MAI2013anul XXINr . 417

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU,

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Dana MIHALACHE, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA,

Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{{AI

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

11„Stop violen]elor \n trafic“

6-7Brigada de Poli]ie pentruTransportul Public, \nceput bun -a[tept`ri pe m`sur`

2V` dori]i o vacan]` de vis? Ave]i grij` cui da]i banii!

8-10

3-5

Informa]ia, Diploma]ia [i Ap`rareaComun` - factori esen]iali \n strategia de securitate

Cazul Proca - o reu[it` a poli]i[tilor din Capital`

18-20„Esta libre, pero no es inocente“

16-17File din trecutul Poli]iei Capitalei

DIRECTOR GENERAL:DIRECTOR GENERAL:

Mihai PRUTEANU

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Mihai VOICU

Roberto {tefan ABABEI

Nelu LUPU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I RReevviisstt`̀ ttiipp`̀rriitt`̀ ccuu sspprriijjiinnuull

ACTUALITATE

1POLI}IA CAPITALEI - Mai

Poli]i[tii bucure[teni au vegheat pentru lini[tea ora[ului

Peste 1300 de poli]i[ti au ac]ionat zilnic, peperioada minivacan]ei de Pa[ti, pentru lini[teacet`]enilor, prin men]inerea ordinii publice [i asiguran]ei rutiere în Capital`. În seara Pa[telui,pentru o s`rb`toare în siguran]`, a fost supli-mentat num`rul poli]i[tilor Capitalei la peste1700, prin angrenarea mai multor lucr`tori dela ordine public` [i rutier`.

Oamenii legii au vizat prevenirea [i comba-terea faptelor antisociale, asigurarea unui cli-mat de ordine [i lini[te public`, precum [iasigurarea unui trafic rutier în condi]ii de sigu-ran]`.

Astfel, peste 1000 poli]i[ti de la ordine pu-blic`, aproximativ 170 de la structurile de po-li]ie rutier`, dar [i peste 130 de poli]i[ti de laalte structuri ale Poli]iei Capitalei s-au aflat zil-nic în strad`, ac]ionând zilnic cu peste 660 demijloace auto.

Poli]i[tii au ac]ionat pentru p`strarea ordinii

[i siguran]ei publice, ap`rarea patrimoniuluipublic [i privat, siguran]a rutier`, pentru cacet`]enii s` se bucure în lini[te de aceast`minivacan]`, precum [i de s`rb`torile Pascale.

În aceast` perioad`, au fost constatate 169de infrac]iuni, dintre care 149 în flagrant delict,fiind identifica]i 174 suspec]i de infrac]iuni,opt dintre ace[tia fiind aresta]i. De asemenea,au fost aplicate circa 2900 de amenzi, cele maimulte fiind sub inciden]a legii nr. 61/1991privind ordinea [i lini[tea public` [i O.U.G.195/2002 privind regimul circula]iei rutiere.Valoarea total` a sanc]iunilor aplicate s-a ridi-cat la peste 730.000 lei.

În urma m`surilor adoptate de Poli]ia Ca-pitalei nu s-au înregistrat evenimentedeosebite sau cu impact în planul ordinii [isiguran]ei publice, minivacan]a din acest anfiind una dintre cele mai sigure [i lini[tite dinultimii ani.

Poli]i[tii bucure[teni auprins în perioada s`rb`torilorPascale [ase persoane, careau tâlh`rit mai mul]i cet`]eni.

În perioada 1-5 mai, poli]i[-tii care au ac]ionat pentru men-]inerea ordinii publice [i a si-guran]ei cet`]enilor, au reu[itprinderea a cinci persoanesuspectate de s`vâr[irea in-frac]iunii de tâlh`rie. Pe nu-mele a trei dintre cei cinci aufost emise mandate de ares-tare preventiv` pentru 29 zile.Cercet`rile sunt continuate depoli]i[tii de investiga]ii crimi-nale, sub aspectul s`vâr[irii in-frac]iunilor de tâlh`rie, cu cei-lal]i doi suspec]i în stare delibertate.

În ziua de 3 mai a.c., inter-ven]ia prompt` a poli]i[tilor a

condus la prinderea, în flagrantdelict, a unui minor de 13 ani,suspectat ca fiind autorul adou` fapte de tâlh`rie, comisepe raza Sectorului 2 Poli]ie.Cercet`rile sunt continuate dec`tre judiciari[tii Sec]iei 6 Poli-]ie, cu minorul în stare de liber-tate, acesta fiind încredin]atfamiliei.

Pentru a nu deveni victimaunor astfel de infrac]iuni,Poli]ia Capitalei v` recomand`s` adopta]i o conduit` preven-tiv` [i s` ave]i grij` de bunuriledumneavoastr`, iar în cazul încare suferi]i o agresiune, stri-ga]i, alerta]i persoanele din jur,o astfel de atitudine putânddescuraja agresorii.

De asemenea, alege]i cu gri-j` traseul pe care v` deplasa]i,

mai ales pe timpul nop]ii, în-cercând, pe cât posibil, s` evi-ta]i locurile slab iluminate,parcurile, str`zile pustii [i te-renurile virane.

În situa]ia în care sunte]i vic-tima unei infrac]iuni sau sun-te]i martor la comiterea aces-teia, apela]i num`rul unic deurgen]` 112 ori sesiza]i celmai apropiat echipaj sau uni-tate de poli]ie.

Pentru a reduce riscul de adeveni victima unei astfel deinfrac]iuni, Poli]ia Capitalei v`mai recomand` s` evita]i pur-tarea ostentativ` a bijuteriilor,a bunurilor de valoare sau atelefoanelor mobile, care arputea atrage aten]ia infracto-rilor.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

{ase tâlhari prin[i de oamenii legii

2 Mai - POLI}IA CAPITALEI

ACTUALITATE

A venit vara! Vacan]a bate la u[` [i cu to]iine dorim s` avem parte de cele mai bunecondi]ii când vine vorba de petrecerea con-cediului de odihn`. C`ut`m din timp cele maibune oferte, care nu sunt întotdeauna celemai ieftine, alegem dintr-o multitudine deproduse pe care ni le prezint`, într-o form`ideal`, agen]ii de turism, încheiem contractul,achit`m par]ial sau integral valoarea servici-ilor [i a[tept`m lini[ti]i s` ne facem bagajul [is` plec`m în concediul binemeritat.

Din p`cate, sunt situa]ii în care, dup` a-chitarea contractului, agen]ia de turism nu-[imai respect` clauzele contractuale sau numai este de g`sit.

În decursul timpului, la nivelul Poli]ieiCapitalei s-au înregistrat mai multe sesiz`riprivind s`vâr[irea unor astfel de fapte. Deexemplu, miercuri, 8 mai, poli]i[tii Serviciuluide Investigare a Fraudelor Sector 6, au în-ceput urm`rirea penal` împotriva unui cet`-]ean str`in, suspectat c` ar fi în[elat maimulte persoane, prin încheierea unor con-tracte de prest`ri servicii, ce aveau ca obiectvânzarea de pachete turistice. În perioadaiulie 2011 - februarie 2012, societatea res-pectiv` a încheiat, pentru vara anului 2012,13 contracte cu destina]iile Corfu - Grecia [iKusadasi - Turcia, valoarea total` a acestora

fiind de peste 38.000 lei. În luna februarie2012, punctul de lucru al societ`]ii s-a desfi-in]at, p`r]ile v`t`mate nemaiputând s` ialeg`tura cu agentul de turism.

În urma verific`rilor, a reie[it c` agen]ia deturism nu avea niciun contract încheiat cuhotelurile unde urma s` î[i trimit` clien]ii.

Cercet`rile sunt continuate de c`tre poli-]i[tii de investigare a fraudelor din Sectorul 6,sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunii de în[el`-ciune, cu autorul în stare de libertate. Pân` înprezent, prejudiciul nu a fost recuperat.

Pentru a nu deveni victima unor astfel deinfrac]iuni, Poli]ia Capitalei v` recomand` s`adopta]i o conduit` preventiv` [i s` verifica]icu aten]ie ofertele de turism care v` suntpuse la dispozi]ie.

De asemenea, verifica]i dac` societateacomercial` prin care încheia]i contractul deprest`ri servicii este înregistrat` [i de]inelicen]`, pe site-ul de internet al Asocia]iei Na-]ionale a Agen]iilor de Turism din România.

În situa]ia în care sunte]i victima oric`ruigen de infrac]iune sau sunte]i martor la co-miterea unei astfel de fapte, apela]i num`rulunic de urgen]` 112 ori sesiza]i cel mai a-propiat echipaj sau cea mai apropiat` unitatede poli]ie.

LLaavviinniiaa PPRREEDDAA

Credit foto: Corbis.com

V` dori]i o vacan]` de vis? Ave]i grij` cui da]i banii!

3POLI}IA CAPITALEI - Mai

ACTUALITATE

Anul trecut, pe 26 noiem-brie, cartierul Vitan din Capi-tal` a fost scena unui atentatarmat, care a creat panic`printre locatarii unui bloc. Eratrecut de ora 18, când untân`r care se \ntorcea cuma[ina de la o sal` de fitness[i parca lâng` blocul undelocuia, a fost mitraliat de unindivid necunoscut, ce se afla\ntr-un autoturism Audi A6.|n acele momente, b`rbatul,de[i r`nit, a \nceput s` strigedup` ajutor [i a vrut s` ias`din ma[in`. Dar nu a reu[it,pentru c` asasinul a coborâtdin Audi [i a tras din nouasupra lui, dup` care a de-marat cu autoturismul.

Oamenii au ie[it s` vad`ce se \ntâmpl` [i au chematimediat poli]ia. Victima aajuns la spital, unde a fostsupus` unei interven]ii chi-rurgicale [i, \n mod miracu-los, a supravie]uit. Diagnosti-cul postoperator a fost: „A-gresiune. Plag` împu[cat`cranian` cu reten]ie de corpstr`in. Plag` împu[cat` late-ro-cervical` stg. cu reten]iede corp str`in. Plag` împu[-cat` suprascapular` stg. cureten]ie de corp str`in. Mul-tiple pl`gi împu[cate pene-trante abdominale cu reten-]ie de corp str`in. Fractur`extremitate distal` humenusstg. Pl`gi împu[cate la nivelulcoapsei stângi cu reten]ie decorp str`in. Multiple pl`giîmpu[cate bra] drept“.

Echipa de cercetare la fa]alocului a poli]iei a izolat ime-diat zona incidentului [i au

demarat primele verific`ri. Cu aceast` ocazie, au fost

descoperite dou` arme, unpistol mitralier` „AK 47“ cuamortizor [i un pistol Maka-rov, calibrul 9 mm, cu seria[tears`.

De asemenea, au fost ridi-cate mai multe urme, care s`determine profilul genetic alautorului. Acestea au fost tri-mise, prin intermediul Cen-trului de Cooperare Poli]ie-neasc` Interna]ional` - Biro-ul Na]ional Interpol, pentruefectuarea unei compara]iicu profilele genetice existen-te în bazele de date specificeale statelor membre Interpol,obiectivul fiind identificareapersoanei care are acela[iprofil genetic [i implicit sta-bilirea autorului.

