ISTORIA ROMANILOR

TOMUL X.

PARTEA B

ISTORIA ROMINILORCURS EXCUT LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESN

DUPE DOCUMENTE INEDITE

DE

V. A. URECHIÄPROFESOR DE 1STORIA ROMANILOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESCL MEMBRU ACA-

DEMIE1 ROMANE, MEAIBRU CORESPONDINTE AL ACADEMIEI SPAN1OLE, AL SOCIETATEI ECO-NOMICO-MATRITENSE, AL INSTITUTULTJI ETNOGRAFIC DIN PARIS, AL SOCIETATILOR GEO-

GRAFICE ROMANA H1 ITALIANA, AL SOCIETATEI ACADEMICE INDO-CHINEZE, MEMBRUFONDATOR AL ATENEULDI ROMAN, PREHEDINTELE GRUPULUI ROMAS AL CONFE-

RINTEI INTERPARLAMENTARE, PREHEDINTELE MANTENANTEI FELIBRIGIULUI LA-

TIN, AL SOCIETA.TEI SCIINTIFICE HI LITERARE DIN ALA1S (GARD), MEMBRUONORAR AL SOCIETITEI HERALD10E FRANCESE §I AL INSTITUTULU1 ARAL-

DICO-ITALIANO, MEMBRU AL SOCIETATEI DE STUDII JAPONEZO-CHINEZE,

LALTREAT AL FACULTATEI DE L1TERE BRITISH ATHENAEUM, PREHEDINTE

AL COMISIUNEI MONUMENTELOR ISTORICE, PRE§EDINTE AL SOCIE-TATE' DE CULTURA MACEDO-ROMINE, MEMBRU AL SOCIETATEI

SCIINTIFICO LITERABE DIN 'AH; MEMBRU CORESPONDENT AL

1NSTITUTULUI PORTUGEZ DIN COIMBRE §I AL ALTOR CON-

GRESE ISTORICE HI LITERARE.

TOMUL X. PARTEA B

BUCURESCIINSTIT. DE ARTE GRAFICE CAROL GÖBL" S-sor ION ST. RASIDESCU

16. STRADA DÒMNEI. 161902.

ISTORIA ROVIANILOR

TOMUL X PARTEA B

Cap. I.

Numirea noilor Domni. Cronologie. Mare emotiune In Principate. Partidele poli-tice in ele. Curentul francofil in crescere. Caragea este el candidat al Franciel ? ScirIfalse in Bucuresci i érd. Consulii streini. De Gentz.

Am arètat care este exacta data, la care incepe domnia formalal §icea de fapt a luí. Ioan G. Caragea. (1)

Completam informatiunile relative, deja aduse in studiul nostrudespre biserica. §i justitie, i cu alte notite. La 19 Septembre (ded la7 Septembre stilul nostru) se serie din Bucuresd catre Gazeta deFrancfort» :

aUn teitar sosit aja ieri (18 Septembre) a adus scirea al& de importantei pentrugrite n6stre, a numirii Domnilor destinati a le guvernet. Princip ele Calimach afost nu7nit Domn al Moldovei i Principele I. Caragea (Karodschia!) Domn alValachiei Aceste numiri aü pro dus o mare sensatiune printre locuitoriidin Principatele n6stre, cari sunt alipiri (attachés) de Muscali.» (2)

Pag. 5 din T. X partea AVedl Moniteur Universel. No. 288, Mercredi, 14 Octobre 1812.

V. A. Urechid.Tom. X Partea B.Istoria Romdnilor.

Representantul PrusieT von Werther scria §i el catra Regele sétl,din Bucurescl, In 5 Septembre 1812.

Domnul de la Tour-Maubourg a§tépta la BucurescIde unde eragata sa plece,pe Caragea, qui a passé le Danube et qui arriverademain dans les environs de Bucarest, où il fera une quarantainede quelques fours.»

Va A. died la finele lui Novembre 1812 (stilul nostru) este datasosiriI la VacarescY a lui Caragea. Dec1 tocmaI la 24 Novembrel Patrucjile apoi Caragea dà pitacul cdtre sp.-Mar, ce am adus maI sus. (1)

Nu mal staruesc asupra cestiunil datel inceperiI Domniel; deja elu-cidata.

Mé intreb numaI: ce voesce s'a Inteléga jurnalul german prin vor-hele .aceste 22,U712i7i (ale noilor Domni) aft' pro dus o mare sensafiuneprintre locuitorii din Principate.., cari: sunt de Museali?

Care a fost caracterul acesteI mari sensafiuni?De ce numal locuitoril alipitl de Ru§1 aü primit acea sensatiune?Cu numaI noué jile Inainte de á publich scirea de mal sus, acela§I

jurnal german publica o alta corespondenta (de la SucurescT, 10 Sep-tembre), prin care se spunea lumiI culte europene, ca cea mai maretristele dornnesce Iii férile n6stre. E adevérat ca; cea mai" mare partedin Impele rusesci" le-a abandonat ; dar Divanul 72U este ma, pufininsdrcinat de a greibi plata contribufiunilor arierate panci la fineleacestei Zuni, ceea-ce este afacere f6rte anevoi6sd in o férd seirdcildprin o ocupafiune de 5 ani, nu mai. scim 220i insine: ocupapune deamid ozi de inimici? Masi multi; din boerii cei mai" bogafi aban-dond férile n6stre ca sd se ducd sd se aseze in statele Austriace.Trani cel mai des ne ascunde ined forma Viii6re a guvernului nostru.Se pretinde ca; Sultanul a oprit, cu cea mai »zare severitate, ori-cecandidare la locul de Hospodar, de Ore-ce M. S. trebue fi fautdejd in secret alegerea acestora). (2)

Va sa icä scirea numirii lul Caragea produce sensatiunea cea mare,pentru ca face sa Inceteze incertitudinea despre viitérea sérte a 0-rilor romane, despre forma viitorului lor guvern. Acésta numire deDolma, dupd ce atata timp MuscaliI asigurasera pe partisaniI lor dinPrincipate, cd Incorporarea lor la Rusia este lucru hotarit In mintea§i In sfatul Impératulul Alexandru I, de sigur ca a produs o sen-

Veli la pag. 6 din studiul meii despre aiserica românà . Vegri tom. X din 41s-toria Românilor partea A. pag. 6.

Reprodusä in Moniteur Universel. No. 283, Vendredi, 9 Oetobre 1812.

2 V. A. IIRECHIÀ

saliune mare, maY ales in mintea acelora, carY erati partisanY atRusiet

Pe cht ace*tia null puteati explich nereu*irea politica rusescI, lucrude care se intristati, pe atata insd se bucurati *i era"' *i el' cuprin*Ide sensatiune mare, aca Romhnl, carY orI cat de redus numérullor nu iubiati pe muscall.

Cum-cd erail de ace*tI Romani In térile nóstre, nu incape indoiallLatour-Maubourg, treand, In Novembre 1812, prin BucurescI, in In-tórcerea sa de la Constantinopole spre Francia, a gdsit destuI boerIIn Bucuresel cu antipatie pentru Ru*1 *i cu simpatie pentru Francia

Evident cd 'hare col din urmd se aflail maY ales boeril, earl fuseserd.persecutati de regimul musedlesc. (1)

Si pe lhngä boeril prigoniti de MuscalY, earl' acum se bucurail denoua stare de lucrurf, maI erati *i de aca earl inteleseserä, la BucurescI*i la Ia*T, cd de*ertarea Principatelor de ostirl rusescI *i. maI alesnumirea de Domni nol, nu puteà insemnà tocmaI o isbAndA a politicarusesci, ci mai mult erà un e*ec al eT.

Iacd de ce *i marea sensatiune intre boeril compromi*I prea multIn leggturile lor cu MuscaliI. UniI din ace*tia se *i ridicd din térd cut6te ale lor *i trec In Rusia, impreund cu o*tirile muscalescI. Si iacd.de ce, din contrd, boeril cdlutt in disgratia Muscalilor se intorc dinexilurile lor, pe datd ce sosesce In BucurescI noul Domnitor.

De sigur cd, In asemenea conditiuni, curentul galofil orI anti-rusesceste in crescere, dupä. ce Napoleon dd, la 14 Septembre, bdtaia de laSmolensk, *i ales dupd ce la 20 Novembre arde Moscova *i bate la 29

,

Novembre pe Cutuzof la Crasnoi.Este locul sd ne intrebdm dad. Caragea erh ales de P6rta Otomand

ca un candidat agradat de Francia ?Fdptuirile anterióre ale luI Caragea nu erati tocmaI de naturä. a-1 re-

comandà simpatia Francia. Dacd Andréossy din Constantinopole nuavusese ocasiunea a se ldudà cu purtarea luI loan Caragea, nu maIputin de isbutea sä ieà tronul vre-un, Moruzi, se dedeh prin acésta oloviturd neindoiósd politiceI francese §i erà un testimoniti *i maI nein-dojos al triumfulul celeI rusesci. Cunoscutul consul engles din Bucu-

(I) Lgour-Maubourg urmdrià la Bucurescl, In Novembre 1812, scopul de mdnagerdes relations et sa Cour avec les Grecs de C-nople qui se trouvent ici (Bucarest) etavec ceux des boyars valaques qui ont 86 persécutés par les Russes. (Iorga, Acte fiFragm., pag. 491).

ISTORIA ROMANILOR 3

4 V. A. IIRECHIÀ

resol explica alegerea luT Caragea si a WI Calimach prin cumpèrareatronuluT pe haul (4.000.000 lel !).

Europa erà prea atenta la cele ce aveati sa se petréca In nordulWI, la ciocnirile gróznice dintre armatele franco-rusesd, pentru ca säse fi interesat mult de evenimentele de la Dunare. Totusi 6menil destat austriacT si maT ales francesI aveati ochiT atintitT Inteacóce. Acéstane explica satisfactiunea cu care, desl Caragea nu erà pronuntat amicniel al AustrieT, nicT al FrancieT, se priml, la Viena ca si la Paris, scireaca. Pórta I-a numit pe el si pe Calimach Domnil Principatelor. Guyer-nul frances se grabl sa serie WI Ledoulx, fostul consul al &at la Bu-curescI, sil-s1 reiä. postul. Ministrul Maret serie lul Ledoulx, in 18 Oc-tobre 1812: doresc sh" te ducT pe cdt maT grabnic posibil (laBucurescI). Este important de a se observä primele demersurl ale noueTadministratiunl (a luT Caragea) si de a se sel exact tot ce se va facerelativ la demarcatiunea nouelor hotare. Convine asemenea a se cu-nósce mijlócele de influenfd ce Rusia va fi cautat negresit sail me-nageze asupra locuitorilor t'érilor acestora, cum si dispositiunile acestoracu privire la acésta putere

Ledoulx plécd imediat la postal ski si In 29 Ianuarie 1813 pótedejà trimite luT Maret o prima nota.

La Paris nu era cum se vede prea mare domirire asupra simti-mintelor luT Caragea. De aceea Ledoulx este trimis grabnic la postulsai din BucurescI, sä studieze maT de aprópe pre noul Domnitor. Le-doulx abia. sosit, In Ianuarie 1813, la BucurescI, cäutà sail deà sémadespre cugetele luT Caragea, dupä insarcinarea primità de la mi-nistrul ski Maret. In nota sa de la 29 Ianuarie declara, ca 'Inca nup6te sa-sT formuleze opiniune prea exacta despre Caragea, dar ca,din ate afla, e dator sd créda, ca. Domnitorul Muntean este impartial,cà nu s'a dat cu nicT o partidä, ca menagéza pre totT, cd se silesce anu se strich cu Rusil si a nu indispune In contra sa pre FrancesT. Ade-v'ératele intentiunT ale luT Caragea vor fi cunoscute numaT dupd des-chidere,a campaniel proxime. Ledoulx judecà definitiv pre Caragea,cand dice, ca despre orT-ce fanariot, ca.: cdinsul va fi ori.-ce ii voreere imprejurdrile sd fie. 0 lung. maT tärcjiii, Ledoulx stärue pe länga.Maret sa.-I. trimitä o scris6re pentru Caragea, recomandanduI caldurospre boerul Filip Linche, om care nutresce simtiminte francese si care,de 1-ar lua Caragea In vre-o slujba, o sa servésca minunat politicafrancesa, tinênd pe Ledoulx In curent de t6te faptuirile luT Caragea.

ISTORIA ROM.ÂNILOR 5

Vodä nu-1 numesce, cà se teme sä nu supere pre Muscall, pre consululrusesc , care . este 'de o insolentii f d rd exemplu., (1)

Se vede deci, cä niel Francia nu crede cä. p6te A compteze peCaragea.

Cea maT neindoi6sd explicatiune ce RomâniT isT deterà din faptulnumiril luT Ion Caragea fu insä, ca nu prevalase la P6rtä, prin acéstänumire, politica ruséscd.

De aceea mare sensatiune la BucurescI si IasT in ambele tabereboerescT si in cea rusésed si in cea mid., dar spornicä, anti-ruséseä, ta-bdrà care suntem dispusl a o numl nafionald, ad' nationall erati, desinu purtati acest nume aceT earl nu le erà inimef lor plAcut sä fie in-corporatà patria lor la Imperiul rusesc.

