Istorie. Idei fundamentale. Idei... · 2020-06-19 · GUPRIlIS 10 II{TRIIDUGEBE ORIGII{EA OMUTUI...
17
Transcript of Istorie. Idei fundamentale. Idei... · 2020-06-19 · GUPRIlIS 10 II{TRIIDUGEBE ORIGII{EA OMUTUI...
GUPRIlIS
10 II{TRIIDUGEBE
ORIGII{EA OMUTUIAGUM 2(l(l (l(lll DE AI{I _3500 i.Hr.
Cel pulin la fel de importantprecum cdletorialui Cristofor Columbsau Apollo 77Primli oameni sosescin Australia
Totul era atat de frumos,atat de proaspdtPicturi rupestre la Altamira
Fondarea Europeide azi iqi are originilein evenimentele de lasfarqitgl epocii glaciareMarele Inghe!
O civilizatie streluciterisare in AnatoliaSitul de ]a Qatal Hoy,jk
GIVILIZATIISTRAVEGHI6000 i.Hr.-500 d.Hr.
Si aducem domniadreptetii asupra pdmentuluiCodul lui Hammurabi
Toate teritoriile s-auprosternat la picioarelelui intru eternitateTemplele de 1a Abu Slmbel
Atasamentul estesursa suferinteiSiddhartha Gautamapredicd budismul
Indicii despre existenlaunui sistem de scrierepictografica pe teritoriulGrecieiPalatul din Cnossos
Pe timp de pace, fiii isiingroapi tatii, dar, in rdzboi,tatii isi ingroape AiiRezboaiele medice
Administratia estein mAna cel6r mulliDemocra!ia ateniane
Nimic nu e cu neputintapentru cel care incearciCuceririle Iui Alexandrucel Mare
Dacd dinastia Oinsi-ar atinge scopul,lumea intreagd i-ardeveni prizonierePrimul Imperat reuneFte China
Ei aga pierire tiraniiAsasinarea lui Iulius Caesar
Sub acest semnvei invingeBatdlia de la podul Milvius
Orasul care cucerise lumeaa fost el insusi cuceritJaful Romei
70 Alte evenimente
TUMEAMEIIIEVATA500-1492
Caute se-!i extinzi imperiulfi fe-l Ei mai gloriosBelisarie recucerefte Roma
Adevdrul s-a pogoratsi falsitatea a disparutMahomed primesterevelalia divind
Un lider la umbrace_ruia naliunea creqtinatrareqte rn paceIncoronarea lui Carol cel Mare
Conducetorul e bogat,dar statul e in ruineRdscoala hri An Lushan
Avant in spirit si trezirea inteligenleiFondarea Bagdadului
Nicicdnd Anglia nu a maicunoscut asemenea teroareRaidul vikingilorla Lindlsfarne
Biserica Romanenu a gregit niciodatiControversa pentru Investiiure
I
periul
US
umeai
Lna
\4are
tre
marroare
Un om menit se devinestepan al statuluiMinamoto Yoritomodevine sogun
Oamenii din regatul nostruvor avea si isi vor pdstratoate aceste liberteti,drepturi qi concesii'Semnarea Magna Carta
Cel mai puternic omdin lume, ca forte armate,teritorii si tezaurKubilai Hhn cucerestedlnastia Song
N-am spus nici iumdtatedin ce-am vazut, cdciam stiut ce nimeninu m-ar credeMarco Polo ajunge Ia Shangdu
Cei care pani acum au fostmercenari pe doi baniobtin rasplata eterneCdderea Ierusalimului
Munca unor gigantiConshuct]a Angkor Wat
El nu lese nici un emirsau sluibas regalfdri daruri in aurHagialacul lul Mansa Musala Meccaititurd
ll2 D5-i soarelui sd se adapedin sangele dusmanuluiFondarea orasulurTenochtitlan
Abia daci unul din zeceoameni a rimas in viateEpidemia de ciumd bubdnicddin Europa
Am lucrat sd indeplinescvointa cerurilorHongwu fondeazddinastia Ming
Zdrobeste-i pe dusmaniipoporului meu crestinCdderea Granadei
Am inventat 28 de litere noiRegele Sejong cel Marelntroduce o noud scrtere
Alte evenimente
La fel de diferitide noi precum '
ziua si noapteaSchimbul Columbian
Constiinta mi-e captiviintru cuvantul DomnuluiCele 95 de tezeal-^ lui Martin Luther
incepu un razboi in Boemia,pe care o subiugesi ii impuse religia luiDefenestrarea de la Praga
Regalitatea este un leacpentru spiritul de revoltaCuceririle lui Akbar cel Mare
Nutreau o mare sperantAsi zel profundC eletoia a arcbei M ay fl ow e r
Si-i vom teia capulcu coroana pe elExecutia lui Carol I
Existenta insesia plantatiilor depindede aprovizionareacu servitori negriInflintarea CompanieiRegale Afticane
Nu-i loc pe lume undesd nu se vorbeascddespre actiuniDeschiderea Burseidin Amsterdam
DupA victorie, leagd-ticurelele coifuluiBdtaha de la Sekigahara
Foloseste barbari pentrua-i controla pe barbariRevolta celor Trei Feude
in acest tratat am cultivatmatematica incat implicdfilosofiaNewton publicd Priaapr'a
EPOGA MODERIIITIMPURIEI420-1795
Voi c6dea odatecu orasul meuCdderea Constanttnopolului
LuAndu-ne dupd Soarepirdsirim Lumea VecheCristofor Columbajunge in America
Aceastd linieva fi considerateo granita perpetueTratatul de la Tordesillas
Anticii nu au ridicatniciodatd cladiriatat de inalteinceputul Renaqterii italiene
Rezboiul a devenitceva diferitBAtdlia de la Castillon
Cat de departe me gandescce ar putea aiunge omulCdlAtodile cdpitanului Cook
Statul sunt euLudovic al XIV-lea iFi incepedomnia personald in Franla
Nu ve uitati armele -cele mai respectabileargumente pentrudreptul regilorBetalia de la Ou6bec
Culege toata cunoaqterear6spandite pe suprafalaPemantuluiDiderot publice En ciclopedia
Am construit oraqulca o fereastri prin caresi pitrundd lumina EuropeiFondarea oraquluiSankt-Petersburg
Alte evenimente
SOGIETATIil| SGHIMBARE1776-1914
