţa centralizată a contractelor bilaterale, pe piaţa de ziua

următoare sau pe piaţa de echilibrare.

Gradul de valorificare a energiei electrice pe piaţa concurenţială depinde de

cererea de consum de pe piaţă şi de preţurile de vânzare, în raport cu costurile de

producţie. Pentru producerea de energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă şi

valorificarea acesteia pe piaţa concurenţială, Sucursala ROMAG TERMO primeşte

bonus de cogenerare, în conformitate cu prevederile HG 1215/2009 privind

reglementarea schemei de sprijin pentru acest mod de producere a enegriei electrice.

Sucursala Roma Termo mai poate oferi consumatorilor următoarele servicii:

- consultanta tehnica, comerciala în domeniul energiei termice;

- întocmirea contra cost a documentatiei si obtinerea avizelor de racordare

la instalatiile de termoficare, de transport sau de distributie, dupa caz;

- masurarea energiei termice pentru consumatorii racordati la retelele de

distributie;

- servicii de distributie a energiei termice sub forma de apa fierbinte pentru

termoficare, cât si pentru apa calda menajera catre consumatorii deja racordati;

- servicii de montare, întretinere, reparare si verificare periodica a

contoarelor de energie termica în conformitate cu cerintele „Codului de masurare a

42

energiei termice” aprobate de A.N.R.E., cu normele si reglementarile metrologice în

vigoare;

- asigura contra cost elaborarea proiectelor de alimentare cu energie

termica a consumatorilor urbani persoane fizice si juridice;

- pentru eliminarea pierderilor de agent termic, efectueaza contra cost

reparatii la instalatiile de încalzire din subsolurile blocurilor de locuinte.

Clienţii societăţii

- pentru apa grea principalul client al societăţii este SN Nuclearelectrica,

fiind utilizatorul acestui produs, şi indirect ANRSPS, funcţie de posibilităţile de

alocare surse financiare, care a preluat cantităţi importante de apă grea tot pentru

utilizatorul menţionat.

- pentru abur, numai Sucursala ROMAG PROD;

- pentru apa termoficată numai municipiul Drobeta Turnu Severin;

- pentru energie electrică există piaţa angro de energie electrică, unde

participăm cu oferte de vânzare, funcţie de dsiponibilul dintre producţie, consum şi

alte contracte, la licitaţii organizate pe Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale, pe

Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale cu Negociere Continuă, Piaţa pentru Ziua

Următoare, Piaţa Intrazilnică, gestionate de operatorul român de piaţă SC OPCOM

SA, precum şi pe Piaţa de Echilibrtare gestionată de operatorul de sistem SN

Transelectrica SA.

Mixul de marketing

Pentru producerea aburului industrial pe cele doua nivele de presiune (16 şi 40

ata), Sucursala Romag-Termo nu are concurenţă deoarece întreaga cantitate este

livrată sucursalei Romag-Prod.

Pentru alimentarea cu energie termică a municipiului în ultimii doi ani a apărut ca

şi alternativă la termoficare, încălzirea locuinţelor cu centrale ce folosesc drept

combustibil gazul metan.

Concurenţa în domeniul furnizării energiei electrice o reprezintă totalitatea

producătorilor de energie electrică participanţi la piaţa de energie, indiferent de modul

43

de producere a acesteia. Ca principali jucători pe piaţa de energie electrică,

menţionăm:

- S.C. Nuclearelectrica S.A.;

- S.C. Hidroelectrica S.A.;

- S.C.OMV PETROM S.A.;

- Complexul Energetic Oltenia S.A.

Pe lângă faptul că în Europa singurul producător de apă grea la scara industrială

este R.A.A.N., pe plan mondial nu putem vorbi de o piaţă relevantă a acestui produs.

Din datele cunoscute, sunt câţiva producători, localizaţi în statele ce deţin această

filieră nucleară, producători dimensionaţi de regulă la necesităţile de consum locale şi

cu puritate inferioara apei grele produse in Romania.

Marii fabricanţi de apă grea din lume sunt:

Canada – are pe stoc apă grea utilizată în reactor, nu mai fabrică apă virgină.

Argentina- dispune de o instalaţie cu o capacitate de 60 tone/an, dar calitatea

apei grele este inferioară.

India- dipune de o capacitate de fabricaţie de cca 160 tone/an, dar calitatea este

inferioară.