Emotiunea vie din téra, din ambele tabere, cäutati sefiT muscalT, earlincd se mal anat.' in Bucuresd si IasT, sä o potoléscd prin réspändireade sciri false cjilnice. 'Evident cd si ceT cu darurl anti-muscälescI sieel alipiti de politica ruséscA ciuliail urechile sä afle scrierT, noutätidespre operatiunile militare de la nordul Europa. (2) Ca sä" intretinäsimpatiT pentru Rusia in Principate, Jaltuchin r'éinas in Bucuresci cuputine trupe &del' dupà tractatul de la 1812, Rusia nu aveä sä

Vedi ce dice Wilkinson (pag. 107-108).

Ledoulx serie lul Maret, din Bucuresci, in 29 Ianuarie 1813:Sans pouvoir donner encore à V. E. une opinion bien exacte des sentiments du

P-ce Caradgea, je dois croire, d'après tout ce que j'entends dire ici qu'il n'a épouséaucun parti ; gu'il ménage tout, gu'il cherche et ne pas brouiller avec les Princes etel ne pas indisposer contre lui la France. Les véritables intentions ne seront bienconnues, ses opinions ne se prononceront qu'après l'ouverture de la campagneprochaine. En un mot ce prince n'a pas, je crois, de caractère Mui ; il sera toutce que les circonstances exigeront.»

Ledoulx et Maret, Bucarest, 25 Février 1813:Le P-ce Caradgea d'un caractère très-faible ne l'emploie pas, de crainte, je crois, de

donner de l'ombrage au Consul de Russie, qui est, comme j'ai eu l'honneur de le mar-quer it V. E. d'une insolence sans exemple. Il serait très utile que M. Linche rentredans les affaires ici: je réponds que par lui je saurai tout ce qui se passe A cetteCour Grecque. V. E. pourrait done m'envoyer pour le P-ce une lettre de recom. en fa-veur de Mr. Linche, qui produirait infailliblement l'effet que nous devons en attendre.Une fois ce boyard réinstallé dans les affaires, il récroirait grandement récompenséde ses services passés et engagé a rendre de plus grands servites encore. Cettelettre de recom, nous assurerait ici, parmi les boyards, un homme entièrement (16-'you'd ii nos intérêts. M. Linche méxite sous tons les rapports que V. E. daigne s'in-téresser à lui.

Vedi Moniteur Universel de la 9 Octobre 1822.

evacueze deplin Principatele decal la 14 Octobre inunda tërile ro-mane de buletine de victoril inchipuite repurtate de Rust asupra &tel.WI Napoleon. (1)

Totusi strabAteail in Bueuresci si Iaì i noutati mai oneste despreisbandile Francesilor. De óre-ce inca la 19 Septembre l'administra-tion du pays est presque entièrement entre les mains des Autoritésnationales» (2), nu era posibil luí Jaltuchin sa impedice strabatereaIn téra si de sciri opuse vederilor Rusiei. O corespondentil adresatadin Buda, cu data de 1 Octobre 1812, lice cä cles nouvelles victoiresdes Francais en Russie font beaucoup de sensation dans la Moldavieet la V alachie». (3)

Si guvernul de la Viena avea ochii atintitT spre Bucuresel siAustria era' representatä la Bucuresci prin agentul séü Fleischhackel.Nu tardiil insa so vor stabill relatiuni mai apropiate intro Carageaguvernul Austriac, prin faptul cii Domnitorul Muntean va capatà decorespondent politic secret al ski pe Cavalerul Frederic de Grentz.Ministrul Meternich invoesce acestuia sä devinä corespondentul Dom-nitoruluI Caragea, (4) dupá ce un moment era vorba ca acel corespon-dent sii fie comitele Hardenberg, ministru de Hanovra la Viena, sailconsilierul de legatiune Prusiand Piquot. Alegerea luI Meternich pro-yard in 27 Decembre 1812 si in aceeasi di el scrise DomnitoruluiMantean prima sa corespondentä. Consulul Fleischhackel stabill into-

(1) N. 282 de Jot 3 Octobre 1812.

Bucarest, 7 Sept.

Le grand vizir après sa &position a été exilé a Brussa. Son successeur est partipour se rendre a Sarnia.

Gheslib Efendi et le Drogman de la Porte Moruzi sont toujours ici (Bucarest).Il arrive tous les jours à Bucarest des bulletins qui donnent des nouvelles

des vietoires qu'on dit remportées par la Russie. On les distribue avec profusionpour les soldatc qui sont encore ici. Les lettres particulières de la Russie sont touta fait en contradiction avec ces bulletins et tout annonce que l'Empereur des Fran-çais s'avance vers Moscou.

Notre pays est au reste dans la plus triste situation. Plusieurs des riches bo-yards quittent nos provinces pour s'établir en Autriche. (Observateur Autrichien)

Moniteur Universel du 14 Octobre 1812. No. 288, dupà Gazette de Francfort.Moniteur Universel du 16 Octobre 1812.Dupà Challemel-Lacour (Revue des deux mondes. 1868 luna Iunie I, pag. 6351

de Gentz nu a refusat a pun-a, ceva mal târJi, titlul oficial de agent diplomatical Principelui Valachiei.»

6 V. A. U11E011141

legerea definitivd cat privid emolumentele, ce Domnitorul oferia luTde Gentz.

Importanta lui de Gentz din respectul politicei austriaco la Cons-tantinopole este mare. Gratie relatiunilor secrete dintre de Gentz cuCaragea, Austria nu va intarcjià de a avé ela main haute», atat laBucuresci, cat si la Constantinopole, undo, prin Caragea, Meternieh vaface sd sträbatd acele sein i veden, earl puteail sd-T fie dinsei pro-fitabile. (1)

Anglia nu putea nici dinsa perde din vedere importanta politicd acurtilor Române, cu tót atentiunea.ineordatä a EuropeT spre altd parte.Ea numl in 1813 de consul al séit pe IV. WitIcinson. Acesta va aducela Bucuresci veden i contrare vederilor luT Fleischhackel §i color aleluT Ledoulx. Pe cand acestl din urmd calla sd indepArteze pe Romanide la Muscall, Wilkinson devine partisanul impfirtiril Principatelorintre Rusia si Austria, tocmai pe motivulrisum teneatis c'ä este ininteresul Europa sd. hnpedice extensiunea RusieT i cA numal ast-fels'ar puté impedeca mai departe mergerea Rusiei spre Constantinopole.

Rusia, dupd. esirea definitivd a lui Jaltuchin din Principate, va fi sidinsa.representatd la Bucuresci prin consulul Kiriko. Dupd catastrofaFrancesilor in Rusia, acesti consulT i cei din Iasi vor deveni de oinsolenta si de o incomoditate gréznicd pentru guvernele nationaledin Principate.

Mena capetelor Moruzescilor, partisanii neindoiosi al Rusiei, pu-seso deocamdatd multd apd in vinul consulilor rusesci din Principate.Francia nu véduse cu ochT buni raptul BasarabieT, rapt datorit deRusia Moruzescilor. De aceea o vedem interesandu-se de aprépe denegociatiunile ulteriére agitate intro Pértd si Rusia, ca referintd ladelimitarea BasarabieT. Francia doria ca Pérta sd acorde RusieT catmai micd portiune de pilmint.

Acelasi lucru desl maT platonic Il dorid. si Austria.Tocmai pentru a urrndri asemenea afaceri Napoleon grAbise sA tri-

mild la Constantinopole pe energicul Andréossy. La 13 August 1812,acesta fu primit in audientä solemn/ de cdtre Sultan. (2)

Alegerea de Pértd a luT Caragea i Calimachi, intimplatd, cum vé-durdm, in August, dui)/ sosirea lui Andréossy, a trebuit, ori-cat de se-

(I) VeTi despre Fr. de Gentz articolul publicat de P. Challemel-Lacour, intitulatDiplomates et publicistes de PAllemagne, in Revue des deux Mondes de la 1 Iunie1868, pag. 620. Idem, Albert Sorel, in aceeasi revistà, de la 15 Decembre 1876.

(2) MoniteurUniversel. No 261, din 17 Septernbre 1812.

ISTORIA ROMANILOR 7

cretd säi so tinut, sd nu fi fost fArà de scirea, de nu §i fard deconsimtirea representantulul frances. De aceea diseräm, cà emotiuneaIn térd, intro boeril rusofilI fu mare.

Tot influentei francese se dieea cà datorise Caragea §i rechemareasa pe cate-va jile ca Dragoman al Port% din cursul luniI August,dupd depunerea lui Panaiotache Moruzi «paree qu'il (Moruzi) passaitpour étre dévoué aux intérêts de la Russie. (1)

In locul luI I. Caragea devenl Dragoman Spätarul Iacovachi Ar-ghiropulo, (2) frate cu ginerele Domnitorulut

Cap. II.

Sosirea lu Cara gea la Bueuresa, Alaiurt ArdereaCurtiï Doninesei. Diverse evenimente.

Ioan Caragea nu vine imediat la Bucuresd, din causd cà, dupä odispositiune a tractatulul de la 1812, evacuarea Principatelor era ho-011tà a se efectuà In mod complet numal pe diva de 2 (14) Octo-bre. La acéstä datd era dator Jaltuchin sd lase guvernul térri roma-nescI in manila DivanuluI el.

La Bucuresci se gäsid. incd. Galib Efendl §i Dimitrie Moruzi, cola-boratorul ski la tractatul de BucurescI, prin care Rusia no 1.41 Ba-sarabia. Acolo afld Moruzi despre neisbutirea candidaturil sale laDomnie, pe care o credea bine asiguratd. El fu tot odatd insciintatIn secret, ca sä nu mal mérgd la Constantinopole, cd nu-i va fi violaIn sigurantd. Rusia II oferl asil la ea, ba §i o blind pensiune ... Di-mitrie Moruzi, avénd familie la Constantinopole, se temit sä nu o expunäla perire. incumetat pe abilitatea sa, preferl sd mérgd, 0.11 justificopurtarea. El sperà sá dea de culpabil pe Galib Efendi Acesta insdmat dinainte arétase cá singurul culpabil al perderil Basarabiel eranumal D. Moruzi. Cat trecurä amandol Dundrea, Galib aresta pe Mo-

Iancu Caragea mai fusese Dragoman al Por01 in 1807-1808. Infhtenta frau-cesd la Constantinopole era férte mare inainte de catastrofa WI Napoleon in Rusia--este momentul cdnd 140 de prisonierl RusI se turciserd in Constantinopole. Mont-teur Universel, din 17 Septembre 1812 (No. 263), in o scrisóre datatd din Constan-tinopole de la 13 August, povestesce solemnitatea cu care se Mai acdstd trecere lamahometanism a acelor Ru$I.

Moniteur Universet. No. 288, 14 Octobre 1812.

8 V. A. URECHIÀ

ISTORIA ROMANILOR 9

ruzi si-1 expedia la $umla, uncle era Vizirul Ad l fu ucis pe data, sicapul luI trimis la Constantinopole, unde fu expus tref (Pie la portileSeraiuluT, alaturea cu al frate-säti Panaiotache Moruzi, carele tinuselocul de Dragoman pe timpul cat Dimitrie statil la Bucurescl.

$i pe cand ast-fel MoruzesciI, amicl al RusieI, platiati cu capul lortradarea, Caragea era primit cu onorurI in audienta solemnd de in-vestitura de catre Sultanul, la 8 (20) Octobre. Padisahul otomandete cuca si caftanul de on6re.

I. Caragea fu primit de Sultanul

E posibil cà pe langa Arghiropulo sa fi sosit la Bucurescl si Gr. Sutu.In tot casul, postelnic In domnia lui Caragea vom afla pro Vla'hut.

Pe data ce CaimacamiI sosird in Bucurescf, inceput reparatiu-nile palatuluI Domnesc din Délul SpireI, care ajunsese in présta stare,din causa cá servise de spital In timpul ocupatiuniI rugescI. (1)

0 alibi corespondenta a Gazetel de Francfort, data tot din Bucu-rescl, din 18 Novembre (6 Novembre), confirmä' ca, la acea data, inca nusosise Domnitorul Caragea, dar ea era asteptat din un moment In altul

ca neintarcjiat vor reven1 la BucurescI i representantil (oristreinI, earl', la momentul rupturiI dintre Rusia si Turcia, se tilde-partasera din Principatele ocupate de RusT (2).

In adevér, nu intardie sa sosésca la V'äcä'rescI noul Domnitor.se opresce dupa vechiul obiceiti, pentru pregatl oficiala intrare Incapitala. Corespondentele MonitoruluI frances scritl, cá conacirea demal' multe dile la Vacaresci a Domnitorului era si In intbresul sana-tatiI publice, ca o caranting facuta de Domnitor, fiind-ca venia din oparte de loc., in care se insemnase ciuma.

Se profita de acésta resedere la VacarescY, pentru a se luà mésurYpregatitére intrdril in Bucurescï. (3)

de ce mois et a fait conaitre aux boiars assemblés le firman (zapt-firman) du Gr.Seigneur, par lequel il lui est ordonné de se charger de Padministration de la Prin-cipauté au nom du nouvel Hospodar.,

On a commencé aussitôt à travailler aux réparations dont le palals du Princea le plus grand besoin ; il a servi d'hôpital pendant tout le temps du séjour desRusses dans cette capitale.

On a la certitude que le gouvernement sera remis au Caimacam le 2 (14) (sic)Octobre, jour fixé par le traité de paix.