Considerem acestadever ca evident:toti oamenii sunt egaliSemnarea Declaralieide Independenld
Sire, este o revolutie!Caderea Bastiliei
Trebuie sd fac dinpopoarele Europeiun singur popor,iar din Paris capitala lumiiBdtaha de ]a Waterloo
230
236
2t8
Sa punem piatra de temeliea libertdtii americanefere teame. Ezitareainseamnd pieireBolivar infiinleazdGran Colombia
Viata fird industrieeste vinov;lieLocomotiva cu aburl a luiStephenson este operalionala
Poli alege sA privegtiin alte parte, dar nu mai polisustine cd nu ai qtiutLegea de abolirea comerlului cu sclavi
Societatea a fost ruptdin doudRevolullile din 1B4B
Aceastd intreprindereva aduce beneficii uriaseConstruclia Canalului Suez
Cele mai frumoasesi mai minunate formede viate au evoluatsi continud se evoluezeDarwin publicdDesprc o ginea speciilar
Sd ne inarmam. Se luptempentru fratii nostriExpeditia Celor O Mie
250
252
2n4
256
258
260
262
264
Aceste triste scenede moarte si durere,cend se vor sfersi ele?Asediul de la Lucknow
Mai bine se abolesti robiade sus, decat sd agtepli sdse aboleasca singure de josRusia ii elibereazd pe iobagi
Guvernarea poporuluide cetre popor, pentmpopor, nu va pieride pe fala PemantuluiDiscursul de la Gettysburg
Destinul nostru manifesteste de a ne rdspandipe continentGoana dupd Aur din Caiifornia
America este cel mai marecreuzet al lui DumnezeuDeschiderea Ellls Island
Tara s; se imbogeteascesi armata sd se intareasciRestaura!ia Meiji
in mane lin universulsi puterea de a atacasi a ucideAl Doilea Rdzboi a1 Opiului
Ar trebui se fiu gelospe Turnul Eiffel.E mai faimos decat minelnaugurarea Thrnulul Eiffel
Dace as putea,as anexa alte planeteConferinla de Ia Berlin
Poporul meu va invataprincipiile democratiei,dictatura adeveruluiqi tehnicile gtiinleiRevolulia Junilor Turci
Fapte, nu vorbeMoartea lu1 Emily Davison
Alte evenimente
-!f\*---
I
lbia!i sdle iosagl
!g
'est
calsca
IOInla
nareeu
ll
nee1
TUMEAI'l0DERlll1914-PREZEilT
Adesea iti doreaisd fi muritBetaha de 1a Passchendaele
Istoria nu ne va iertadace nu luem puterea acumRevolutia din Octombrie
Asta nu e pace,ci un armistitiupe 20 de ani 'Tratatul de la Versaiiles
Moartea e solutia tuturorproblemelor. Zdro oameni -zero problemeStalin preia puterea
E o prostie se nu aiincredere in viitoruleconomic al SUAMarea Crizdde pe Wall Street
Adevdrul e cd oameniisunt sdtui de libertateIncendierea Reichstagului
Cand incepi un rizboi,nu dreptatea conteazi,ci victoriaInvazia nazista in Polonia
Soluiia finale la problemaevreiasciConferinta de la Wannsee
Nu am fdcut decatsi zburim si se dormimPodul Aerian'al Berlinuiui
in miez de noapte,cAnd lumea intreagiva dormi, India se va trezila viatd qi libertateIndependentasi impdrtirea Indiei
Numele statului nostruva fi IsraelFondarea Israeluiui
Marsul cel Lungeste un manifest,o fortd de propagandisi o semdnitoareMarsul cel Lung
Ghana, patria ta draga,e liberi pe veciNkrumah oblineindependenta Ghanei
Ne privim in ochisi cred ce celelalt tiptocmai a clipitCriza rachetelor din Cuba
Oameni din toatd lumeaprivesc cetre satelitLansarea satelitului Spufntk
Am un visMarsul spre Washington
Nu voi pierde VietnamulIncidentul din golful Tonkin
O revolutie nu esteun pat de trandafiriInvazra drn Golful Porcilor
Spulberati lumea veche,construiti una noueRevolutia Culturald din China
i(o4
'1,
II
il vom apira cu sAngelenostru si vom respundeagresiunii prin agresiunesi reului prin reuCriza Suezului
Cortina de Fiere date la o parteCdderea Zidului Berlinului
Toatd puterea poporuluiProtestele din 1968
Niciodati, niciodatd,si iar niciodatdEliberarea lui Nelson Mandela
Creeaza o situatieinsuportabili, '
de nesiguranti totala,fere sperantade supravietuireAsediul orasului Sarajevo
Dragi conceteteni,astezi ne-au fost atacatemodul nostru de viatdsi libertateaAtacurile de la 11 septembrie
Ceutarile pe internetafecteaze lumeaLansarea primului website
O crizd inceputd pe piagaipotecard a Americii a adussistemul financiar mondialin prag de colapsCriza financiard globald
Este o zi despre toatdfamilia umandPopulatia globala depeseste7 miliarde
Alte evenimente
342 GLOSAR
344 rlililGE
35I SURSAAGITATELOR
352 itUrTUMtRt
'i
18 !t{?R8t!t sEnE
Survine o perioaddfoarte rece, cunoscutdca ,,Marele inghet".
Oamenii si animalele dinregiunile nordice mor
sau migreazd spre sud.
AGUM GGI 000 u lttt lcur'r 000 or m mun 000 or
ACUM GGA oE alr rcut't Gca 35 000 nr mr aGUm Gct
Icm 23
Primii oameni (Homosapjens) apar in Africa
de Est; oamenii deNeanderthal (Ho.ao
nearderthalensts) treiescin Europa €i Asia de \/est.
45 000
IOamenii se rAspandesc
in toate lumea si sestabilesc in Eurasia
Ei Australia, unde ajungcu barca pornlnd din
Asia de Sud Est
t200
Oamenii din Paleoliticincep se creeze arta(sculpturi animalieregi picturi rupestre) si
artefacte (bijuterii, armeEi unelte decorative).
tcca 40
Este fondat orasulIerihon (West Bank
sau Cisiordania de azi).Este cel mai vechi
oras din lume locuitqi astdzi.
