Plan -Practica Medicala Din Comuna Primitiva Pana La Epoca Feudala

8/13/2019 Plan -Practica Medicala Din Comuna Primitiva Pana La Epoca Feudala

1/37


2/37

+-. *a prezinte principalele realizari din aceasta perioada

+5. *a compare ingri$irile medicale din aceaste perioade aand in edere locatia

geogra!ica si eolutia sociala.

STRATEGIA DIDACTICA

a &e#ode d$da!#$!e "#$%$'a#e:e)punerea#conersatie& &$(%oa!e d$da!#$!e "#$%$'a#e:suport de curs# retroproiector# sc'ema ta&leic &od de abo)da)e a a!#$*$#a#$$ !" e%e*$$:

- indiidual- !rontal

d ")e $n+o)&a#$ona%e:Bi&liogra!ie: + istorie uniersala a nursingului . Mircea Buta# /iliana Buta lu$,apoca # (acia 2000SCEMA TABLEI :

1 E.$de&$$%e de !a)e a +o# ban#"$#a E")o.a e! /VII 0 /VIII :Ma%a)$e, Va)$o%a, o%e)a, Feb)a T$+o$da, S$+$%$

2 P)ob%e&e &a(o)e de ana#a#e:Mo)#a%$#a#ea &a#e)na $n+an#$%aBo%$ .)o+e$ona%eBo%$ &en#a%e

Pe)ona%$#a#$ &ed$!a%e:V$n!en'o C$a)"3$, P$%%$..e P$ne%, Be)nand$no Ra&a''$n$

4 P)$n!$.a%e%e )ea%$'a)$ .)$*$nd $n#$#"#$$%e &ed$!a%e: 5Ao!$a#$a ")o)$%o) de !a)$#a#e $)%ande'e 6 &a(o)$#a#ea !a%"3a)$#e7

5Le3ea E%$abe#ana .en#)" a)a!$ d$n 1891In M"n#en$a $ Mo%do*a:a In3)$($)$ de ana#a#e !an$!e 65+e&e$ *$nde!a#oa)e %a !")#$%e bo$e)e#$7b S.$#a%"% Co%#ea d$n B"!")e#$ 194

In T)an$%*an$a: &ed$!"% Ioan Mo%dna), P$"a)$" 0 .)$&"% a"#o) a% "ne$ %"!)a)$ &ed$!a%e#$.a)$#e $n #a)a noa#)a

%ste eident !aptul c &ed$!$na .)$&$#$*;se a!l la grania dintre magie 4i religie.n aceast perioad# c6nd se !ormeaz primul nucleu al medicini,pe &aza simpatiei#apare *$nde!;#o)"%


3/37

Prin proceduri instinctie# care stau la &aza 4tiinei medicale de astzi#*$nde!;#o)"% 7amanul sau vrjitorul ine 8n 8nt6mpinarea neoilor de e)plicaie a

8m&olnirilor 4i a necesitii aplicrii tratamentului.V$nde!;#o)"%, *);($#o)"% a"


4/37

s poarte pecetea teologic.(e4i apar +o)&e%e )"d$&en#a)ede 8ngri$ire medical# 8nc nu se poate or&i de arta

de a ngrijicare rm6ne ast!el un apana$ al !amiliei celui su!erind# al &eneolilor saupersoanelor pedepsite ce cutau prin aceast modalitate s,4i rscumpere gre4eliles6r4ite n faa zeilor.

Mult timp s,a crezut c E3$.#"% este leagnul culturii omeneti. Gsirea #ab%e%o)din Meo.o#a&$a doedeste nielul deose&it atins de ciilizaia acelor remuri priindpreocuparea societii pentru pro&leme ca suprapopularea, criminalitatea, lipsa apeicurate, rspndirea bolilor etc. ert este c prin tradiii culturale# prin practici de sntate4i prin e)periene speci!ice# ec'ile ciilizaii omene4ti au !ost capa&ile s ela&orezeconcepii unice despre ia 4i &oal.

Med$!$na a!e)do#a%;


5/37

a&cese tratate prin puncte de foc!.Pa.$)""% &ed$!a% ea)b#>eprezint un 8ndrumar pentru generalist.aracteristic pentru toate trei papirusuri este nielul 8nalt al o&seraiei clinice.


6/37

CULTURA EGIPTEAN

E3$.#"%,considerat de erodot un dar al Nilului# a da culturii uniersale o ec'e 4i

!ascinant ciilizaie.%giptenii antici care s,au sta&ilit de,a lungul ilului# 8n timp ce alte culturi s,au a4ezatde,a lungul r6urilor Ind# %u!rat 4i 9igru.

(esci!rarea scrierii 'ierogli!ice 8n anul 1?22 de ctre @.. 'ampollion# permite8nelegerea ciilizaiei milenare la aderata ei dimensiune istoric.

%giptul# ar &ogat 8ntins pe am&ele maluri ale ilului# era considerat hambarul degrneal antic'itii.

%giptenii e)ecutau# 8n cadrul comunitii# construcii 8n care se urmreau reguli desntate pu&lic aceste reguli 8i a$uta s eite pro&lemele# 8n special cele legate de &olitransmise prin surse de ap. Ast!el# au construit &azine de colectare a apei necesareirigaiilor# iar colectarea apei a contri&uit 4i la reducerea transmiterii unor 8m&olniri.

*,a dezoltat 8n mod deose&it ar'itectura# ceramica# iar inscripiile pe crmizile dinceramic au deenit surs de cunoa4tere a o&iceiurilor# dar 4i de admiraie# deoarececonineau 'ierogli!e# uneori 8ncrustate 8n culori strlucitoare.

(atorit climei prin care s,au conserat o serie de alori# prin e)caaii !cute lapiramide 4i prin studiul o&iceiurilor legate de 8nmorm6ntare 4i pstrarea cadarelor# %giptulo!er numeroase date.

*ursa cea mai important de studiu au reprezentat,o piramidele# locul de unde s,aa!lat care erau o&iceiurile de 8nmorm6ntare# credinele !ilozo!ice 4i religioase. %gipteniicredeau c su!letul continu s e)iste pentru eternitate. iecare deenea preocupat s,4istr6ng &unuri pentru iaa etern. (e aceea se asigurau de cele necesare pentru traiulzilnic 7m6ncare# &utur# 'aine# c'iar 4i seritori 4i sclai. u timpul# practicile !iind

costisitoare# au recurs la picturi murale sal6nd ast!el iei. (in aceste picturi# alturi deo&iceiuri# reies 4i condiiile 8m&olnirilor. 'iar 4i construirea piramidelor ucidea multe iei.6nd s,a desc'is camera 8n care se gsea morm6ntul lui 9utanamon# 8n 1C22# s,au

pus multe 8ntre&ri legate de mumia acestuia# 4i nu numai de &ogiile sau lucrurile de arta!late 8n 8ncpere. Prezena amuletelor la !araon a !ost interpretat 8n ideea e)isteneisuperstiiilor. Ast!el# descoperirea cora&iei soarelui 7eo.a7# permitea celui ce o deinea#considerat zeu pe pm6nt# s peregrineze 8mpreun cu Ra7zeul soarelui 8n ceruri.

%giptenii au sta&ilit# de asemenea# o D!a; a &o)=$$D care era localizat drept un loc 8na!ara ciilizaiei.

Pregtirea mumiilor presupunea 8m&lsmri care s nu permit distrugerea trupului.Mumi!icarea era !cut de speciali4ti dup reete necunoscute astzi. Etilizau su&stane

pentru 8m&lsmare dup ce e)trgeau organele interne. Aceast practic nu aea nimic 8ncomun cu disecia# practica medical sau cu studiul anatomiei sau patologiei.+amenii aparin6nd culturilor antice au clasi!icat mai mult de 99 de &ed$!a&en#e4i

au dezoltat arta 8m&lsmirii.%)aminrile moderne !cute asupra mumiilor sau cadarelor gsite 8n piramide au

artat leziuni pe &aza crora s,au pus diagnosticele de tu&erculoz# arterioscleroz# in!eciiparazitare# calus 8n urma !racturilor# dar nici o re!erire priind procesul de 8ngri$ire.

*tudiul mumiilor 4i a altor corpuri ne8m&lsmate gsite 8n piramide# au pus 8n


7/37

eiden nu numai &olile# ci 4i a)#a banda(;)$$# !aptul c oamenii erau 8ngri$ii de denti4ti 4ic'irurgi. Ace4ti speciali4ti erau !ormai 8n temple 4i reprezentau partea cea mai de $os atagmei preoilor. Ast!el# &olnaii gseau 8n temple 4i spri$in material 4i tratament 4i 8ngri$irimedicale.

9emplul era un sericiu am&ulator din zilele noastre# cu medici ce consultau 4i studeni

ce 8nau# dar !iecare medic trata o singur 8m&olnire 7de dini, de ochi, de cap, deintestinetc.. el ce trata bolile de intestinprescria !%$&e, .")3a#$*e# cel ce trata bolilecapuluie!ectua #)e.ana=$$# dar 4i inocaii solicit6nd spri$inul zeilor.

Medicul era cel ce 8ndeplinea 4i !unciile dentistului 4i !armacistului. %rau pricepui 8nstomatologie# deseori ob#")nd d$n=$$ !" a").

(in aceast cultur proine primul medic cunoscut 8n istorie# I&o#e. 72C00,2;008.d.'.%l a !ost recunoscut drept ar'itect# c'irurg# preot 8n templu# scri& 4i magician.Im'otep a participat la ridicarea marii piramide a regelui *aara. A !ost zei!icat ca 'e" a%&ed$!$n$

Ce%e &a$ *e!$ !;)=$ de &ed$!$n;cunoscute proin de la aceast societate. rilesu&liniau te'nici c'irurgicale 4i metode de !on#)o% a naeguli !oartestricte# s,au dezoltat 8n priina unor lucruri ca mncarea" butura, curenia, e#erciiuli relaiile se#uale.

%giptenii se 8nc'inau unor zeitii reprezentate de animale bo"%sacru A.$era inut8n 9emplu# iar dup moarte 8m&lsmat.


8/37

CULTURA BABILONEAN

Ba&ilonul# ca 4i %giptul# a !ost a4ezat 8ntr,o zon cunoscut su& numele de I$vorulfertilitii sau %eagnul civili$aiei" Aceast zon geogra!ic a !ost numit ast!edatorit solului su umed 4i datorit climei calde o com&inaie !aora&il sta&ilirii deciilizaii. S#$%"% de *$a=; a% bab$%on$en$%o) era complet di!erit de cel al egiptenilor.iecare a4ezm6nt era o comunitate complet prin ea 8ns4i# guernat de unconductor diin 4i de un rege,preot. *ocietatea era constituit# dup un model aproape!eudal# 8n trei clase sociale: clasa superioar gentlemani! este clasa proprietarilor&ogai# a marilor negutori 4i preoi care tre&uiau s plteasc c'irurgii mai ales cumonede de argint# dec6t cu &unuri sau sericii# clasa mijlociea negustorilor# ranilor 4artizanilor 4i clasa inferioara sclailor.