Senatorul Miélocevici (Milosievict) a fost numit guvernator civil al Basarabiet.devait quitter Jassy le 13.

Moniteur Universel. N. 313, din 8 Novembre 1812.(Journ. de Francfort) Coresp. din Bucuresm de la 9 Octobre 1812.

Gaz. de Francfort.Talachie. Bucarest, le 18 N-bre (dect 6 Novembre).

On attend incessamment Parrivée du nouveau Prince Ianco Karatschia et le retourdes ayans étrangers qui, au moment de la rupture entre la Russie et la France,s'étaient eloignés de ces Principautés encore occupées par les Ruses.

Vec,Il pag. 7 din tom. X. Mod si un alt act cu referintä la repararea pavelel dinstrada Serban-Vodä

Porunca ce Watt facut in dosul ispravnicilor de Ilfov si a Vorniculuipolitiei, pentru dregerea podulut Serban-Voc15..

Zw Loan Gheorghe Caragea Voeved i Gospodar zemli Vlahscoie.Domnia-v6strd ispravnicilor din sud. Ilfov i domnia-ta epistatule al dvorniciet

10 V. A. IIRECHIA

La 25 Novembre 1812, adecA neIntardiat dupà so3irea la VAcdresciCaragea adresézd Ora obicinuitul manifest de Domnie noud. Ca tóteprogramele politice, proclamatiunea lui Caragea promite mult, baadauge a dice, cà cele ce le promite vor li infiinfate, iar nu numaieuvintate». Caragea se jurd pe viga fiitor s'él; cd n'o sà trécd cu ve-derea rdpirea nedreptatea. (1)

La diva hotArità de 12 Decembre, Domnitorul I§T face solemna in-trare in Bucuresci.

Drifirl In nota' ad alaiurile intocmite cu pitac Domnesc, pentru Dom-nitor i pentru intrarea In Bucurescl a D6mnel sale Elena. (2)

politiei, am v'élut Domnia-Mea arkarea ce Ne faci printeacésta insciintare, ci darde vreme ce ca s'O se astupe acele baltacuri de la capataiul podulul celuI dres panala cel-lalt capataiii dupre ;socotéla boerilor este atara discolie i zabavii, pentrupricinile ce aretati, primita este Domniei-Mele chibzuirea ce facep, urmätóre fiindsi altor asemenea pilde, i poruncim, ca dregerea acelui drum sa o sävir§i0 CLIMmaI in graba7 adecá de la maidanul ot Dulap i pana la capkaiul podulra celuidres i bun. 1812, Decembre 1.

Arh. Slat. Cod. 74, fila 4.Velp intréga prociamatrane in volumul X al Istoriei Romdnilor Partea A.

pag. 454.laca alaiurile aceste:

Orinduiala alaiului Domniei, dupd obiceiul 1'6.4 la intrarea in Bucaresci.Stégul catanelor de téra Cu capitanfi i catanele acestui stég, top carral i inarmatl.

Brésla agiascd.

CalaretI polcovnicescl totl calarl i inarmaii.Vel capitan de cazara cu stégul i sarmaciul i tobosarulTalposl dorobantescl pedestri cu chivere, cu tobe i cu cimpedele lor.Vel capitan de dorobanfi cu zapcii sel inainte i cu cati-va din brésla armäsasca

cu tacam curat imprejur i stégul s'ea cu toba dupa dinsul.Podarii toti pedestri cate doi.Cazacii agiescl asemenea pedestri cu chnpoiii i tobele lor.Vinatorti, asemenea.Capitanil agiesti inarmati cu tacara curat pedestri.Céus agiesc cu logoret agiesc.Polcovnicul de pod cu polcovnicul de ciocli.Polcovnicul de vinkori cu polcovnicul de Tirgoviste.

Vel aga cu pod6ba, dupd obicea

Stégul cu stegar agiesc i calarasi cu prapurile i tramb4i1e, cu toba si sarmaciu,dupä obiceia.

Dumné-luI vol vornicul za politie, cu 6menii i tacamul

ISTORIA ROMANILOR 11

12 V. A. IIRECHIX

In alaiul luI Vodà ieail parte gi cel dol fif ai luT I. Caragea, anume

Neferil toti inarmatI, &Marl cu Baeracul lor, cite doI.Besléga, Cu tacim curat.

Brésla speltdréscci.

Lefegiil cu stégurile lor,Vel cdpitan de lefegil cu zapciii i buciugul, tobosari, sfirmacI dupä dinsul.Seimenil caläri iaräsi inarmati, toti cu haine rosil i cu moturile galbene.Bas-buluc-basa cu stégul cel mare i toba si sérmaciti.Scutelnicii spätäresci inarmati.Belli cälàri, toti inarmati cu sulite in maul, ate doi, potrivitI, dimpreunä cu odo-

basil lor, inaintea dumné-lul ve! spatarul.Poterasii, totl inarmati, cálári, cu haine curate fistichil, cu moturi si cu musi-

cantil lor.Cäpitanil spätärescI inarmatI cu tacAm curat.Céus spätäresc cu logoVit spätäresc.Vel cäpitan de Mizil cu polcovnicul de. poterä.

Vet Speitarul cu podóba clupei obiceia.

Stégul cu stegar i buciuc i lefegn, cu prapurile i trâmbite i tobe i sfirmaciildupä dumné-lul.

Copii din casä . cu pdharnicel.Vätaf de vistierie cu vätaf de pähdrnicie.Aproçli vfitäsesd cu aproçll céusescI.Vätaf de aprogi cu céus de aproçli.

Brésla porteiréscd.

Portärei in rind pe As cu semnele in mini.II portar cu III portar.

Vet portar.

Dumné-lor boeril veliti i al doilea, cum se aratä in deosebitä f6e, i inaintea dum-né-lor : starostea cu negutätorii pdmintenI.

Brésla armagscci.Armäsel cu puscasl.II armas cut III armas.Vel armas Aleco Mavrocordat cu podóba dupä obiceiù, avénd pe toff lautaril

domnesci.Stégurile tern' i trombetai dom nescI si cu muzicantil nem(f.TuiurileIuruc-baerac.Sacagiii dupi obiceiti cu sacalele.Salahoril caläri, cu betele in mfini.

oQ,

George §i Constantin. In al D6inneI sunt fiicele: Ralu, Smaranda §iRoxandra.

Cail domnesci impodobiti.Trägêndu-I comiseil cäte unul.

II comis cu Rähtivan Aslanoglu.6 postelnicei cu 6 postelnicel asemenea.

Capotufl i tacâm curat.III logofét III vistierII logofét II vis tier Iorgache Slugeroglu.II logofét postelnic Costache Arghiropulo.Vel postelnic Vel comis Dumitrache Manul.Un céu§ Impèrätesc Alt céu§ impérätesc.Un capegiii impérätesc . . Alt capegiú i'mpérätesc

o en o (74Z ,..

P: rn Iuz-basa P U,a.,j) $1,1nID .,, IT7 .-K

Beizadea cu ciohodaril i un saracci Beizadea cu ciohodari i un saracci.md o Cr, 'TZI O C.".--. wgAD e-e. O 1;17 4 0

P, AD< Dumné-lui agaua Cuciohodarii domniel-sale. o 1. auo N:, o tj't, 1 ''' i'd O .tr

ro o w suP Un satir P.r.n ,..., =1 6/.. .-.° alt satär..1 ". 0 Un satfir alt satär.

.1 tor.,o ack.= ... Un satiro alt satär. ' 00 ag.

("4 Cl2 O U2

Mataragi iamac .. . . alaiä céus mataragi basa.Saracci iamac . . . . icioclan céuS sarasci basa.Un gavaz alt gavaz.Un peic impérätesc alt peic impérätescUn haznaharlää alt haznaharlati.Deli basa basciohodar, tufecci basa.Cu totI ciohodaril cu top ciohodarii.

polc.GN.

44,

Vätaf de Divan Inarmat cu II spätar cu sabie gianatSaidacurl i topuzul.Semnul Domniei sangiacul.

ISTORIA ROMÂNILOR 13

Este de observat, c. cu tad desorganisarea i miseria In care Mus-calil 1as5 téra, tot se mal ggsirà cete destule de osta*I din diversele

14 V. A. IIRECHIÀ

Copil din casa purtand prapurile . . ve! gramiltic.Ve! cuparul Costache Mavrocordat vel ispravnic de curte.Vel camära§ II gramätic vichilDivictar pos telnicul Vasilache.

cel-laltI boerl aï. curtiI i idiclil, cateMehter bap cu Vasa taiféua sa cantand.

("1

Cr4ocr,

o

la loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemle Vlahscote.Poruncim Domnia-Mea . . . . . sri avetI a Insciintà d-lor boerilor i zapciilor mari

§i mid i tuturor mal sus ar'étatilor, ca la césurI din çli cu aju-torul lui Dumneçlea este sä se facrt obicinuit alaiti Domniel Ntistre ti sä fie toffstrin§I la . . . . §i intregi la oranduiala, ca la ridicarea n6stra sä se afle totlgata spre mipare, Insä sä grijiti a nu se face vre-un cusur vre-o atacsie la por-nire, ca vetI fi In \Tina; a§ijderea arétatl porunca Domniei-Mele fie-careia braid, cela mergere ari aiba a paz1 buna-cuviintä i orinduiala, färä de a se face sgomot lavorbä saü vre-o amestecaturä, ci fie-care cu tacere sä urmeze miparea alaiului, iarun alai(' ciau§ calare sri aiba a Ineunjura calare necontenit Inainte vestind mipareaalaiului la mergere, ca sti mérgä cu bunä orinduialä. 1812. Decembre.

Cod. LXXV, fila 9.

Orinduiala alaiulu prea jubile! Deinine a Domniei-Mele,la infrarea inBucuresci.

100 slmeni polcovnicescI caläri, totl cu haine ro§il Inarmati i cu moturi galbene.100 seimenI bulucbil§escI asemenea criar!, toti cu haine ro§il qi Cu moturI gal-

bene i lnarmati.4 postelnicel cu capoturI ro§iI iar patru postelnicei asemenea.Céu§ul spätäresc cu céu§ul agiesc.Polcovnicul de pod . cu polcovnicul de ciocli.Polcovnicul de seimen1 cu polcovnicul de vinätorl.II colitis Cu II pitar.Ba§buluc ba§ cu polcovnic de tirg.Vel capitan de Mizil. cu vel capitan de lefegii.III postelnic, fiul d-nei Efrosina cu Ralitivan Asanoglu.Vornicul de harem cu vel apitan de dorobanti.II gramätic, fiul d-lui postelnic Vasilache cu grámatic di5mneI Filipésca.II postelnic Costache Arghiropolu ea II spatarul Gianetache.Biv-vel pitar cu biv vel pitar.Vel arma § Aleco 111avrocordat cu vel pitar.

arme, call sa intre cu alajú. Nimio mal deosebit in aceste alaiurI de-cat la altele de la anteriorii DomnT, deck eh' se baga In alaiurI, nunumal spata i topuzul Domnesc, dar i sangiacul §i tuiul dat ad-ho-norem de &are Sultan. Intre diversele musicl; cimp6ie, trombit4fetc., iea parte la alajú O. o musied nemyseci, aceea pe care neintardiatI. Caragea o va desfiinta. (1)

MaI observäm cd In Garda PortiI iar sunt nemti: «50 nemg din136r1ii, in haine fistichi`i.»

Din primul moment L Caragea manifestá o deosebità placere pen-tru parade. El e nemultumit de alaiurile orinduite pentru receptiunea

Cetele de seimenT, de pandurI, diversele bresle din administratiunenu s'ail presentat In halne curate, in uniforme. De aceea In anil urmA-torY 1814 §i 1815 Domnitorul va da noué ordine pentru modul cum ailsà fie organisate alaiurile DomnescI. I. Caragea ordona MareluI Lo-gofsét de téra de sus, sa oblige pe zapciii Divanulai, ate 15 6menI«imbrdeali" in forme», de-asupra sal aibd cepchenurl i in cap sA fietot un fel, pentru c5, «la alaiurile Domnesci ce s'aii facut, vò'clutde InOne Domnia-Mea cu haine nepotrivite, prógte, Inca' i sparte.»

LuI Vel Spätar !ilea scrie Caragea, ca seimeniI, lefeciiI, cäpitaniI §ialto bresle spatdrescl, sá nu maT intre In alaiurt decat «in forma', cuhaine curate, pentru buna podóba cari impotriva la alaiurile ce s'ail

50 nemtl din P6rtä, pe jos, totl cu haine fistichil curate.12 fustasi ai haremului Cu darde in mani i luz basa al lor.8 cäpitani, patru al seimenilor späthresci i patru agiescl, pe jos, inarmati cu

zardabale.10 ciohodarl lhngh careta Domnésch de annandoué pärtile.6 ciohodarl laugh careta prea iubitelor neistre Domnite.D-lor juphnesele marl pdmintence, duph obiceiú, in caretele d-lor. dupä Domnite.

.R.) loan Gheorghe Caragea Joevod i Gospodar zemle Vlahiscoe.Poruncim Domnia-Mea, polcovnice de seimeni, sä aibh in sciintä atht =I sus afé-

tatil boeri i zapcil cu breslele lor, cht i dumné-lor juphnesele, ca sh scie cá cuajutorul lui Dumnedeii, la . . césuri, este sä fie intrarea prea iubiteiMele in Bucuresci, pentru care sä portl grijä a fi toff orinduitil adunati la . . . .de unde sä se facä alaiul acesta, cu orinduiala lui färä de cusur. Tolcp pisah gpd.--1812 Decembre.