AIIII
al{r ncuu cca 9000 ltE alil
Apar primele figurineumane reprezentand,
de reguld, femel.Acestea sunt sculptatedin os, nldes, teracote
qi piatrd.
15 000
IvOamenii sosesc in America
de Nord, fle traversendpodul de uscat dintre
Asla Fl America de Nord(stremtoarea Bering),
fie pe mare
cm 7500 t.Hn.
IIIv
Se pun bazele uneiasezeri ]a qatal
Hiiytik (Thrcia centrala);dovezi de ritualuri
complexe indicdo coeziune sociali
xist6 credinta larg respanditd ce originile raseiumane se afla in Africa.
Prin evolutie biologice si seleclienaturala, genul Homo evolueazdin Africa de Est timp de milioanede ani, concomitent cu cimpan-zeii cele mai apropiaie rude. Prinaceleasi procese biologice, Homosapjers - oamenii moderni evolueaze concomitent cu alti hominizi(rude ale oamenilor, pdntre careneanderthalienii, dispdruti acum40 000 de ani).
Acum circa 100 000 de ani,grupudle rezlete de vendtorisi culegdtorii nu se distingeauprin nimic de ceielalte primate.insd, nu se stie exact cand, oame-nii i']cep si se sci imbe, nu dalori.aproceselor evoluliei biologice,ci prin evolutie culturald. Ei gi-audezvoltat abilitatea de a-qi modifica
modul de viatd prin crearea deunelte, limbaj, credinte, normesociale si arta. Cand au inceputse picteze imagini cu animalepe peretii pesterilor sau sd sculpteze figudne in piatrd sau in os,oamenii se distantasere net decelelalte animale. La inceput, trans-formarea este lenie, dar capetdun impuls incredibrl de a lungulmileniilor. Oamenii au devenitsingurele animaie cu o istode.
Descoperirea istorieiDezvoltarea timpurie a culturilorsi societatilor umane pune o mareprobler a 'slo ic-lor. PrimeLe scr ie"inu au fost inventate decat tarziuin istoria omului acum circa5 000 de ani. Prin traditie, perioadade dinainte de scriere tinde se fieexpediata in preistorie, intrucatnu exista nici un document pe
care sa il poatd studia istoricit.Totusi, in ultimii ani se dezvolteo serie de noi metode stiinllflce -printre care studiul materlaluluigenetic qi datarea cu carbona remdFilelor organice. Aldturide metodele clasice ale arheologlei,acestea le permit oamenilor saafle mai multe despre perioadade dinaintea aparitiei scriedi.
PovFSLed r"ecuI J-J- indepa-raLal omenirii se a-A inLro conslantarevizuire intrucat cercetarea stiinli-l( a fa.p no- descooer i' i pe ^tas lr;ce noile cercetari genereaze schim-bdri radicale de perspectrvd.Reexamina.ea une pes[e i. a Lnu]sit funerar sau a unui craniu umaripoate pune sub semnul intrebdrlinumerodse curosl nte Iarg a.ceo-tate. TotuFi, in secolul XXI, istoriaprimilor oameni poate fl descrisdcu un grad ridicat de incredere.
*milffi$rug& 8ffitrLw8 19
r Serbia, exista dovezi
^ale topirii cuprului.
in Orientul Apropiat se:lventeazd roata, insd a
::; utilizatd probabil pentru:-ait, nu pentru transport.
t5000
incepe EpocaBronzului in OrientulApropiat si se naFte
civilizalia de pevalea Indului in
subcontinentul indian.
Scrierea cuneiformA,unul dintre cele maivechi sisteme de
scriere, apare in Sumer,sudul Mesopotamiei
(lrakul de azi).
I3000
Este clddit un ansambludin pietre la Stonehenge
(Anglia), in centrul unei incintede pdmant ridicate cu 500 de aniinalnte; pietrele vor fi rearanjate
ceva mai terziu.
t2500
t3300 i.Hn.GCAlHn.GGAi.Hn.CGAi.Hn.GCA
ccr 1800 i.Hn.
IIv
Scrierea alfabetica(protosinaitic6, bazatdpe hieroglife) apare inEgipt; std la originea
celor mai multealf.bete moderne
i,Hn. cm 4000 l.Hn. cm 3100 i.lln. cm 27001.Hn,
r unei;atal)entrald);raluridicdrciale.
Se dezvolte civilizatiiin Mesopotamia, de alungul vdii Tigru-Euftat
(lrakul, Siria gi Kuwaitul deastdzi), unde se pun bazele
agriculturii irigate.
Narmer unifice Egiptulde Jos qi cel de Sus,
devenind regeleprimei dinastii;
hieroglifele egiptenesunt prevalente.
Se construiesc primelepiramide de piatrd -
morminte monumentaledin Egipt; Marea Piramiddde la Gizeh este construite
doua secole m€i terziu
l_
Itdle-.ui
iogiei,
a
rrtatantetiinliisurdrhlm-
unuimandrii
Viniitori-culegitorinomaziToti istoricii concorda cd, pana:cum aproximativ 12 000 de ani,tramenii erau vanatori culegetori:are foloseau unelte de piatrdsi traiau in grupuri mici. Aceastdperioadd se numeqte Epoca?aleolitica (Epoca veche a Pietrei).iiind o specie de succes, oameniis au extins rapid, ajungdnd Ia circa-.0 mrlioane Ei raspdndindu-se:e aoroape ,oate sLorafala Paman-:rlui. in general, el s-au adaptaioarte bine la schimbarile climatice
:lajore care aveau sa dureze zecije mii de ani, desi au migrai tem-lcrar din regiuni nordice, cumar fl Anglia si Scandinavia de azi,a perioadele ceie mai reci ale:pocii glaciare.