În urma acestei solicit`ri,autorit`]ile judiciare din Ma-rea Britanie au luat leg`turacu investigatorii Serviciului

Omoruri ai Poli]iei Capitalei[i i-au informat c` profilul ge-netic, identificat pe arme, sepotrive[te cu un profil desco-perit \ntr-o tentativ` de omorcomis`, în luna martie 2012,la Londra.

Referitor la acest caz, auto-rit`]ile britanice le-au comu-nicat poli]i[tilor români c`este vorba de o tentativ` deomor comis` cu o arm` defoc asupra unui om de afa-ceri rus, rezident în Londra.Asupra acestuia au fost trasemai multe focuri cu un pis-tol Makarov de 9 mm cuamortizor, abandonat apoiîntr-un tufi[ din apropiere.

Verific`rile ulterioare aleanchetatorilor englezi auscos la iveal` o imagine aatacatorului \n timp ce se afla\ntr-o sta]ie de metrou dinLondra. Cu toate acestea, einu aveau date despre identi-tatea autorului.

Cazul „Proca“ - o reu[it` a poli]i[tilor din Capital`

VViittaalliiee PPrrooccaa ssuurrpprriinnss ddee oo ccaammeerr`̀ ddee lluuaatt vveeddeerrii,, aammppllaassaatt`̀\\nnttrr--oo ssttaa]]iiee ddee mmeettrroouu ddiinn LLoonnddrraa

4 Mai - POLI}IA CAPITALEI

ACTUALITATE

Anchetatorii Poli]iei Capi-talei, \n colaborare cu Servi-ciul Român de Informa]ii, Di-rec]ia de Opera]iuni Speciale[i Direc]ia de Investiga]ii Cri-minale din IGPR au reu[it\ntr-un timp relativ scurt s`refac` istoricul evenimentelorde dinaintea comiterii fapteidin Bucure[ti, cât [i dup`.

Astfel, s-a stabilit c` auto-rul a avut un plan bine pus lapunct. Camerele de suprave-ghere, instalate la intrareablocului \n care locuia victi-ma, au scos la iveal` c` \nperioada 16-26 noiembrie2012, un autoturism AudiA6, \nmatriculat \n Bulgaria, aavut mai multe apari]ii(10/zi). Cercet`rile ulterioarei-au condus pe poli]i[ti la unb`rbat care se ocup` cu în-chirierea de apartamente înregim hotelier, acestea avândanun]uri postate pe internet.

El le-a spus poli]i[tilor c`pe 15 noiembrie 2012 uncolaborator l-a sunat c` areni[te clien]i pentru un apar-tament. Erau doi b`rba]i, cevorbeau cu un puternic ac-cent moldovenesc [i care auvenit cu dou` ma[ini, unBMW alb seria 3, \nmatriculat\n Republica Moldova [i oma[in` Audi A6 cu numerede Bulgaria. „Omul i-a cazatîntr-un apartament din incin-ta unui hotel dar, a doua zi,[oferul cu Audi, a cerut s` fiemutat \ntr-un loc mai ieftin,ceea ce s-a [i \ntâmplat, fiindinstalat la un apartament debloc.

În seara de 24 decembrie,b`rbatul l-a sunat [i i-a zis c`nu îi mai porne[te ma[ina,rugând-ul s` \l ajute. I-aar`tat autoturismul Audi A6,culoare gri, cu num`r de

Bulgaria, parcat pe spa]iulverde lâng` un bloc (cel alvictimei), pe care b`rbatul aîncercat s`-l porneasc` cucheia. |ns`, dup` ce pornea,motorul se oprea imediat.Deoarece nu a reu[it, a fostchemat` o persoan` cu untester auto, care, dup` ce averificat ma[ina, a spus c`are defect la cheie.

Aspectele descrise maisus, petrecute în weekend-ul

dinaintea comiterii atacului ar-mat (24-25 noiembrie 2012),sunt confirmate de declara]iaunui martor care a precizatc`, în dup`-amiaza zilei de24 noiembrie 2012, a obser-vat, pe spa]iul verde de lâng`imobilul unde se afla locuin-]a victimei, un autoturismAudi defect, [oferul acestuiachinuindu-se s` îl porneasc`.Martorul a men]ionat c` laun moment dat a v`zut pealtcineva pe locul [oferului,cu un laptop deschis (tes-terul), îns` acesta nu a reu[itnici el s` porneasc` ma[ina.

Pentru c` r`m`sese \nurm` cu chiria, b`rbatul l-arugat pe cel care \i \nchiriaseapartamentul s` \i g`seasc`

un cump`r`tor pentru auto-turism. Pe 27 noiembrie 2012,asasinul a decis s` plece dinBucure[ti, motivând c` trebu-ie s` mearg` la Ia[i de undeeste posibil s` ajung` în Mol-dova sau Ucraina, urmând s`se întoarc` în Bucure[ti dup`câteva zile. A fost dus, pe 28noiembrie, la autogara Basa-rab, de unde urma s` ia unautocar spre Ia[i. |nainte s`fie dus la autogar`, b`rbatuli-a dat singura cheie a ma[i-nii celui care \nchiriaz` apar-tamente, pentru o eventual`vânzare.

Oamenii legii au mers lalocul unde fusese parcatautoturismul [i au dispusimediat expertizarea crimi-nalistic` a acestuia. |n ma-[in`, a fost descoperit un tubde cartu[, calibrul 5,45.

Coroborând datele ob]inu-te cu eviden]ele cet`]enilorstr`ini care au tranzitat terito-riul României în momentelecritice, a fost identificat cet`-]eanul moldovean Vitalie Pro-ca, care a intrat în Româniape 14 noiembrie, prin punc-tul de frontier` Sculeni, [i ap`r`sit ]ara prin acela[i punct,pe 2 decembrie 2012.

|n momentul \n care li s-aar`tat fotografia suspectului,martorii au declarat c` acestaeste cel care \nchiriase apar-tamentul „mai ieftin“ [i carede]inea autoturismul AudiA6.

De remarcat este [i faptulc` inculpatul a ]inut leg`turaîn permanen]`, pe timpul[ederii sale în România, cudiverse contacte din Republi-ca Moldova. Aceste aspecteconfirm` faptul c` inculpatula fugit, în scopul de a se sus-trage de la urm`rirea penal`,

Prin rezolu]iaParchetului de pe lâng`

Tribunalul Bucure[ti, s-a dispus începerea

urm`ririi penale, sub aspectul s`vâr[irii

infrac]iunilor de tentativ` de omor

calificat [i nerespectarearegimului armelor

[i muni]iilor.

””

5POLI}IA CAPITALEI - Mai

ACTUALITATE

]inând seama [i de faptul c`plecarea lui din ]ar` a avutloc la scurt timp dup` comi-terea faptelor.

Totodat`, din datele pusela dispozi]ie de autorit`]iledin Republica Moldova, arezultat c`, pe 22 decembrie2012, Vitalie Proca a p`r`sitteritoriul Republicii Moldova,cu destina]ia Verona, Italia.

|n referatul cu propunerede luare a m`surii arest`riipreventive [i de emitere aunui mandat european dearestare, \ntocmit pe 18 ia-nuarie, procurorul spune:„Gradul de pericol concretpentru ordinea public` rezul-t` din natura [i modalitateaconcret` de comitere a fap-tei, împrejur`rile personale [ireale în care Vitalie Proca aac]ionat. Astfel, el a folosit lacomiterea atacului armatdou` arme de foc militare, în

plin` strad`, într-o zon` in-tens populat` [i a tras asupravictimei peste 25 de gloan]e,folosind toat` muni]ia pecare o avea în înc`rc`toare“.

Gravitatea extrem` estereliefat` [i de faptul c`, dup`ce a tras asupra victimei o ra-fal` cu un pistol mitralier`automat (golind înc`rc`to-rul), Proca a observat c` victi-ma a supravie]uit, a coborâtdin autoturism [i, folosindpistolul semiautomat Maka-rov, a tras alte opt focuri.

Premeditarea rezult` dinpreg`tirea cu aten]ie a atacu-lui armat: [i-a procurat o car-tel` SIM prepaid pentru acomunica, s-a cazat în Bucu-re[ti la apartamente în regimhotelier [i nu la hoteluri pen-tru a fi mai greu de identifi-cat, a folosit un autoturismînmatriculat în Bulgaria (maigreu de verificat cu operativi-

tate în eviden]e de c`tre au-torit`]i), [i-a procurat dou`arme de foc pentru a le folosila comiterea faptei.

Dup` ce a dispus de aces-te mijloace, a trecut la urm`-rirea atent` a victimei, pecare a supravegheat-o timpde 10 zile, pân` a s`vâr[itasasinatul.

Prin rezolu]ia Parchetuluide pe lâng` Tribunalul Bucu-re[ti, s-a dispus începereaurm`ririi penale, sub aspec-tul s`vâr[irii infrac]iunilor detentativ` de omor calificat [inerespectarea regimului ar-melor [i muni]iilor.

La \nceputul lunii februa-rie, Vitalie Proca a fost re]inutla Moscova, iar autorit`]ileromâne au cerut extr`dareaacestuia \n România, fiindtrimise, \n acest sens, toatedocumentele necesare.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

AAuuttoottuurriissmmuull ffoolloossiitt ddee PPrrooccaa \\nn aatteennttaatt

Credit foto: R`zvan Petrescu

6 Mai - POLI}IA CAPITALEI

LA ZI

La \nceputul acestui an, la nivelul Poli]ieiCapitalei s-a \nfiin]at o nou` structur` decombatere a infrac]iunilor comise \n transpor-tul public din Capital`. Din analiza statistic` asitua]iei operative a reie[it c` \n anul 2012s-a \nregistrat o cre[tere alarmant` a furturilordin buzunare, 1166 de furturi \n anul 2012,fa]` de 683 \n 2011.

|n acest context, la nivelul conducerii Po-li]iei Capitalei, s-a dispus reorganizarea struc-turilor care au atribu]ii \n combaterea infrac-]ionalit`]ii \n transportul public, fiind \nfiin]at`Brigada de Poli]ie pentru Transportul Public.|n fruntea acesteia a fost numit domnulcomisar [ef Constantin Croitoru, un managercu experien]` [i rezultate foarte bune la Ser-viciul de Poli]ie Metrou, pe care l-a condustimp de [ase ani.

Domnul Croitoru a avut amabilitatea de ane oferi mai multe informa]ii pentru cititoriino[tri, despre importan]a noii structuri [i re-zultatele pozitive pe care le-a \nregistrat \nc`de la startul activit`]ii.

„Brigada a \nceput s` func]ioneze pe 1aprilie, dup` ce au fost selecta]i poli]i[tii care

formeaz` Serviciul Public pentru Transportulde Suprafa]` [i care, \mpreun` cu ServiciulPoli]ie Metrou, definesc Brigada de Poli]iepentru Transportul Public. Trebuie s` spunemc` ini]iativa \nfiin]`rii acestei structuri a venitdin partea fostului director al Poli]iei Capi-talei, chestorul Vasile Viorel, care \n anul2011 a cerut o analiz` a infrac]ionalit`]ii \ntransporturile publice, fiind demara]i primiipa[i de \nfiin]are a Brig`zii, având la baz` [iexperien]a acumulat` din anul 2000, când lanivelul Capitalei s-a \nfiin]at [i a func]ionatpân` \n 2006 Sec]ia 25 pentru TransportulUrban.