Bab$%on"%era 8n anii 3000 8.r. centrul imperiului mesopotamian.derea culturii sumeriene !ace s creasc treptat importana !"%#")$

bab$%onean;,mai ales su& ammura&i 771C00 8.r.. ammura&i este cunoscut pentruCod"% de %e3$care compila o serie de legi speci!ice antic'itii. ntr,o oarecare msur!od"% de %e3$ era unitar 4i cuta s prote$eze de !raud pe cei lipsii de a$utor 4itotodat# s reduc costul 8ngri$irilor medicale.

>eligia aea 8n centru pe Ma)d"! un zeu crud ce aea neoie de s6ngeomenesc pe pre!erin de copil. *e !ceau a!)$+$!$$ 7handicapai sau infirmi# iar

CULTURA SUMERIAN

n mileniul FII 8.r.# platoul dintre !luiile 9igru 4i %u!rat 7Iraul de azi era populatde sumerienii care au pus &azele .)$&e$ &a)$ !"%#")$ ale umanitii !$*$%$'a=$a&eo.o#a&$an;. %ra o cultur cu sistem propriu de scriere# set de legi 4i cu o anumitcultur.

/a N$n$*eau !ost gsite 8nscrieri care descriau potopul. (in acele 8nscrieri s,aa!lat cum triau# ce o&iceiuri legate de ia 4i de moarte sau ce deprinderi cu caractermedical aeau.

*,au gsit 8ncrustate pe o piatr de lapis la$uli, scene priind sacri!icareaanimalelor# luarea prizonierilor# purtarea poerilor sau c'iar unele care.

(esc'iderea unor morminte a permis a!larea tradiiilor legate de 8nmorm6ntare ngroparea ntregii curi formate din doamnele de companie, servitori, soldai imu$icani pentru a o nsoi pe regina &hubad care murise. Ast!el s,a a!lat desacri!iciile umane care se !ceau# c'iar dac oamenilor li se administrau poate 8nainteunele remedii.

Animismul era acceptat. *e ridicau temple zeilor cu sperana de a le !ace plcereacestora pentru a 8ndeprta sau mcar pentru a reduce 8m&olnirile 4i necazurile.

Acum omul vindectora deenit .)eo#-&ed$!.ea mai ec'e prescriere medical de peste -000 de ani 7tradus din scrierea

cuneiform n 1950 conine din pcate doar remediile# nu 4i &olile care erau indicate.Aceast scriere nu conine nici un element magic# de4i 8n medicina &a&ilonian erauutilizate incantaiile. 9reptat# cultura sumerian este 8nlocuit cu cea &a&ilonean# c'iardac progresele sociale nu sunt du&late 4i de progrese medicale.


9/37

preoii erau castrai 7e"n"!$. ei sraci erau pedepsii cu cruzime la cea mai micgre4eal.

Med$!"%aea o poziie pre!erenial# 8n timp ce !$)")3"%,care lucra cu m6inile#aea o poziie mai puin apreciat# iar pedepsele rezerate c'irurgului erau crude.'irurgul care crpcea o operaie unui gentleman, era presat de o&ligaii grele#

deoarece i se puteau tia m6inile !ac operaia nu reu4ea.T)a#a&en#"% &ed$!a% @n Bab$%onera primiti. *e !olosea termenul de &oal# dar secredea c este cauzat de pcate pentru care &olnaii erau pedepsii de zei. Pentrupuri!icarea 4i indecarea corpului se practicau incantaii 4i se !oloseau ier&uri.

Te&.%e%e de*$n !en#)e de @n3)$($)e &ed$!a%; unde principalul remediu pentrue)tragerea du'urilor rele din corp# const 8n incantaii# aplicaii de plante 4i decocturi dinnumeroase plante. 9e)tele medicale gsite pe t&lie prezentau descrierea simptomelor&olii# prescripii medicale 4i incantaiile pentru zei. *e recomanda inerea unui animall6ng &olna pentru ca spiritul ru s treac 8n animalul care urma s !ie sacri!icat.

n a!ara practicilor mistice# 8n aceast perioad s,au !cut 4i o&seraii clinice ce nupot !i uitate. Pentru a se sta&ili prognosticul &olii# se practicau e.a#o!o.$$ inspecia

ficatului animalului sacrificat ast!el# se a$unge la cunoa4terea structurii !icatului 4iezicii &iliare. 9otodat preotul,medic comuniccu zeul.*e tratau c'irurgical plgi# se operau tumori# cu laneta de &ronz se indecau &oli

ale oc'ilor# iar plata se !cea di!ereniat. odul stipula legi pentru prote$area denedrepti 4i de practici incorecte# iar sanciunile erau crude tierea m6inilor mediculudac tratarea plgii# e)tirparea tumorii cauza moartea sau dac se pierdea ederea.Pedepsele erau con!orme conceptului ochi pentru ochi!.

Alturi de medic se a!la +a)&a!$#"% care prescria decocturile# iar 8ngri$ireaurmrea nu numai 8ngri$irea trupului# ci 4i a spiritului. Acesta ar putea !i primul model dee!$.; de @n3)$($)e.

Ba&ilonul se dezolt 8n toat splendoarea sa 8n remea lui a&ucodonosor 7cca.

05,52 8.r.. Acestuia i se atri&uie construirea 3);d$n$%o) ".enda#e una dintrecele apte minuni ale lumii. Apa care iriga plantele medicinale recunoscute erapompat prin canale. 9ot a&ucodonosor a !cut ca Ierusalimul s dispar# iar templullui *olomon s se distrug. apturile 4i &ogiile erau aduse 8n templul din Ba&ilon.

Ba&ilonienii erau &a#e&a#$!$en$ 4i a#)ono&$ pricepui. (e aceea# nu estesurprinztor !aptul c multe din credinele lor se &azau pe studiul naturii 4i al puterinumerelor 4i pe o&seraii asupra mi4crii stelelor 4i planetelor. *e alctuiauo)o!oa.e8n termeni legai de na4terea unei persoane 4i poziia planetelor cu aceaocazie. Ba&ilonienii erau pasionai de numrul ; numr care 4i astzi mai deine un locde !runte 8n superstiiile di!eritelor culturi.

Da)$" regele persanilor cucere4te Ba&ilonul.

CULTURA ASIRIAN

Imperiu puternic# situat pe partea st6ng a !luiului 9igru# a !ost populat cu semiioriginari din Ba&ilon. Acest imperiu e)tins peste secole aea centru la inie. Aici seor&ea aceia4i lim& ca 8n Ba&ilon# cu mici di!erene.

Imperiul era meninut prin teroare 7!apt descris 4i 8n Bi&lie. n cetate cei sla&i erau


10/37

uci4i 4i se petreceau tot !elul de iolene.(ate despre aceast ciilizaie se pstreaz pe cele aproape 9999 de #ab%e

!"ne$+o)&e de!o.e)$#e de Laa)d @n 1H4 9e)tele nu conin 4i date medicale# !aptce induce presupunerea c aceste teritorii erau dominate de un grup de persoane carenu acordau nici o aloare ieii !iinelor umane. (ar este sigur c e)istau numeroase

8m&olniri !izice# mentale 4i de natur emoional.(ecderea a !ost rapid# imperiului !iind d$#)" @n 812 @)


11/37

CULTURA PERSAN

Pe)an$$ erau grupuri tri&ale iraniene# pe care C$)" II7553,52? 8.r. i,a constituit8ntr,o naiune. Ast!el irus II a deenit conductorul persanilor 4i a populaiei Mezi.

9otodat a cucerit teritorii 8ntinse de la %gipt la India. A4a se !ormeaz marele imperiucondus de Da)$" !e% Ma)e.Da)$"deine rege al per4ilor 8n 522. *u& acesta Imperiul persan a cunoscut

apogeul puterii 4i 8ntinderii teritoriale# deenind cel mai ast 4i mai puternic stat din+rientul apropiat 4i +rientul mi$lociu. (arius mut capitala imperiului la Pe)o.o%$.Porne4te 8ntr,o e)pediie 8mpotria sciilor 7513# soldat 8ns cu un e4ec. Frea scucereasc Grecia# dar este 8nins la Ma)a#on7-C0. Moare 8nainte de a porni 8n adoua e)pediie 8mpotria grecilor 7-?.

(arius a !ost urma4ul lui am&is la tron. Imperiul lui care s,a e)tins ctre India eracompus din 20 de proincii 7satrapii conduse de satrapi a cror datorie era s preinreoltele 4i s ridice ta)ele. Hrile supuse plteau #)$b"#")$8n aur argint sau produse.

Hrile mai mici plteau -50 talani de argint 715.120 g 4i 100.000 oi anual. India pltea30 talani de argint 7?.352>eligia imperiului se &aza pe 8nturile pro!esorului o)oa#)"# 8nturi ce se

regsesc 4i astzi 8n religiile practicate 8n Iran 4i Indian de urmaii per4ilor.ele mai ec'i 8nscrieri medicale persane se gsesc 8n crile lui oroastru

Cod"% %"$ o)oa#)". Aici putem 8nt6lni noiuni de medicin 4i sanitaie preluate de lapopoarele ecine. n aceast reme se practicau 8nc teorii priitoare la producerea

8m&olnirilor de ctre zeii ri 4i se !ceau inocaii pentru a !i a$utai de zei.Ana&b%" de #eJ#e a%e )e%$3$e$ o)oa#)" coninea reguli tradiionale conine

reguli tradiionale priind ritualurile ceremoniei de la na4tere 4i moarte# c'iar 4i re!eriri laaort. n te)t se spunea c cele mai grave pedepse se dau pentru distrugerea

formei superioare de creaie.%)istau reguli de sntate pu&lic pentru a nu !i contaminate a.a, .;&n#"%# iarmorii erau urcai pe acoperi4urile 8nalte ale turnului tceriiunde psrile consumaucarnea de pe oase# descompuneau cadarele.

'irurgii# pentru a aea dreptul de practic# tre&uiau ca primele trei operaii s lee!ectueze asupra unor persoane de alte religii. (e alt!el# Cod"% %"$ o)oa#)"a !ostconstituit dup modelul Cod"%"$ %"$ a&&")ab$.

CULTURA CRETANO-MINOTIC

Insula reta este cunoscut pentru cultura minotic. *peci!ic perioadei 3000,1200 8.r.# cultura minotic a disprut rapid.(up anul 1C00# ca urmare a lucrrilor ar'eologice ale lui sir Art'ur %ans la

palatul regelui Jnosos# cultura cretan a !ost recunoscut pentru &ogia ei reie4it dinpicturi# ceramic# &i$uterii# palate splendide# 8m&rcminte 4i coa!ur ce se remarcprin ra!inament.