Oamenii trdiau intr-o relalies:ransa cu mediul, dar impactul
lor asupra mediului, chiar Ei inaceastd epocd timpurie, nu a fostunul neapdrat benign. Existeo colncidenla tuburatoare intreraspandirea vanetorilor de a lungulplanetel si extinctia megafaunei,cum ar fi mamuti lenosi si mastodonti. Desi vaneioarea nueste considerata singura cauzea extincliei - Er clima ar fi jucatun rol impodant , vandtoareapare sa fl creat, din perspectivanoastrd modernd, un precedentingrijordtor.
RevolutiaagricutluriiModul de viala pe care il descriemca ,,natural" al vandtorilor culega-Lo"i par^ a 5 jucar" rr rol mporian,in extinctia anumitor specii.Studiul remesitelor primilorvanatori culegetori sugereazd
ca stramoFii noFtri se bucuraude hrand din abundenla, oblinutdfere prea mult efort, gi sufereaude foade putine boli. Nu se stiecu exactitate ce i a motivat peoameni sA se stabileasca in sateperr ar'renre gi sd dezvohe agricultura, culiivand plante qi domesti-cind animale. Munca pamantuluiera islov -loai e. iar or .mele epide*. i
au aparut tocmai in sate agricole.Oricare ar fi fost consecinla
imediatd asupra calitetii vietii,dezvoltarea aqezdrilor si a agrl-culturir a dus clar la crestereadensitatii populatiei. Cunoscutesi ca Revolutia Neoliticd (sau
Epoca noue a Pietrei), aceastdperioade a constituit o rdscrucein dezvoltarea uman6, deschizenddrumul intemeierii si cresteriiprimelor oraqe gl ducend la ,,clvi-liza!ii" sedentare. r
tep-.oriaisd
CONTEXT ISTORIC
FOCUSMigratie
luarmrnacum cca 2O0 0O0 de ani-Flomo sapiens (omul modern)se dezvolta in Aftica.
acum cca 125 000-45 000de ani Grupuri de Homosapiens migreazi4 dln Afrlca.
DUPAacum cca 50 000-30 000de ani Hominizi denisovanlin sudul si centrul Rusiei.
acum 45 000 de ani I{omosapjens ajunge in Europa.
acum cca 40 000 de aniExtinclia neanderthalienilor.Ultimele lor situri descopedtese afle in Peninsula lbedce.
acum cca 18 000 de aniHomo floresiensis.
acum cca 13 000 de aniOamenii sunt prezenti langdClovis, New Nexico, SUA.Totusi, se pare ce nu au fostprimii oameni pe continent.
amenri moderni sunt sin-gura specie de mamifererdspenditd global. De la
aparilia ln Africa, acum 200 000de ani, Homo sapiens s-a raspAnditreped^ in u"ne oovad; d curiozltatii speciei noastre de a explorateritodi, dar si a creativitalii carer-a permis se se adapteze Ia diverse
habitate. Multi considere ca abiiita-tea oar'len-lor de d exploata Leritot.icostiere a fost cheia rdspandidi de alungul coastelor din sudul Asiei.
Nici mdcar fauna si flora dinAu-r"ralia ru au coobLi,uiI o bar]erain calea migraiiilor. Este posibilca oameri- s5 fi sos-t pe conttrentacum doar 60 000 de ani, insa cele
GEt PUTII{ LA FELDE IMPIIRTAI{T PREGUMGATATORIA LUI GRISTOFI|RGOTUMB SAU APOLLO IIPRIMII OAME]II SOSTSC 11{ AUSTRATIA(ACUM CGA 60 000 - AGUM 45 000 DE A]{t)
Toate speciile de hominizi dispar, cu exceptia J{omo sapiens.
Homo sapie'ls evolueaza in Aftica.
Homo sapiens se rdspandestein Orientul Apropiat, apoise retrage in Africa. \4ult mai
mrziu ocupa tedtodi dinEuropa si Asia de Vest.
Dupe ce migreazd ln Asiade Sud, grupuri de Homosapjens iau calea coasteispre Asia de Sud-Est.
in Eurasia de Vest , Homo sapiensint.lnebte alte specii de hominizi:neanderthalienii si denisovanii.
{!$tlid I i{i l:* $ !'*i il l"li i 21
Vezi si: Picturi rupestte Ia Altamna 22 27. Marele inghe! 28 29. Situl de la Qatal Hoyuk 30-31
I
x*'l_J
I
Rdm6?i1e de Homo floresiensis au:rst descoperite in insula indoneziand. . ..s in 200i Unolo sLUd sug-'6d
- d mensr-nrle led-se re ddloraL mo:egrabd unei boli, nu unei noi specii.
::rai recente informalii contrazic- . edsl d lao' e. Se poale ca g rp .r i
-ai mici de hominizi s; fr vizitat-- lntlnentul muit mai deweme,,:sd dovezrle sugereaza o respen-:-re a colonLilor din Ausiralia,: doar 45 000 de ani in ulma,ram in aceeaQi perioada cu sosirea:,omo sapjens in Europa.
Alte specii de hominizi--:omo sapjen,s este pdma specie de:.rninizi care soseFte in Australia.
Totusi, in anumlte partt dinEurasia, oamenit intrd in competilie. La sosuea prrmilor oameniin Europa, neanderthallenli seaflau pe contlnent de vreo 250 000de anr, flind urmapii unei speciinumite Homo -heid elbergensis.Acestia se adaptaserd 1a vraladin regiune.
Muit mai la est, in pesteraDenisova (Mun!1i Altal, Rusla),s au descoperit dovezi ale existen!^ L-e soec-- misL-riodoe donrsovanri - de la care avem doarADN. Totodatd, in rnsula Floresdin Asia de Sud Est au fost descoperite fosile ale unei alte speciide hominizi cu creler micHomo floresiensis - cu vechimede l8 000 d^ d '. Ur r co.ls der; !;erau oameni moderni afectali de oboale speciflca, nu o specie aparte.
D r r e acesLe spe( ti. Hamo sapi.ens este srngura care a supravietuitqi a colonizat Lumea Nou6. Podulde uscat Beringia dintre Rusra
9- Alaska ior ma. -n lrmd .c;d-ri-nivelului mArii ca rezultat al ereiglaciare, le permitea oamenilorsd ajunge in Amerlca din Asia
Homo sapiensr singurii hominizi supravietuitori
bilita-)ntorii-r de-ae1.
nrrierd:ilnent. cele
Nu existd dovezi de violenldintre oameni gi alte specii.ADN-ul omului modern aratdprezenla unor gene de tipneanderthal qi denisova,deci speciile se reproduceauintre ele, degi rareori.