Constituirea Brig`zii a pornit de la necesi-tatea de a asigura, la nivel european, sigu-ran]a persoanelor [i pe mijloacele de trans-port \n comun de suprafa]`, de o structur`profesionalizat`, având la baz` modelulcolegilor no[tri din Paris.

De asemenea, \n 2011, \n subordinea Mi-nisterului Transporturilor a fost creat` Auto-ritatea Metropolitan` de Transport Bucure[ti,care asigur` politica privind planificarea stra-tegic`, monitorizarea [i avizarea activit`]ilor

Brigada de Poli]ie pentruTransportul Public, \nceput bun -

a[tept`ri pe m`sur`

SSeeddiiuull BBrriigg`̀zziiii ddee PPoollii]]iiee ppeennttrruu TTrraannssppoorrttuull PPuubblliicc,, aaffllaatt ppee ssttrraaddaa {{eerrbbaann VVoodd`̀nnrr.. 116644,, sseeccttoorr 44

7POLI}IA CAPITALEI - Mai

LA ZI

privind autorizarea, organizarea [i controlulfunc]ion`rii serviciilor de transport public dec`l`tori \n zona metropolitan` Bucure[ti, pen-tru transportul cu metroul, autobuze, micro-buze, tramvaie, troleibuze, trenuri regionale [itransport naval.

Potrivit actului normativ, zona metropoli-tan` Bucure[ti reprezint` denumirea generic`a ariei geografice ce cuprinde municipiulBucure[ti [i jude]ul Ilfov.

În plus, Autoritatea monitorizeaz` modulde informare a c`l`torilor, imaginea [i mar-ketingul transportului public de c`l`tori, pre-cum [i calitatea serviciilor de transport [i ini-]iaz` m`suri de îmbun`t`]ire a acestora“.

|n context european, s-a folosit [i expe-rien]a acumulat` de participarea Poli]iei Ro-mâne \n cadrul proiectului Uniunii Europene„Secur-ED 2011-2014“ [i care se refer` la\mbun`t`]irea securit`]ii transporturilor pu-blice [i a siguran]ei c`l`torilor \n UE.

|n numai dou` luni de când func]ioneaz`\n noua formul`, poli]i[tii Brig`zii au adus \nspatele gratiilor [ase autori de tâlh`rii, iar nu-

m`rul infrac]iunilor comise a sc`zut conside-rabil (doar 67 furturi din buzunare/gen]i \nprimele cinci luni ale acestui an, fa]` de apro-ximativ 500 pentru aceea[i perioad` a anului2012).

Domnul Constantin Croitoru a enumeratcâteva obiective propuse pentru perioada ur-m`toare:

diminuarea infrac]ionalit`]ii sesizate pemijloacele de transport \n comun de supra-fa]` [i a celor comise cu violen]` (tâlh`riile);

\nt`rirea colabor`rii cu Sec]iile de Poli]ie[i Direc]ia General` de Jandarmi a Municipiu-lui Bucure[ti, care asigur` suportul de patru-lare;

\nfiin]area zonei administrative Bucu-re[ti-Ilfov, preluarea traseelor RATB care con-verg c`tre Ilfov;

crearea unui management integrattransport subteran [i suprateran, pentru asi-gurarea securit`]ii [i siguran]ei cet`]enilor carefolosesc mijloacele de transport \n comun.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀ oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull www.politiacapitalei.ro.

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill llaarevistapolitiei@gmail.com

[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

8 Mai - POLI}IA CAPITALEI

COOPERARE

Adoptarea deciziilor comune

|n cazul în care o situa]ie interna]ional` im-pune o ac]iune cu caracter operativ din parteaUniunii, Consiliul adopt` deciziile necesare.Acestea stabilesc obiectivele, importan]a, mij-loacele care trebuie puse la dispozi]ia Uniunii,condi]iile privind punerea lor în aplicare [i, dac`este cazul, durata lor.

|n cazul în care este imperios necesar, în ra-port cu evolu]ia situa]iei [i în absen]a uneirevizuiri a deciziei Consiliului, statele membrepot lua în regim de urgen]` m`surile care seimpun, ]inând seama de obiectivele generaleale deciziei respective. Statul membru care iaasemenea m`suri informeaz` de îndat` Con-siliul în leg`tur` cu aceasta.

|n cazul unor dificult`]i majore privind pu-nerea în aplicare a unei decizii, orice stat mem-bru sesizeaz` Consiliul, care delibereaz` [icaut` solu]iile adecvate. Acestea nu pot s` con-travin` obiectivelor deciziei men]ionate [i nupot d`una eficien]ei acesteia.

Consiliul adopt` decizii care definesc pozi]iaUniunii într-o anumit` chestiune de natur` geo-grafic` sau tematic`. Statele membre asigur`conformitatea politicilor lor na]ionale cu pozi-]iile Uniunii.

Deciziile se adopt` de c`tre Consiliul Euro-pean [i de c`tre Consiliu hot`rând în unanimi-

tate, cu excep]ia cazului în care prezentul capi-tol dispune altfel. Adoptarea de acte legislativeeste exclus`.

|nt`rirea cooper`rii sistematicedintre statele membre

Statele membre se pun de acord în cadrulConsiliului European [i Consiliului în oricechestiune de interes general în domeniul depolitic` extern` [i de securitate, în vedereadefinirii unei abord`ri comune. |nainte de aîntreprinde orice ac]iune pe scena interna]io-nal` sau de a-[i asuma orice angajament carear putea leza interesele Uniunii, fiecare statmembru consult` celelalte state în cadrul Con-siliului European sau al Consiliului. Statelemembre asigur`, prin convergen]a ac]iunilor, c`Uniunea î[i poate promova interesele [i valorilepe scena interna]ional`. Statele membre suntsolidare între ele.

Statele membre î[i coordoneaz` ac]iunea încadrul organiza]iilor interna]ionale [i cu ocaziaconferin]elor interna]ionale. |n cadrul acestorinstitu]ii, statele membre ap`r` pozi]iile Uniunii,|naltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceriexterne [i politica de securitate asigur` organi-zarea acestei coordon`ri.

|n cadrul organiza]iilor interna]ionale [i cu o-cazia conferin]elor interna]ionale la care nu par-ticip` toate statele membre, statele participanteap`r` pozi]iile Uniunii.

Statele membre reprezentate în cadrul orga-niza]iilor interna]ionale sau al conferin]elorinterna]ionale la care nu particip` toate statelemembre informeaz` pe cele care nu particip`,precum [i pe |naltul Reprezentant, în leg`tur`cu orice problem` de interes comun.

|n cazul în care Uniunea a definit o pozi]ieprivind o tem` aflat` pe ordinea de zi a Con-siliului de Securitate al Organiza]iei Na]iunilorUnite, statele membre care fac parte din acestasolicit` ca |naltul Reprezentant s` fie invitatpentru a prezenta pozi]ia Uniunii.

Misiunile diplomatice [i consulare ale sta-telor membre [i delega]iile Uniunii în ]`rile ter]e[i la conferin]ele interna]ionale, precum [i re-

Informa]ia, Diploma]ia [i Ap`rarea Comun` - factori esen]iali \n strategia de securitate

Credit foto: Corbis.com

9POLI}IA CAPITALEI - Mai

COOPERARE

prezentan]ii acestora pe lâng` organiza]iile in-terna]ionale, coopereaz` pentru a asigura res-pectarea [i punerea în aplicare a deciziilor caredefinesc pozi]iile [i ac]iunile Uniunii. Acesteacontribuie la punerea în aplicare a dreptului laprotec]ie al cet`]enilor Uniunii pe teritoriul ]`-rilor ter]e.

Obiectivele politicii de securitate [iap`rare comun`

Politica de securitate [i ap`rare comun` faceparte integrant` din politica extern` [i de secu-ritate comun`. Aceasta asigur` Uniunii o capaci-tate opera]ional` bazat` pe mijloace civile [imilitare. Uniunea poate recurge la acestea încadrul misiunilor în afara Uniunii pentru a asi-gura men]inerea p`cii, prevenirea conflictelor [iînt`rirea securit`]ii interna]ionale, în conformi-tate cu principiile Cartei Organiza]iei Na]iunilorUnite, îndeplinirea acestor sarcini sprijinindu-sepe capacit`]ile furnizate de statele membre.

Politica European` de Securitate [i Ap`rareeste în c`utarea unei legisla]ii democraticedeoarece în practic` PESA se refer` la „coman-d`, ascultare [i secret, în condi]iile în care logi-ca militar` este foarte diferit` de luarea decizieiîn mod public [i deliberativ, caracteristic demo-cra]iilor“.

Politica de securitate [i ap`rare comun` in-clude definirea treptat` a unei politici de ap`-rare comune a Uniunii. Aceasta va conduce la oap`rare comun` dup` ce Consiliul Europeanhot`r`[te aceasta în unanimitate. |n acest caz,Consiliul recomand` statelor membre s` adop-te o decizie în conformitate cu normele lor con-stitu]ionale.

Pentru punerea în aplicare a politicii de secu-ritate [i ap`rare comune, statele membre pun

la dispozi]ia Uniunii capacit`]i civile [i militarepentru a contribui la obiectivele definite deConsiliu. Statele membre care constituie în co-mun for]e multina]ionale pot, de asemenea, s`le pun` la dispozi]ia politicii de securitate [i a-p`rare comune.

Statele membre se angajeaz` s` î[i îmbu-n`t`]easc` treptat capacit`]ile militare.

Deciziile referitoare la politica de securitate [iap`rare comun`, inclusiv cele cu privire la lan-sarea unei misiuni, se adopt` de Consiliu, carehot`r`[te în unanimitate, la propunerea |naltu-lui Reprezentant al Uniunii pentru afaceriexterne [i politica de securitate sau la ini]iativaunui stat membru. |naltul Reprezentant poatepropune recurgerea la mijloace na]ionale, pre-cum [i la instrumente ale Uniunii, dup` caz,împreun` cu Comisia.

|n cadrul Uniunii, Consiliul poate încredin]arealizarea unei misiuni unui grup de state mem-bre, în scopul ap`r`rii valorilor Uniunii [i alservirii intereselor acesteia.

Statele membre care întrunesc cele mai înal-te capacit`]i militare [i care au subscris unorangajamente mai stricte în materie, în vederearealiz`rii celor mai solicitante misiuni, stabilesco cooperare structurat`, permanent` în cadrulUniunii.

|n cazul în care un stat membru ar faceobiectul unei agresiuni armate pe teritoriul s`u,celelalte state membre sunt obligate s` îi acor-de ajutor [i asisten]` prin toate mijloacele decare dispun, în conformitate cu articolul 51 dinCarta Organiza]iei Na]iunilor Unite. Aceasta nuaduce atingere caracterului specific al politicii desecuritate [i ap`rare a anumitor state membre.

Angajamentele [i cooperarea în acestdomeniu sunt conforme cu angajamenteleasumate în cadrul Organiza]iei Tratatului

Credit foto: Corbis.com

10 Mai - POLI}IA CAPITALEI

COOPERARE

Atlanticului de Nord, care r`mâne pentrustatele membre ale acestei organiza]ii funda-mentul ap`r`rii lor colective [i cadrul de pu-nere în aplicare a acesteia.