(Pecetea gpd.)Cod. LXXV, fila 11.

(1) Vedl la cap. sciilelor i culturil publice, vol. X, Partea A, pag. 425.

ISTORIA ROMANILOR 15

fdeut, vgdéndu-se de Domnia-Mea cu haine sparte, nepotrivite, de nielsémënä unul cu altul.» (1)

In Decembre 1815, loan Caragea dd un pitac, prin care ordond ca,la Domnescile alaiurI, sd fie i doI dintre boeriI veli, adecd vetlogo Out de tibieeitoi, ca un trebuincios §i cu sciinte de ale obiceiu-rilor, i vel hatman ca un zabit al DivanuluI. AceOia sd mérgdInaintea luI Vodd la alaiurI, Impreunä cu 'v-el comis, pdzind fie-carerindul sèü, dupd trépta cinulut (2).

(1) Pitas cétre vel logorétul de téra de sus, a indatorii pe zapciiI DivanuluI sä albaehte 15 6rneni imbrAcati in forma tot un fel pentru halaiurl cAnd va fi, dupé crin-duiala veche.

Iûì loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.

Cinstite si credincios boerule al Domniel Mele, d-ta vel logofete de Ora de susIordache Filipescule, fiind-cd pentru buna podad, dupä orinduiala veche, sunt dea fi si cel ce se aflA In slujb5. pe la zapcil, adicA pähärniceil, aprodri, copiii dincasé, cu haine curate, mal' irtos de-asupra sé MIDA cepchenuri si in cap sé fie totun fel, pentru cá la halaiurile DomnescI ce s'ají fäcut, s'ají vél;lut de insine Domnia-Mea cu haine nepotrivite, préste, ined i sparte, lucru cu totul in .pofriva datorieilor si a vointei Domniei-Mele, ci dar primind Domnescul Nostru pitas, sé aduci ina-intea DomnieI-Mele pe toti zapciii DivanuluI ce! marI, sé le .ar'étI sé este poruncaDomniei-Mele strasnicA, ca fies-care sé aibA cAte 15 iírneni al s'él imbrdeati tot-dea-una in formé cu port tot un fel, dupA povata ce li se vor da de catre d-ta. Tolcopisah gpd.-1814 Decembre 2.

Cod. LXXIV, fila 161 v.

Pitac ofitre vel spfitarul a avé pe breslele spAtériei cu haine curate, potrivitipentru halaiurl, dupd orinduiala veche.

LB loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.Cinsfit si credincios boerule al Domniei-Mele, d-ta vel spdtare, fiind-eA pentru ha-

laiurile Domnesei ce se intimpld a se face, este vechifi obieeiti a fi si seimenii i le-fegiiI, cdpitanil i alte bresle spétéresei in formé, cu haine curate, pentru buna. po-dad, care impotrivä la halaiurile ce s'ail M'out, védéndu-se de Domnia-Mea cu hainesparte, nepotrivite, de niel aséménà unul cu altul, poruncim d-tale, sé dai nizampentru acésta a fi in tertä. vremea breslele de halaiti In formé, potriviti la hainedupA veehiul obiceiú. Tolco pisah gpd.-1814 Decembre 2.

Asemenea pitas s'a fdcut si la ve! agd.-1814 Decembre 2.Asemenea si la vornicul politiel.-1814, Decembre 2.Cod. LXXIV, fila 161 v.

(2) /(1) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospo dar zemli Ylahscoie.

Fiind-cA la4Domnescile halaiuri trebuintä este tot-deauna ea sé se päzéscii nu nu-mal buna orinduialA, ei i buna intocmire i eftacsie, ca i orinduiala boerilor sé se

16 V. A. IIRECHIA

Multiple sunt orinduirile de alaiurT: mergerea la bisericA de grbA-torT marT §1. hramurI a lui Vodà, a DffinneT, a beizadelelor pentrubirotonisirT, la bin4, la Sf. Panteleimon, la ocasiuni de primiri depesche§urY, la receptiuni de personagie strdine importante, etc. (1)

Dar sd reluäm §irul naratiuniT Domnief lui Caragea.

0~4 precum se cuvine i obiceiul vechiú sä se urmeze intocmaI farä strämutarebuna intocmire la ale halaiurilor färä a se intimplà zdticniri i atacsii, am ho-

tárit, ca la Domnescile N6stre halaiurl sä oranduim dol dintre boeriI velitl, adecape d-luf vel logofétul de obiceiurl, ca un trebuincios i cu sciintä de ale obiceiurilorsi pe dumné-luI vel hatman, ca un zabit al Divanului asupra cäruia privesc

jalbI ce se dar.' catre Domnia-Mea si poruncim sä mérgä fnaintea Nelsträ laalaiurl dumné-lui vel logofét de obiceiuri dimpreunä cu dumné-lui vel postelnic

dumné-lul vel hatman dimpreunä cu dumné-lor vel comis, päzind fie-care rindulsèú dupà trépta cinului ; poruncim dar si dumné-v6stra orinduitilor boerI, ca deacum inainte sä fiti cu luare aminte, ea sä se pazéseä teitä buna orInduialä la aleobiceiurilor si ale alaiurilor, implinind fAri de stramutare acéstä. Domnésea N6straporuncá i spre a fi sciutá i päzitä tot-deauna, poruncim s'A' se trécä si in condicaDivanulul. Tolco pisah gpd. 1815 Decembre 4.

(Pecetea gpd.)Vel Logorét.

(1) Alaiul MarieI Sale Ahmet-Pasa de a venl de la conac la Domnésca Neisträ curte.Brésla spätärései cu Vota' uniforma bez bairace.Lefegil dupd orinduiala cate doi.Seimenil cu zapcii miel asemenea.ScutelniciI spataresci asemenea.CapitaniI spatarescI asemenea.

Stegarul spätäresc.Céusul spätäresc. Cu polcovnicul de poteril.Vel cäpitan de lefeciI. Cu vel apilan de Mizil.

Brésla agiaseil iarásI cu uniforma, bez bairace.CaldretiI polcovnicesci cate dol, dupä orinduiala.

Vel capitan de cazad.Talposl dorobäntesci. Cu podan.Cazad. Cu vinfitorf.Zapen miel. I capitanI agiescI.

Céusul agiesc.Polcovnicul de ciocli. Cu polcovnicul de pod.

Vel cApitan za dorobantl.Stegarul.Vel agä.

Neferil totT ai beslégäi. Cu odobasa lor.Zapciil al Divanului. Cu alt zapciii al DivanuluI.Zapciii al Divanului. Cu alt zapciil al Divanulul.III portar. Cu II portar.Rahtivanul. Cu II comis.

V. A. Urechid. Tom. X Partea 13.Istoria Rotntinilor. 2

ISTORIA ROMINILOR 17

Cu dou6 diverse firmane primesce Ioan Caragea Domnia Térif-Ro-manes& Cel dintâiú, mal scurt, nu pomenesce de loe despre tractatulCu Rusia, ci numai 11 numesce Domnitor, considerându-I m'edil* inserviciile anteri6re, in 2 ale luT Ramazan, anul Egirel: 1227, si 11 in-démna sA IntocméscA pricinile prnîntuluI, Cu obicInuita sa dreptatesi credin0, ocrotind pe Aracif supusì si pe ceT-lalti de obste locui-

Vel portar.Vel vornic za politie. cl Meh. mandar.

13:

DeliI. .2CD

Cu tufeccii.Un salahor. a Cu alt salahor.Un alaiii-cétq. t, Cu alt alaiii-céue.oTrei satarI. 5 Cu tre safari.

:=1¡Ja cavaz. CD% Cu alt cavaz.ri2Dol-spre-dece ciohodari.c)t''' Cu doI-spre-dece ciohodat I.

/6 roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zenzli Vlahscoie.

Poruncitn Domnia-Mea ca mäne la din di, sä in-grijese a fi gata negreOt acest alajú pentru venirea Märiel Sale Pa01, aici la Dom-'Asea N6strä Curte. Tolco pisah gsd. 1813 Februare 6.

Cod. LXXV, fila 54.

Alaiul cu care are a merge prea iubita nistra Dóm ad la biserica Sf. Gheorghe noú,pentru 4iva hramuluI de m'Arte.

Polcovnicul de seimeni. Cu polcovnicul de vinItorl.Impreung Cu 6menii lor.

II comis. Cu II pitar.Bwbulucba. Cu polcovnicul de tirg.III postelnic. Cu rahtivanul.Vel pitar. Cu vornicul de harem.10 nemti din p6rtä. Cu alti atätia.

Fusta§iI haremulul cu iuz-ba§a.Cine ciohodarI. o Cine ciohodari.

.2CD

CrelOCl2

osn.

TCu loan Glzeorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.

Poruncim Domnia-Mea, väta§e de curte, sä ingrijescI ca astädi la nouë césue sáse intocmésca alaiul de mai sus aré tat gi sä fie gata aici la Domnésca N6strä Curte..-1813 April 22.

(Pecetea gpd.)

18 V. A. IIRECHIA

tori csi trämit6nd la vreme impérdtésca mine la bogata mea comórd,sail la locurile ce se va face havaled, i cu multd sirguintd silindu-teca sá trimiti necontenit t6te felurile de zahered....

Al doilea firman, cel dis czapt ferman., adecd de luare in stdpdnire,acel care a fost cetit inaintea, boerilor adunatt la spdtäria cea mare,incepe cu amintirea rdsboiuluT. terminat: .sciut sd fie tie, cd rdsboiulce ail fost intro malta Imptirdtia Mea si intre curtea RusieT, prefdan-du-se acum intru pace si prietesug, s'ail orinduit disa curgere devreme pentru desertarea locurilor, de la trei lunï de la intdrirea trac-taturilor pAcil. Decl, schimbandu-se aceste intdrite cärtI la 5 ale lurRegep, se implinesce sorocul desertdril locurilor, la 5 ale luicdnd se intórce si se face teslim la malta Mea Impérdtie, cdstigareasa aa de mostenire Téra-Romanésed dimpreund cu Craiova.

Restul firmanuluI este o repetire amplificatà a primului firman. (1)Ioan Caragea se asezd la Curtea Domnéscd, cea ziditd de Al. Ipsi-

lant, in apropiere de Michal-Vodil, dar peste putine dile, in Decembre,un incendid prefddi in cenuse acel palat, i Domnia lug resedinta incasele lul Gr. Ghica care, cum arétarilm dep, existd i astdd.I, in fun-dul curtiT caseI d-lul Al. Lahovari, cu intrarea acum despre actualastradd a Academia. (2)

(I) Ambele aceste firmane se pot ceti in Tesaur de monumente, II, p. 351 si 352(2) Un calätor englez William Macmichael a visitat pe Caragea in 1818. La el se

péte vedé in ce mod vorbesce de palatul acestui Domn :(Domnitorul are o locuintã ma! putin bund decét a vecinului ski de la Ia, din

causé cé palatul Domnesc a ars accidentalmente, acum dol allí (se insa/d, eraft multmai nzu4i ani), cand, se spune cá a avut o paguba de circa 100.000 de lei. El ocupéactualmente doué case de o infAtisare mal putin importantä, intrunite intro eleprintr'un geamlic de lenan . (Journey from Moscow to Constantinople in the years1817, 1818 by William Macmichael. Londra 1819. A se vedé cartea in Bib], Urechiäde la Galaí. Am reproclus anterioramente dupé ea stampa : promenada boeri2neila Copoei. In anul acesta d-1 profesor Iorga a tradus uncle fragmente din acéstäcarte noué cunoscutä incki de vre-o 25 de ani, in cArhiva, d-lui A. D. Xenopol.No. 1 si 2 (1896), la pag. 10. Ne-am servit cu o traducere fécuté pentru noi altä datéde pe atunci studentul Caliman). asteptà ca Macmichael sé descrie interiorulCurtii lui Caragea, dar el se mArginesce a dice, a .nu este Willie ma, deosebit insala in care am fost primi, dealt cet podelele eraii acoperite cu un covor engle-sesc, ceca-ce negresit se va pail ma curios in casa unui oriental.

Arderea Curtil Domnesci in Decembre 1812, este aceea vestità de Bosghiovici careRegele Prusiei, din Constantinopole, 25 Ianuarie 1813:

«Les dernières lettres de Bucarest nous ont annoncé que la maison de la rési-dence de l'Hospodar a brillé et que le nouveau Prince Caragea, dans ce mallieur a

ISTORIA ROMINILOR 19

Nu vom In§irà din noil acl faptuirile nouluT Domn, inca din lunaDecembre 1812. Parelesisul MitropolituluI Dositel Filiti, numirea luINectarie in loe, alegorea de noù Episcop la Itimnicul ValceI; organi_sarea DivanuluT Doninesc prin Const. Fifiposcu, luptele acestuia casia. Inlature din visterie pe Gr. Brancoveanul; apropierea Vacareseilorde Caragea, ca incuserit, cadí Enache Vacarescu avusese ca ultimasotie pe o f ata a primuluT Caragea Vvd. ; mij16cele intrebuintate deCaragea, ea sa-§I reintre In capitalul de 4 mili6ne cat 11 costase Domnia ;sporirea 13irurilor; adaogirea havaturilor ; starea faena de el bisericilortodoxo §i in genere la tóta biserica ; infiintarea hatmanieT de Divan ;aceea a Logofetiel strainelor pricini: sunt tóte cestiunT deja atinse Incapitolele speciale, In studiile anterióre.