Degi neanderthalienii erauconstructori abili Ei vanetoride exceplie care fabricauinstrumente de piatr5, se poateca oamenii moderni si se fiadaptat mai rapid Ei se fl fostmult mai capabili se facd falaschimberilor climatice din era
glaciara. Ei au dezvoltat noiunelte de piatre, dar Ei tehnicide lucru care Ie permiteausi foloseascd oase si coarnede animale pentru unelte.Au stabilit gi relele extinsede ajutor reciproc, fiind capabilise transporte resurse pe dis-tanle mari, sporindu-Fi astfeltansele de supravieluire.Aceasta adaptabilitate culturalSle-a permis oamenilor si intrein competilie cu vecinii lor,pentru a-Ei asigura acces laresurse mai greu de oblinut.
Atacul fulger al oamentlorasupra Americir este dovadaingenuitelil qi adaptabihtatii
specier Homo saprens.Yuval Noah Harari
Sapiers (2011)
de Nord-Est. Data exactd a acestuiproces de colonizare este controver-sara:se c ede c; Jnelle e de p ".racu o vechime de 13 000 de aniprovin de la ,,cultura Clovrs" si arfi apa4inui primilor oameni dinLumea Nou6. Exista qi srturi malvechi, insa cele mai recente, in spe-^-al in Ameri, . d. Sud, gele eozaipoteze controversate.
Reqeaua socialaPane la noi dovezi, destinul denisovanilor Ei al spec\ei Homa flarcsiensis ramane un mlster, iar studlrrecente arate ca neanderthalieniiau disparut acum 40 000 de am.Se considerd cd Hom o sapiensa supravietuit mullumita abilitdtilorde adaptare, linAnd cont de schimbdrile climatlce d1n ultima perioadaa glaciatiunir. Se crede ce acestla,fald de alte specii, dispuneaud^ "eI^ a SO( ta e ^-tLl t lro. pxt_nbF.
cu un rol fundamental in asigurareasupravretuiril specrei in vremudde restrrqte, dar Fi in procesulde colonizare a terrtoriilor strdinepe care le intalneau cAnd urmaumigralra turmelor de anlmale. r
TOTUL ERAATAT IIE
FRUATAT
0s,llE v
PROASWpffiffiwwffiffi mwpffisYmffi tue &tuYeffinffi&
{ffiffiwffi ffiffie effi ffig&{$ mffi eMs}
24 t!*S.f l! ri'{ i ft $J Fr6S,{'X{F $-S fil-I"},i*l ll ilti
CONTEXT ISTORIC
FOCUSCulturi paleolitici
imawrnacum cca 45 000 de aniOmul modern ajungein Europa.
acum cca 40 000 de aniSunt realizate cele mai vechiopere de afie cunoscute dinEuropa, cum ar fi sculpturaOmul Leu de la Hohlenslein-Stadel, Germania.
DUPAacum cca 26 000 de aniSe descoperd un mormentcu trei cadavre 1a DolniVdstonice, in Republica Cehd.
acum cca 23 500 de ani,,Prin!u1" din pegtera AreneCandide este inmormantatin Italia. La gatul acestuiaeste atamat un colier dinscoici.
acum cca 18 000 de aniPunctul culminant al ultimeiere glaciare.
omplexul rupestru de laAltamira, langa Santander(coasta de nord a Spaniei),
este alcdtuit dintr-o serle de tune-luri si camere cu o lungime decrrca 300 m. in acesi complexau fost descoperiie unele dintrecele mai frumoase exemple de arteo-r Fpo( d D ie,r-i /sau Pa.po iri-r.Pr.-ur l^ d.- a! esie oFSLer i. des.operite in anii 1880, erau atat deimpresionante incat au fost considerate falsuri, fiind nevore de vreo20 de anl pentru a putea fl declaratecreatii originale provenind de lab.r;mo9i. 'roor i oreisro'r^ . Dove,,iale unor indeletniclrl artisticedateazd de peste 35 000 de ani,desi majoritatea plciurilor au fostcreate mult mai tArziu, acumcirca 22 000 de ani. Acesteainclud Qi imagini din celebra Salea Bizonului, in care tavanul esteacoperit cu reprezentari multrcoloreale acestui animal. Picturile suntrealizate cu multd maiestrie flindo.en. aoliL orP oe pala, ondLlall dipeEteril, ceea ce confere imaginilorun aspect tridimensional.
Elanul artisticAu fost descoperite Er alte astfelde picturi rupestre, in special in
sud-vesiul Frantei si in nordulSpaniei. Acestea includ nu doarreprezentari animaliere, ci qisemne, simbolurl $i urme de mAlnigravate sau pictate. Arheologiirr j irCearcd -; dasclaaza qe.tSJ
Fi rolul artel in Epoca Pietrel.Cea mai srmpld explicalie esteca oamenir apreciau pur si simpluarta, la fel ca azi. AIti specialistisugereaza ca detaliile incredibrlespecifice anumitor imagtnlincd poate fl determinat sexulanimalului sau anotimpul in carea fost observat denote ce picturtleofereau informalii vitale pentrusupravieluire, de exemplu ce animal trebuia vAnat si cAnd si cumputea fl gdsit qi ucrs.
Ritualuri de vAnitoareExistd Fi poslbilitatea ca altarupestrd sa fl fost strAns legatd decredrnlele oamenilor drn Paleolitic.qr azr exista socretali care trArescdin vanatoare Fi impdrtaqesc cre-dinle animiste - potrivit cAroraanrmalele, plantele qi natura au unsuflet cu care oamenii interaclroneaza in viala de zi cu zi. Mu\ispecialiEti in rehgii, sau Eamani,ar acestor societali credeau ca auabrliiatea de a comunica cu aceste
Hrana se bazape vanAtoare si pe
strangerea resurselornatural-o
Apar primeleexemple de arti,
ca picturile rupestrede la Altamira.
Oamenii dezvolteo cunoaqtere profundd
a speciilor de plantesi anlmale, dar si
a mediului de viaia.