Misiunile în cadrul c`rora Uniunea poaterecurge la mijloace civile [i militare, includ ac]i-unile comune în materie de dezarmare, misiu-nile umanitare [i de evacuare, misiunile de con-siliere [i de asisten]` în probleme militare, misi-unile de prevenire a conflictelor [i de men]inerea p`cii, misiunile for]elor de lupt` pentru ges-tionarea crizelor, inclusiv misiunile de restabilirea p`cii [i opera]iile de stabilizare dup` încetareaconflictelor. Toate aceste misiuni pot contribuila combaterea terorismului, inclusiv prin spriji-nul acordat ]`rilor ter]e în combaterea teroris-mului pe teritoriul acestora.

Rolul Agen]iei Europene de Ap`rare încadrul strategiei europene de ap`rare

Uniunea European` a creat [i cadrul insti-tu]ional destinat implement`rii Politicii Euro-pene de Securitate [i Ap`rare. Astfel, au fostînfiin]ate Comitetul Politic [i de Securitate(compus din reprezentan]i na]ionali), ComitetulMilitar (compus din [efii ap`r`rii din statelemembre sau reprezentan]ii acestora) [i StatulMajor Militar (compus din aproximativ 130 deexper]i militari).

Agen]ia din domeniul dezvolt`rii capacit`-]ilor de ap`rare, cercetare, achizi]ii [i armament(denumit` „Agen]ia European` de Ap`rare“)identific` necesit`]ile opera]ionale, promoveaz`m`surile necesare satisfacerii acestora, con-tribuie la identificarea [i, dup` caz, la punereaîn aplicare a oric`rei m`suri utile pentruînt`rirea bazei industriale [i tehnologice în sec-torul de ap`rare, particip` la definirea uneipolitici europene în materie de capacit`]i [i dearmament [i sprijin` Consiliul în evaluareaîmbun`t`]irii capacit`]ilor militare.

Agen]ia European` de Ap`rare, aflat` subautoritatea Consiliului, are ca misiune:

s` contribuie la identificarea obiectivelorprivind capacit`]ile militare ale statelormembre [i s` evalueze respectarea anga-jamentelor privind capacit`]ile asumatede statele membre;s` promoveze armonizarea necesit`]iloropera]ionale [i adoptarea de metode deachizi]ie performante [i compatibile;

s` propun` proiecte multilaterale în ve-derea îndeplinirii obiectivelor în materiede capacit`]i militare [i s` asigure coordo-narea programelor derulate de statelemembre [i administrarea programelor decooperare specific`;s` sus]in` cercetarea în materie de teh-nologie a ap`r`rii, s` coordoneze [i s`planifice activit`]ile de cercetare comune[i studierea solu]iilor tehnice care r`s-pund necesit`]ilor opera]ionale viitoare;s` contribuie la identificarea, dup` caz, lapunerea în aplicare a oric`rei m`suri utilepentru înt`rirea bazei industriale [i tehno-logice a sectorului de ap`rare [i laîmbun`t`]irea eficien]ei cheltuielilor mi-litare.

Agen]ia European` de Ap`rare este deschis`tuturor statelor membre care doresc s` par-ticipe.

Consiliul, hot`rând cu majoritate calificat`,adopt` o decizie care define[te statutul, sediul[i regulamentul de func]ionare ale Agen]iei.Aceast` decizie ]ine seama de gradul de partici-pare efectiv` la activit`]ile Agen]iei. |n cadrulAgen]iei se constituie grupuri specifice carereunesc statele membre ce deruleaz` proiectecomune. Agen]ia î[i îndepline[te misiunile încolaborare cu Comisia, dac` este necesar.

Baza politicii externe [i de securitate a UE(PESC) r`mâne în continuare diploma]ia spri-jinit`, dac` este necesar, de m`suri comerciale,de asisten]`, securitate [i ap`rare. Toate acesteasunt menite s` contribuie la solu]ionarea con-flictelor [i la instaurarea unui climat de în]e-legere la nivel international.

RRoommiicc`̀--AAddrriiaann VVLLAADDCCaammeelliiaa OOPPRREESSCCUU

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: Corbis.com

11POLI}IA CAPITALEI - Mai

PREVENIRE

„Stop violen]elor \n trafic“În fiecare diminea]` ne

gr`bim s` ajungem la servi-ciu, s` ducem copiii la gr`-dini]` sau la [coal`. Dar,„graba stric` treaba“, pentruc` devenim nervo[i la volan,ne agit`m, ba chiar înjur`m [is`rim la b`taie [i astfel, în locs` ajungem unde ne-am pro-pus, ajungem la poli]ie saumai grav, la spital. Oare ceeste mai important s` fii, un„fraier calm“ sau un „[mechercu zeghe“?

În anul 2012, în Bucure[ti,au fost sesizate 61 de inci-dente cu violen]`, produse întrafic, din care 59% au fostloviri sau alte violen]e, iar37,7% amenin]`ri. În majori-tatea cazurilor, persoaneleimplicate au avut calitatea deconduc`tori ai autovehicu-lelor.

De asemenea, în cazul a

98% din incidente au partici-pat b`rba]i, iar în 21% dinsitua]ii au fost implicate maimulte persoane, în calitate deautori.

Num`rul amenin]`rilor întrafic s-a triplat în anul 2012,fa]` de anul 2011. Majorita-tea celor implica]i în agresiu-nile din trafic au vârsta cu-prins` între 20 [i 29 de ani,fiind mai predispu[i la înc`l-carea regulilor de circula]iedatorit` lipsei de experien]`în conducere sau teribilismu-lui.

Fenomenul se accentueaz`spre sfâr[itul s`pt`mânii,dup`-amiaza, când cet`]eniidevin mai gr`bi]i pentu apleca din Bucure[ti.

Jum`tate dintre incidenteleîn trafic au fost comise înintersec]ii, rezultând faptul c`mul]i din participan]ii la trafic

nu respect` întocmai regulilede circula]ie, dar [i normelebunei convie]uiri.

Pentru a nu deveni victim`a violen]ei în trafic, v` reco-mand`m urm`toarele:

- p`stra]i-v` calmul în tra-fic;

- nu jigni]i al]i [oferi [i nu-i[icana]i;

- nu r`spunde]i la provo-c`ri;

- în caz c` un alt [ofer seapropie de dumneavoastr`,r`mâne]i în ma[in` [i bloca]iu[ile;

- respecta]i regulile de cir-cula]ie.

ÎN CAZ DE URGEN}~SUNA}I LA 112

SSeerrvviicciiuull ddee AAnnaalliizz`̀ [[iiPPrreevveenniirree aa CCrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii

14 Mai - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

O noapte în preajmacriminalilor

Felix d'Ayala, în vârst` dezece ani, elev la o [coal` dinlocalitatea Seo de Urgel, înnordul Spaniei, se hot`râses` nu se mai întoarc` acas`.Notele proaste cu care urmas` termine anul 1996, reac-]iile violente ale tat`lui l-auf`cut s` ia drumul potecilormuntoase din împrejurimiunde, în dese rânduri, îl în-so]ise pe p`rintele s`u la par-tide de vân`toare.

R`t`cind plin de am`r`ciu-ne, Felix se treze[te la reali-tate abia când înserarea îlprinde în p`dure, completdezorientat. |[i d` seama cegre[eal` a f`cut, dar era preatârziu, trebuia s` înnoptezeca o s`lb`ticiune. La un mo-ment dat, z`re[te o dâr` defum [i simte miros de carnefript`. Se apropie cu pruden-]`. Aude voci. Realizeaz` c`doi b`rba]i împ`rt`[eau ace-ea[i soart` ca [i el, dar ezit`s` se duc` la ascunzi[ul lor,de[i e lihnit de foame. Dindialogurile celor doi în]elegec` erau ni[te fugari urm`ri]ide poli]ie [i r`mâne la dis-tan]`. St` la pând`, dar în celedin urm`, ostenit, adoarme...

Trezit de r`coarea zorilor,Felix constat` c` cei doi dis-

p`ruser`. Acum vrea maimult decât oricând s` ajung`acas`, s` spun` ce-a aflat. Dinp`cate, se descurc` destul degreu [i abia spre amiaz`reu[e[te s` ias` din p`dure.Cu ajutorul unei ma[ini deocazie, se întoarce acas`.Julio, tat`l s`u, alerteaz` ime-diat poli]ia, aflând cu acestprilej c` sunt c`uta]i doi eva-

da]i din penitenciarul Silva-nio. De[i ace[tia trecuser`fraudulos în Fran]a, traver-sând Pirineii, în dou` s`pt`-mâni au fost prin[i. Pista ofe-rit` de relatarea lui Felix fu-sese de mare folos. B`iatul adevenit un mic erou local, elînnoptase în preajma a doicriminali periculo[i, fapt multmai palpitant decât orele dematematic`.

O feti]` care a asistat f`r` voia ei la o crim`,

a ajutat poli]ia s` prind` criminalul

O feti]` de 12 ani din P`-târlagele (Buz`u), care a asis-

tat la o crim`, l-a identificatpe criminal. Feti]a se îndrep-ta spre cas`, de-a lungul c`iiferate, [i a v`zut cum Ciprian{. (20 de ani) l-a atacat [iomorât în b`taie pe StelianS. (56 de ani). Ea a mers,apoi, cu p`rin]ii la locul undea avut loc b`taia, dar nu aumai g`sit pe nimeni.

A doua zi diminea]a, o fe-meie din sat a descoperit ca-davrul la câ]iva metri de loculunde fusese atacat. Tat`l feti-]ei a povestit poli]i[tilor ceeace v`zuse aceasta. Poli]i[tiil-au re]inut pe Ciprian {., iarParchetul l-a arestat. Procu-rorul criminalist a declarat c`„inculpatul a profitat de sta-rea de be]ie a victimei, alovit-o cu pumnii [i picioa-rele, iar în timp ce victima erac`zut`, i-a luat din buzunarsuma de 450.000 lei“. Înurma autopsiei s-a constatatc` decesul s-a produs dincauza unor grave leziuni [irupturi de organe interne.

Odiosul criminal a fost are-stat [i condamnat la 25 anide închisoare.

O feti]` înfrânge mafia!

Alice Mandeza locuie[te înMonza, un or`[el din Italia.Tat`l lui Alice era vizat de ma-fia local`, datorit` luptei îm-potriva trafican]ilor de dro-guri ce-[i desf`ceau marfa înîmprejurimile [colilor dinora[. El a primit mai multeamenin]`ri, dar nu le-a luatîn serios. Aceast` atitudineavea s`-i fie fatal`. Mafio]iilocali au studiat cu mareaten]ie programul de via]` alfamiliei Mandeza.

Cum s` ne ferimde infractori?

-- uurrmmaarreeddiinn

nnuumm`̀rruullttrreeccuutt --

Adus` ca martor` la tribunal, Alice,

acum în vârst` de 4 ani,a declarat judec`torului

cu mult` siguran]`:„Domnul care este

a[ezat acolo este celcare l-a înjunghiat pe

t`ticul meu“.