/a anumite interale de timp# tineri 4i tinere# de o&icei atenieni# erau sacri!icaiMinotaurului care se gsea 8n la&irint 4i care era 'rnit de preotul 4e!.


12/37

retanii erau marinari cunoscui. Aea unele deprinderi igienice recunoscute#casele lor aeau &i. ici la aceast cultur nu s,au gsit urme priind preocuparea 8ndomeniul medicinii sau 8ngri$irii medicale.

CULTURA VECILOR EVREI0 PALESTINA 0

ea mai important surs de date despre erei o constituie Ve!$"%Te#a&en#. /ocuitorii de la 8nceput ai )e3$"n$$ U)7ora4ul Ba&ilon# au !ost c'emaide (umnezeu# con!orm legendei# ca s prseasc aceast regiune politeist#pentru a se sta&ili 8n Canaa Pa%e#$nade mai t6rziu# astzi I)ae%,zon 8necinatcu %giptul.

+ societate 8n principal de agricultori a !ost guernat de regi. Ab)aa unuldintre conductorii acestui popor# a !i 8nlocuit dup 500 de ani de ctre Mo$e

Mo$e o&ine priilegii# dar 4i necesitatea de a circumscrie toi &ieii co&or6tori

din A&ra'am.ontri&uia cea mai important# adus culturii internaionale de cultura ec'ilor

erei# o constituie )e%$3$a &ono#e$#;, "n$!; @n a!ea .e)$oad;(eoarece numeric ereii erau superiori egiptenilor # 8n perioada 4ederii 8n %gipt

s,au propus mai multe metode de reducere numeric !ie prin munc !oarte grea lacare erau supu4i &r&aii# !ie cer6nd moa4elor s ucid pruncii de se) masculin deorigine ereiasc sau c'iar s,i arunce 8n r6u.

/egenda spune c 4i Moise a !ost gsit de !ata !araonului 8ntr,un co4 pe ap 4ia !ost crescut# ca !iu adopti# 8n cele mai &une condiii. (e4i a primit educaie aleas#doica care l,a crescut 4i 8ngri$it i,a transmis credinele religioase 4i tradiiile !amilieiereie4ti.

Plecarea din %gipt# dup o epidemie serioas# ctre ara promis# i,a prile$uitprimirea pe M"n#e%e S$na$ a celor 19 .o)"n!$. +amenii simpli 8ns# mai oscilau 8ntrepropria religie 4i religia politeist.

Ce%e 'e!e .o)"n!$reprezint un set de reguli etice priind relaiile interumane4i c'iar aeau 8n edere pstrarea sntii mentale.

Po*e#ea #n;)"%"$ Da*$dcare 8l rela)a pe *aul prin muzic# ne !ace doadarecunoa4terii e!ectelor mu$icoterapiei.

%reii sunt recunoscui ca 8mprt4ind mai multe cuno4tine democratice dec6toricare alte ciilizaii antice. Multe legi# cuprinse 8n Cod"% Mo'a$!,izau aspectelesociale# o&iceiurile religioase 4i practicile ce izau sntatea 4i sanitaia.

9ot 8n Cod"% Mo'a$!sunt cuprinse 4i date sistematice# metode organizate de

preenire a 8m&olnirilor 4i principii de igien priind odi'na# somnul# orele deactiitate# principii curatie# reguli pentru !emei 8n perioada ciclului menstrual 4i lana4tere. n ceea ce prie4te principiile igienei pu&lice 4i a sanitaiei# au !ost emisereguli pentru selecia 4i inspecia m6ncrii# cre4terea 4i sacri!icarea unor animalepentru a !i m6ncate# reguli priind dieta# depozitarea e)crementelor 4i a gunoaielor#diagnosticul 4i raportarea &olilor in!ecioase# izolarea# carantina 4i dezin!ecia.

n acest Codnu au !ost incluse nici o descoperire sau contri&uie medical aegiptenilor sau &a&ilonienilor# de4i lucrarea este cu aderat 4tiini!ic.


13/37

>egulile priind preenirea transmiterii &olii intestinale 7holera, di$enteria,febra tifoid o&ligau la astuparea e)crementelor dup eliminare. ei &olnai de &olitransmisi&ile 7e)emplu lepr erau izolai de societate. %rau !cute delimitri 8ntreceea ce era considerat curat 4i ceea ce nu era.

Moise ddea instruciuni priind modul de splare repetat a m6inilor 4i urmat

de uscarea la soare# c'iar 4i asupra modului de e!ectuare a circumciziei la opt zile dela na4tere.%ra cunoscut rolul insectelor 4i animalelor 8n transmiterea &olilor. Ast!el# nu

numai c era descris epidemia de cium &u&onic# ci se arat 4i rolul de purttori8ndeplinit de 4o&olani.

/egislaia sanitar preedea izolarea celor &olnai 4i reprimirea lor 8ncomunitate doar dup reinspecie. el mai 8nalt preot era 4i .)eo#-&ed$! 4i$n.e!#o) an$#a)la erei# deoarece la 8ntoarcerea &olnailor 8n comunitate tre&uiaus ai& acordul acestuia.

n B$b%$ese descriu &olile menionate mai sus# dar 4i apople)ia# 8m&olnirilementale# iar ca tratamente circumcizie# respiraia arti!icial# muzicoterapia 8n &olile

mentale. 9ot 8n Bi&lie se gsesc descrieri priind alimentaia# pstrarea alimentelor#modul de consumare a alimentelor: strugurii 4i smoc'inele se or consumaproaspete# uscate sau ca suc 4i in dup !ermentaie# mslinele erau consideratealimente# iar uleiul e)tras din ele !olosit ca aliment sau medicament# inul eraconsiderat aliment.

*cripturile &i&lice ca %eviticul a treia carte a lui Moise 618-17


14/37

magazine# &i&lioteci unde manuscrisele se recopiau. n anul ? 8.r.# legiunileromane distrug a4ezarea trans!orm6nd,o 8n ruine. +amenii !ug 8n pe4teri. (upaproape 1C secole# 8ntr,o singur pe4ter# sunt descoperite peste -00 de manuscrise

8n e&raic# aramaic 4i greac# dintre care L se re!ereau la Bi&lie. A !ost consideratcea mai mare descoperire 4i totodat do*ada eJ$#en=e$ "ne$ !$*$%$'a=$$cu credin

monoteist# ia spiritual deose&it# cu concepii !undamentale de &acteriologie !e e#e !")a#


15/37

Guatemala.Aztecii aeau reputaia de a !i cei mai religio4i dintre indieni. (e !apt# religia lor

simpl 4i total sau preponderent astral la origine# se 8m&ogise 4i se complicase 8nurma contactelor cu popoarele sedentare 4i ciilizate ale Me)icului central. (in trecutullor de &ar&ari nordici# 6ntori 4i rz&oinici# me)icanii conseraser diinitile astrale.

P$)a&$da Soa)e%"$ 4i P$)a&$da L"n$$erau temple unde se o!iciau ceremoniireligioase. Practica religioas a astecilor impunea un sacri!iciu teri&il: e(traereainimilor din mii de corpuri prin tierea cu un cuit obsidian ) sticl "ulcanic .

(iscul solar era adorat su& numele de Tona#$". Astecii aeau un calendar solarcu 35 de zile pe an# 1? luni cu 20 de zile 4i 5 zile lsate ca nenorocoase. 9ot eicredeau 8n e!ectele &ene!ice ale a&urilor 4i aeau case 8n care se putea produce a&ur.

n 11 o e)pediie# pornit din u&a# cu trei cor&ii# su& conducerea luirancisco ernandez de ordo&a# a intrat 8n contact cu maa4ii din Nucatan. >espin4i#de ctre ace4ti indieni rz&oinici# spaniolii au !ost neoii s se re8m&arce 8n gra&.incizeci 4i 4apte de oameni din cei o suta zece# au pierit 8n aceast lupt.*upraieuitorii au descris cu uimire ora4ele maa4e pe care le zriser# edi!iciile de

piatr 4i templele# e4mintele 4i &i$uteriile auto'tonilor# o&ser6nd o ciilizaie mult maiaansat dec6t 8n Antile.n anul urmtor# @uan de Gri$ala# 8n !runtea a patru cor&ii# a descoperit insula

ozumel 4i a naigat de,a lungul coastei Nucatan,ului 4i Gol!ului Me)ic. ontinu6ndu,4i drumul de la 9a&asco la 9u)pan# el a ie4it din inutul maa4 4i a luat contact cuproinciile Imperiului Aztec. *pre deose&ire de ceea ce se 8nt6mplase 8n timpul primeie)pediii# primirea indienilor a !ost amical# spaniolii primind 8n dar numeroase o&iectede aur.

P);b"


16/37

de lim&i locale. n lim&a "e!"anumele Imperiului era Taan#$n S""care poate !itradus ca Cele patru reiuni sau *niunea celor patru reiuni. nainte de re!ormaOuec'ua era scris 8n spaniol ca Ta"an#$n"o. +aantineste un grup de patruelemente 7ta(a DpatruD cu su!i)ul -ntin care denume4te un grup" su)u 8nseamnDregiuneD sau DproincieD. Imperiu era 8mprit 8n patru suu# ale cror coluri se

8nt6lneau 8n capitala C"'!o7#os.o centrul administrati# politic 4i militar inca4.Ta"an#$n"o era organizat 8n se*or+os= 7dominioane cu o societatestrati!icat 8n care conductorul era In!a# iar economic se &aza pe proprietateacomun a pm6ntului.

(e !apt I&.e)$"% In!aa !ost creat cu scopul de a rsp6ndii ciilizaia# o ciilizaie&azat pe credine mitice 8n care armonia relaiilor dintre oameni# natur 4i zei eraesenial. *e 8nt6lneau mai multe !orme locale de enerare a zeilor# 8ns liderii Inca

8ncura$au enerarea propriilor zei# cel mai important dintre ace4tia !iind In#$, e"%Soa)e.

(oezile ar'eologice indic !aptul c Inca era un tri& relati neimportant p6n laS$n!$ Ro!a,numit 4i C$n!$ Ro!a,cel ce este prima !igur important 8n mitologia

inca4# e)istena lui istoric !iind !oarte pro&a&il.Poporul inca4 a aprut ca un tri& 8n zona uzco 8n secolul QII. *u& conducerealui Manco apac# ei au !ormat mica cetate,stat uzco 7"e!"a , #os.o. n 1-3?su& conducerea lui Sa.a In!a 78n traducere numele lui 8nseamn /uduitorul lumii#imperiul a 8nceput o e)traordinar campanie de e)pansiune# la s!6r4itul creiaaproape 8ntreaga zon a Anzilor a a$uns su& controlul inca4ilor. Pa!a!"#$ areorganizat regatul din uzco trans!orm6ndu,l 8n imperiu# Ta"an#$n"" cu unsistem !ederal ce consta dintr,o putere central cu Inca la conducerea ei 4i patruconduceri proinciale cu lideri puternici. 9a'uantinsuu era casa unei multitudini delim&i# culturi 4i oameni# teritoriile imperiului ne!iind uni!orm loiale# nici culturile localepe deplin integrate.