Se dezvoltd credinleEi practici axate pe
comunicare qr cone-xiune cu natura
Nevoia dea comunica cu altegrupuri devine tot
mai putermcd.
0BrGrltEA oMUtUl 25vezi sii Primri oameni sosesc in Austrarra 2o-27 . Marele inghet 28 29 . situl de la eatal Hoyiik 30-31UI
loarirmdinisil;ensul
;teimpluligtitibile
rlcaleiciurilefiuI ani-cum
eItaderolitic.eiescI Cre-lraau unctio-!i
ani,rd aulCeSte
animale pentru a vindeca bolnavisau rdnili. Potrivit istoriei, artarupestra a fost creata de samani inmomente de transd sau de congti-inta alteraLe, ca parte din comuni-carea cu spilitele acestor animale.Asadar, uni- cercetator sugereazacd existe posibilitatea ca soclete-Fle paleolitice sa fl avut credintesimilare. Despre samani se credea
Anprentele din pestera Fuented Salin din Cantabria, Spania, au fostFobabil ldsate de tineri, sugerand cefrEn[ura sLbp;mdntear e ar n pu,ut fiun rit de trccere la maturitate.
qi ce erau capabili se se transformein animale pentru a le incuraja sdse predea vandtorilor, ceea ce poateexplica si anumite ilustrdri aleunor forme animaliere combinatecu ceie umanoide: Omul Leu de laHohlenstein-Stadel (Germania) sauVrajitorul din grota Les Trois Frdres(Franta), o figurd umand cu coarne.
Se poate ca realizarea acestorimagini animaliere se fl fost padedintr-o sede de ritualud ,,magice"menite se creasca sansele de suc-ces h vanatoare. in cazul unorsocietdti care depindeau de resulseani"raliere pentru o parre semnin-cativa din dieta lor, importantaunor asemenea dtualuri nu poatefl trecutd cu vederea.
Ceremonii de initiereAIli cercetdtori au observatcd multe urme de maini qi depicioare descoperite in apropierede vestigii artistice rupestre parse apa4ind unor tineri. Celetodain pegteri intunecate, adanci,umede si potenlial periculoase,
Structura ondulatorie a pesterilorde la Altamim acceniueazd senzaliade tddimensionalltate a reprezentdriloranimaliere din Sala Bizonului.
ferd alte obiecte decat lampiumplute cu grasime animald,pare sa fl fost un rit de lnitierepentru tined, care necesita multcuraj pentru a fl trecut cu bine.
Morminte gi viafa de apoiCele mai multe dovezi ale practi-cilor religioase gi rituale au fostdescopedte prin excavarea unormorminte strdvechi. De exemplu,in Republica Ceha, in situl DolniV6stonice, au fost descopedtetlei corpuri lngropate laolaltd,intr-o postura sexuah sugestiva -unul dintre corpurile masculineeste asezat in directla pelvisuluiJnui corp fem'ri"r, iar corpul mas-culin de cealalta parLe este inmor-mantat cu fala in jos. Un pigmentde culoare roqie, numit ocru,a fost stropit peste capetele celordecedati si peste pelvisul femeii.Interesant este ca toti cei trei >
65Oameni de pretutindeni
si dintotdeauna au impartdsitun instinct de bazd:reprezentarea sinelui
si a lumii inconjuretoareprln imaginl si simboluri.
Jill CookIce Age Art(2O731
,)
26 PIOTURI RUPE$TRE TAATIAMINA
indivizr au aceleasi malformatiischeletice rare, ceea ce sugereazace ar fi fost rude. Deqi motivul pentru care aceste corpuri au fost aranjate astfel remane un mister, esteclar ca esLe vorbd despre o s-r bo-listica mai profunde decat simplad-spunere furcriolalA a L LpLrilol.
In alLe situ'i au fosL oescooeri-iindivizi ing'opatr cJ ..bL-rLrr- -Jne-rare" - de exemplu, colierul dinscoici descoperit in pestera AreneCandide l.al-a. sau suhlele sculptate in fildeq de mamut descoperitelanga rAmasitele a doi copii 1a
Sunghir, Rusia. Unii cercetetorisugereaza cd prezenla acesior indi-vizi cu bijuierii bogat decorate -mai ales tineri care nu avuseseratimp sd isi consolideze o reputaliemenita sd le asigure o inmormAn-tare speciald - demonsfteazdexlstenta unei ierarhii sociale sia faptului ca incep se se dezvoltediferenle de statut in anumitegrupuri. Totu$i, aceste diferenlenu par sA atingd o scara iargd decat
mult mai terziu. Clar este cA,pentru prima datd, oamenii incepsa fle din ce in ce mai preocupalide viata de apoi si de modul in carefiinlele ar trebui sa patrundd acoLo.
Marcare a teritoriuluiA\i cercetdtori au observat ca artarupestre paleolitica ,,clasicd" - inmarea ei majoritate e mai abun-dentA in sud vestul Franiei sl innordul Spaniei. Se pare ca acesteregiuni erau prielnice vielii umane:chiar si in perioadele de glaclaliunemaximd, climatul sudic cu temperatud mai ridicate Ei, prin urmare,cu habitate mai productive atrdgea turme mari de animaie. Prinurmare, se pare cd oamenii traiauaici in grupuri mult mai mari, invecinate, ceea ce genera tensiunisociale privind marcared ter,torrLIL.jgi asigurarearesurselor.
Dupa cum grupurile sociale deaz. le sJporLer'de'olbal. le sLa-
te-naliune - uiilizeaze simboluricum ar fi steaguri Fi costume qi
Istoricii nu sunt convinqi cd arta rupestrd ascunde inlelesuriprecise. Existe mai multe ipoteze pdvlnd funclionalitatea ei: arta dedragul artei, spiritualitate, ritualud de initiere, marcare a teritoriuluisau chiar impdrtdfire a unor informalii importante despre vendtoare.
r:L.. i., :.r#)t (t...,i'a ' .::
Oamenii se cred elementeintr-o lume vie, in careanimale, plante qi chiar
peisaje qi obiecte neinsufletrteau vieti indivrduale.