” ”

15POLI}IA CAPITALEI - Mai

PREVENIRE

Într-o diminea]` de aprilie,în 1992, în timp ce doamnaMandeza era plecat` la cum-p`r`turi, în cas` au r`massinguri Alice [i tat`l ei. Deacest moment au profitat ur-m`ritorii [i, în timp ce uniisupravegheau zona, unuldintre ei a p`truns în cas`, l-asurprins pe domnul Mandeza[i l-a înjunghiat sub ochii în-grozi]i ai feti]ei sale, ce aveape atunci doi ani [i jum`tate.Tat`l a murit îmbr`]i[ându-[ifeti]a.

Cercet`rile poli]iei au r`-mas f`r` rezultate. Ca pestetot în Italia, legea t`cerii esterespectat` de comunitate. Sep`rea c` asasinii vor r`mânenepedepsi]i: asta pân` cândunul dintre comisari, impre-sionat de inteligen]a [i pre-cocitatea lui Alice, a începuts` discute cu ea despre cri-m`. Feti]a a povestit toat`tragedia foarte realist, spu-nând tot timpul c` [tie cumarat` criminalul. Ea l-a recu-noscut u[or între fotografiileunor mafio]i cu cazier. Pe

baza acestei unice m`rturii, afost arestat Filippo Ficarra,care mai era suspectat [i dealte crime. Adus` ca martor`la tribunal, Alice, acum în vâr-st` de 4 ani, a declarat jude-c`torului cu mult` siguran]`:

„Domnul care este a[ezatacolo este cel care l-a înjun-ghiat pe t`ticul meu“. Acu-zatul a fost condamnat la 28de ani închisoare, în ciudaprotestelor avoca]ilor ap`r`riicare pretind c` martora nuare vârsta potrivit` pentru a filuat` în serios.

Un copil de 5 anidescoper`

ascunz`toarea ho]ilor

În diminea]a zilei de 21august 1994, lucr`torii unuipost de poli]ie, din jude]ulHunedoara, au fost sesiza]ic`, peste noapte, fusesespart bufetul „La doi coco[i“,furându-se b`uturi alcoolice,alimente [i dulciuri în valoa-re de peste un milion de lei.

Procedându-se la cerceta-

rea locului faptei, poli]i[tii auconstatat c` ho]ii cuno[teaubine topografia locului, p`-trunzând în bufet prin aco-peri[. Pentru a c`ra bunurilefurate într-o cantitate atât demare, ei avuseser` nevoie deun mijloc de transport.

Când poli]i[tii î[i axauinvestiga]iile pe identificareamijlocului de transport [i, im-plicit, a sp`rg`torilor, la pos-tul de poli]ie s-a prezentat uncopil, în vârst` de cinci ani,cu buzunarele doldora dedulciuri. Auzise [i el, de lacopiii mai mari, de spargereabufetului [i venise s` spun`c` descoperise ascunz`toa-rea ho]ilor. În acea diminea-]`, ducându-se pe malul râu-lui Mure[ pentru a t`ia r`chi-t` din care împletea co[u-le]e, a dat peste „comoar`“într-un tufi[. La început s-agândit s-o p`streze pentru el,dar auzind ce se întâmplasel-a cuprins frica [i s-a prezen-tat la „nenea poli]istul“ pen-tru a nu fi acuzat c` el furaseciocolata.

Condu[i de b`iat în loculrespectiv, poli]i[tii au desco-perit în tufi[ majoritateabunurilor furate din bufet.Era clar c` ho]ii le ascunse-ser` acolo pentru c` nu avu-seser` un mijloc de trans-port, urmând s` revin` pestenoapte s` le ia. Au instalat unpost de pând` [i sp`rg`toriiau fost prin[i în momentul încare veniser` s`-[i ridiceprada. Ace[tia erau foartecunoscu]i ca infractori.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Credit foto: Corbis.com

16 Mai - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

O alt` men]iune documen-tar` a existen]ei unei regle-ment`ri a circula]iei pe uli]eleBucure[tilor o avem din vre-mea domniei lui Ioan Caragea(1812-1818), când porunce[-te marelui sp`tar: „Cinstite [icredincios boierule al Domnieimele, dumneata vel sp`tar,fiindc` acum uli]ele din maha-lalele ce cad \mprejurul Podu-lui Mogo[oaiei sunt drese, po-runcim domniei tale ca s` i sedea stra[nic` porunc` c`pita-nului str`jii din Capul PoduluiMogo[oaiei, ca de acum \na-inte pân` la viitoarea toamn`,când \ncep ploile [i noroaiele,s` nu mai lase a intra pe podcare cu lemne, cherestea, fâ-nuri, bu]i [i orice alte poveri; cis` le abat` a intra pe uli]eleacelor mahalale [i osebit deaceasta s` publicarise[ti c`treto]i locuitorii pr`v`lia[i [i cei-lal]i ce au case pe lâng` liniaPodului Mogo[oaiei, ca ni-meni de acum \nainte s` nu\ndr`zneasc` a mai arunca pepod l`turi ori gunoaie; iar pol-covnicul de poduri s` aib`\ngrijire când va vedea pecineva[i urmând \mpotriv`, s`vie s`-l arate la Sp`t`rie“.

Un alt pitac este cel dat deAlexandru Moruzi, deopotriv`c`tre vel aga [i vel sp`tar. Con-statând „\nmul]irea butcelor [ia caretelor, care alearg` [i um-bl` f`r` socoteal`“, ajungân-du-se astfel ca „nu numai po-durile se stric` [i se sfarm`mai \nainte de vremea lor, carese fac cu atâta osteneal` [igrea cheltuial`, dar [i primej-die, \n adev`r, se poate \ntâm-pla de a se sf`râma [i a se

scatefisi oameni [i muieri ladrum; care aceast` netrebniciea vizitiilor nefiind suferit`“,domnitorul le cere s` dea un„nizam“ (ordonan]`) c`tre to]ivizitii, pentru a le aduce la cu-no[tin]` porunca, cei g`si]i \nneregul` urmând a fi b`tu]istra[nic sau chiar trimi[i la ocn`.

Alexandru Moruzi porunce[-te lui aga Alecu Caragea ca, larândul s`u s` dea nizam (unfel de ordonan]` prefectorial`din trecut ori de dispozi]ie adirectorului general de acum),„ca to]i vizitii de ob[te s` [tie,c` de acum \nainte, cel ce\mpotriv` se va purta [i cât depu]in` bântuire [i cuiva-[i seva \ntâmpla, negre[it acel vizi-tiu, dup` ce se va bate stra[-nic, se va trimite la ocn`.“

Cu privire la organizare, \n1861 la Prefectura Capitalei iafiin]` „Serviciul Fiacrelor“, dup`denumirea francez` (fiacre -

birj`, tr`sur` de pia]`), cu \n-s`rcinarea de a \ndruma circu-la]ia \n Capital` [i supravegheabirjele, cale[tile, cupeurile,[aretele, bra[ovencele, c`ru-]ele de povar` [.a. Era compusdin cinci comisari, fiecare fiindajutat de câte doi epista]i(agen]i). Acest serviciu cap`t`mai târziu denumirea de„Biuroul de birji [i servitori“,condus de un comisar (primea450 lei lunar), având \n subor-dine patru revizori [i 8-10agen]i. „Preumbl`rile“ la [oseacresc [i cu ele accidentele. |nsarcina acestui birou, din anul1901 a intrat [i \nscrierea [icontrolul automobilelor.

Una din zonele \n care sta-]ionau cele mai multe birje eraPia]a Teatrului Mare, adic`unde este acum hotelul „No-votel“ (Calea Victoriei cu str.Ion Câmpineanu). „|n cea de-adoua pia]`, a Teatrului Na]io-nal, frontul birjarilor muscaliprimea \n fiecare zi defilareabucure[tenilor plimb`re]i caref`ceau zilnic promenad` \ntreCap[a [i Palat. Aceast` a douapia]` mai avea caracteristic [ifaptul c` atunci când \ntruni-rile publice erau mai \nfierbân-tate [i c`utau s` mearg` s`manifesteze la Palat, erauoprite acolo de cordoanele dejandarmi [i de poli]i[ti, cu carecet`]enii obi[nuiau s` se\nfrunte, provocând \nghesu-ieli, scandaluri [i uneori \n-c`ier`ri cu urm`ri sângeroase“,scrie George Costescu.

|n anul 1867 avem [i un„Regulament de circula]ie“,care va fi men]inut \n vigoarepân` dup` primul r`zboi mon-dial, iar \n 1871 se \nfiin]eaz`„Societatea Român` de Tram-vaiuri“, tramvaiele fiind trasede cai, pentru ca \n 1894 se d`\n folosin]` prima linie elec-tric` pentru tramvaie, pe tra-seul Cotroceni-Obor.

FILE DIN TRECUTULFILE DIN TRECUTULPOLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

3

Florin {INCA

|n anul 1867 avem [i un „Regulament

de circula]ie“, care va fimen]inut \n vigoare pân`

dup` primul r`zboi mondial, iar \n 1871 se\nfiin]eaz` „Societatea

Român` de Tramvaiuri“,tramvaiele fiind trase

de cai, pentru ca \n 1894se d` \n folosin]` prima

linie electric` pentrutramvaie, pe traseul

Cotroceni-Obor.

””

17POLI}IA CAPITALEI - Mai

ISTORIA LA ROTATIV~

-- vvaa uurrmmaa --

Pe str`zile [i uli]ele bucure[-tene, circulau \n 1872, un nu-m`r de 250 c`ru]e sau birje,folosite pentru plimbare chiar[i \n afara ora[ului. De aseme-nea, mai puteau fi v`zute[apte omnibuze (tr`suri cu ocapacitate de 10 persoane), \nacela[i an intrând \n exploa-tare prima linie de tramvai, petraseul Calea Târgovi[tei(Calea Grivi]ei de azi) - PodulMogo[oaiei - Teatrul Na]ional -str. Biserica Enei - str. Acade-miei - P]a Sf. Gheorghe-Mo[i.|n vremea R`zboiului de In-dependen]`, bucure[tenii carenu aveau tr`suri proprii, pu-teau \nchiria una dintre cele505 dro[ti cu doi cai. Acesteaaveau ca principale locuri desta]ionare Teatrul Na]ional, pestrada \nvecinat` Gr`dinii Epis-copiei (unde-i acum AteneulRomân), lâng` Prefectura Poli-]iei Capitalei (la biserica Zl`-tari) [i la poalele DealuluiMitropoliei.