Cifra de afaceri

Cifra de afaceri netă, ca indicator al dimensiunii afacerii, cuprinde sumele

rezultate din vânzarea de produse şi furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea

curentă a entităţii, după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea

adăugată precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.

Structura cifrei de afaceri

Denumire indicator 31.12.2011 31.12.2012 30.06.2013

Venituri din producţia vândută 629.447.713 634.102.213 145.206.352

Venituri din vânzarea mărfurilor 86.544.030 2.739.188 898.225

Total Cifra de afaceri 715.991.743 636.841.401 146.104.577

44

Denumire indicator 31.12.2011 31.12.2012 30.06.2013

Venituri din producţia vândută 87,91% 99,57% 99,39%

Venituri din vânzarea mărfurilor 12,09% 0,43% 0,61%

Total Cifra de afaceri 100,00% 100,00% 100,00%

Analizând în dinamică în perioada 31.12.2011-30.06.2013 structura cifrei de

afaceri, observăm faptul că ponderea veniturilor din producţia vândută cunoaşte o

evoluţie crescătoare crescând de la 87,91 de procente până la 99,39 de procente la

data de 30.06.2013 ceea ce explică faptul că Regia se bazează într-o măsură

covârşitoare pe vânzările din producţia proprie, şi într-o măsură nesemnificativă pe

activităţile comerciale. Constatăm că în anul 2011 veniturile din vânzarea mărfurilor

deţineau totuşi o pondere de 12, 09 procente din totalul cifrei de afaceri scăzând apoi

în perioada următoare până la 0,43 de procente la 31.12.2012 şi până la 0,61 de

procente la 30.06.2013, ceea ce indică faptul că Regia începe să se bazeze aproape

exclusiv pe veniturile din vânzarea producţiei proprii.

45

Cercetând graficul de mai sus cu privire la evoluţia cifrei de afaceri în perioada

2010-2012, observăm faptul că aceasta cunoaşte un trend oscilant, crescând între anii

2010 şi 2011 cu 8,89 de procente de la valoarea de 657.508.058 lei până la valoarea

de 715.991.743 lei în anul 2011, apoi cunoaşte o scădere de 12,43 procente faţă de

anul 2011, până la data de 31.12.2012 ajungând la valoarea de 636.841.401 lei. Pe

totalul perioadei analizate cifra de afaceri a cunoscut o uşoară scădere de 3,25 de

procente, situaţie care evidentiază un volum al activităţii regiei relativ constant, în

perioada analizată.

Furnizori

La data de referinţă a planului de reorganizare situaţia principalilor furnizori

se prezintă astfel:

Situația principalilor furnizori de produse în anul 2013

Nr.