Nu void revenì aci asupra studiulul nostru referitor la administra-tiunea t'Oil §i in deosehl la necontenitele schimbarT Intimplate inDivanul Domnesc al luI Caragea Voda.

Administratiunea luI Caragea, laudata de Fotino, energic criticatade Fanutd (Zilot Romanul), este in colorT negre descrisa de Maemi-ehael. El reproba despotismul exercitat de Domnitorul grec. cAutori-tatea DomnitoruluI se mentine prin intriga, prin frica insuflata de guvernul turcesc, prin toleranta natiunilor vecino §i prin chiar lipsaabsoluta de energie a locuitorilor tOril». Tgranul rabda grelo apèsarl,boerul e scutit de taxe §i desfranat §i poftitor de slujbe. Apoi Dom-nitorul a platit tronul cu 3 pana la 4 milióne de lel §i are sa maI dehPo fie-ce an sume marT la Constantinopole, la eel ce-1 sprijina. De aeeease puna sa faca banl cu orl-ce pret. DecI sistemul de coruptie in ad-ministratiune se intinde de la Domn pana la cel din urma slujba§ desat. Totl jafuesc tOranil, carI fug ratacind din loe In loe, cänd vinevremea perceperiT eldrilor. Se cunosc mijlóeele barbare, caznele in-trebuintate de perceptorT ... . Ca sa scape de ele, t6raniT emigréza §icand se intorc din emigrarl, daca se Intorc, se fac suditT austriacI, casa scape de guvernul propriil al patriel lor.

Jefuirile din timpul Domniel luT Caragea ají dat nascere proverbu-luT: gfurei ea in vremea la Carageazserie Ion Ghica. (1)

La capitolul despre financele VériI sub Caragea, lectorul va puté

perdu pour 300.000 piastres en effets, qu'il n'a pu sauver, le feu s'étant manifestéde nult.»

Vell §i. Lagarde, o. c., 321-322.(1) ScrisorI, pag. 32,

20 V. A. IJRECHIA,

vedé, in mod documentat, cali furd dhrile si sporul lor sub Domnia,de care ne ocuphm.

tCand (Cu dhrile) i se phreh ch nu se imple-a destul de repede punga,aveh ma! dice I. Ghica si alte cérde la arc. Scoteh pe aga inVirg cu cântarul si cu falanga ; acesta prindeh cu ocaua midi pe vre-un brutar, pe vre-un cArciumar, pe vre-un mhcelar, II trinteà cate100 nuele la thlpT, sail il tintuià de ureche in mijlocul pieta. Vodäera sigur, eh isnaful avea sh alerge de la unul la altul ca sh Lehcuramet, iar pedépsa inceth indatti ce starostele venih. la Curte cuun porcoiii de mahmudele .....

Numal atAta mijloc aveh Caragea ca sh adune barn'? Am védut subdinsul birut temnifei §i birul femeilor cari ail paceituit . ..(1) Cinedintre DomnI a avut mal ingeni6se met6de de a jäful téra ?

I. Ghica ne spune, cà la asemenea jhfuiri Caragea era ajutat deboeril Belu, Golescu, Manu ...

Belu belesce,Golescu golesce,Manu jupuesce ...

0! me puteh satiricul poporal face lungh, mult mat lung1 listaboerilor impreund jäluitorl ca Caragea. Erà timpul in care un boerdojenit de Vodh, cddi fäcuse nisce hotil din care Vodh nu avuseparte, réspundeh Domnitorulul : zkgicrw, v.X6istacs, 7.X6mrst (fur, furl, furA).

Cand documentat pop' constath ch intemeiate furl acustirile acesteaduse luf Caragea, te mili gdsind in Aaron Florian afirmatiunea cä:,cPrinful kan Caragea, in vremea acésta grea, fi.-a pus We silinf eleca sci wureze pe locuitori" de povara acestor nenorociri" f i i"-a mein-gel iat in necazurile lor cele grele!. (2)

*i ca si child jafurile si hotiile slujbasilor nu erati de ajuns, malvenl asupra Iéril si alt foc: de la Pérth se dete poruncä (am arétatacésta deja) ca sil se trimith sute si mil de téranl cu carele lor, casalahorI, sh lucreze la reintärirea cetMilor dupd Dunäre ... Chtl semal intorceail din aceI nefericitI români, la vetrele lor ? (3)

Wilkinson apune ea' numérul femeilor rele erà atAt de mare la Bucurescl, in&At 41e dernier aga ou directeur de la police suggéra au Prince l'idée de lever unetaxe sur chacune d'elles, ce qui lui procurera un nouveau revenu de quelques centmille piastres.. (Page 129).

Manual de Ist. PrincipatuluI României, pag. 183.La Porte fait travailler avec une grande activité aux fortifications des places de

Braila, Isaccea, Tulcea et Masin (Macin ?), situées sur le Danube. Les habitantsde Moldavie sont obligés de fournir gratis les palissades, les vivres et les ouvriers.

ISTORIA ROMANILOR 21

Nu avem de a reven1 asupra DomnieT luT I. Caragea din punct de ve-dere al justitia Tóte aceste cestiunT s'ati studiat pe temeid de sute dedocumente. Ceea-ce putem spune acir este cä prea putin timp rämase luiloan Caragea ca sa vaglä resultatele aplicatiunil nouluI sèù Codicede legI.

O faptä, care, din respectul justitieT, meritä tátd atentiunea istori-culuT, este urmatárea : In timpul ocupäril rusescI, pentru a-sT putéplan därile i rechisitiunile, ail fost silii sä-sI viuda imobilele mulfilocuitorT, ha une-orI jilfuit, off hrdpit, cu nedrepte cuvinte. La3 August 1814 intregul Divan supune lui loan Caragea urmdt6reaan aforà :

Prea In4liate D6mne,

Cu plecatil anafora arkam Mdriei Tale, ca in vremea trecutd a rdzineritei, dinpricina grelelor patinfi, aü adus pe saracii ioctitori ai teril la ticalosie si pe cel-mai multi dinteinsii la desnAddjduire, In cat unii dinteinsil siliti aft fost de multalor nevole a-si vinde lucrurile ce avead miscat6re si nemiseátóre, spre a puté sä in-timpine i sall urnéscd grelele cererl i nevoi, pana in cdt au ajuns la mare lipsd

säracie, cand atunel cel ce se aflad in slujbe afara.prin judete, cum samesi, polcov-niel, vatasi de pldsT, capitani i zapcii, gasind vrente ca prilej ea sä dobandéscdacareturi i altele asemenea, ea multe nedrepte mijI6ce incarcand si ndpästuind pesdracii locuitori, hrdpit mosiile In nume de cumpérdt6re, dupd cum s'aft si do-vedit la unele pricini ce s'ad cercetat in Divan, ea muIti din locuitorl si-aft vindutmosiile si acareturile lor numal si liumai pe incarcatura $.1 napdstuirea ce le facekhrapitoril ce s'ad (jis mai sus, la ddjdii i angarii, rara de a se folosi ticdlosil lo-cuitorl cu nimic dintr'acele Vinddri, lasandu-1 ca nisce stràini in patria lor i s'araddesdvirsit. Inältimea inri& Tale, ca un Domn milostiv si drept stapan al tériica un pdrinte doritor catea top locuitorii de obste, ai pus tot felul de silinta si pu-rurea nelipsit te trudesci, ca sä depiirtezi de la dansii t6te nedreptdtile si supbra-rile, spre a-si dobandi fies-carele vietuirea in odihnd, usurare si linistitd petrecere,dar si nol slugile M'aria' Tale, ca nisce patrioti avénd sciintd de necazurile ce adpätimit säracil locuitori in vremea rfameritel si de instrdinarea ce li s'ad facut amosiilor lor intru aceeasi vreme, de catre aceia ce s'ad arkat nuat sus slujba0 aijudetelor cu feluri de mij16ce viclene si hrapitóre, nu lipsim, dupa datoria nústrd,a aren. M'aria Tale, cd, de se va gäsi si de cdtrd Maria Ta cu cale, s'a se faca lu-minate porunci de publicatii in l6td Ora, spre a veni cu Indraznélà la prea inaltscaunul Mariei Tale acei sdrmani locuitori ce li s'ad hrapit mosiile Cu mijlocul cearëtdm mai sus, in trecuta vrerne a rdzmeriteb unde facadu-se cercetare cu de-a-mdruntul, tóte acele mosit cate se vor dovedi brapite In nume de cumpérät6re

C'est un fardeau très lourd pour la province. On vient aussi d'acheter pour lecompte de la Porte beaucoup de chevaux et de grains, que l'on transporte mi deladu Danube. Moniteur Universal. No 177, 26 Juin 1814, in o serigre din 1611de la 7 Iunie.

22 V. A. IIRECHIA.

drept incarcdturI i näpastuiri, sa se int6rci inapol la stapanirea locuitorilor, si varémané luminat numele MdrieI Tale In veci pomenit i laudat de catre totI pentruacéstd milostivire ce vel afétà caträ dinsil. 1814 August 3.

Constantin Filipescu ve! Vistier, Radu Golescu Vel Vistier, Constantin CretulescuVe! Ban, Iordache Slatineanu Ve! Vornic, Barbu Vficarescu Vol Vornic, Radu Slati-tineanu Ve! Vornic, Constantin Balaceanu Ve! Vornic, Dumitrascu Racovitd Vornic,Iordache Filipescu Ve! Logofét, Constantin Filipescu Ve! Logofet, Fotache *tirbeI VelLogorét, Nestor Caminar.

Caragea aprobd acéstà propunere ast-fel :

Lui loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zenzle Vlahscoie.

Primitä fiindu-ne acésta obstésca anafora a Dlor boerilor, o Intarim Domnia-Meaporuncim d-veistra velitilor logofetl sa se facd Domnescile nestre porunci de pu-

blicatil prin t6ta Ora, IntocmaI dupd cuprinderea de mal jos arétatd.-1814 August 9.

(Pecetea gp.d.) Ve! Logofet.

Cod. LXXIX, pag. 66.

Mésura acésta aveà de scop de a maI potoll nemultamirile Oril dincausa birurilor. Aceste nemultämirI cresceati pe tad diva. Deja in 1814se manifesta prin acte de rebeliune din partea unora din boeril malf

AO un Alexandra Comaneanu facea opositiune de Ore-care vio-lenta DivanuluT §i Domnului. Divanul certt luI Caragea, in 25 Oc-tobre 1814, §tergerea din Arhondologia téril a luT Comäneanu §i exilarealui la mònastirea MarginenI. Cu cea mal mare graba aproba Carageaacésta. anafora, In aceea§1 cji in care i se supuse. (1)

(1) 16 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.Spre r2splatirea nemultumiril i obräzniciel acestui netrebnic i spre pilda

infranarea si altor asemenea lui, intarim Domnia-Mea anaforaua acésta a PreaosfintieiSale pdrinteldi Mitropolit si a obstieI d-lor velitilor boeri, i poruncim d-tale ve!Vistiere, sd se stérga cu totul numele lui de la arhondologhia Domnescil Niistre Vis-teril, cum si d-lul vel Logofétul de Ora de sus, ca indatd sä se facgt DomnéseaN6strá volnicie, spre a se trimite surgun la mtinastirea MärginenI, fiind acésta pe-dépsa cu scadere dupd mésura vine! lul. 1814 Oetobre 25.

(Pecetea gpd.) Ve! Logofét.

(Cod. LXXIX, pag. 418)

Prea Indlfate D6mne,Cu plecata anafora al-61am MarieI Tale, ca Alexandru Comaneanu, dupti netrebnica

urnmre i nemultumire cu care Waft arkat la carea si nemarginita milostivire aMarieI Tale cinstindu-1 din Serdar cu cinul Caminariei, vrednic era de mal mare pe-dépsa, dar noi chilnuind a i se face o pedépsä asernilnatä cu milostivirea MAO

ISTORIA ROMINII,OR 23

Din anul 1814 vom maI aduce un act, prin care Caragea dispune ase face hotarnicia loculuI vechil Curtl Domnescl de la Tirgov4te, alcareia Ice se Incalease de uniI-altit Acest loe saù ruinile, ce maIavea sa le cante poetif rena.sceril nóstre, ail fost daruite de CarageaVorniculul Isaac Ralet, 'Md. din 1813 Septembre. (1)

Tale, adech pentra nemultamita ea care s'aii arétat sd rämäe lipsit, nu numaI decinstea Cdmindriei, ci si de orI-ce alt cm, iar pentru obrdznicia ce ail arkat, sä setrimitd surgun la mândstirea Märgineni, in cdt soroc se va hotäri de Märia Ta sprebine si invétaturd de minte i spre pilda i altora; de care ne rugdm Marie' Talesa fie primitd acea pedépsd, ce cu usurintg din cdte i se edda a i se face. 1814Octobre 25.