Prin ordonan]e, PrefecturaPoli]iei Capitalei reglementamultiplele situa]ii intervenite\n circula]ia bucure[tean`, po-trivit uzan]elor vremii. Astfel,prin Ordonan]a nr. 72/18 sep-tembrie 1886, „niciuna dintr`surile de pia]` nu va mai

primi [i transporta cadavre lacimitir.“ Conductorii tr`surilorcare contraveneau acestei or-donan]e „erau da]i judec`]ei“,iar tr`sura supus` „unui regimserios de desinfec]iune, oprin-du-se de a mai circula pe timpde 15 zile“. Cunoscut pentruie[irile la promenade, publiculbucure[tean era invitat „s` cir-cule pe Calea Victoriei [i pebulevarde numei pe trotuare[i numai pe partea dreapt`,luând ca punct de orientaredirec]iunea \n care fiecaremerge. Strada va r`mâne ab-solut liber` pentru circula]iatr`surilor“. (Ordonan]a P.P.C.110/9 mai 1893). „Orice atru-pament, sta]ionare \n mas`,manifesta]iune \n ceat` sauprocesiune de orice natur`“era interzis` prin Ordonan]aP.P.C. 152/1 martie 1900. Eraoprit „a trece pe trotuare c`-lare ori cu tr`sura, cu veloci-pedul, cu c`ru]a (...) sau a legacaii [i alte animale dinainteacaselor, ori a pr`v`liilor“ (Or-donan]a P.P.C. 142/8 iunie1899). „Tarifa birjarilor“ dinBucure[ti, \n 1886 era de 2 leio or` „\n \ntreg raionul ora[u-lui, coprindând [i garele, 1 leucursele ce nu trece pestejum`tate de or`, 2 lei cursa de

la gar` \n ora[ [i vice-versa“.Omnibusul de la Pia]a Sf.Gheorghe la Gara Filaret costa20 de bani.

|ntrucât legisla]ia ajunsesedep`[it` de realit`]ile vremii,„vehiculele (fiind) necunos-cute la epoca redact`rii Codu-lui penal“, \ncepând cu 1904,c`r`u[ii, chirigii, birjarii erauobliga]i prin Ordonan]a P.P.C.nr. 165/10 aprilie, s` aib` nu-m`r la tr`sur`, „s`-[i p`zeasc`rândul, s` nu alerge prea iute,s` nu plece de lâng` animale“;proprietarii de tr`suri nu pu-teau angaja conductori carenu aveau „permis din parteaP.P.C. pentru libera practic` ameseriei“, birjarul era obligats` predea Poli]iei orice obiectuitat \n tr`sur`, trebuia s` fiecuviincios, curat \mbr`cat, s`nu doarm` pe capr` când autr`sura \n circula]ie, s` nu fie„\n stare de be]ie“, s` nu se\ntreac`, s` nu refuze mu[terii,s` nu primeasc` amaneturipentru plata birjei; \ntrebuin-]area de cai n`r`va[i sau deanimale bolnave (1900), mâ-narea cailor „mai repede decâttrapul mic“ (1899), etc.

Regulamentul de poli]ie co-munal` con]inea deopotriv`prevederi de circula]ie [i desalubritate, reglementând „c`-ru]ele care transport` b`ligar,p`mânt, gunoiu care trebuiaus` aib` loitrele bine \ncheiate[i s` fie bine \nfundate \nforma de lad`, ca s` nu se risi-peasc` con]inutul pe strad`“.De asemenea, prin art. 11,„to]i cei care transport` prinora[e obiecte cu miros greu,scârboase sau cu un aspecturât, precum [i cenu[e, piei [icoarne de vit` t`ete, sunt obli-ga]i a avea aceste obiecte \n-velite cu pânz` sau mu[amapus` deasupra c`ru]ei“.

TTrraammvvaaiieellee ddee aalltt`̀ ddaatt`̀...... ttrraassee ddee ccaaii

18 Mai - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

Dup` respingerea recursului din 10 februarie2011, avoca]ii lui Florence Cassez, Frank Berton[i Agustin Acosta, sesizeaz` Curtea Suprem` deJusti]ie a Na]iunii, fiind desemnat ca raportorjudec`torul Arturo Zaldivar Lelo de Larrea.

Pe 7 martie 2012, \ntr-un raport de 144 depagini, acesta solicit` eliberarea imediat` a luiFlorence Cassez pentru viciu de procedur`. |ns`,cei cinci judec`tori ai Cur]ii Supreme nu reu[escs` ajung` la un acord.

Arturo Zaldivar [i Olga Sanchez vor vota pen-tru anularea condamn`rii [i punerea \n liber-tate, iar José Ramon Cossio pentru anulareacondamn`rii, dar rejudecarea ei \n fa]a unei alteCur]i de Apel.

Ceilal]i doi judec`tori s-au opus atât anul`riicondamn`rii, cât [i punerii \n libertate, nere-cunoscând viciul de procedur`.

Pe 23 ianuarie 2013, pe baza unui alt raport\ntocmit de Olga Sanchez, trei dintre cei cincijudec`tori (Sanchez, Zaldivar [i Alfredo Gu-tierrez Ortiz Mena) dau aviz favorabil anul`riicondamn`rii lui Florence Cassez [i eliber`riiimediate a acesteia.

|n cadrul rezolu]iei nevinov`]ia lui FlorenceCassez nu este men]ionat`, având \n vedere c`acest for juridic suprem mexican judec` numai

conformitatea procedurii \n acord cu Constitu-]ia, \n care \ns` recunoa[te, cu o majoritate detrei (din cinci judec`tori) existen]a unor graveviol`ri ale drepturilor condamnatei, motiv pen-tru care este eliberat` \n concordan]` cuprezump]ia de nevinova]ie (Esta libre, pero noes inocente).

Noul pre[edinte mexican, Enrique PenaNieto a declarat dup` eliberare c` regret` nes-pus de mult ceea ce s-a \ntâmplat [i, din p`cate,neregulile constatate \n urma procedurilor judi-ciare \mpiedic` determinarea vinov`]iei sau anevinov`]iei acuzatei. El solicit` autorit`]ilorpoli]iene[ti [i judiciare ca un caz asem`n`tor s`nu se mai repete.

Dup` 2603 zile de deten]ie, pe 24 ianuarie2013, la aterizarea pe aeroportul parizianRoissy-Charles de Gaulle, a cursei Air France dindirec]ia Mexico City, mama lui Florence Cassez,Charlotte Crepin, exclama: „Sunt nebun` debucurie! Nu mai sunt nici furioas` pe auto-rit`]ile mexicane [i nici sup`rat`. Florence aavut ne[ansa s` fie \n anturajul unor persoanede rea credin]`“.

|n ceea ce o prive[te pe Florence Cassez, eaa fost \ntâmpinat` oficial de Laurent Fabius,ministrul Afacerilor Externe [i Frédéric Cuvillier,

„Esta libre, pero no es inocente“* Liber`, dar nu nevinovat`

Credit foto: Corbis.com

ministrul Transporturilor. Dup` ce a pus piciorulpe p`mântul francez, a afirmat cu convingere:„Mi-am imaginat mult timp acest moment.V`zut de aici, pare a fi ireal, dar \n Mexic exist`mii de situa]ii ca a mea. Cazul meu a devenitemblematic pentru numero[i mexicani carecred c` vor contribui la ameliorarea justi]iei [i\nt`rirea dreptului cet`]eanului la un procesechitabil \ntr-o ]ar` democratic`. Ranchiuna, uraam cunoscut-o destul \n \nchisoare. Ast`zile-am uitat. Doresc s` iubesc!“

Sus]inut` de personalit`]i politice francezeimportante (atât din fosta, cât [i din actualaguvernare), precum [i de fostul pre[edinte alRepublicii Franceze - NicolasSarkozy (2007-2012), re-spectiv, de pre[edinteleFrancois Hollande, FlorenceCassez [i-a f`cut admiratori-suporteri [i \n mass-mediafrancez`: Ingrid Betancourt,Patrick Cabannes, MélissaTheuriau, Laurence de Cha-rette, etc, dar [i \n cel artis-tic, beneficiind de sus]inerealegendarului actor AlainDelon [i a celebrei actri]eMarion Cotillard.

|n 2010, Florence Casseza scris o carte despre via]a ei petrecut` \n Mexic,\n care poveste[te detaliat atât cele \ntâmplate\nainte de \ncarcerarea ei, cât [i dup`: „A l'om-bre de ma vie: prisonière de l'Etat mexican“.

Dac` aceast` carte a convins opinia public`francez` de nevinov`]ia ei, din p`cate, opiniapublic` mexican`, este convins` c` ea este vi-novat`, iar eliberarea nu \nseamn` [i achitarea,a[a cum o pretinde \n afirma]ii: „Cred c` amfost declarat` nevinovat`“.

Nu, ea „Esta libre, pero no es inocente“, a[acum a declarat \n rezolu]ie Curtea Suprem` deJusti]ie, pe 23 ianuarie 2013.

Cert, adev`rul nu-l putem cunoa[te \n acestdosar, \ns`, vom analiza acele elemente carepun la \ndoial` nevinov`]ia lui Florence Cassez [isus]in opinia public` mexican` sau din contr`.

Florence Cassez, se hot`r`[te s` plece \nMexic \n 2003, dup` ce firma la care lucra casecretar` intrase \n lichidare judiciar`, deci \npragul falimentului, ceea ce implica automatconcedierea ei \n scurt timp.

Dac`, pe plan profesional, se putea vorbi,

oarecum, de o plafonare, este pentru faptul c`ea a abandonat [coala foarte devreme, la nu-mai 16 ani, motiv pentru care nu avea vreodiplom` [colar`.

|n plus, parcursul ei profesional [i social din1990 [i pân` \n 2003, când se stabile[te \nMexic, la fratele ei Sébastien Cassez, a fostdestul de haotic, mai mult sau mai pu]in tumul-tuos [i destul de oscilant.

Mexicanii sunt ferm convin[i c` atunci cândstr`inii ([i in special nord-americanii, vest-europenii) se stabilesc \n ]ara lor, nu fac acestlucru din solidaritate cu ei, pentru a tr`i lanivelul lor (oarecum), de s`r`cie, ci pentru a-i

exploata, pentru a profitade bog`]ia ]`rii, respectiv,de ceea ce le caracterizeaz`]ara: corup]ia, criminalita-tea.

Iar \n privin]a lui FlorenceCassez, acest sentiment era[i mai puternic, având \nvedere faptul c` dup` ce[i-a pierdut serviciul \nFran]a, nu a venit \n Mexic\n vacan]`, ci s` profite deafacerile fratelui s`u (\ndetrimentul lor). Ulterior,prietenia ei cu Israel Vallarta

Cisneros, la care s-a mutat ulterior \n Las Chi-nitas (sudul ariei metropolitane Mexico City) [icu care tr`ia sub acela[i acoperi[, a \nt`rit [i maimult convingerea c` era imposibil ca ea s` nu fifost la curent cu r`pirile bandei „Los Zodiaco“,coordonat` de acesta.

Cu atât mai mult cu cât cele trei persoaner`pite, Ezequiel Yadir Elizalde Flores, CristinaRíos Valladares [i fiul ei, Cristian au declarat c`ar fi recunocut-o (\ntr-un fel sau altul) dup`accentul francez, [uvi]ele de p`r care ie[eau desub cagul` etc.

Ceea ce, de-altfel, este conform cu realitatea,pentru c` Florence Cassez a revenit \n Mexic \nseptembrie 2005 [i l-a rugat pe Israel Vallarta(devenit \ntre timp fost-prieten sau amic.) s` og`zduiasc` pân` reu[e[te s`-[i g`seasc` o nou`slujb`.

|n sfâr[it, iat` ce [tim despre „Los Zodiaco“,mai pu]in sau deloc mediatizat.