Crt. Denumire furnizor Denumire produs

1. SC COMPLEXUL ENERGETIC

OLTENIA SA Tg. Jiu – furnizor

indispensabil

Cărbune energetic

46

2. SC OMV PETROM SA București Păcură grea cu sulf maxim 1%

și asfaltene maxim 6%

3. SC BUTANGAS ROMÂNIA SA

București

Propan comercial

4. SC OLTCHIM SA Râmnicu Vâlcea Hidroxid de sodiu tehnic tip

E50%, Acid clorhidric tehnic de

sinteza 32%

5. SC ALSON COM TRADING SRL

Otopeni

Motorina euro Diesel, Păcură

grea cu sulf maxim 1% și

asfaltene maxim 6%

6. SC VEF SA Focșani Pachete faguri-zona rece

7. SC SIMCOR VAR SA Deva Var hidratat

8. SC PRIMAGRA SRL Suceava Rulmenți

9. SC GRIMEX SRL Tg. Jiu Piese schimb KRATZER

10. SC FES FLOW ENERGY SOLUTION

SRL București

Electropompe păcură ușoară

11. SC INDUSTRIALEXPORT SA

București

Piese de schimb pentru pompe

BT 300-250-720

12. SC GLOBAL FUSION SRL București Fosfat trisodic tehnic

13. SC NIMFA COM SRL București Tabla neagra

14. SC COMTERM INVEST SRL Târgu-

Mureș

Piese schimb vaporizator

15. SC METABET C.F. SA Pitești Saboți CFR

16. SC TELECOMPONENȚI ROMÂNIA

SRL București

Baterii staționare

17. SC NIMFA COM SRL București Laminate

18. SC MELSPRING ROMÂNIA SRL

București

Sulfat feros tehnic

19. SC CHIMCOMPLEX SA BORZEȘTI

SA Onești

Clorură ferică

47

20. SC MESSER ROMÂNIA GAZ SRL

București

Azot lichid

21. SC URBIO RO SRL Iași Materiale de iluminat

22. SC DAFCOCHIM SRL Târgu-Mureş Acid sulfuric

23. CEZ VÂNZARE S.A.– furnizor

indispensabil

Energie electrică

24. CEZ DISTRIBUȚIE S.A. CRAIOVA –

furnizor indispensabil

Energie Electrică

25. S.C. SECOM S.A. – furnizor

indispensabil

Apă și canal

26. ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE

APĂ JIU- furnizor indispensabil

Apă

27. CNTEE TRANSELECTRICA – furnizor

indispensabil

Servicii de transport și

distribuție energie electrică

Situația principalilor prestatori de servicii în anul 2013

Nr.

Crt. Denumire prestator Denumire serviciu

1. SOCIETATEA NATIONALĂ DE

TRANSPORT FEROVIAR MARFĂ -

"CFR MARFĂ"SA București

Servicii de transport materii

prime și materiale pe calea

ferată

2. SC GRUP FEROVIAR ROMÂN SA

Bucureşti

Servicii de transport lignit

energetic pe calea ferată

3. SC REAL PROTECTION GUARD SRL

Suceava

Servicii de pază și protecție

4. SC FLORICOLA SA Orşova Servicii de transport auto

cărbune energetic

5. SC RAD TRANS SRL Bacău

Servicii de închiriere de

vehicule de transport de mărfuri

48

cu șofer

6. SC GENERAL TURBO SA București Reparatie tip LN4 turboagregat

- TA 1 DSL 50-1

7. SC QUASIT SYSTEMS SRL Drobeta

Turnu Severin

Servicii internet și servicii

intranet RAANN-SRT ( 7 km)-

SRP (9km) -suport radio bandă

5,7 GHZ

8. SC QUARTZ MATRIX SRL Iași Elaborare bilanț energetic

privind un modul de schimb

izotopic de la sucursala

ROMAG-PROD a Regiei

Autonome pentru Activități

Nucleare ( RAAN) din Drobeta

Turnu Severin

9. SC ELECTROVAL SOUND SRL Pitești

asociat cu

SC ELSACO ELECTRONIC SRL

Botoșani

Servicii de verificare

metrologică a mijloacelor de

măsurare energie termică

10. SC ELSACO ELECTRONIC SRL

Botoșani

Service pentru sisteme de

automatizare şi pentru sistemul

de transmitere, monitorizare şi

control a parametrilor şi a

datelor tehnice ( sistem

SCADA), aferent punctelor

termice

11. SC CONTRANS IMPEX SRL Drobeta

Turnu Severin

Servicii de verificare și

întreținere cale ferată, poduri și

podețe

12. SC CONSTANTIN GRUP SRL

Bucureşti

Service locomotive

13. INSTITUTUL DE STUDII SI

PROIECTĂRI ENERGETICE SA

București

Raport anual privind urmărirea

comportării în exploatare a

construcțiilor hidrotehnice în

anul 2011-2012, inclusiv

observații altimetrice de mare

49

precizie al obiectelor din incinta

14. SC FLORA SERCOM SA Drobeta Turnu

Severin

Servicii de colectare, transport

şi depozitare deşeuril menajere

şi industriale, inchiriere

containere

15. SC CRISTAL PREST SRL Drobeta

Turnu Severin

Servicii de curăţenie birouri ,

dezinfecţie, amenajare şi

întreţinere spaţii verzi

16. SC ELECTROSERVICE L&DD SRL -

Lider asociatie

SC MOTOARE ELECTRICE SRL

Craiova-asociat

Servicii de reparare motoare

electrice -SRT

17. SC POD-PROIECT SRL Iași Masuratori topo lunare stive

carbune

18. SC NEPTUN SA Câmpina Reparare multiplicator de turaţie

2916-etaj II

19. SC INSTITUTUL SE STUDII ȘI

PROIECTĂRI ENERGETICE SA

București

Determinarea volumului de

lucrări restante, în vederea

punerii în funcțiune a

obiectivului " Instalație de

evacuare în șlam dens a zgurii și

cenușii din CET Drobeta"