Al Ungrovlahid Ignatie, Constantin Filipescu, Grigorie Brancoveanu, ConstantinCretulescu Vel Ban, Vel Vornic Barbu Väedrescu, Constantin Billäceanu Vel Vor-nic, Iordache Slätineanu Vel Vornic, Grigore Bdleanu Vel Logofét, Const. FilipescuVel Bogota, Fotache tirbeirt, Nestor Caminar. S'art fdcut volnicie pi s'ad trimissurgun la Mdrgineni, unde s'a poruncit a nu fi slobod fdrä de al doilea poruncd.

(1) liT) lean Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Hrisovul d-lui Vel LogofkuluI Isac Ralet pentru härdzirea zidurilor ot curtea.gpd din judetul Ddmbovitel.

Mdrirea si lauda Domnilor si a oblgduitorilor acestii pravoslavnice si de Dumne-4ed pdzite ten l ValahieI se aratä Mtn.' adevér cu mare strälucire si de alte luerurIimbunätd(ite cu feluriml de facerl de bine, ce ca iubire de 6men1 i ca pärintésedosirdie revarsd de obste cdtre totl supusil lor päminteni, spre a se mangdiit impär-tdsindu-se fies-carele dupä supunere, sirguintd si vrednicie de stdpanésed milosti-vire. Drept aceea fiind-cd cinstit si credinciosul boerul Domniel-Mele d-lul Ve! Vor-nicul de Ora de sus Isac Ralet prin anaforà a fAcut arètare Domniel-Mele cà inorasul Tirgovistel sud Dâmbovita sunt nisce surpdturi de ziduri doinnesci ce adfost odini6rd Curte Domnéscd, fdcutd de rèPosafil intru feririre Domnif. OHL suntcu total netrebuincióse acele zidurI, rémindnd a fi numal pentru incuibarea päsérilorsdlbatice, iar local CurÇil p6te sä fie de óres1 ce trebuintd, insä de se va curätiintäid cu grea cheltuialä din surpdturile si ash niel in tréba èrii, niel aDomniel nefiind trebuincióse, nicl zidirile niel local a se metahirisl la cevasi, adfdcut rugdciune Domniei-Mele ca hdrazim acele surpdturI de zidurl, impreundcu locul lor, a-0 face un locas, ca sd-1 MIA spre scdpare la o vreme de nevoie, pre-cum este acésta de acum a ndprasnicei bóle, afländu-se insäreinat cu tréba cu greafamilie, si ne avénd niel mosie, niel alt loc. Asijderea i mila ce are biserica Dom-néscd sd se intdrésed ea sd se pótd tiné tot-deauna in stare blind ; care anaforàa d-sale orinduind-o Domnia-Mea in cercetarea d-lor velitilor boeri, prin anaford dela August 26, ne-ad fcgut arétare ddndu-ne pliroforie, cd acele surpäturl de zi-duri nu sunt de ilia o trebuintd, niel Domniel, nici Orel, i nicl este vre-o pricingzdtienitóre de a dobdndi acest har d-lui numitul boer, dupä care acea arkare i pli-roforie a d-lor, binevoind Domnia-Mea pentru slujbele i bdtrinetele d-sale si pen-tru greutatea familiel cu care este instircinat, prin intdrirea ce am dat inert de la

24 V. A. URECHIÀ

ISTORIA ROMANILOR 25

ina de la inceputul DomnieI lul Caragea, T6ra-RomânéscA este din

trel ale acesteI lunl, la numita anafork am hotarit, si ea nisce lucruri domneseI slo-bode ce aunt si netrebuincióse nicI Domniel, niel tériI, am häräzit d-sale acele sur-paturi de ziduil ot Tirgoviste, Impreuna cu locul lor, ea sa fie mosie statatóreohavnica d-luI i clironomilor d-lul in veci; iar biserica Domnésca eu locul de patrustanjenl imprejur are a fémané slobod si tot cu aceeasI orinduiala i numire cead fost i panä acum, färä numal atata osebire facern, ca d-lui numitul boer sa aibdepistasia veniturilor acesteI biserici, ingrijind de a se stringe de eclisiarhul cel dupdvreml, t6te pe deplin si la vremea lor, din care sa se facä i sa se implinéseä tótetrebuin/ele bisericesel, eu 'mina orinduiala spre podóba bisericil si pe tot anul sälea eclisiarhuluI socotéla de venit i de cheltuiald, ea sa nu se urmeze vre-o risipdvre-o rea economie la venit, care socotéld sa fie dator i d-luI a o aréta stapánirifea sà fie sciutä i inteacelasI chip sä se urmeze epistasia i ingrijirea venituriloracesteI biseric1 si de catre chironomii d-luI. Decl atat pentru hardzirea acelor sur-päturf de zidirI impreund eu locul lor la d-lui numitul hoer, dupä mijlocul ce s'a dismal sus i pentru orinduiala bisericil, iarâi dupa cuprinderea ce se arata mal sus, cas'ad hotarit de Domnia-Mea, cat i pentru muele ce are biserica, ca sale aibä si de acumInainte nesträmntat, am dat hrisovul acesta Intarit Cu insas1 Domnésca Nóstra iscaliturä

pecete i cu credin/a prea iubi/ilor Domniei-Mele fii Gheorghe Caragea Voevod, Con-stantin Caragea Voevod, martori fiind si d-lor cinsti/I si credinciosi velitil boeriaI Divanului Domniel-Mele, pan Constantin Filipescu Vel Vistier, pan Radu Go-lescu Vel Ban, pan Constantin Vlahu/ Vel Postelnic, pan Isac Ralet Vel Logotét deOra de sus, pan Barbu Vaarescu Vel Vornic de téra de jos, pan Dumitrasco Ra-covila Vel Vornic al treilea, pan Is trate Cretuleseu Vel Vornic al patrulea, pan Gri-gorie Baleanu Vel Logofet de téra de sus, pan Iordache Slätineanu Vel Logofét de/éra de jos, pan Constantin SuIul Vol Spätar, pan Mihalache Manul Vel Vornic alpolitiel, pan Atanasie Hristopolu Vel Logofét al strainelor pricini, pan Nestor VolClucer, pan Alexandru Mavrocordat Vel Caminar, pan Iordaehe Scanavi Vel Corals

Ispravnic, pan Grigorie Baleanu Vel Logofét de Ora de sus ; i s'ail scris hri-sovul acesta la anul de la Hristos 1813 Septembre 10, de Manolache Logofét deDivan.

Cod. LXX VII, fila 158.

Iw loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Cinstite i credincios boerule al Domniei-Mele Biv Vel Clucere ScarlatIspravnie ot sud Dâmbovi/a, vel vedé afétarea ce ne face printeacéstä anaforàdumné-lul biv Vol Dvornicul Isaac Ralet, pentru care îI poruncim, ea védénd cu-prinderea Domnescului Nostru hrisov, ce am dat domniel-sale, pentru haräzirea aceluiloe, sä fad mésuratóre, atált pentru la/imea acestul häräzit loe, cht i pentru lun-gimea luI, ea sfi se vadà cat este si apol Ed se cerceteze cine sunt necia ce arata cdad facut calcare sad impresurare ? de ad facut fiscal binale asupra aceluI loe hä-räzit i ea de ce pre/ sunt ? precum si pe ce vrenae le-ad facut, cu voe sail poruncadata? i sal 11101111.0e Domniel-Mele. 1814 August 3.

(Peeetea gpd.)Cod. LXXXI, pag. 172.

noft amenintata de resmeritd. Monitorul Universal al FrancieT, (1) pu-blica, la 4 Ianuarie 1813, o scrisére din IasT cu data de 2 Decembre,prin care se vorbesce, ea din Turcia aú venit scirT aqui menacent lerepos de la Valachie et de la Moldavie....» Numirea luT Pehlivan-Agala postul de Pasa de Rumelia (la care se numéra si Bulgaria) a atitatmarl' nemultumirT in Turcia. Illire-Oglu, rivalul lui Pehlivan-Aga, aisbutit sa fugal cu 350 do pers6ne, earl II erail credinciése, din veci-nétatea RusciuculuT in Basarabia, trecénd prin térile romane.

Molah-Pasa, guvernatorul VidinuluT, a imitat exemplul predecesoru-luT sèù Pasvan-Oglu si s'a résculat contra Portii si contra lul Pehli-van-Aga, sub ordinele canija era pus. Molah-Pasa a concentrat o éstede 20.000 de 6menT. Pehlivan-Aga si el a trimis contra luT pre Havis-Ali-Pasa, cu care se vor unl 8.000 de 6menT, trupe earl revin dinRusia, unde erail prisonieri. Acest rasboiil intestin nu OW avé loefrà ca Muntenia sa nu fie devastata.

Asemenea scirT sosind i in BucurescI, spaTma i grija se intinseradin nat. Zadarnic Caragea asigurà pre boerT, cä nu: ail de ce sa setéma, eT îi pusera téta averea in sipete i stateail gata mereil de a leincarca ca sà fuga din BucurescT.

Ceea ce contribul si maT mull la latirea grijel, fu evenimentul pe-trecut in Martie 1813.

La 12 Martie se scrià din Bucurescl Monitorulu'i Universal (2), ea'

Prea Indlfate Dómne,

Locul cu zidire ce din vechime aft fost Curte Domnésce ot Tirgoviste, care prinluminat hrisovul MarieI Tale ni s'aft häräzit Inca din anul trecut, am inteles, ca decatre unil altiI s'ar fi facend impresurat dintr'acel loe al mat; me rog Marie! Tale,ea sä fie luminatä porunca cätre dumné-lor boeril ispravnicI, sä mèsere locul Cur-ti! pänä in apa IalomiteI cep stenjenI aü fost din vechime, ca sa se scie cine aftimpresurat din loe i cu ce sinet? i sa-mi facä carte de hotarnicie dupá orinduiala

cei ce se vor fi intins cu impresurare sa se traga, ca sa-ml pot aye stäpanirealocului deplin Mee de prigonire i cum va fi luminati porunea MarieI Tale.-1.814August 7.

Isaac Ralet.Moniteur Universel, 4 Janvier 1813.Ramiz-Pasa este asteptat ad, dans quelques jours avec sa suite; il a écrit au

Pr. Caradja pour lui demander 52 maisons, qu'on s'occupe en ce moment à dis-poser. On dit que ce Pacha fera un long séjour en Valachie, on presume memo qu'ilcommandera meme un corps de troupe..

Ledoulx catre Maret. Bucuresci, 17 Martie 1813.

26 V. A. trRECHIÀ

Ramiz-Pa§a, intorcéndu-se din Rusia, erA a*teptat sA soséscA din Ia0,cu suita sa. Ain corespondentd, cu 3 dile mal tarcjiii, spline cA s'alàit scirea, ea Ramiz-Pap nu putuse sosl la Bucurescl din causacAla rele §i cd rémAsese in popas la Urzicent de unde aveh sà piecespre BucurescI nume la 13 Marti°. Corespondentul frances observAtot41, in cliva de 12 (24) Martie, o mi§care extra-ordinarl. In ora: toutela garde du Prince était sous les armes; do nombreuses patrouillesd'Arnaoutes et de Turcs armés parcouraient les rues: ces derniersfaisaient partio d'un détachement sous les ordres de Mahmud-Aga,bimpacha du Grand-Visir, et qui était arrivé ici avec le Prince Ca-radchia et mis en quartier à AVakarest. Enfin, tout annoncait qu'il yavait quelque évènement extraordinaire; tout le monde était en con-séquence dans la plus grande attente, lorsque, vers deux heures dePaprès-midi, la nouvelle se répandit que Ramiz-Pacha avait été dé-capité par ordre du Grand-Seigneur, A Kolentina, A un quart delieue d'ici. Cet ordre à été exécut6 par Mahmud-Aga et par le tu-fectschi-baschi-taka du Prince. Comme les premiers coups qu'on porta

Ramiz-Pacha ne l'atteighirent pas, il se mit en défense avec sa suite,et il y eut dans cette occasion dix-sept personnes tuées ou blessées.Du nombre des premiers se trou.ve le capitaine du cercle du districtdo Jalomitza, qui avait par honnèteté accompagné le Pacha depuisUrsitzeni jusqu'à Bucarest, et qui fut tué dans cette malheureusecirconstance ; il est généralement regretté. Aussitôt après l'exécutionde cette scène tragique, Mahmud-Aga partit pour Constantinople avecla tête do Ramiz-Pacha. Ces troupes ne resteront ici que jusqu'aumoment oh les individus qui font partie de la suite du Pacha, et quisont encore en arrière, auront été transportés au-delà dtt Danube.Cetto mesure à déjà eu lieu pour ceux qui avaient précédé leur mitreet qui ont été désarmés immédiatement après son supplice. On aenvoyé à Rustchuck, pour y être enterré, le tronc du Pacha décapité, (1).

(1) Moniteur Universel. No. 115. Dimanche, 25 Avril 1813. Corespondenta e datatddin Bucuresci.