Primii locuitori ai teritoriilor americane erau di!erii ca !izic# mod de trai# lim&a$# cuo&iceiuri di!erite de la cele mai primitie la o&iceiuri superioare.Inca4ii au !cut o serie de de!o.e)$)$ @n &ed$!$n;,e!ectuau trepanaii reu4ite

ce constau 8n e)ecutarea unor guri 8n craniu pentru eli&erarea presiunii c'eagurilorde s6nge asupra creierului. n 1C53 un grup de neuroc'irurgi au operat cu succes cuinstrumente ce datau de apro)imati 2500 de ani ace din bron$ fle#ibile, bisturiudin bron$etc.

Inca practicau 4i de+o)&a)ea !)an$a%;prin 8n!4urarea str6ns a capului noilor,nscui# acest proces necauz6nd 8ns leziuni cere&rale.

*e !oloseau ca tratament masajul, emisiunea de snge, aplicarea ventu$elor,aspiraia, sudaia, amputaia, sutura, aplicare de cataplasme i prinie,

e#tragerea dinilor, bandajarea, imobili$area oaseloretc.*,au descoperit e!igii din ceramic sau piatr# statuete !olosite pentru a 8nadeprinderi igienice persoana &olna. *e presupune c erau utilizate 8n clinicimedicale 8n care se punea 4i diagnosticul. Paturile se pare c erau indiiduale#ridicate de la sol 4i prote$ate de soare. Enele !igurine ne arat poziia 8n care sen4tea g'emuit.

F)"n'e%e de Co!a erau !olosite 78n Anzi sunt 8nc !olosite pentru a u4ura!oamea 4i durerea. Mesagerii o&i4nuiau s mestece !runze de coca pentru energia#


17/37

ce le era necesar 8ndeplinirii 8nsrcinrii de a transmite mesa$e 8n tot imperiul.Pn'a de .;$an(enera utilizat pentru coagularea s6ngelui ca la egipteni. Enele

plante se administrau pentru e!ectul lor e&e#$!, %aJa#$* a" .")3a#$*Alte plante erau!olosite pentru e!ectul lor d$")e#$! pentru 8nlturarea insu!icienei renale. %raucunoscute 4i utilizate otrurile. Prin a.$)a=$ese e)trgeau o&iectele strine.

*e !oloseau &;$%e de ab")$7turnare de ap fierbinte sau ap turnat pe pietrefierbini. Eneori se adugau 4i .%an#e pentru stimularea circulaiei 4i a sudaiei.Indienii terminau &aia prin cu!undare 8n ap rece sau zpad. Faloarea terapeutic acldurii era cunoscut # la !el ca 4i aloarea luminii.

*e recurgea la pictur cu nisip de di!erite culori# se testa zul# auzul# pipitul#gustul# se practica $.no#e)a.$a.

D$e#a inca4ilor consta 8n principal din pe4te# erdeuri 4i nuci# suplimentateuneori de carne 7porc de guineea" 8n plus 6nau dierse animale pentru carne#&lnuri 4i pene. Po)"&b"% era !olosit pentru o&inerea unei &uturi alcoolice!ermentate numite c'ic'a.

Pa!$en#"%era considerat punctul central al ceremoniei# iar 8n $urul lui participau

prietenii.Boa%aera considerat ca !iind produsul neplcerii zeilor. a&an$$erau 4i maimistici ei recurgeau la mitul trans!ormrii &olii la animal# ceea ce !cea parte dintratament.

Inca4ii credeau 8n )e@n!a)na)e. ei care se supuneau codului moral inca4 Rama sua, ama llulla, ama .uella7nu !ura# nu minii# nu !i lene4 urmau s triasc 8ncldura *oarelui# ceilali 84i petreceau eternitatea pe pm6ntul rece.

S$#e&"% de d)"&")$ inca4 a !ost cel care a asigurat succesul agriculturiipermi6nd distri&uia alimentelor pe distane mari. Inca4ii au construit 4i &a)$ de.o'$#ece le,au permis un trai normal.

CULTURA ANTIC CINE

C$naeste ara cu cea mai ec'e cultur 4i cu cea mai ec'e naiune. +riginearasei rm6ne un mister 8n lipsa doezilor.

Practica medical a !ost in!luenat de trei curente importante: Tao$& 4iCon+"!$an$& curente indigene 4i B"d$& importat din India. Aceste religii s,ausuprapus credinelor primitie# animismului.

Tao$& 7pronunie tao-ism8n c'inez taoK cale# drum este o direcie principala !ilozo!iei antice c'ineze# inaugurat de /ao,dz8# 8n cadrul creia s,au mani!estatdou curente: "n"% &a#e)$a%$#


18/37

Mai t6rziu# aceast religie a urmrit descoperirea eli)irului ieii sau alc'imia7o&inerea aurului !apt ce a duce la apariia c'imiei 8n eul mediu.

(up Con+"!$"7551,-;C 8.r. era important solidaritatea !amilial# respectulcelor 6rstnici# eneraia celor ce studiaz. Interzicerea diseciei a determinat lipsa decuno4tine 8n domeniul anatomiei# !iziologiei# patologiei 4i c'irurgiei. on!ucius dorea

s 8nlture orpimarea rii prin re8nierea o&iceiurilor antice. >olul !emeii era zut cain!erior mult rolului &r&atului# aloarea ei !iind determinat de numrul !iilor nscui.(e alt!el# a&ia 8n 1C13 s,au dat primele permisii de e!ectuare a autopsiilor 8n 'ina.

P6n 8n 1;3- toi medicii de la curte 4i o!icialii colegiilor medicale tre&uiau s !iede !a la sacri!icii.

B"d$&"%arat c pcatul reprezint cauza &olilor 4i c ine de la zei.A)#a @n3)$($)$%o) cuprindea a!)$+$!$$, ".e)#$=$$, .e)$a#"% .$)$#e%o) )e%e .)$n

'3o&o#e de +ond a" @&."

En alt 8mprat care a adus contri&uii 8n dezoltarea medicinii uang,ti 72C?,25C? 8.r. despre care se spune c a scris anonul medicinii Ne$!$n3. Acestastipula c sunt - etape 8n sta&ilirea diagnosticului: observaia, ascultaia, palpaia .)$*e


19/37

Istoricii sunt de acord asupra ingeniozitii c'inezilor 8n dezoltarea elementelorterapeutice: &oJa, *en#"'e, !a"#e)$';)$, &aa(e, a!"."n!#");.

MoJa o !orm dureroas a contrairitaiei# consta 8n aplicarea unui material8ncins 78nro4it pe anumite puncte.

Song 4i Su arat c eic'ing spunea: cnd locul suferinei se afl n

muchi, foloseti punctura n vase de snge mo#a, n tendoane foloseticauteri$area"

A!e%e# din sile) la 8nceput# au !ost apoi !cute din metale 8ncep6nd cu epoca de&ronz. Co)don"% o&b$%$!a%era tiat cu cio&uri de ceramic.

P"n!#")a a 8nceput s se trans!orme cu timpul 8n a!"."n!#");4i a deenitcur6nd un panaceu uniersal. Acul introdus era u4or rotit 8n zona dureroas. n zilelenoastre# 8n 'ina# asistenta medical are 8n atri&uii e!ectuarea acupuncturii.

Maa("% a !ost dezoltat 8n mod deose&it.Le.)aera &ine cunoscut 4i tratat c'iar cu un ulei special.

n secolul al III,lea e.n.# *a)$o%aera cunoscut# iar metoda accinrii aplicat7prin insuflarea prin suluri de bambus n nrile oamenilor a crustaceelor. %)ista

4i credina priind rolul 'otr6tor# deinut de m4tile cu aspect 8n!rico4tor# 8npreenirea ariolei.'ina antic su!erise numeroase epidemii de o%e);Plantele medicinale marine# &ogate 8n iod erau !olosite su& !orm de &ulion

pentru com&aterea 3"nde.;)#a#Ast!el India a!ost izolat prin muni de restul lumii. ntre anii 1000 4i ?00 8.r.# s,au des!4urat luptenumeroase pentru supremaia 8ntre caste.

ele mai ec'i culturi din India au !ost indu. *urse de in!ormare desprepracticile de sntate priin din

Re%$3$a b)a&an; $nd"$&"% con!orm cruia spiritul se poate ridica saupoate !i pedepsit prin regenerri sau trans!ormri ale su!letului. Procesul de 8ncarnarepornea de la organismele egetale la cele animale sau umane sau iners.


20/37

+ triad de zei ocupa atenia din punct de edere religios: brahma sursdttoare de "ia, .ishnu care apr 4i /iva cel care str2ne& + alt zeitate!aorit o reprezenta eul *oare.

9eritoriul I"&na4i r6ul Gan3ereprezentau ara sfnt4i la !iecare 12 ani# 8ntr,oanume zi sta&ilit de astrologi# preoii 4i persoanele religioase se 8ndreptau spre acea

zon pentru a se spla de pcate. ei ce se apropiau de moarte doreau s !iecondu4i la Benares 7ora4 de pe Gange ca s participe la aceste 8m&ieri religioase.(up moarte corpurile erau arse pe ruguri# iar cenu4a aruncat 8n Gange.

At6ta timp c6t erau respectate 4i considerate s!inte# o serie de animale nu erauconsumate *a!a, &a$&"=a etc. Pentru animalele &olnae erau constituite spitale.

ele - cri R$3-Veda, Ka3")-Veda, Sa&a-Veda


21/37

posi&il de la 1- ani 7coa&itarea era posi&il de la ? ani# aruncarea copiilor 8n Gange#8nc'iderea !etelor# aeau e!ecte importante pe plan somatic# moral 4i social# la !el ca4i arderea duei la !uneraliile soului.

CULTURA GRECIEI ANTICE

Multe din imperiile antice au disprut. %ra neoie de noi idei pentru ase !ace cristalizarea oamenilor 4i animarea lor pentru asigurarea sntii.

Insulele grece4ti sunt recunoscute drept %o!"% de na


22/37

lipsii de imaginaie# preocupai mai mult de dezoltarea portului 8n dauna minii# aeauo educaia care urmrea s le asigure putere pentru a !i soldai des6r4ii. /a 30 deani# &r&aii tre&uiau s se 8nsoare# de4i nu prea aeau timp s,4i ad !amilia. (oar ceiputernici puteau dep4i programul riguros de pregtire spartan.

A#en$en$$urmreau s dezolte un corparmonios# !acultile estetice 4i mintea. %ipregteau arti4ti istorici# oratori# !ilozo!i sauc'iar soldai.

%)ista un Panteon de zei 4izeie# pe care populaia 8ienera.