20. SC ICEMENERG SA București Efectuarea de masuratori de

performanta pentru

determinarea valorii factorului

de reducere a puterii electrice in

functie de variatia sarcinii

termice, a valorii reale a

raportului energie electrica /

energie termica in regim de

cogenerare maxima (factor G)

si a valorii eficientei producerii

in regim de condensatie pentru

turbinele nr. 2 și 5 de 50 MW și

22 MW din din CET Halanga

50

SWOT COMERCIAL

Puncte tari:

- capabilitatea de a fabrica apa grea si a putea livra pe piata externa

- capabilitatea de a fabrica apa supergrea pentru fabricarea deuteriu gaz

utilizat ca materie prima in reactoarele de fuziune nucleara;

- capabilitatea de a fabrica apa ultrapura de concentratii izotopice 20-

100 ppn

Puncte slabe:

- posibilitate foarte redusă de recuperare a creanţelor de la

consumatorii casnici, beneficiari ai energiei termice;

- incertitudine cu privire la politica fiscală viitoare a statului român,

modificarea acesteia conducând la rebugetarea activităţii viitoare;

- situaţia financiară dificilă a regiei şi imposibilitatea încasării

creanţelor într-un termen scurt;

Oportunităţi:

- se estimeaza o crestere a cererii de apa grea pe piata externa avand

in vedere ca mai multe reactoare nucleare sunt in constructie in China,

Rusia, Iran, Canada, etc.;

Ameninţări:

- dezvoltarea capacitatilor de producere de energie din surse

regenerabile (eoliana, fotovoltaica, etc.) care limiteaza intrarea pe piata de energie

electrica a energiei produse de tremocentrale.

5.1.3 Diagnostic operaţional

În cadrul acestui subcapitol este realizat diagnosticul aferent capacităţilor de

producţie care vor fi utilizate în perioada de reorganizare pentru desfăşurarea

activităţii.

La această dată Sucursala ROMAG-PROD are în funcţiune:

51

- modulul 4 de schimb izotopic GS4, autorizat cu scadenţă de

funcţionare în luna iunie 2014, cuplat cu o linia II de distilare

- modulul 1- GS1 este în finalizare modernizare şi reabilitare

- linia I de distilare este în conservare, cu posibilitatea de a produce

apă superuşoară, cca. 200 kg/h

- instalaţie de producere a apei demineralizate şi finisată

- instalaţie de producere a apei de process

- instalaţie de producere a azotului gaz şi lichid

- instalaţie de producere a aerului instrumental

- realizare servicii de proiectare

- realizare servicii de mentenanţă: mecanic, electric, AMA

Capacitatile de producţie ale Sucursalei pentru producerea energiei termice şi

electrice sunt:

- cazane de abur industrial de 420 t/h cu funcţionare pe cărbune lignit şi

suport păcură;

- cazan de abur industrial de 420 t/h cu funcţionare pe păcură;

- 2 cazane de abur de 105 t/h cu funcţionare pe păcură;

- 4 turbine tip DSL 50 ( de 50 MW);

- 1 turbină tip DKAR 22 ( de 22 MW) ;

- 1 turbină tip SC 25 ( de 25 MW) ;

1. Cazanele de 420 t/h cu funcţionare pe cărbune şi suport de păcură

Caracteristicile tehnice ale cazanelor din CET ROMAG TERMO

Nr.

cazan

Tip Debit

nominal

Dn [t/h]

Presiune

nominală

Pn [MPa]

Temperatura apei

de alimentare

t [oC]

Comb.

de bază

Comb.

suport

Tip

moară

K1 CR 1244 420 13,7 230 lignit păcură MVC4

K2 CR 1244 420 13,7 230 lignit păcură MVC4

K3 CR1670 420 13,7 230 lignit păcură MVC4

52

K4 CRG 1666 420 13,7 230 lignit păcură MVC4

K5 CRG1870 420 13,7 230 lignit păcură MV50

K6 CRG1870 420 13,7 230 lignit păcură MV50

K7 CR1737 420 13,7 230 păcură

K8 C 100 105 1,7 100 păcură

K9 C 100 105 1,7 100 păcură

Descrierea cazanului

Echipamentul principal ale schemei termomecanice este cazanul de abur cu

circulaţie naturală, cu un debit de 420 t/h temperatura de supraîncălzire de 540˚C şi o

presiune în tambur de 140 ata.