Le Moniteur Universel. No. 141. Vendredi, 21 Mai 1813 (dupd Gazeta de Francfort),Constantinople, le 12 Avril. Un autre évènement qui °coupe ici l'attention générale,est la mort de Ramiz-Pacha, qui a été décapité le 25 du mois dernier près de Bu-carest. Ramiz-Pacha ancien favori du farneux Mustapha-Bairactar, qui l'avait faitCapitain-Pacha, avait pris une part très-active 5. la révolution de 1808, et s'était enfuien Russie, après la fin tragique de Mustapha. Il revenait de cet Empire (oft il n'a-vait point été prisonnier de guerre, comme on l'a annoncé par erreur) et se ren-dait avec sécurité à Constantinople, après que la paix eut 616 conclue entre les deux

ISTORIA ROMANILOR 27

Asemeuea faptuire nu era de natura a potoll grijile §i temerile Bu-curescenilor. Maï mult decat oil cand, boeril erati gata de a se 11-l-arca §i a pleca din ora. Treptele mal' de jos vé'clênd pregatirile boe-rilor erail §i ele gata a urma pilda lor. AtuncY Caragea, la 24 Iulie 1813,dete urmat6rea publicatiune catre kíta boerimea haleet §i mazili: (1)

cCinstitilor si credinciosl boerilor velitl ai Divanulul DomnieI-Mele, halea si ma-zill, ea cat Domnia-Mea se cuvine ca sa ingrijim pentru linistea O repaos i bunapetrecerea locuitorilor, nu numaI a celor de aiel din politie, ci si celor de prin tetaDomnésca Ilestre. Ore, dupe a stapanirii datorie, cu Mata socotim, ce si dumné-v6-strii de sine-ve yeti fi pornitl dupd al pagriotismosului datorie, ca al o dorifi aeeabulla petrecere a ob§tel norodului ten!; acea dar linistitä petrecere a pururea in-grijind Domnia-Mea de a se päzi intru tete infra norod si necontenit chibzuindmijleceIe cate sunt destoiniee spre a pazi cu intregime si tot-déuna cercetind caun pärinte doritor pentru petrecerea norodulul, aflat-am chiar de la unul din dum-né-v6stre, ce s'ar fi incuibat intru inimile noroduluI de ale' din politie o frica' pen-tru o benuialft neinfiintata, ca care acea bänuialä tot aceia din dumn6-v6strä ne-atlfecut aretare, a pe de o parte ad Inceput a se potoll kii a se sterge din inimile lor,iar pe de alta parte frica nu contenéza de la el din pricina ce ved pe la caseleunora din dumné-v6stra card aduse intr' adins. Nu no miram dar Domnia-Mea deacest fel de banuiala si frica a prostimel, pentru ca en drept cuvint o ad, vélèndacest fel de gatire pe la obraze marl; iaräsi ca drept cuvint socotesce prostimea

puissances, lorsqu'il fut arrété tout-a-coup dans les environs de Bucarest et misa mort.

Acest eveniment este povestit de Dionisie Fotino. (Tom. II, pag. 261, trad. deG. Sion). Ramis-Pacha bine primit la Curtea Imperatului Alexandru se intorceitaducend o scrisere autografe a aceluia pentru Sultanul. Dar tocmai acéstä reco-mandatiune erà contrarie politice! turcescl si fatalii pentru recomandat : Sultanul,cunoscend caracterul §i valerea lui Ramis-Pasa si mal ales antipatia ce avead incontra lul ieniceril, pe carI el iI rasboise in timpul revoltei lor, indata ce ad auditde esirea lui din Rusia, ad trimis un functionar Deli-basa cu catI-va Turci inTéra-Romanésce, cu ordin ca sa-i aduce capul. Ramis-Pasa, sosind in Iasi, fu tratatcu téte onorurile cuvenite de Domnul Moldovel Scarlat \roda Calimach; si apoi,dupa' petrecere de ce.'te-va dile, a plecat spre Bueuresci. Deli-basa cu Turcii Belsta de panda la manästirea Cotroceni, sub felurite pretexte, 'era a sci limen! seo-pub sed; cum ad audit insa de apropierea lui Ramis-Pasa, i-ad esit inainte ca spreintimpinare din partea Domnului. Atuncea folosindu-se de un moment, cand emenilluí Ramis-Pasa se aliad in urme, s'ad repedit asupra lui ii 1-ad ucis chiar Incareta' cu cate-va lovituri de pistele, dupa care luandu-I capul, ad plecat.

Sultanul a résplatit acest asasinat sävirsit cu ajutorul lui Caragea, trimiténdu-idar un cal aräbesc, la 16 (28) Aprilie 1813. (Vedi Hurnt., Supl. I, vol. Il, p. 747).

(1) Cum nu ere sä se tema luinea de noil rasboid ?Ledoulx serie lul Maret din Bucuresci, 25 Mars 1813:«E vorba de sosirea de trupe turcesei in curand. Se aprovisionéza Braila si Giurgiul.

Consulul Rusiel a ordonat supuOlor MI sa plece indäret in Rusia. Nu top ad primit.»

28 V. A. URECH1X

cft urmézil a avé mal multé sciing decat ei pentru orI-ce lucrurI intimplätöre,ci impotrivi avem mirare sciind ci i acele obraze, precum top de obste din politie,sunt bine Ineredintatl, cé de a li se da voe de la Domnia-Mea ca sé sceltä daré laOré 'Mear un ac din ale casei este prin neputintà, i acésta pliroforie avénd-o, cutotul de prisos este Olieres carelor aid, i in potrivä pricinuit6re de o acest fel deobstéscä turburare, and, precum mal sus am vis, Insi-vé dumné-viistra suntep aceiacarl se cuvine a fi de sine-vé pornip spre dorirea 1initei locuitorilor patriel dum-né-viísträ; de aceea dar domnesce vé poruncim i parintesce vé sfétuim, ca indatädupà primirea acestuI DomnesculuI Nostru pitac, färd de a face cétusi de putina

acele obraze printr'ale cdror case se vor fi aflând care, sä le dek drumultrimitêndu-le daré, de unde adus, &del când de ast411 1nainte, dupd cercdrilece avem a face, se va gdsi vre-un ear de acestea in vre-o caed, acel stcipan al casasei scie cu incredinfare i fcirei de pdrere de raí, cd se va cdi, teirei a se putéajutord. Tolco pisah gpd.-1813 Iulie

Cod. LXX1V, fila 71.(Pecetea gpd.).

Vel Logofé t.

Ca sA arte a in adev6r nu este de ce sA se IngriiéscA nimenT,lucrurile linistit si la Vidin si peste tot, Caragea merse cu t6t5.Curtea, in 26 Iulie, a doua d'II:4 circulara mal sus adusA, la Sf. Pan-telimon, cu un 'alaiii, cu o pompA mai extraordinarA decAt merserAacolo in alfl ani, alti DomnitorT. (1)

(1) lacé pitacul de constituire a alaiulul si programul alaiului :

1)5 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlakiscoie.

Poruncim Domnia-Mea, vAta se de phharnici, ca m'Ano Simba:t.& la sépte césurIdin i, sé ingrijipde a fi a cest atajé gata si venit in Curtea Domnésa. spre a mergeCu Nol la Sf. Pantilimon, atat la ducere c'dt si la Int6rcere, pazind fuá.' de a mergefies-care la rind i Intocmirea ce sunt aselap maI sus, fär de a se face catusI depupn cusur.-1813 Iulie 25.

(Cod. LXXIX, fila 74.)

Orinduiala binif-alaiului la oirea Domniel afard, la sfintul Panteleimon.Catanele de ;érä cu capitanil lor, toti célàri i Inarmap.

Brésla agiascd.

Cäläretfl polcovnicesci, top célärI i inarmap.Vel &Apilan de cazadTalposil dorobénteseI pedestriVel capitan de dorobarip cu zapciii sél Inainte.Cazacil agiescl pedestri.VinatoriI, asemenea.Capitanil agiesci, inarmap, cu tacim eurat.Céusul agiel, Cu polcovnicul de ciocli.

ISTORIA ROMINILOR 29

&A un fond de adevér In asigurarile paeifice ale luI Vodd Caragea.

Polcovnicul de viniitori, cu logofkul agiesc.Polcovnicul de seimerfi, cu bas-bulucbasa.Vel cdpitan de Mizil cu logofkul

Vel aga, cu podeibd, dupil obiceid.Buciucul i cäläretif cu prapurile dupd d-lui.

Brésla spdtaréseci.

LefegiIVel cäpitan de lefegil cu zapcifi seI i buciucul dupd dinsul.Scutelnicii spätdresci inarmati.Poterasil, totI inarmafi.DeHi cälàri, toti inarmatI cu sulite in manI, cu odobasii lor.Seimenii buluc-bäsesci, inarmatf, cu haine roif i cu mottle' galbene.Capitanil spätdrescI, inarmati, cu tacarn curat.Polcovnicul de poterd, cu céusul spätärese.

Vel Spiitarul, Cu podóba dupä obiceid.Buciucul lefegiù Cu prapore dui:CA d-luI.Copil din cash* cu pandrnicei.Vätaful de Vistierie cu vdtaful de piiharnicel.Aprop vdtdseseI cu apro1ii céusescI.Vätaful de aproli eu céusiI de aproll.

Bresla portcireseei.

Portdreil, rind, pe jos, cu semnele in maul'.II portar cu III portar.

Vel Portar.Brésla armayéseci.

Armaseii ca puscasii.II armas cu III armas.

Vel armas cu podóba dupd obiceid, slugerul Nitescu in locul lul.SacagiT, dupä orinduiald, cu sacaleleSalahorri cäläri, cu betele in maul.

Cali Domnesel impodobiff,trägandu-I comiseI cate unul.

II comis*ése postelnicI Cu capoduri i tacamIII logorétVe! pitarII logofétVe! postelnieBeizadea Cu ciohodarI.

Rahtivancurat ése postelnicef, asemenea

III postelnicII pos?telnicII logofétVel comis.Beizadea Cu ciohodari.

30 V. A. IIRECHIÀ

In adev'er cà ineti din primele cjile din Maiti 1813, Mollah-Pap, re-belul de la Vidin, se supusese Portit (1)

Un satOrUn satiirUn satOr

Mataragi iamacSaraciii jamas icioglan céus

Un cavazDelibasa cu chehaiaua

cu toti ciohodariiCD

o

Vätaful de Divan inarmatcu caidanurI.

Ve! cámaraVel ispravnic za curte

8"8 8o.. sa.po it,.1 .1

CD

o5

PO.;

AltAltAlt

satfirsatarscar

matargi bassaraci bas

alt cavazbas ciohodar, tufecci basa

cu top ciohodariI.

II spaar cu sablei topuz.

vel grämäticII vistier.

si altI idicliICD

.1CD

CA:2

(1) Le Moniteur Universel. No. 135, Samedi, 15 Mai 1813. Valachie. Bucarest, le14 Avril.

Les nouvelles qui arrivent à l'instant nous apprennent la soumission à la PorteOttomane de la villa et de la forteresse de Widdin. Dris-Mollah-Pacha s'est rendu

discrétion avec tous les siens ; il est actuellement entre les mains du sérasquierHasisAly-Pacha; il attend qu'on prononce sur son sort.

(Gazette de France).

ISTORIA ROMINILOR 31

Vel cupar is ciohodarII cämäras II gramäticIII vistier Irate za curteMuhurdar divictarCafegi bas caftangi basaTutungi has. särbecci basa

Un eveniment IntImplat la Constantinopole pArea un moment, Inluna Aprilie, a fi nelin4tit *i pe Insu0 Caragea : Aianul sail Kapu-kehaia lui, Bibica Rosetti (1), a fost exilat la Angora In 4 Maid (stilnot). Nelini§tea luI Caragea-Voda nu fu realg, cad' P6rta date loco-tenenta KapukihaiatuluI, pana ce Domnitorul va numl alt titular,luI Insu0 Dragomanul PortiI (2). Se soli"' relatiunile bune de incu-scrire ale acestul Dragoman Iacovache Arghiropol cu DomnitorulCaragea. Inlocuirea momentang a lui BibicA Rosetti (surgunit, crede-se,chiar dui:a intelegerea cu Caragea) prin Arghiropulo era ca sá faca'loe la Kapuchiat altuI ginere al s'éti, luI MichaI Sutu. Asemenea schim-barI ail trebuit sa lini*tésca Insd pe boeff, earl* un moment putuseracrede cà sórtea lur Bibica Rosetti va fi curênd i aceea a luí Vodd Ca-ragea.

Lini§tirea fu deplina cate-va Jile apoI, ca'nd ven1 In BucurescI odelegatiune a SultanuluI, care aduse luI Vodà Caragea darurI ono-rAt6re din partea PadiphuluI.

La 18 Maiii 1813 sosl cu dame pentru Domnitor trimisul Sulta-nuluI, care fu primit cu alaiurI strAlucite (3).

Despre acest Bibid Rosetti iaca ce se serie Regain' Prusian in 12 Aprilie 1813:Bosghiovid edtrei Rege. Constantinopole, 12 Aprilie 1813.L'agent de l'Hospodar actual de la Valachie, nommé Bibicka, qui avait été pre-

mier-drogman avant les Moruzi, a été disgracié et envoyé en exil à Angora. Ondit qu'il s'était avisé d'intriguer dans les affaires du Patriarche. Les Français per-dent en lui un partisan très ch.aud. (Iorga, Acte §i fragmente, II, p. 493).

Le 4 de ce mois (Mai), le premier Kapi-kiaja, ou l'ayant du Prince de Valachiepr-es de cette Cour, Bibika-Rosetty, a été envoyé en exil 'A Angora; on l'a transportédirectenaent de la Porte sur la cbte d'Asie, et il a été obligó, sans autres formes,de continuer son voyage pour sa destination. En attendant, la nomination d'unnouveau Kapi-kiaja de la part du prince Ianko Caradschia, le drogman de laPorte a été chargé d'office de faire les affaires de ce Prince à la Cour du Grand-Seigneur.