A.o%%o 0 /eul soarelui era 4i/eul sntii.

Ae%e.$o 74sclepius4esculapius om zei!icat dup moarte a !ost considerat

/eul medicinii& Atri&utele sale erau un #o$a3pe care este@n!o%;!$# "n


23/37

medicinii de practica mistic 4i a 4amanilor# 4i trecerea la &aze 4tiini!ice# c'iar dac8ngri$irea mai era 8nc o ocupaie a sclailor.

el mai important centru medical era 8n ora4ul %pidaur. Aici a !ost construit untemplu ce aea teatru# sal de gimnastic# &i de ape minerale. /a sosire# pacientulsacri!ica un animal# se puri!ica prin 8m&iere# i se !cea un masa$# apoi se culca 8n

sunetul muzicii 4i mirosurilor plcute. emeile 8nsrcinate 4i &olnaii cu &oli incura&ilenu erau primii 8n aceste temple de asisten medical.Arti4tii reprezentau adesea trupul omenesc 8n mi4care. %i cutau 4i doreau

per!eciunea# o&serat 8n &asorelie!uri de oameni snto4i.n aceast atmos!er ne4tiini!ic# ad6nc cu!undat 8n mitologie# sacri!icarea

animalelor 4i credina 8n puterea zeilor# s,a nscut pe insula os 7 arhipelaul insulelorporade 8n anul -0 8.r.# 8ntr,o !amilie ce aparinea cultului lui %sculap# $..o!)a#e

el mai estit medic al Greciei antice# ipocrate# !on$de)a#printele medicinii# a murit la /arissa ctre anul 3;0 8.r. umelelui este legat de 5urmntul lui 2ipocrate# un aderat codicemoral 8n e)ercitarea pro!esiunii medicale# $urm6nt prestat 4i 8n

zilele noastre de a&solenii 4colilor medicale.ipocrate 8na medicina sacerdotal 4i anatomia de la tatlsu# e)a!%$de. Prse4te insula sa natal 4i cutreier inuturile

Greciei antice# 9racia# 9essalia 4i Macedonia ca medic itinerant# do&6ndind o solidreputaie ca practician.

n $urul anului -20 8.r. se 8ntoarce la os# unde !ondeaz o 4coal pentru iitorimedici. Mai t6rziu a 8n!iina o alt 4coal 8n 9essalia# unde 84i a s!6r4i zilele.

Prin o&seraiile !cute asupra mani!estrilor &olilor 4i descrierea lor amnunit#precum 4i prin 8ncercrile de a e)plica procesele patologice pe &aze naturale 4iraionale# ippocrate a contri&uit , 8n limitele posi&ilitilor din remea sa , la eli&erareamedicinii de superstiii 4i misticism. (in cele peste 9 de %"!);)$care i se atri&uie ,

cuprinse 8n 1orpus 2ippocraticumdin &i&lioteca renumitei 4coli de medicin din os ,pro&a&il doa)


24/37

D#eo)$e "&o)a%;D# ipocrate recuno4tea e)istena a patru umori: n3e%e# +%e3&asaulim!a# +$e)eagal&en 4i +$e)eaneagr" un dezec'ili&ru 8ntre ele ar produce &oala sau arantrena moartea. Aceast teorie a stp6nit g6ndirea medical multe secole.

ipocrate# recunoscut ca &un practician# a !cut 4i o serie de inoaii medicale. n!$)")3$ea pus la punct un aparat de trepanare a craniului# 8n o)#o.ed$e a construit un

scaun special pentru reducerea %"Ja=$$%o)4i +)a!#")$%o).el pe care Aristotel l,a numit marele 2ipocrat sau tatl medicinii# a artatcauza natural a &olilor 4i a predat studenilor observaia minuioas a celui bolnav.Pstrarea eidenelor 8n medicina clinic# o 8nelegere modern a metodelor detratament# a su&liniat importana 8ngri$irii &olnaului imo&ilizat# modul de pregtire aasistentelor 7nurselor. A renunat la sclai 4i a pregtit studeni# a demonstrat aloareapracticii clinice 4i a doedit un comportament etic deose&it jurmntul lui 2ipocrate.

*istemul lui de 8ngri$ire era centrat pe pacient 4i utiliza metode 4tiini!ice pentrusoluionarea pro&lemelor pacienilor. Grecii# 8n acea reme# plteau o ta) specialpentru asigurarea salariului anual al doctorului# salariu care era suplimentat decomunitate.

ipocrate a priit persoana ca pe un ntreg4i a com&tut ideea c zeii produc8m&olnirea. A recunoscut c medicul tre&uie s cunoasc 8m&olnirile speci!ice. %l areunit in!ormaiile despre persoane cu detalii priind mediul 8ncon$urtor 4i rezultateleunei analize complete asupra neoilor pacientului. P%an"% de @n3)$($)e prescris deipocrate era concis 4i direct.

%l a su&linit necesitatea o&seraiilro e)acte 4i o eiden atent# !r a atri&ui&oala unei imi)tiuni din partea zeilor# ci mai degra& datorit unui dezec'ili&ru al striide sntate dintre minte, corp 4i mediu nconjurtor. (e aici a emanat #eo)$a"&o)a%; a bo%$%o).

*crierile lui ipocrate se adresau aproape tuturor ramurilor medicinii. Muli dintremedicii antic'itii proeneau din Grecia# de4i deseori pro!esau 8n >oma# mai ales dup

Grecia a !ost cucerit de Imperiul >oman. Galen# Aslepsiades# Pedanim (ioscorides erau cu toii medici greci care au lucrat la >oman epoc s,au eideniat 4i alte personaliti: Ta%e nscut la -0 8.r primul

!ilozo! 4i om de 4tiin grec care a artat c orice soluionare de pro&leme tre&uie sai& la &az unele principii.

A)$#o#e% alt om de 4tiin renumit# 7n. 3?- 8.r , d. ; martie 3228.r a !ost un!iloso! din Grecia antic# clasic al !iloso!iei uniersale# spirit de !ormaie enciclopedic#!ondator al 4colii peripatetice 4i al logicii !ormale ca 4tiin.

Ae%e.$o care s,a ocupat de &otanic# zoologie# !iziologie# em&riologie#anatomie comparat 8nat prin disecii.

omer# 8n descrierea rz&oaielor# descrie c'irurgia din armat. Grecii erau

recunoscui pentru arta &anda$rii 7ezi Ac'ile care,l 8ngri$ea pe Patrocle.Enele descrieri au rmas ala&ile peste secole difteria care se 8nsoea deimposi&ilitatea de a 8ng'ii 4i se senzaia de su!ocare.

%ste recunoscut rolul mediului 8ncon$urtor 8n 8mpr4tierea &olilor. T"!$d$dedescrie cu acuratee o epidemie 8n7thena n timpul r$boiului pelopone$ian.

ROMA ANTIC


25/37

Progresele medicale ale romanilor antici au rmas 8n urma celor ale grecilor.Practicile medicale erau adesea 8mprumutate din rile pe care romanii le cucereau 4imedicii din acele ri erau !cui sclai# !iind o&ligai s o!ere sericii medicale romanilor.

6nd se con!runtau cu &oala romanii renunau la zei# superstiii 4i ier&uri# de4i

igiena 4i salu&ritatea erau destul de &ine dezoltate. Multe locuine erau ec'ipate cu&i# iar curenia era preuit.>olul !emeilor era considera&il di!erit de cel pe care acestea 8l aeau 8n alte culturi

antice. emeilor li se permitea s dein proprietate# s apar 8n pu&lic 4i s !ac ocampanie pu&lic unor cauze care considerau c tre&uie s !ie promoate. %le puteaus se 8ntrein cu musa!irii 4i s stea cu ei la mas.

S!o%$ .e %n3; b$e)$!$ $ o)d$ne )e%$3$oae, !;%"3;)$, !a%"3a)$=e

I&a3$nea )e%$3$oa; a n")e$

Prima continuitate din istoria nursingului a 8nceput cu crestinismul. nturile luiristos 8i poatuiau pe oameni s,i iu&easc si sa se 8ngri$easc de ecinii lor.

+dat cu 8n!iitnaraa &isericilor 8n era cre4tin# grupuri de credincio4i se organizau8n anumite ordine# a cror preocupare principala era s le poarte de gri$ &olnailorsracilor# or!anilor# duelor# &tr8nilor# sclailor 4i prizonierilor# toate acestea !c6ndu,se 8n numele milei 4i iu&irii cre4tine.

Preceptele lui ristos situau !emeile 4i &r&aii la egalitate# iar &iserica ec'e 8i!cea diaconi pe &r&ai 4i pe !emei deopotri# cu rang egal. emeile necstoriteaeau posi&iliti de munc care nici nu se puteau imagina 8nainte.

0 semni!icaie deose&it 8n istoria nursingului o reprezint !emeile diacon din

&iserica rsritean. Aceste !emei# care tre&uiau s !ie necstorite sau due doarodat# erau deseori duele sau !iicele o!icialitilor romane# 4i ast!el ele aeau o &uneducaie# cultur# &ogie 4i poziie. Aceste tinere !emei deotate prestau munci demilostenie# care cuprindeau 'rnirea celor !lm8nzi# 8m&rcarea celor goi# izitarea celordin 8nc'isori# adpostirea celor !r de cmin# 8ngri$irea celor &olnai 4i 8nmorm8ntareacelor decedai. Atunci c8nd intrau 8n casele oamenilor pentru a distri&ui alimente 4imedicamente# ele purtau un co4# care a deeni mai t8rziu trusa medical a nursei deastzicare iziteaz &olnaii.

ici o discuie despre istoria nursingului nu poate !i complet !r a o menionape POEBE#care este deseori citat ca !iind prima !emeie diacon 4i prima nurs caremergea 8n izit. %a ducea scrisorile lui Paul 4i l,a 8ngri$it pe el 4i pe muli alii. n

%pistola ctre >omani# dat8nd din apro)imai anul 5? 8.r.se !ace re!erire la P'oe&e 4ila munca ei.emeile diacon nu se distingeau net de due 4i de irgine. Mem&rele

4rdinului .duvelor nu tre&uiau s !i !ost 8n mod necesar cstorite. *e crede cacest titlu era !olosit pentru a desemna respect !a de 8rst. (ac a !ost cstorit#acea mem&r putea s rm8n du numai odat 4i tre&uia s depun $urm8nt c nuse a recstori. 4rdinul 8ecioarelor su&linia irginitatea ca !iind esenial pentrupuritatea ieii# iar irginele erau considerate egale 8n rang clerului &isericesc. Aceste


26/37

trei grupe !emei diacon# due 4i !ecioare# aeau multe caracteristici comune 4i8ndeplineau responsa&iliti asemntoare. (eoarece aceste !emei 8i izitau deseoripe&olnai 8n casele lor# ele s8nt uneori recunoscute drept !e% &a$ *e!$ 3)". o)3an$'a#de n")e ."b%$!e.