Brian FaganCEo-Magnon I2O7OJ
.:. r. ,:- -;.:ir s 1
marcheazA ieritorii, granile qi iden-titeti etnice, asa si grupurile socialedin Paleol'uc. de pe renloriLl EJrope ,
igi decorau peEterile din aceleaqlmotive intr-o weme cand existao competilie acerba pentru resurse.
Cooperare pentrusupravietuireInteracliunile sociale complexe nepermit sd inlelegem cum a reusitHomo sapiens sA supravieluiascAin mediul neprieinic din Europain era glaciare. Vanetorii treiau,probab-l ir gruoull micl cu o den.sitate scdzuta a populaliei. Celemai multe situri descoperite nuatesta prezenla unor cladiri saucl unor s.rLC.Lri complexe de habi--ar. .eea .e sugpreaz; cd odrer'lerau in coniinua miscare, in functiede vreme si de mediu, Fi ca urmauturmele de animale (cum ar fl cerbi)care migrau sezonier.
Abilitatea lui Homo sapiens dea crea ror relal le-a oermis comuni-tdlilor de vandtori sd colaboreze Ianevoie Cand resursele erau ouficiente, aceqtia vanau impreund, reu-qjnd astlel sa atace turme i1 oc,rrin care acestea erau vulnerabile,cum ar fl vdi inguste sau vaduride rduri. in perioadeie mar calde,
0RlGll{EA 0ilULUl 27
... -*!t!;
3ntelIelarnetite
*iW;i iden-socialeIuroper,.eapistaSSUrSe.
aceste grupuri se desperleau din:-ou gi se instalau pe teritodi extinse,fentru a gasr suflciente resurse:-aLLrale lncat sa poata sup-av'e!J .
Tehnologii timpurii'.;n5ror'. depLr ea-r un elort consi-rerabil pentru fdurirea uneltelorie vAndtoare, care faceau diferenlartre viald si moarte. Ei atasau var-rri din piatrd la be!e, producandslllle pe care le aruncau direct:etre pradd, folosind asa-numitele:luncatoare de sulite. Aceste arun-:Sroare eraL creale spec'a pertrua putea fl folosite de la distanla
Figurine Venus
mare si a spori forta loviturii.Uneltele asigurau succesui vanetodi, asa ca nu este surprinzdtorca unele aruncetoare erau frumosscuJp.aue gi decorare. u'reofl ch ialcu reprezentari ale animalelorvAnate. in mod similar, oameniiciopleau cu migald harpoane foartecomplexe din oase Ei coarne,pe care le foloseau la pescuit.
Primele seminteale unei societi?iSule qi ace atent sculptate in ossugereaza ca oamenii din era glaciare isi faceau si haine din piele
Aceste figudne feminine cioplitesau sculptate in piatrd, fildegsau argile reprezinta un tip deariefacte paleolitice descoperitein Europa. Se aseamAnd intre ele.DeFi anumite detalii, cum ar fitrdsaturile faciale qi picioarele,par a fi complet ignorate, carac-teristicile sexuale feminine(sani, abdomen, solduri, coapseSi vulve) sunt deseori exagerate.Faptul ca aceste figurine seevidenliazd prin detalii legatede sexualitate si de fedilitatesi forma rotunda a corpului(in era glaciard grdsimea cor-porale era un atu pretios)
Uneltele de vanetoare, cum ar flacest aruncdtor de sulile, erau deseodsculptate in forma animalelor pe carcIe ucideau; de cele mai multe od, acesteainfatisau chiar animalul vanat. Se poates; f 'osr vo ba oebprF ur . -iLLal mdgtc'menit sd asigure succesd vandtorii.
de anir]ale. lind mult mai preocu-pali de vesLi.nentaLie decdr prede-cesorii lor. Totodata, ei fabricau sialte obiecte de ]a bijutedi din dintide animale si din scoici la flgurines.ulpraLe in piatrd sau modelaLe dinargile. Se pare cA aceste obiecteerau 'olosiLe ca darurr sau la Lrocur-cu indivizi din alte grupuri ca padea unei relele sociale la scara large.
Medrul de viale imprevizibil dinEuropa in timpul Ultimului MaximGlaciar lmpunea impaft dqirearesurselor lntre grupuri, mai alesin perioadele de asa-zisa abun-dentd. Daca un grup avea dificultatiin gds- rea resurselor inLr-o dnun'itdregiune, cei care beneflciaserdar terror de bunavoin!a respectivului grup puteau sa ii returnezefavoarea. Se poate ca acest tipde relalii de schimb sa fi generatrelele sociale gi mai complexe,fundamentale supraviet,uirii intr-unmediu atat de dur. r
ne sug,ereazd c5. majodtateaaveau rol simbolic qi erauobiecte magice asociate nas-terii qi, in general, fertilitatii-
Unii cercetetori sustinca sculptudle o reprezinte pe,,zeila-mamd", dar nu existevreo dovada care sa justificeasemenea teodi. A\ii consi-dere ci flgudnele transmitidei si simbolud culturale largraspandite. In era glaciara,acestea ar fi jucat un rol crucialin interactiunile sociale si inschimbul de resurse, informatiisau de potentiali partenedde cdsdtorie.
xe nerugitasca)paau,) denlelenuiauhabi-
rreniifunctieumaui cerbi)
ns deomunl-2ze la;ufici-i, reu-locuri:ile,.urirlde,
FOI{IIAREA EUROPEI DE AZII$I ARE ORIGIIIIIEIT EVEIIIME]ITEIE IIE tASHAR$ITUI EPOGII GTAGIAREMAREtt |]{GHEI tcca 21 000iHr.)
Animalele sl oameniicolonizeazd noi teritorii
emerse din oceane,inse acestea vor fi izolatedin nou odatd cu ddicarea
nivelului malii.
Grupurile umalese conftuniA cu noldiflcultaii, dar si cunoi oportuniteti.
CONTEXT ISTORICFOCUSSchimbdri climatice
iNarNreacum cca 2,58 milioanede ani incepe Pleistocenul(ela glaciard).
acum cca 200 000 de aniApate Homo sapiens.