Aceasta [i-a f`cut apari]ia la \nceputul anului2001, \n capitala Mexico City [i Morelos (un statmic, cca 5000 de km p`tra]i \n centrul ]`rii. la

19POLI}IA CAPITALEI - Mai

MONDO POLICE

Aceasta [i-a f`cut apari]ia la \nceputul anului 2001,

\n capitala Mexico City [i Morelos(un stat mic, cca 5000 de kmp`tra]i \n centrul ]`rii, la mai

pu]in de 90 km de Mexico City),având ca [efi pe fra]ii Mario [i Israel Vallarta Cisneros.

””

20 Mai - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

mai pu]in de 90 km de Mexico City), având ca[efi pe fra]ii Mario [i Israel Vallarta Cisneros.

|n cei opt ani de activitate (pân` \n 2009), 27de persoane afiliate acestei grup`ri au fost ares-tate, fiind implicate \n 20 de r`piri [i sechestr`ride persoane.

Gruparea era organizat` \n trei celule: „LosTablajeros“, „Los Palafox“ [i „Los Japos“, iar ceimai importan]i dintre ei ar fi fost: Israel VallartaCisneros (El Cáncer); Mario Vallarta Cisneros (ElChaparro); Sergio Cortez Vallarta (El Leo); JuanCarlos Cortez Vallarta (El Virgo); AlejandroCortez Vallarta (El Libra); René VallartaCisneros; Arturo Vallarta Cisneros; OmarAcevedo Robledo (El Dólar, El Champi); EnriqueÁvila Fierro (El Rabaida); Hilario RodríguezHernández (El Acuario, El Parejita); DavidOrozco (El Géminis); Carlos Camarillo Palafox(El Sagitario) si Dhither Camarillo Palafox (ElTauro); Pavel Antonio de la Cruz Islas; ArturoVallarta de la Cruz; José Antonio Ríos (ElCosteño); Esteban Herminio Islas Martínez;Leonardo Islas Martínez; Diego Pérez Uriarte (ElKalimba); Francisco Solache Galindo (El Ojos);Isidro Becerril Colado; Manuel SalazarGonzález; Martín Javier Lecona Luna; MauricioMonteagudo Alanis; Javier González Pérez;Sergio Islas Tapia; Ulises Zenil Villegas (ElGüero); Enrique Ávila Fierro; Omar AcevedoRobledo; Alberto Cardona Correa; ChristianChavarría Martínez; Francisco Solanche Galindo[i Martín López Pérez.

Pe 27 august 2007, \n urma unui vasteopera]iuni a Poli]iei Federale, al]i cinci membrisunt aresta]i: Martín Lecona, Mauricio Mon-teagudo, Manuel Salazar, Isidro Becerril [i JavierGonzález Pérez.

|n acela[i an, Enrique Ávila Fierro, din cauzadivergen]elor cu Carlos Camarillo, David Orozco[i Hilario Rodríguez, ini]iaz` o alt` grupare, \ns`\n 2008 poli]ia îi aresteaz` pe Sergio Islas Tapia,

respectiv, pe Esteban Herminio Islas Martinez [iLeonardo Islas Martínez (Los Tablajeros, con-damna]i fiecare la peste 180 de ani \nchisoare),iar pe 10 martie 2009 [i pe Carlos CamarilloPalafox, Hilario Rodríguez Hernández, José An-tonio Ríos, Francisco Solanche Galindo, respec-tiv, Diego Pérez Uriarte (Los Palafox).

Dou` luni mai târziu, \n cursul lunii mai estearestat [i David Orozco, el fiind condamnat pe10 noiembrie 2011, la 60 ani de deten]ie.

„The big bos“, Mario Vallarta Cisneros (ElChaparro) a fost arestat pe 27 aprilie 2012, \nurma unei opera]iuni la Iztapalapa (DistrictulFederal Mexico City).

Victimele grup`rilor Los Zodiaco (Los Japos,Los Palafox, Los Tablajeros) erau \n generalrude ale unori oameni de afaceri (prosperi),comercian]i (cu situa]ie material` bun`), relativvulnerabili, care erau u[or de [antajat [i careaveau posibilit`]i financiare pentru r`scump`-rare.

Din toamna anului 2004 [i pân` \n pri-m`vara anului 2005, când Florence Cassez era\nc` \n Mexic, au avut loc 10 r`piri puse peseama acestei grup`ri. Este curios, \ns`, c` nici-unul dintre membrii organiza]iei criminale nu aidentificat-o pe Florence Casssez ca [ef saum`car ca unul din liderii acesteia.

|n privin]a condi]iilor de deten]ie, FlorenceCassez a beneficiat de un tratament, dac` nu deVIP, cel pu]in privilegiat. Acest lucru rezult` dinfaptul c` ea putea vorbi la telefon cu p`rin]ii [iprietenii \n mod regulat (cum prevede legeamexican` pentru de]inu]ii str`ini) [i avea accesla interven]ii directe \n pres`, radio [i TV. Acestlucru ar fi fost imposibil \n Fran]a, unde nunumai c` \n perioada deten]iei, de]inu]ii nu potlua leg`tura cu mass-media, dar nici m`car ulte-rior, dup` eliberarea lor din penitenciar, dac` seafl` sub control judiciar, ci numai dup` exe-cutarea integral` a pedepsei la care au fost con-damna]i.

Editorialistul Armando Roman Zozaya de la„Excelsior“ (cotidian \n Mexico City), de[i o con-sidera pe Florence Cassez vinovat` de r`pire [isechestrare, afirma c` punerea ei \n libertateeste inevitabil` [i trebuie f`cut`, pentru c`autorit`]ile poli]iene[ti [i judiciare mexicane arfi comis erori \n gestionarea dosarului.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

Credit foto: Corbis.com -- vvaa uurrmmaa --

21POLI}IA CAPITALEI - Mai

RUTIER

În anul 2012, în Bucure[tis-au înregistrat 960 de acci-dente rutiere grave, soldate cu80 de mor]i (în sc`dere cu6,97%), 945 de r`ni]i grav [i248 de r`ni]i u[or.

O cauz` important` a pro-ducerii accidentelor rutiere gra-ve din Capital` este vitezaneadaptat` la condi]iile dedrum. 109 accidente au fostînregistrate anul trecut, soldatecu 15 mor]i [i 106 r`ni]i grav.Poli]i[tii rutieri bucure[teni aure]inut anul trecut peste 430 depermise de conducere acelorconduc`tori de vehicule care aucirculat cu o vitez` mai mare de50 km/h decât limita maxim`admis` pe sectorul de drum pecare au circulat.

Anul acesta, în primele patruluni, în Bucure[ti au fost înregis-trate 36 de accidente rutieregrave, cauzate de viteza nea-daptat` la condi]iile de drum [ide viteza neregulamentar`, sol-date cu 40 de persoane r`nitegrav [i 11 r`nite u[or. |n 2013,peste 200 de [oferi au r`masf`r` permise de conducere pen-tru c` au c`lcat prea mult pe-dala de accelera]ie.

Ac]iunile pentru combatereadep`[irii limitei legale de vitez`au fost intensificate în perioadamini-vacan]ei de Pa[te, când,urmare a faptului c` foartemul]i bucure[teni au p`r`sitCapitala pentru a petrece S`r-b`torile Pascale în provincie,traficul rutier s-a relaxat, iarmul]i conduc`tori de autove-hicule au fost tenta]i s` calceprea mult pedala de accelera]ie.

Din fericire, în perioada 1 - 6mai, la nivelul Capitalei, nu aufost înregistrate probleme deo-sebite în ceea ce prive[te trafi-cul rutier [i siguran]a circula]ieirutiere.

Urm`rile unui accident rutiersunt cu atât mai grave cu câtviteza autovehiculelor implicateeste mai mare. Afirma]ia estevalabil` în cazul în care acciden-tul s-a produs între dou` vehi-cule, precum [i atunci când vic-timele sunt pietoni ce traver-seaz` regulamentar drumul pu-blic sau prin loc nepermis.

Cre[terea vitezei autovehicu-lului provoac`, de regul`, m`-rirea propor]ional` a distan]eide frânare. Chiar dac` ma[inacorespunde din punct de vedere

tehnic, nici cel mai bun condu-c`tor auto nu poate compensaaceast` cre[tere, oricât de ra-pid` i-ar fi reac]ia.

Pentru prevenirea eveni-mentelor rutiere [i combatereadep`[irii vitezei maxime ad-mise, sistemele de suprave-ghere montate pe echipajeleBrig`zii Rutiere a Capitalei suntfolosite permanent pentru fil-marea [i sanc]ionarea celorcare dep`[esc viteza maxim`legal admis` pe sectorul dedrum pe care circul`.

Reamintim faptul c` valoa-rea unui punct amend` este, înprezent, de 75 lei [i c` dep`-[irea vitezei cu:

- 10-20 km/h se sanc]io-neaz` cu dou`-trei puncte a-mend` [i dou` puncte pena-lizare;

- 21-30 km/h se sanc]io-neaz` cu patru-cinci puncteamend` [i trei penalizare;

- 31-40 km/h se sanc]io-neaz` cu [ase-opt puncte a-mend` [i patru puncte pena-lizare;

- 41-50 km/h se sanc]io-neaz` cu nou`-dou`zeci puncteamend` [i [ase puncte penali-zare.

Dep`[irea cu mai mult de 50km/h a vitezei maxime, pe sec-torul de drum respectiv [i pen-tru categoria din care face parteautovehiculul condus, se sanc-]ioneaz` cu o amend` cuprins`\ntre nou` [i dou`zeci puncte,dispunându-se [i re]inerea per-misului de conducere în vede-rea suspend`rii pentru o pe-rioad` de 90 de zile. Totodat`,se va elibera o dovad` f`r`drept de circula]ie.

Iooaannaa SSTTAANNCCUU

Controale \n trafic pentru stoparea vitezomanilor

22 Mai - POLI}IA CAPITALEI

MAGAZIN

|ntre ora[ele Mons [i Liege,din Belgia, \[i a[terne asfaltulimpecabil autostrada E 42, o-ferindu-l unei circula]ii inten-se, \n condi]ii de siguran]` [iconfort, pentru numero[ii uti-lizatori. Din loc \n loc, se des-chid benzi laterale de ie[irec`tre locurile de parcare, carese folosesc fie din pl`cereaunei scurte odihne, fie din mo-tive tehnice. |n prim` variant`,pute]i g`si cupluri de tineri atâtde gr`bi]i \n a „sta]iona“ acolo,\ncât nici nu mai trag perdelelela geamurile laterale, iar \n adoua variant` se afl` cei careau nevoie de coloninele care\nlocuiesc vechile pietre mili-are de pe [oselele romane:ap`sând pe tasta cu \nsemnulCrucii Ro[ii \nseamn` c` cer oambulan]`, pe cea pe careeste desenat` o cheie francez`ape[i dac` ai o defec]iunetehnic`, iar pe a treia, cu sem-nul unei canistre, o ac]ionezicând ai o pan` de benzin`.

Pe cine ar interesa, \n moddeosebit, un asemenea tabloubanal? Pe nimeni. Nici chiar pecei patru agen]i de la poli]iarutier` belgian` care au \n „cu-stodie“ acest segment dedrum european. Din punctullor de vedere, toate lucrurilesunt \n ordine. Chiar [i auto-turismul Ford Courrier, care o-cup` cap`tul benzii de par-care, de vreo trei ore!

Ar fi trebuit ca poli]i[tii s` sesesizeze \n leg`tur` cu acestvehicul? S` vedem.