Schema termomecanică este cu bare colectoare comune pe principalele circuite:

abur viu, apă de alimentare, apa transvazată, apa de adaos, abur 16 ata, 6 ata şi 1,2 ata.

Parametri cazanului la sarcina nominală sunt:

- Debitul nominal al cazanului 420 t/h;

- Presiunea nominala a aburului viu 13,7 Mpa(137 bar);

- Temperatura nominală a aburului viu 813 K (540 oC);

- Presiunea nominala a apei de alimentare la intrarea în economizor 15,8

Mpa (158 bar);

- Temperatura nominală a apei de alimentare la intrarea în economizor

503 K (230 oC);

- Randamentul termic al cazanului la sarcina nominală la temperatura

mediului ambiant de 20 oC, la funcţionarea pe combustibil lignit 85%.

Descrierea constructivă şi funcţională

Cazanul de 420 t/h cu care este dotată termocentrala Halânga este un cazan cu

circulaţie naturală cu tambur cu două drumuri de gaze,în formă de semi Л. În figura

de mai jos este prezentată componenta cazanului de 420 t/h.

Schema de principiu a cazanului are următoarele echipamente:

53

- Economizor, tambur, sistemul vaporizator, supraîncălzitorul de perete,

supraîncălzitorii 1, 2, 3 şi 4, preîncălzitoarele de aer rotativ, ventilatoarele de gaze

arse şi cele două elecrofiltre.

Cazanul de abur de 116,7 kg/s (420 t/h), cu presiunea nominală de 13,7 Mpa şi

temperatura nominală de 813 K este construit pentru alimentarea cu abur a unui

turbogenerator de 50 MW, de termoficare urbană şi industrială. Cazanul a fost gândit

să funcţioneze pe lignit cu o putere calorică de 6490 kj/kg (1550 Kcal/kg) pe un

suport de păcură necesar stabilizării flăcării de maxim 1,1 kg/s între 50 şi 100% din

debitul nominal (sub sarcina minimă de 50% cazanul funcţionează numai cu păcură).

Cazanul este echipat cu 6 mori ventilatori cu ciocane tip MVC-4, cu debitul de

212,22 kg/s care macină lignitul uscat cu gazele de ardere prelevate din partea de sus

a focarului, amestecate în anumite proporţii, după caz cu aer preincălzit.

Aerul de ardere, insuflat de douăventilatoare de ardere de 72,9 m³/ s, la

presiunea de 6375 Pa, este preincălzit în două preîncălzitoare de aer regenerativ, până

la temperatura de 503 K şi ajunge la arzătoarele de praf-cărbune şi de păcură. Focarul

cazanului este prevăzut cu două grătare post-ardere, fiind aspirate de două

ventilatoare de gaze, de 177,8 m³/s; la temperatura de 443 K şi la presiunea de 3090

Pa, gazele de ardere sunt trimise la coşul de fum. Construcţia cazanului în formă de

semi Π este realizată integral din pereţi membrană.

Prepararea prafului de cărbune pentru un cazan de 420 t/h se face cu ajutorul a

şase mori cu ciocane sau mori ventilator.

Alimentarea cu cărbune a fiecărei mori se face cu un alimentator cu "bandă

Redler" care transportă cărbunele de la buncăr la turnul de aspiraţie al morii .

Buncărul se poate izola faţă de alimentator cu ajutorul unui siber format din

"suliţe" metalice paralele, cu pas mic între ele.

Variaţia debitului de cărbune la moară, se face prin reglarea vitezei benzii

alimentatorului cu ajutorul unui variator de turaţie(6) interpus in lanţul cinematic de

antrenare al alimentatorului.

Alimentatorul se poate izola faţă de moară pentru efectuarea lucrărilor de

reparaţii, cu ajutorul unei clapete manuale duble.

54

Uscarea cărbunelui se face cu ajutorul gazelor arse, aspirate din focar prin turnul

de aspiraţie al morii.

În turnul de aspiraţie al gazelor arse este introdus şi aerul primar şi aerul primar

suplimentar luat din bara de aer general de după PAR.

Aerul primar este introdus la capul de aspiraţie al turnului , iar aerul primar

suplimentar sub cota de introducere a cărbunelui. În plus, turnul de aspiraţie este

prevăzut si cu o gaură de aspiraţie a aerului rece direct din sala cazane .

Fiecare din cazanele de aer primar la turn este prevăzut cu clap