DUPAcca 9700 i.Hr. Se sfarsestePleistocenul, moment caremarcheazd inceputul Holo-cenului (epoca de astdzi) -o perioadd relativ caidd,cu climat stabil.
cca 9000-8000 t.Hr.Se pun bazele agdcultudiin Orientul Apropiat.
cca 5000 i,Hr, Marea atinqenivelul pe care il cunoastemin lumea modernd. Terenurilejoase se scufundd.
cca 2000 i,Hr, Dispar ultimilmamuti care trehu pe insulaWrangel, Rusia.
bia recent oamenii de st;inta au inceput sd ia incalcul modul in care relatia
om mediu a influentat dezvoltareasocietalilor. Oamenii au evoluatin tlmpul uitimei glaciatiuni si autrecut prin modificeri periodice detemperature, de la condiiii clima-tice glaciare la unele mai calde, caazi (conditii climatice interglaciare).Totusi, spre sfarsitul erei glaciare,
aceste modiflcdri devin mai pro-nuntate si au loc la intervale malscurte. Pe la 21000 i.Hr., are loc unIenomen ext'em - ,,Marete irgher' -o perioade cu temperaturi foartescezute, cunoscutd qi ca UltimulMaxim Claciar. Oameni- si ari* a-lele care treiau in regiunile nordicefie nu au supravietuit, fie s-au retrasspre sud, spre Angiia, un teritoriuin care nu se extinsese calota d-a
Schimberi climatice importante rezulta din modiflcareapozitiei si a orientfuii Pamantului in rapod cu Soarele.
Habitatele se modifice,iar speciile de plante
si animale se adapteazdpenbu a putea supravietui.
Vezi sif Prlmii oameni sosesc in Australia20 21 . Picturi rupestre la Allatnra22 27 .Situlde la Qatal Hoyuk 30 31 . Codul lui Hammurabi 36-37
RE
xl
promai
Un mamut intreg a fost descoperit:: Siberia, Rusia, in 1900 - primul:xemplar complet descopedt vreodatd.:csila este expusd la Muzeul de Istoriel:aturald din Sankt Petersburg.
Jhea!4. Caniitalile imense de ape:e ma-e ingl-el",; dd dLS la scao^ea nlvelului apei sr la expunerea- "o- r oi Le-i .o i- preeum Ber 'r gra
llatoul continental care leagd-{merica de Nord si Asia si, toto:a,a drrmul pe care ajJ'lg per t -prima data oamenii in America.
Crestere a temperaturilor-emperaturrle incep sd creasca din:rou, iar clima relativ calda gi stabildje astezi se inregistreaza pentrulrima data pe la anul 7000 i.Hr.Jalota de gheata se topeqte, ridi:area apelor separA Eurasia de-{medca, transformd Asia de Sud-:st intr-un arhipelag, iar peninsuie:a Japolia gl Marea Brltanie devin,nsule. In cadrul acestui proces
=-unt lzolate multe grupud deament. TmpacLrl dsupra ecosrsra
:relor a fost urias, astfel cd megafa-rna dispare complet - cum esterazul mamutilor. Stepa glaciard in'pr-^ 51616 ,.Ocqalcj.lta esr^' IOCLiL;je o;dJri .n conrirua expd'rs-Lne.?e tot globul, modificarile climatice:r activrtatea umand (vdndtoarea):ontribuie la extinctia multor
oc unlhe!" -tftemuInima:rdiceL retrastorlurde
specii. Padurrle si zonele umededin noua lume postglaciare Ie oferaoa* ell-]or no- pos b,li.d,id-evoJ-tie. Acestia vaneazd mamifere depddure mari, cum ar fl cerbul rosu
Si mistretui, dar si mamifere maimici, cum ar fi iepurii. Se dezvoltdsi pescultul si ceutarea de resursede hrana pe coastele marii. Pestimig-ator i pre"urr so* oru I mamifere acvatice precum foca, pasaride apa si o serie de fructe, tuber-culi, nuci si semlnte devin parteintegranta din dleta.
Modificare a moduluide vialiRegiunile bogate in resurse natu-rale se pare ce nu au fost colonizated rlLr-odaLd grupur i.e undne L' m -
teau mici echipe de recunoaqterepe teren, pentru a identifica anu" iLe reslrse De trxemp.u. oarer iidin cultura natufland din regiuneade est a Mdrii Mediterane puteauexploata cereale sebatice inOrrentul Apropiat. Unele grupudincep sa modiflce mediul, taiecopaci si incendiazd pddurl pentrua incuraja instalarea speciilor
: lr:' :::r'-
Putrni oameniau trait in asemeneaconditii si modiflcadclimatice extreme
Brian Faganexpert in pteistorie umanA
.t:i...'l;:,.
de planie si animale preferate.E1e incep selectia unor specilde plante Fi seamana seminlelesoiurilor preferate Fi totodata con-troleaza Ei gestioneazd reproduce-rea anumitor animale. Aceastamanipulare a mediului duce Iadomesticirea speciilor si la creareaunei dependente intre animale sioameni. Ca ata-a. se oez!o ta agr.-c ul.ura, iar scl^rrbar-le rao caedinmodul de viatd al omului au impactsi mai dramatic asupra mediulul. r
Carote de gheata si medii de viate din trecutPaleoclimatologii studiazecompozilia chimice a sedimente-lor depuse ln timp pe funduloceanului, pettru a inlelegemodificerile climatice din trecut.Foraminiferele (mici protozoaremarine) absorb doud tipudde oxigen (160 si leO) din apade mare. intrucat 160 este maiuFor, se evapore mai repedein aer, dar, in perioadele maicalde, se transformi in ploaiecizAnd inapoi in ape. Agadar,moleculele 160 si 13O se regisescin apa de mare si in cochiuile
foraminiferelor in proportii relativegale. Totugi, in conditii de ftig,majodtatea 160 evaporat nurevine in ape, ci ingheate, asaca apa merii conline mai mult13O decat 16O. Odatd cu moadeaforaminiferelor, cochiliile 1orse depun pe fundul oceanuluis,i se acumuleazd. Paleoclimato-logii sape pe fundul oceanuluipentru a extrage carote desediment si a studia proporliade 160 qi r3O in difedte stratudpentru a vedea modiflcdrileclimatice de-a lungul timpului.