Mi4carea a culminat 8n onsantinopol# apro)imati prin anii -oo 8.r. c8nd un

colecti de -0 !emei diacon tria 4i muncea# condus de 91KMPIA# o !emeie diaconputernic 4i !oarte religioas. In!luena ordinului diaconeselor s,a diminuat 8n sec. F siFlc8nd edietele &iserice4ti le,a anulat !emeilor rangul 4i responsa&ilitile clericale.

u toate c poziia de !emeie diacon 4i,a aut originea 8n Biserica >sriteanaceasta s,a rsp8ndit 4i 8n est# p8n 8n Galia 4i Irlanda. /a >oma !emeile care slu$eaude pe poziii asemntoare erau cunoscute su& numele de MA9>+A%. oarte actiein sec. IF 4i F# aceste !emei deineau poziii independente 4i mari &ogii# pe care ledonau 8n scopuri carita&ile 4i pentru nursing. Printre ace4ti prozelii cre4tini se gseau 4itrei !emei care au aut o contri&uie semni!icati 8n nursing.

SFMARCELLA

*!. Marcella a 8n!iinat prima mmstire pentru !emei 8n minunatul ei palat# care adeenit un centru pentru studierea 4i propoduirea cre4tinismului. In acest palat *!.@erom !cea traduceri din Bi&lie 8n timp ce propoduia principiile# cre4tine. Marcella

8ns4i era considerat o autoritate 8n pasa$ele di!icile din *criptur.asa ei a !ost mai t8rziu prdat de rz&oinici# care sperau s gseasc o&iecte

de aloare adpostite acolo. 8nd au constatat c n,au gsit nimic altcea dec8t ocldire goal# au &iciuit,o pe Marcela sper6nd c le a dezlui locurile unde erauascunse &ogiile.(up acest asediu# ea a !ugit la o &iseric din apropiere# unde amurit.

FABIOLA

(espre a&iola se spune c ar !i studiat 8n casa Marcelei. %a era o !emeie de o!rumusee distins# proenind dintr,o important 4i &ogat !amilie roman" cu toateacestea# ea a !ost ne!ericit 8n prima cstorie# a diorat 4i s,a recs!ltorit. %a s,aconertit la cre4tinism 4i dup moartea celui de,al doilea so 4i,a 8nceput cariera deacte carita&ile. (eenind cre4tin a&iola 4i,a dat seama c noile ei credineconsiderau cstoria dup dior un pcat. (up o mrturisire pu&lic a pcatului ei# 4i,a dedicat iaa muncii carita&ile 4i 8n anul 3?0 8.r. a construit primul spital pu&lic din>oma. Aici ea 8i 8ngri$ea pe &olnaii 4i sracii pe care,i aduna de pe strzi 4i 4osele#personat spl8nd 4i trat8nd rnile 4i in!lamaiile care le crea altora repulsie. In scrierilesale# U!.@erom 7Ieronim menioneaz c8tea aspecte ale muncii ei 4i calitile ei. Amurit cam pe la 3CC 4i se spune c# 8n semn de respect# la 8nmorm8ntarea sa au

participat sute de romani.SFPAULA*!.Paula a !ost# de asemenea#un discipol al Marcellei. Fdu# instruit 4i

&ogat# se spune c ea l,ar !i a$utat pe *!.Ieronim la traducerea scrierilor pro!eilor. *!.Paula a cltorit 8n Palestina 4i a donat o aere pentru construirea de spitale 4i 'anuripentru pelerinii care cltoreau spre Ierusalim. In Bet'leem ea a organizat o mnstire#a construit spitale pentru &olnai 4i 'anuri pentru pelerini# unde erau 8ngri$ii cltorii


27/37

o&osii 4i &olnai. Enii 8i recunosc meritul de a !i !ost prima care s predea nursingul cape o art mai degra& dec8t ca pe o munc.

ROLUL ORDINELOR MONAICEn acea reme s,au dezoltat# de asemenea# ordinele monar'ice.prin ele tinerii#

&r&ai 4i !emei# puteau s,4i urmeze cariera aleas 8n timp ce duceau o ia cre4tin.Ena din cele mai ec'i organizaii pentru &t&ai 8n nursing# !ria PA>AB+/AI# a!ost creat atunci. >spunz8nd neoilor create de ciuma neagr# acest grup a organizatun spital 4i a str&tut 8ntreaga >om# 8ngri$ind &olnaii. In aceast perioad a !ostcreat 4i ordinul Benedictinilor# care e)ist 4i astzi. urse mona'ii renumite c *!.Brigida# *!. *c'olastica 7sora geamn a *!. Benedict 4i *! ilda au !ondat 4coli# au

8ngri$it &olnai 4i i,au a$utat pe sraci. Mnstirile au $ucat un rol important 8n pstrareaculturii 4i 8nm6ntului# precum 4i 8n acordarea de re!ugii celor persecutai# de 8ngri$irecelor &olnai 4i de educaie celor neinstruii. (ac n,ar !i e)istat clugrii 4i mnstirile#

8ntura perioadei clasice s,ar !i pierdut odat cu cderea Imperiului. In aceastperioad 7apro). 8ntre 50,300 d.r. s,au 8n!iinat primele spitale. Aceste spitale# plasate

8n a!ara pereilor mnstirii# e)ist 4i azi /a s!8rsitul sec. QFI# 8n Anglia e)istau mai multde ;00 spitale. otelul (ieu a !ost construit 8n 5-2# iar 'otelul (ieu din Paris 8n 50.otelul (ieu din Paris era deserit de *urorile Augustine care !ceau parte din

primul ordin 4i erau cu predilecie dedicate nursmgului. *pitalul *anto *pirito din >oma#cel mai mare spital medieal# a luat !iina prin ordinulpapal 8n ;1;.

ruciadele care au mturat nordul %uropei# aeau s dureze aproape 2oo de ani710C,12C1.VMi4carea !emeilor diaconi# suprimat de &isericile occidentale# n,a putut !i totu4i stins.

Au aprut ordinele militare de nursing ca rezultat al cruciadelor. aalerii +spitalieri ai*!. Ioan a !ost un ast!el de ordin. A !ost organizat pentru a asigura personalul de

deserire a dou spitale din Ierusalim. aalerii# organizai 8ntr,un ordin de nursing#tre&uiau uneori s apere spitalul 4i pacienii. (in aceast cauz# su& sutan purtauarmuri. Pe e4mintele lor se gsea rucea Maltez. .Acea cruce urma s !ie !olosit#mai t6rziu# pe o &anderol 7em&lem destinat *colii ig'tingale. %m&lema a deenitprecursoarea uni!ormei de nursing# a4a cum o cunoa4tem astzi. *im&olismul uni!ormeidateaz din secolul QFI# c6nd priilegiul de a purta e4minte de arme era limitatno&ililor care 84i slu$eau regii cu distincie. Peste secole# acest priilegiu s,a e)tinsasupra 4colilor 4i &reslelor me4te4ugre4ti# iar sim&olurile 8nelepciuni puterii# cura$ului4i credinei apreau pe nasturi# em&leme 4i scuturi.

Eni!ormele multor 4coli de nursing s8nt modelate dup un anumit !el dt cruce.In acest timp au aprut 8n istorie 4i ordinele laice ale nurselor. uncion8nd 8n

mare msur ca 4i ordinele mona'ice# mem&rii acestui grup puteau s,4i terminemeseriile oric8nd 4i nu erau legai prin $urm8nt de iaa mona'al. %)emple ale acestorordine laice includ +rdinul Antonini 7l0C5" Beguinii din landra# Belgia 711?-"Misericordia712--" !raii Ale)ia !ondat 8n timpul epidemiei de cium &u&onic din 13-?.Enica instruire dt nursing care li se o!erea acestor oameni deotai era su& !orma uneiucenicii: un nou enit 8n organizaie era 8ncredinat unei persoane cu nai multe)perien 4i 8na de la aceasta.

*tudentul curios este 8ncura$at s apro!undeze cuno4tinele despre aceste ordine


28/37

despre scopurile 4i intele lor 4i despre ieile acelora care 4i,au consacrat toat energia8ngri$irii &olnailor 4i sracilor# consult6nd &i&liogra!ia.

IMAGINEA DE SLU?ITOARE A NURSEI

%ul mediu a !ost urmat de Renaenaterii#cunoscut 4i su& numele de %poca Marilor (escoperiri# au

dat un nou impuls educaiei# dar mai ales educaiei medicale care care 8nc se gseaprins 8n teoria umoral"

>e!orma# o mi4care religioasa care a 8nceput cu actiitatea lui Martin /ut'er#aprut 8n Germania 8n 151;. Aceasta a dus la o reolt impotria supremaiei papei 4i la!ormarea de &iserici protestante pe tot cuprinsul %uropei. Mnstirile erau 8nc'ise#ordinele religioase erau dizolate# iar munca !emeilor 8n aceste ordine a disprutaproape cu totul.

Asociaia >e!ormei a !ost o sc'im&are 8n rolul !emeilor. Biserica protestant# care

apra li&ertatea religiei 4i g8ndirii # nu acord mult li&ertate !emeilor. +dat cinstite dectre &iseric 4i 8ncura$ate spre actiiti carita&ile# !emeile >e!ormei erau consideratesupuse &r&aiilor. >oiul lor era 8n limitele cminului# o&ligaiile lor erau na4terea copiilor4i 8ngri$irea cminului. Munca 8n spitale nu mai apela la !emeile o origine no&il.

ngri$irea din spitale e)a 8ncredinat !emeilor Dneo&inuiteD#un grup ce cuprindeadeinute#prostituate 4i &eie.

emeile neoite s,4i c84ige singure e)istena erau !orate s lucreze caseritoare 4i# cu toate c nursingul era considerat o 8ndeletnici casnic# nu era unadorit. Plata era mic# orele erau lungi# munca era istoitoare. ursa era consideratcea mai umil dintre seritori. Ast!el s,a mani!esat ceea ce se poate numi DE.o!anea3); a n")$n3"%"$W.

Imaginea nurselor 4i a nursingului din acel timp a !ost descris de 'arles(icens prin intermediul unor persona$e ca *aire Gamp 4i Bet Prig#din cartea saDMartin 'uzzleTitD.

*ecolele QF1,QF11 au gsit %uropa deastat de !oamete# cium# mizerie 4igroaz. In Anglia# de e).# regele enric FIII a eliminat e!ecti a$utorul mona'ie organizatacordat or!anilor 4i altor persoane surg'iunite. Faga&onda$ui 4i cer4itul a&undau pecuprinsul europei.# iar cei care erau prin4i cer4ind erau deseori aspru pedepsii# !iind

8n!ierai# &tui sau legai 8n lanuri pe galere# pe care sereau ca 8sla4i.uno4tinele de igien erau insu!iciente# cei sraci su!ereau cel mai mult.