„Suntem belgieni“ din... Bra[ov!

N-am putea spune c` ceeace fac cei doi ocupan]i ai FordCourrier-ului este ceva obi[-nuit. Aparent, nu fac nimic devreo trei ore, de când sta]io-neaz` \n parcarea de la kilo-metrul 26. Sau poate c` fac,din moment ce, din când \n

când, ies din ma[in` [i fac gim-nastic` de \nviorare.

Realitatea este c` cei doi faco observare atent` a circula]ieiautodubelor blindate care trans-port` bani [i alte valori. Cândconstat` c` deplasarea acesto-ra are o anumit` regularitate,le urm`resc, notând cu preci-zie, „orarul“, precum [i toateam`nuntele \ntâlnite pe tra-seu. Se pare c` ziua de ast`zi\ncheie o perioad` fast` deobservare, lucru care se vededup` satisfac]ia cu care se uit`unul la altul [i \[i strâng mâi-nile. {i au [i de ce: ei au repe-rat regularitatea cu care circul`o coloan` de dou` autofurgoa-ne blindate apar]inând firmei

„Securitas“, care, la sfâr[itulfiec`rei zile, trec pe autostradaE 42, din direc]ia Mons, c`treLiege, dup` care p`r`sesc dru-mul european, \n zona loca-lit`]ii Rhisnes [i p`trund pe oarter` care duce la depozitulde la Saint-Servoi, situat chiarla intrarea \n ora[ul Namur.Sunt dou` autofurgoane \naceast` coloan`, dac` sepoate spune a[a: \n primul,care este cel mai mare, sunt,\ntotdeauna, dou` persoane,iar \n al doilea, doar [oferul.Concluzia este u[or de tras: aldoilea este gol.

Ei, [i acum a sosit momen-tul s` facem prezent`rile. Nusunte]i obliga]i s` spune]i„\ncânta]i de cuno[tin]`“, dac`nu v` face pl`cere acest lucru,iar \n cazul \n care pl`cereaeste \nlocuit` cu o mare mira-re, atunci spune]i a[a: \ncân-ta]i de cuno[tin]`, domnilor B.Francisc [i I. Ion! Asta, deoa-rece observatorii sârguincio[ide pe autostrada E 42 suntcet`]eni români, de numelec`rora se leag` o serie de \n-tâmpl`ri gangstere[ti, cu nimicmai prejos decât cele pe carele vedem la televizor sau lacinematograf.

N`scut \n Oradea, pe 11septembrie 1956, [i stabilit \nBra[ov, B. Francisc urmeaz`cursurile unei [coli profesiona-le pe care o absolv`. Lucreaz`ca matri]er pân` \n anul 1979când, la vârsta de 23 ani, trecefraudulos grani]a, \n Occident,[i ajunge \n Fran]a, unde seangajeaz` \n Legiunea Str`in`,acea faimoas` unitate militar`de mercenari, creat`, \n 1831,\n scopuri nu tocmai ortodoxe.Ca „legionar“, a slujit pân` \nanul 1983, timp \n care s-aapropiat mai mult de un alt

Antrenat \n legiunea str`in`, un bra[ovean a devenit jefuitor

1

Constantin CONSTANTINESCU

N`scut \n Oradea, pe 11 septembrie 1956,

[i stabilit \n Bra[ov, B. Francisc urmeaz` cursurile unei [coli

profesionale pe care o absolv`.

” ”

MAGAZIN

23POLI}IA CAPITALEI - Mai

mercenar, un belgian pe numeMichel Awoust. La sugestiaacestuia, B. Francisc, dup` ce ap`r`sit Legiunea Str`in`, avenit \n Belgia, unde s-a pre-zentat la Comisariatul de Po-li]ie al ora[ului Namur, solici-tând statutul de refugiat poli-tic. O bucat` de vreme a be-neficiat de sprijinul Centruluide Ajutor Social, de la care aprimit un apartament unde s`locuiasc` [i o sum` de banipentru traiul zilnic. A reu[it s`se angajeze la o firm` dintr-olocalitate \nvecinat`, Gem-bloux. Acolo a cunoscut o tâ-n`r`, Sylvianne M., cu care s-ac`s`torit [i a ob]inut cet`]eniabelgian`. |ntre timp, s-a mutat\ntr-o alt` locuin]`, din ora[ulJemepee, statutul lui socialalternând: când era angajat,când era concediat [i devenea[omer. Na[terea unei feti]e,Ania, i-a multiplicat datoriilepe care le acumulase deja, a[ac` fostul mercenar, „[colit“printr-o instruc]ie extrem dedur` \n legiunea care avea odeviz` celebr` („mergi saucrap`“), s-a apucat s` comit`fapte penale pentru a-[i pro-cura banii necesari achizi]ion`-rii [i amenaj`rii casei [i \ntre]i-nerii familiei sale. El a creat [iun grup infrac]ional „multina-]ional“, din care f`ceau parteG. Marc, A. Dimitri, R. Giovanni,P. Bernard, A. Jean, T. Pascal, I.Ion [i M. Fulvio. }intele lorpredilecte erau b`ncile, super-magazinele, autofurgoaneleblindate care transportau bani[i valori, oficiile po[tale [i al-tele.

Al doilea român din band`era I. Ion, un fost agent de pa-z`, tot din Bra[ov, cu antece-dente penale. {i el a trecut,fraudulos, frontiera \n anul

1993, [i a ajuns \n Belgia,unde a cerut azil politic. Acolol-a cunoscut pe B. Francisc, \m-preun` cu care a participat las`vâr[irea a numeroase infrac-]iuni. Dup` cum vom vedea,de[i banda era de o violen]`rar`, nu toate jafurile le-auie[it „ca la carte“.

Mai mult decât un simplu repro[

S` ne \ntoarcem, \ns`, lapovestea noastr`, \n locul \ncare r`m`sesem. Observa]iilelui B. Francisc [i I. Ion, \n leg`-tur` cu traseul [i orarul depla-s`rii autofurgoanelor societ`]ii„Securitas“, au constituit doarpreludiul unui [ir de alte ac]i-uni preg`titoare pentru lovitu-ra pe care banda urma s-o dea\n ziua de 28 noiembrie. Depild`, G. Marc a cump`rat oma[in` Renault 25, pe care adus-o \n garajul lui R. Giovani,unde i s-a modificat num`rulde \nmatriculare. Acela[i lucrus-a f`cut [i cu t`bli]a autoturis-mului Ford Courrier. Ca [i cândar fi preg`tit jaful secolului, B.Francisc a procurat arme demare eficacitate [i muni]ie \n-destul`toare, telefoane celula-re, m`nu[i, cagule, precum [i

... o grind` de beton [i [asec`r`mizi. Tot el a f`cut orepeti]ie general` cu to]i par-ticipan]ii la lovitur`, punându-lpe fiecare s`-[i joace, \n avan-premier`, rolul rezervat \ncadrul ac]iunii.

Ceea ce urmeaz` reprezint`ni[te detalii cu un pronun]atcaracter tehnic, care ar puteas` nu-l intereseze prea multpe cititor, dar, din p`cate, tre-buie s` le men]ion`m, tocmaipentru ca s` se \n]eleag`, câtmai bine, cum s-a desf`[uratacest „mare“ jaf al secoluluinostru.

Dup` reunirea grupului [idistribuirea armelor [i a celor-lalte accesorii, R. Giovanni [i I.Ion s-au deplasat, cu autoturis-mul Ford Courrier, spre par-carea din localitatea Spy, iar B.Francisc, A. Jean [i G. Marc auajuns, cu Renault 25, \n par-carea de la Heppignes. {i s-aupus pe a[teptare. Dar n-auz`bovit prea mult, deoarece, \njurul orei 17.30, primul auto-furgon blindat, marca Merce-des, transportând banii colec-ta]i \n cursul zilei, din regiuneaHainaut, a ap`rut [i a trecutprin parcarea Heppignes.

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: Corbis.com

24 Mai - POLI}IA CAPITALEI

TIMPUL LIBER

?||NN

CCOO

TT~~

!!

DDEE

SSFF

RRÂÂ

-NN

AATT

((ffiigg

..))PP

RR~~

PPAA

SS-

TTIIEE

CCUU

FFLLOO

AARR

EEAA

BB~~

TTUU

TT~~

((ppll..))

VVEE

RRII-

TTAA

BBIILL

~~

GGLLUU

MMEE

TTEE

OODD

OORR

||NN FF

AAMM

IILLIIEE

{{IIRR

EETT

CCOO

{{CC

IIUUGG

AAIICC

II((pp

oopp..))

||NN SS

TTEE

AA !!

CCOO

LL}}AA

RR||NN

SSUU

{{IITT

~~

AARR

BBOO

RREE

CCoomm

uunn`̀

\\nnAA

rrddeeaa

llRR

eecciipp

iieenntt

FFrrii

zzaatt

GGAA

TTAA

!!

SSTT

~~ ||NN

PPRR

AAGG

DDUU

LLIIEE

CCUU

TT~~

!!

NNUU

NN~~

NNUU

IIAA

PPAA

RRAA

DDIISS

MM`̀nn

âânncc`̀

llâânn`̀

CC`̀pp

eetteenn

iiiiddee

ddrraa

ccii

EENN

TTUU

ZZII-

AASS

MM

BBAA

LLCCOO

NN ||NN

BBIISS

EERR

IICC~~

CCAA

RRAA

CCTT

EERR

SSOO

MMNN

AAMM

-BB

UULLII

CCuuvv

eerrttuu

rr`̀

NNeecc

uuvvâânn

tt`̀-

ttoorr

||nn pp

llaann

AADD

MMIIRR

AA-

BBIILL

~~

PPIISS

~~LLOO

GG

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

|n d

orm

itor

so]ia

cite

[te

o ca

rte.

De

mai

bin

e de

o o

r` n

-aarid

icat

cap

ul. A

l`tu

ri, s

o]ul

fum

eaz`

[i o

priv

e[te

cu

adm

ira]ie

.La

un

mom

ent

dat,

ea \

l \nt

reab

`:-

De

ce m

` pr

ive [

ti a[

a ?

- N

ici n

u-]]i

dai s

eam

a ce

fru

moa

s` e

[ti..

.

- ur

mar

ea p

e lin

ia 8

(3

cuv.

) -

CCUU

||NN

CCÂÂ

NNTT

AARR

EE

1122

8855

{os. de Centur` nr . 37 Pope[t i Leordeni , jud. I l fov , RomâniaT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Reclama ta aici!

Pentru rela]ii, contacta]i-ne la 021.250.98.89sau pe adresa de e-mail revistapolitiei@gmail.com

SCRIE}I-NE!SCRIE}I-NE!Ave]i ceva deAve]i ceva despus care s`spus care s`

\mbun`t`]easc` \mbun`t`]easc` activitateaactivitateapoli]i[tilor?poli]i[tilor?Vre]i s` leVre]i s` lemul]umi]imul]umi]i

oamenilor legii oamenilor legii pentru modulpentru modul

cum au cum au rezolvat orezolvat oproblem`, problem`,

atunci când a]iatunci când a]iapelat la ei?apelat la ei?

Trimite]i-nep`rerile

dumneavoastr`pe adresa

politiacapitalei@b.politiaromana.ro

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21