(Gazette de Francfort).lacé alaiul ordonat :

Orinduiala alaiulul la aducerea pe§chepluI MarieI Sale.Stegarul agiesc pe jos inaintea dumné-luI vel Aga.

Dumné-lui vel aga.

Dumné-luI ba§ bevléga cu tacamul

32 V. A. DRECHIX

Caragea putii ast-fel manifesth In mod stralucit alipirea WI deTurcia. Trimisul Sultanului aduse scirea, cd Meca si Medina ail fostIn fine cucerite de P6rtd i el ele ail reintrat in posesiunea eT. Acestfapt si supunerea rebelului de la Vidin, dupd o rebeliune de 20 de

furd cu mare pompd serbate de Caragea Vodd. Strdlucite festi-

Dumné-lui vel spätarul asemenea cu stegarul Inainte, i cu zapcil mid i cuaI spätärieI inainte, i in urmii si pe de läturI.

III logofét de jos.II logorét de jos.II portar.

Viltaf de comiseI Inaintedumné-lui vel comía.

Durané-luI comis.

Beizadea raja.Cu ciohodarl i

Beizade

III logorét de sus.II logorét de sus.vel pitar.

Vätaf de cäldrasI i odobasI delipcanI, cu stegarul asemenea.

oDumné-luI vol portar.

un säräcilDumné-luI divan efendisä

cu ciohodarI i un saracil cu ciohodarl i un saracifi.

Un cäpitan, Un postelnicel, Un postelnicel, Un postelnicel, Un postelnicel, Alt efipitan.Un cäpitan, Un Po stelnicel, Un postelnicel, Un poste/nicel, Un postelnicel, Alt cäpitan.Un fustas Un postelnicel, Un postelnicel, Un postelnicel, Un postelnicel, Alt fustas.Un fustas, III portar, III armas, II portar, II armas, Alt fustas.Un fustas, Un céus agiesc, Céus spätäresc, Pole, de ciocli, Polo. de pod, Alt fustas.Un fustas, Polo, de seimeni, Pole, de vInät , Polc. de poterä, Bas-bulue-bas, Alt fustas.Un fustas, Pole, za targ, Vel oàp. za dor., Vel cfip. za lefegil, Vel cap. za seimeni, Fustas.Un fust., Vät. za curte, Vat. za päh., Vät. za vist., Vät. za div., Céus za apr., Vät. de apr. fus.

Un satär. Alt saar.Un satär. Alt satinUn satin Alt satär.

V. A. Ureehi4.Tons. X. Partea B.Istaria Ram:latter.

IsD

PtPC

K1J

ISTORIA ROMINILOR 33

tsn Vel portar cu tacfimul sat.C2+o

E

tg, Vel arm asu cu taamul

vitaff dote Vodd la Herastrèti, la care asista trimisul Sultanului, con-sniff straini i boeril de tóte treptele (1).

In locul lui Bibicä Rosetti, Caragea, repetim, numl Kapukihaia la Con-stantinopole, pe Michal Sutu, care II era alt ginere. La 10 August

Mataragi iamacSaraciii iamac

un gavazDelibaya, rhhtivanul, chehaiaua,

ciohodari, ciohodarl,iar ciohodari.

alaiú-céuyicioglani céuy

A),

Vel spfitar.Vel grfimatic.II vistier.Izeiohodar.II grämatie.Muhurdar.Caftangi bap.$erbeeci bap.

idiclii.

mataragi baya.saraciù baya.

alt gavazBay ciohodar, II comis, tufecci baya

clohodari, ciohodarl,lar ciohodarl.

Vel cfinféray.Vel ispravnic za curte.Ve! cuparII cämäray.Divictar.Cafegi baya.Tutungi baya.

/63 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Vätaye de apro4I, lath' te orinduim zapciii a/ pul acest alajú la orinduiala camine . la. . P. fie gata, ingrijind de a nu se face vre-un cusur.-1813 Mail 18

Cod. LXXV, fila 65.

(1) Ifoniteur Universel. No. 195, Mercredi, 14 Juillet 1813. Valachie-Bucarest, le 15Juin.

La Mecque et Médine ont été conquises et sont rentrées sous la domination ot-tomane. Le rebelle Idris-Mola, pacha de Widin, a été renversé et cette forteresse,dont la garnison était révoltée depuis 20 ans contre la Porte et inquiétait sans cessela Valachie par ses incursions, s'est enfin soumise, avec tout son territoire, it ladomination turcque. On a ordonné des fétes dans tout l'Empire à eet occasion; lePrince régnant de Valachie Ianko-Karasca en a donné une des plus brillantes itKerestren (Heréstrèti) près de Bucarest, à laquelle ont assisté l'envoyé de la Su-blime Porte, qui a apporté ii ce Prince un présent en récompense des services qu'ila rendus dans différentes occasions, plusieurs étrangers et tons les boyards, sansdistinction dé rang.

(Journal de l'Empire).

34 V. A IIRECHIi

st. noil se scrie, din Constantinopole, Gazetel de Francfort, ca in acoledire i sosise la postul sad noul Kapukihaia. (1)

Vara anuluf 1813, dupa t6te acole evenimente ce maf sus le me-inoraram, se parea cá va aduce pace, lini§te §i belwg in nenoro-

romane. lama gróznica din acest an incetase §i campiilepromitea4, recolte imbel§ugate. Cum se ertase tributul tarif pre 2 ani,lumea spera s rasufle mai liber.

De putina durata fura asemenea sperante, cad din primele masuriluate de Domnitor, i mai ales dupa isgonirea luT Gr. Brancoveanude la Visterie, téra intelese cugetul lui Caragea-Voda, cunoscut de iu-bitor de bani Inca de pe cand era boer in serviciul unor Domn1 an-teriori. De aceea nici este de mirare, ca. in anul 1813 se g'asira boeri,earl' sa lucreze In secret in contra lui Caragea.

De nemultumirile boerilor nu se puteail folosi Moruzescif, in urmauciderli capilor acestel familiT, acusati de tradare (2) la ocasiunea ne-gotierilor tratatului de la BucurescI din 1812. Sutescii nu erail de ase-menea periculo0', mai ales ca intrasera prin MichaT Sutu in rudeniecu Domnitorul Caragea. Inc'a. in Ianuarie 1813, noul Domnitor se sillsa ajute cu bani pe fostul Domn Alex. Voda Sutu, dui:a ce MichaiSutu va fi ginerile gil. Negre0t ca ajutorul de dat luT Alex. Sutunu era sA iasa din casseta privata a lui Caragea, ci tot din Visteriabietei tail!

Am aratat cum la 1806 Párta numise in locul luT Constantin Ipsilant,Domnul Tarii-Muntenesci pe Alex. Sutu. Obligat de invasiunea mus-calésca 0 de revenirea lui Const. Ipsilant la Domnia Tarii-Munte-nesci, Alex. Sutil se retrase In pripá din efemerul seil scaun. Acum

Le gendre du Prince de Valachie, Michel Sutzo, est revenu ici ces jours der-niers avec sa famille de Bucarest, pour occuper le poste de Kapu-kiaya ou d'a-gent de son Prince près la Porte.

(Gazette de Francfort). Apud Moniteur Universel, du 15 Sept. 1813. No. 258.Moniteur Universel. No. 255. Jeudi 22 Aoilt 1816.

Constantinople, le 10 Juillet.Le Prince Alexandre Moruzi, comm. par ses richesses et les emplois qu'il a oc-

vIpés, est mort le 5 d'un coup d'apoplexie. On se rapelle que ses deux frèrespuinés, le Prince Dimitrasko et Panajottaki Moruzi furent, par ordre du Grand Sei-gneur, décapités en 1812, à leur arrivée à Schoumla, pour avoir eu des intelligencessecrètes avec la Russie. M. Deval, premier drogman de l'ambassade française ici,a été également enlevé par une attaque d'apoplexie.

(Gazette de Francfort).

ISTORIA ROMAINILOR 35

la 1813, A. Sutu reclama de la amicul §i Incuscritul cu el CarageaVodà rafuirea socotelilor DomnieT sale. Caragea serie la 14 Ianuarie 1813:

16) loan Gheorghe Caragea Yoevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Cinstitilor j credinciosI dumné-v6stra velitl boerl aI Divanului Domnie-Melei dumné-ta Vel Visternice, vrênd Domnia-Mea sil luam pliroforie de socotéla iratu-rilor i cheltuelilor DomnieI Sale fratelui Alexandru Vodfi Sutul,adeca cid irat icuvenit sé ieà do acl din tara si ate cheltueli facut In diastima vremei oblä-duiriI sale din urma Domnului Constantin Vodä Ipsilant ot let 1806, poruncim Dom-nia-Mea ca adunfindu-vä cu totiI la un loe, unde aducênd fatä si pe cel de atufo!sames al VisterieI Stolnicul Alece Nenciulescu i cerênd de la Visterie t6te socote-lile dintr'acea vreme sa teorisitI cu de-amènuntul i ca bunä luare anzinte acéstäsocotéla a Domniel Sale fratelui Alexandru Vodä Sutu/ ca s'a va pliroforisitl cal aluat Domnia-Sa fratele Alexandru Voda Sutu din iratul ce aii esit din Ora in vre-mea obladuiril Domniel-Sale i cfit i se mal cuveniii sä luat, s'A arétatIDomnie-Mele In,scris Intréga deslusire prin vataful de Vistorie.-1813 Ianuarie 14.

(Pecetea gpd.)Cod. LXXIV, fila 119.

La cal se ridica suma ce Divanul binevoitor recunoscù ea are dreptsa iea Alex. Sutu de la téra, nu putem spune In mod documentat.

O alta familie din cele cu dreptul de a ajunge la Domniaromana se parea ca nu maï este in stare sa agite contra DomnieT lulCaragea. Acesta petrecea acum lini§tit In re§edinta sa de la CotrocenT,unde se mutase In Iulie 1813. (1)

Nea§teptata fu decT scirea ce priml Caragea, ca Alecu Hangeri aisbutit sAlT faca o partida i In IaO i In Bucuresci i ca, ajutat ne-gre§it de Francia, lucra acum la Constantinopole sA rèst6rne sati peCaragea orT pe Calimachi.

Era lusa proa tare situatiunea luT Caragea In Constantinopoleproa slabitA influeata francesa, In ur ma IncheeriT tripleT aliante (Austria,Prusia, Rusia) de la 2 la 9 Septembre st. n., cu t6ta isbanda de la

(1) Poruncim Don-tuja-Mea cuviosiei vòstre epitropilor al ministirif Cotrocenl, caIndatä ce veti fi primit acest Domnescul Nostru pitac, numaI decit sé panel! a me-remetisl casele DomnescI din nauntru din mfinastire, ca sé nu alba nici un cusur,cum si cele-lalte odél sä fie miiturate, curätite i destoinice spre a se locul, fiind-caInteaceste çlile avem a ne muté Domnia-Mea acolo In mfinästire, i zabavade putiná sé nu facetI, ci sé urmati negresit Intocmai precum mal sus se porun-cesce. Tolco pisah gpd. 1813 Iulie 10.

(Pecetea gpd). Vel Logofét.

Cod. LXXIV, fila 66 v.

36 V. A. IIRECHIX

Lipsca de la 16-18 Octobre st. n., pentru ca sa isbutésca Intreprin-derea luI Alecu Hangeri. Energic lucréza prin Kapukehaéua sa laConstantinopole contra acestuia, a§à ca la 9 sail 10 Octobre- 1813 (st.nostru) Alecu Hangeri a fost surprins de agentil PortiI In casa sa,condus la temnita la Bostangi-ba§a §i surghiunit la Rodos, pe candamicul sè, lmpreuna lucrator, Samurca§, fu exilat la Angola (1).

Norocul luI Caragea fh deplin, cad tot In aceste4f clue murl deciuma la Constantinopole Molah-Pap, fahnosul rebel de la Vidin.Acosta, de0 trail retras, gratiat, nu mal putin continuà sa fie obiectde grija *i de spaima i pentru Turd i pentru Românt

Sbucnirea ciumel In cursul anuldf 1813 (2) vine sa nelini§tésca Domnialul Caragea. O corespondenta a Monilorulu'i Universal frances (No. 329,din 25 Novembre 1813) afirma, cd ciuma a sbucnit mal întâiü In Bu-cureicY, din causd ca nisce pers6ne imprudente ah fost isbite de acéstab6la deschiOnd nisce baloturI de marfa. venite de la Constantinopole,fara de a luh prealabilele mhsurI de precautiune usitate In asemeneacircumstante. Corespondentul guvernuluf francos recunósce Insa ca, cumulta pricepere, Caragea a luat mésuri de combatere a bálel §1acésta b6ld a fost combatuta cu succes §i In Moldova. (3) Ne-am ocu-

Principele Alecu Hangeri, dovedit ci a urzit at5.t la Iasi cat si la Bucuresci-intrigl, ca sà réstörne pe unul oil pe altul din des ci-devant Hospodars*, a fostsurprins la 21 din luna acésta in casa sa, condus la temnitä la Bostangi-basasurghiunit in insula Rodos. Vechiul lul Kapukehaia, Samurcas, avù aceeasi sérteeste exilat la