>e!eorma social era ineita&il. %rau organizate di!erite grupuri de nursing. Acestegrupuri o!ereau &ani# timp 4i sericii &olnailor !ie sracilor# izit8ndu,i 8n casele lor 4i

slu$indu,le neoile. Aceste grupuri includeau +rdinul Fizitrii lui Maria# *!. Fincent dePaul 4i# 8n 133# *urorile de aritate. Eltimul grup a deenit un ordin de nursing laicreprezentati. %i au ela&orat un program educaional pentru tinerele !emei inteligenepe care le recrutau# care includea at8t e)periea din spital c8t 4i izitele !cute ladomiciliu. Primind a$utor# s!aturi 4i 8ncura$are din partea *!. Fincent de Paul# *urorile 4i,au e)tins sericiile 4i asupra copiilor a&andonai. In 1-o *!. Fincent a 8n!iinat *pi talulpentru copiii gsii.


29/37

INCEPUTUL SCIMBRIIHrile rmase catolice au scpat de c8tea din dezorganizrile produse de

>e!orm. In anii 1500 spaniolii 4i potug'ezii au 8nceput s cltoreasc spre /umeaou. In 1521 ortez a cucerit capitala ciilizaiei aztece din Me)ic 4i i,a sc'im&atnumele 8n Me)ico it. Printre ec'ii coloni4ti din aceast zon se numrau mem&rii

ordinelor religioase catolice# care au deenit medicii# nursele 4i pro!esorii noii ri.Primul spital de pe continentul american# *pitalul oncepia Imaculata# a !ost construit8n 152- 8n Me)ico it. *e puneau &azele colegiilor misionare. Prima 4coal medicaldin America a !ost !ondat 8n 15;? la Eniersitatea din Me)ic.

In 1535 @acXues artier a naigat mai departe 8n nord# de,a lungul r6ului *!./aurentiu 4i a sta&ilit colonii !ranceze 8n oua *coie. In 13C trei din *urorile Augustineau sosit 8n Oue&ec pentru a deseri otel (ieu. @eanne Mance# care !usese educat lao mnstire a Ersulinelor" a sosit la Montreal 8n 15-1 pentru a,i 8ngri$i pe indieni 4i pecoloni4ti.

*urorile Ersuline din Oue&ec au meritul de a !i organizat prima 4coal deinstruire pentru nurse.de pe acest continent. %le le,au 8nat pe !emeile indiene din

acea zon cum s,4i 8ngri$easc &olnaii.Primul spital !ondat 8n ceea ce aea s dein *tatele Enite# a !osr 8nceput 8n1;51 8n P'iladelp'ia# la 8ndemnul lui Ben$amin ranlin. ranlin credea c pu&liculaea datoria s,i prote$eze pe cei sraci# ne&uni# &oln6i # &tr8ni. In acel an el a 8naintato lege care autoriza 8n!iinarea spitalului din Penslania.

n %uropa# oameni remarca&ili ai medicinei au 8nceput s aduc contri&uiialoroase 4i itale 4tiinei medicale. $%%$a& a)*e 715;?,15;# care a deenit cunoscut ca printele medicinei

moderne# a ela&orat prima teorie despre circulaia s8ngelui. An#on *an Lee"enoe 7132,1;23 a !olosit microscopul pentru a descrie

&acteriile 4i protozoarele. Mai t8rziu Rene Laenne!71;?1,1?2 a descris patologia tu&erculozei. I3na#' Se&&e%e$ 71?1?,1?5 a e)plicat relaia dintre splarea m8inilor 4i !e&ra

puerperal. Lo"$ Pa#e") 71?22,1?C5 a descoperit &acteriile anaero&e 4i procesul

pasteurizrii. ?oe. L$#e)71?2;,1C12 a desoltat te'nica steril.

Printre persoanele de &az care au in!luenat sc'im&area social din aceastperioad a !ost un t8nr pastor din JaisersTert'# Germania# Teodo)e F%$edne)71?00,1?-. u a$utorul primei sale soii# tiederie# liedner a re8niat ordinul diaconeselorsta&ilind un institut de educaie pentru acestea la Jaisersert' 8n 1?3.

n timpul unui tur de colectare a !ondutilor# prin +landa 4i Anglia# pastorulliedner a cunoscut,o pe d,na %liza&et' r din Anglia care 8n!ptuise re!orma la8nc'isoarea eTgate din Anglia. Pro!und impresionat de ei# !amilia liedner i,a urmate)emplu 4i pentru# prima oar au lucrat cu !emei deinute la JaisersTert'. Mai t6rziu eiau desc'is un spital pentru &olnai 4i Gertrude >aie'ardt# !iica unui medic# a !ostrecrutata prima diaconeas. *trduinele de la JaisersTert' cuprindeau 8ngri$irea&olnailor# izitele 4i munca paro'ial 4i predarea de cuno4tine. *,a dezoltat un cursde nursing# care includea 4i prelegeri inute da medici. u mic a !ost rolul $ucat de


30/37

rederie Munster# care a a$utat ca planurile izionare ale lui 9'eodore s capete rod 4icare era ea 8ns4i dedicat mult ordinului ciacone selor. Pe c8nd era departe de cas#spri$inind actiitile diaconeselor# a a !lat c unul din copiii ei murise. Al doilea copil amurit cur8nd dup 8napoierea sa 4i ea 8ns4i a murit 8n 1?-2# dup ce a dat na4tere unuicopil prematur. Pastorul iiedner a !ost a$utat 8n munca sa 4i de cea de,a doua soie#

aroline Bert'eau# care ausese c8ta e)perien 8n nursing 8nainte de cstorie. n1?-C pastorul iiedner a cltorit 8n *tatele Enite 4i a spri$init 8n!iinarea primeimaterniti a diaconeselor din JaisersTert' 8n Pitts&urg' Pennslania.

n Anglia# cam la aceea4i dat# ELIABET F) 71;?+,1?-5 a organizatInstitutul de *urori de ursing# numite adesea *urorile r.# un grup laic. Au !ost urmatede *urorile milosteniei# un grup romano,catolic !ormat de Ca#e)$ne M! A"%e 71;?;,1?-1 4i un alt grup catolic numit *urorile Irlandeze ale aritii# !ormat de Ma)A$enead71;?;,1?5?

I&943I7 &I :;=%=I IN 9737 N47&937

1 P)a!#$!a &ed$!a%a d$n !o&"na .)$&$#$*a .ana %a e.o!a +e"da%aCo&a#$$

(aca in istoria medicinei uniersale se a!irma ca ##&olile sunt la !el de ec'i casi omul= tot asa putem sustine ca ingri$irile medicale sunt la !el de ec'i precum&olile.

In po!ida numeroaselor teorii# nu aem nici o certitudine in care primii nostrstramosi isi percepeau iata si lumea lor.

Punand insa impreuna doezi e)istente din domeniul ar'eologiei# antropologiiartei si istoriei# putem deduce ca aproape toate actiitatile oamenilor primitii erauindreptate catre su&e)istenta. Aceasta ii determina sa adopte !ata de omul su!erindatitudini di!erite precum eugenia 7eliminarea !izica a mal!ormatiilor# &olnailorincera&ili siYsau tratamente enipirice si ra$itorie.

and se analizeaza perioada primitia# cercetatorii sustin aproape inunanimitate ca toate actiitatile cultice sau magice se im&inau pentru a !orma unsingur si unic tot# numit iata.

+ populatie de apiculturi si crescatori de animale# producatori a numeroasearte!acte# traind in coli&e de supra!ata construite in asezari desc'ise# reprezintaelementul de &aza al ciilizatiei care se a dezolta in regiunea arpato,(anu&iana,Pontica 7epoca &ronzului.

%)iste numeroase doezi despre epoca &ronzului# cand aceste teritorii incepsa se structureze populatiile traco,dacice.


31/37

Izoarele istorice sustin ca preotii geto,daci erau depozitarii culturii posedandnu numai secretul cunostintelor si a predicilior de cult# ci si al celor medicale.

almo)is zeitatea suprema a tuturor popoarelor tracice era in acelasi timpconsiderat si ##zeul indecator=. Preotii lui# se pare# aeau o remarca&ila iziune

integralista asupra organismului uman# luand in considerare !aptul ca intre partile&olnae si intreg organismul e)ista o legatura indisolu&ila.>amane deose&it de interesanta analiza con!runtarii dintre medicina

getodacica si cea elina.*e pare ca# cultul zeuluiAsleipiosproenea din tinuturile nordice locuitede

traci. ercetatorii cred ca o alta zeitate indicatoare greceasca 9elep'orosa !ostimprumutat de la traci.

%ste !oarte greu de precizat momentul cand apare !unctia sociala aindecatorului# pentru ca odata cu trecerea de la comuna primitiala sclaagism se

constituie o !aza intermediara# cea a medicinei sacerdotale.For&ind despre medicina dacilor# istoricii pun in eidenta !aptul ca o parte

dintre no&ili# denumiti tera&osti sau piliatii si anume cei care im&ratisau iatasacerdotala# aeau ca preocupari de mare cinste pe langa !iloso!ie sau astronomiesi studiul medicinei.

(r. icolae Fatamaru apreciaza ca: ##numarul medicilor din randul marilorsacerdoti era redus. (aca ei instruiau poporul in stiintele !izice# !acandu,l sa traiascapotriit legilor naturii# nu o puteau !ace personal ci prin interpusi su&ordonati#

Ast!el o&seratiile medicilor sacerdoti a$ungeau la poporul ##de $os= printr,un corp de

agenti su&ordonati denumiti comati.Indi!erent de opiniile istoricilor despre originea lor sociala# unii socotindu,

proeniti din randul no&ilimei de rang mai mic# altii din randul taranilor muncitori acampului# pastori# mineri# mestesugari este eident ca acesti ##comati= 7comati saucapulati pentru ca purtau capul descoperit

Aria lor de atri&utii si sericii era destul de larga. (e pilda# in a!ara unor re!erirpriind ingri$irile ranitilor# con!orm legilor raz&oaielor de atunci ,dupa cum s,ainterpretat ##din cartea cu imagini sapate in piatrea= dar lipsita de te)t# olumna lu9raian acesti comati erau antrenati c'iar si in actiitati diplomatice. (espre aceste

sericii stau marturie !aptul ca o solie de pace trimisa lui 9raian de catre (ece&aera !ormata din 5 comati.

ea mai intinsa si intensa actiitate depusa de comati ramane di!izarea saplicarea inataturilor pentru ingri$irea si pastrarea sanatatii poporului geto,dac asanumitele ##&elagine=.


32/37

a marturie sta ##episodul starpirii itei de ie= e)pusa in tratatele sale deGeogra!ul *ta&on care spune ca aceasta a !ost o actiune destul de grea si carecerea munca asidua in coningere care nu se putea !ace de catre oricine. %ra un!el de educatie sanitara sau morala pe o scara intinsa si cu rezultate pozitie.

.Fatamaru# apreciaza ca acesti comati# tre&uiau sa !i !ost temeinic instruitde catre piliati# pentru a putea duce la indiplinire sarcinile di!icile# si erau capa&ili side asistenta medicala e!ectia.

*ustinand aceasta instruire ariata si multipla# a comatilor primita de lainatati sacerdoti stau marturie a!irmatiile lui Iordane care scria: sacerdotii i,auinstruit in tainele !izicii# !acandu,i sa traiasca con!orm legilor naturii# primeleinsemnand canoanele medicineii celelalte reprezentand iata igienica.

alitatile !izice si morale care se cereau comatilor erau: energie# capacitateade a,si asuma sarcini si raspunderi pe care sa le realizeze cu orice pret#

deotament# daruire pentru cauza pe care o slu$&eau.(in aceste catea date de mare aloare# documentara# a categoriei de cadre

sanitare &ine de!inite ca rol social# denumirea de comati nu apare ca un stadiu dedesaarsire a unui lucrator pentru sanatatea pu&lica in care erau implicate disciplinasi rigoarea in e)ecutia unei masuri sta&ilite.

+data cu armatele cuceritoare a lui 9raian 7105,10 ciilizatia romanapatrunde masi in teritoriile ocupate de geto,daci.

In decursul celor 15 de ani de ocupatie romana# in (acia actiitateamedicala se a imparti intre medicina sacerdotala si medicina laica.

>omanii un popor raz&oinic or dezolta cu prioritate ##c'irurgia= acordandin paralel si o deose&ita importanta igienei corporale.

Acestia dispuneau de institutii pentru ingri$irea &olnailor raniti numite##aletudinarii=.Actiitatile de ingri$ire erau acordate de catre sclai.

Primii in!irmieri li&eri or purta denumirea de ##iatralepate= ocupandu,se demanopere de mica c'irurgie si masa$e.

Moasele erau recrutate atat din randul sclaelor cat si dintre !emeile li&ere.(escoperirea a numeroase inscriptii dedicate zeului indecator Asleipios s

!icei acestuia geea# atat in Elpia 9raiana *armizegetusa# ca si la Apullum

demonstreaza e)istenta unor centre medic,religioaseasemanatoare asdepioaneloru este lipsita de importanta precizarea ca de &ine!acerile ciilizatiei romane au&ene!iciat in primul rand cei &ogati. Populatia auto'tona geto,dacii locuitori asatelor or continua sa,si ingri$easca &olile !olosind ec'ile lor remedii.


33/37

*crierile &olnailor greco,romani din acea reme# mentioneaza o multitudinede plante medicinale !olosite de locuitorii proinciei (acia renumite pentru e!ectelelor antispastice# sedatie# purgatie# diuretice# omitie.

2 In3)$($)$ a!o)da#e de *)a!$, &a3$, #a&ad"$#o)$(upa parasirea (aciei de catre romani# populatia auto'tona a pastracunostintele si practicile medicinei culte ale antic'itatii.u timpulinsa acestea orcapata un caracter de ulgaritate.

*e a instaura o medicina practicata de raci si &a&e. %a aea su&stratugeneral de &aza al medicinei populare# straec'i# cu caracteristici uniersal ala&ilePentru aceasta !aza a actiitatii indecatoare medicina magica intretinuta deempirismul simplu dar !oarte real castigat dintr,o e)perienta cotidiana. /a acestea seor adauga practicile populatiilor migratoare# in special cele de origine slaa.

Ingri$irile de sanatate erau acordate de catre !emeia casei# iar cand neoiapretindea o oarecare indemanare# precum nasterile sau manerele ortopedice# serecurgea la &atranii satelor# cu mai mare e)perienta in domeniu. umai inimpre$urari cu totul deose&ite se apela la a$utorul raciului.

(aca practiile de sanaate populare se &azau pe rezultatul intuitieindelungate asupra e!ectului terapeutic al &uruienilor de leac# al su&stantelor deorigine animala si egetala# putand !i accesi&ile !iecaruia# !ormulele descantecelorau ramas monipolizate de &atrane ra$itoare.

Acestea erau singura lor putere si !orma de a!irmare in !ata colectiitati

satului care tre&uia sa le asculte si sa alerge la ele cu respect# cersind sanatatea.(e regula descantecele tuturor popoarelor cuprindeau cuinte !ara nici un

sens sau cuinte neintelese. Acestea se datoreaza alterarii lor in decursueacurilor# !ie !aptului ca au !ost asa create intentionat pentru a,l impresiona peascultator# lasandu,l sa creada ca sunt de origine supranaturala.

*ecole de,a randul populatia satelor a !ost neoita sa recurga la propriindecatori# empiricii satelor si targurilor printre care in mod o&isnuit se gaseau&a&ele.

Practicarea acestor ingri$iri de sanatate pare sa !i !ost cu totul altcea decat

!alsa medicina a descantecelor. Prin descantece# unde se intalneste numasupranaturalul# se cauta readucerea ec'ili&rului !izic si psi'ic al organismului.

Medicina &a&easca insa nu este acelasi lucru. %a reprezinta inceputumedicinei rationale ce incearca sa aline su!erinta sau c'iar sa ininga &oala.


34/37

Insusi termenul de &a&a# trans!ormoat ulterior in moasa care se pare caproenea de la stramoasa# reprezenta pe cinea capa&il sa readuca pe calec'irurgicala sau medicala sanatatea in trupul &olnaului.

In practica ingri$irilor de sanatate populare au ramas !ara indoiala urme din

o&iceiurile etnoiatrice ale popoarelor cu care populatia auto'tona daco,romana aenit in contact.*laii asezati in dacia inca de la inceuputul secolului FI si apoi asimilati in

secolele urmatoare de catre localnici# au in!luentat le)icul medical auto'ton princuinte precum: gat# o&raz# glas# carn# 'rean# pelin.... %)istenta in ec'ea slaona acuantului ##rada= care deria de la ##Fru'ati= 7a murmura# sustine !aptul ca slaierau ra$itori care erau cand descatatori# cand indecatori.

Engurii# sta&iliti in ampia Panonica aeau si ei o medicina primitia care se&aza pe adorarea !enomenelor naturii# stelelor# *oarelui. redeau in du'urile rele

care sunt in stare sa aduca &oli si su!erinte. Acesti demoni puteau !i tinuti in !rau deasa zisii ##taltos=# care erau in acelasi timp sacerdoti# ra$itori si indecatori.

olonistii sasi au adus si ei o&iceiuri si cunostintele lor re!eritoare la medicinapopulara.

%i erau crestini de rit apusean 7catolici de aceea medicina lor populara se&azeaza in !oarte multe cazuri pe superstitie si misticism.

+ alta caracteristica este aceea ca in medicina populara saseasca nu e)ista&a&e ca la romani ci acei care stiau mestesugul leacurilor de la stamosi siputeau sa descantece si sa indice erau de o&icei !emeile o&eran# ele aand

timp pentru lecuirea &olilor# &ar&atii !iind ocupati cu mestesugurile.(e &una seama ca !oarte multe elemente din medicina romaneasca au intreat

si in o&iceiurile populare ale celorlalte natii asezate pe teritoriul (aciei# dupa cum simedicina auto'tona a !ost im&ogatita si in!luentata de cea slaa# mag'iara ssaseasca.

Ba)b$e)$$ $ *)e&ea %o)(upa cum atesta cercetarile in domeniul ia troistoriogra!iei# &ar&erii# au

reprezentat# o indelungata perioada# principala categorie pro!esionala cu preocuparpriind ingri$irea &olnailor si e)ecutarea unor practici# mai ales in domeniul micic'irurgii.


35/37

+riginea &ar&ierilor poate !i gasita in inceputurile epocii crestine si este legatade conceptia despre &oala a crestinismului. ata de &olna# omul in su!erinta#crestinismul militeaza pentru o atitdine de caldura si omenie# de intelegere socrotire# inregistrand un pas inainte in organizarea unei largi asistente sociale s

medicale. ata de &oala# dogmele crestine constituie o !rana in cercetarea stiinti!icasi e)perimentala# &oala# in!irmitatea# moartea# !iind socotite ca o pedeapsa prin careomul tre&uie sa plateasca pentru pacatul originar. %!ectuarea autopsiilor# asangerarilor puteau !i urmate de consecinte grele pentru medicul care ar !i incalcataceste idei dogmatice# mergand pana la arderea pe rug de catre tene&roasainc'izie.

Interentiile sangeroase incep sa !ie practicate de catre unii meseriasi&ar&ierii# su& supraeg'erea si la indicatia medicilor.

(enumirea de &ar&ieri proine de la indeletnicirea de a e)ecuta tunsura

rituala a capului celor ce im&ratisau iata de calugari la manastiri# e)tinsa apoi laluarea de sange# e)ecutarea unor pansamente.

*u& aceasta denumire sunt intalniti si in alte tari europene# la marile curti s!amilii domnitoare# la Paris# in 133# erau -0 de &ar&ieri,c'irurgi# constituiti intr,oasociatie pro!esionala# a carei presedinte era aletul de camera a regelui si aeatitlul de


36/37

Preederea lui risto# indi!erent de cine solicita a$utorul medical# din partea&oierilor sau clirosului &isericesc sau din partea celui mai de $os sarac# indecatorutre&uie sa raspunda cu acelasi interes si gri$a in oricare ceas# ziua sau noaptea.

Amanarea unei solicitari pe a doua zi# cat si alte incalcari si a&ateri de la indatoririle

preazute sau sanctionate seer# pana la e)cluderea din !unctie. Inainte de a !controlati prin ar'iiatros# ei erau o&ligati sa respecte preederile seere alepropriului statut al &reslei dinc are !aceau parte si care cuprindea norme riguroasede conduit in munca# in iata personala# a&aterile !iind urmate de sanctiuni# pana lae)cluderea din &reasla.

Gernot uss&ac'er precizeaza ca la *ig'isoara primul medic al orasuluG'eorgius >o'dius 7mort in 1;3 a !ost anga$at a&ia in a doua $umatate a secoluluial QFII,lea.

(intr,un certi!icat de ucenicie eli&erat de &reasla &ar&ierilor din *ig'isoara

pentru !iul notarului# pe nume 9'omas egast# !ormulat ca o scrisoare de pasaportin lim&a latina# de mestesugari# dupa ce se arata ca tanarul si,a indeplinit o&ligatiilede cal!a in mod laud&il se precizeaza ca aceasta


37/37

urmau sa o e)ercite a&solentii autorizati prin certi!icatul eli&eratd e scoala# sapractice si sa e)ecute mestesugul &ar&ieritului# dupa ordonatele medicale#

Plan -Practica Medicala Din Comuna Primitiva Pana La Epoca Feudala

Documents

Transcript of Plan -Practica Medicala Din Comuna Primitiva Pana La Epoca Feudala