HnrNozlu0 Brnlrpl

ncsouol Buu! ecuv :oJocnpBJl

Izgtsv F,tgd ZgStr BI opsng InXnlrodull E olrolsl Onwnsw8nw rflr8Edm

ISSnVCN:I,0 ]U]UUVC lNIltH

00I """""' """'u€tso{rnJ ulp plsruoloc urinloa.ea

86 """"""' "'Eun]JnJ ulerzexnecsue{96 """"""' eluuoriuu eiurrlSuoc reun ue;e1de16ep :9961

V6 """"""' ""' qlvrnlruej uereSugr;u1

16 """"""' "' rnlnuedwl ea.ulodurS lugJs Inroqzp1tg """"""' """" agruroJor nes efperlt8 """"""' " luulrunrpz ,,elV 1nruf" '1n p1o1;du3

S8 """"""' llnueuSnp e €lsec€ 'puecllen18 """"""' lnsrruorduroc :ElsrtruoJ srsv6L """"""' "" auerulnsnur rcrlqod reun ueJ€luelul

8t """"""' " JJ D4ssw xrrd.141n1o11du3

2L """"'""' eleuorieu olrrnllnc rS e1e1r1E

L9 """"""' " al€lrsJelrp $ amzrlequoC

99 """"""' ;roleiuere;rp eerulcedsal nes e.re.r8e1u1

99 """"""' """ J nrlssntnd 11n1o11du3

z9 """"""' luerro Imrrerlxg uJ esrBrlulL9 """"""' rnlnuIelsr eturur uIT,g """"""' """"ouedep Ietu lol gsutdurl Eroliuord

LV """"""' " rriplrxelduroc lnlu8er :erz€cnecsuer1-- InzecneJLV """"""' """ EIBIuolor ueunrsuedxg 111n1o1rdu3

nV """"""' espul e.rds 1nwrup :lnzucneC

It """"""' e;Ee1r1 llrgl tr erdnse lntlesvL8 """"""' Elsurruop eruolod€t """"""' """' gcrllug ueJetrA{ e4pc ,,E4sue;e;" gtt """"""' Iusre^lun lnlredurl ertgJ'11p1o11de3

62 """"""' edorng erlpc sed un :Burennv2 """"""' "" 9JorluoJJ Enou o :?rroqrs

27, """"""' """ ]sel u1 ceSE

LI """"""' ""rnvap repruoH IntlSrgJS9I """"""' """'ngadrul ;nun ueral$ep .11 p1o11du3

nl """"""' """""""€sru ezoJrotu€lel tr

tI """"""' runrieu reun Jarelseu :o^o>lrln)Zl """"""' .ro1{o8uour eqlnls u1

II """"""" """'ulsng BI B^ocsotrAtr BI a11.1 1n1o11de3

L """""""' aJaJnporlul

suudnc

:d-JM;-u*fi

q=:::-s00; ffr

essnE--:: :

- ul":TM

;_T i

:

IqII

Capitolul VI[. C0nd se deschide ,rinchisoarea popoarelor,, .............. 106Sd uitdm na{iunile ....... lOdS[ reforrndm sau sd distrugem Imperiul? ....... l0gMarea revoltd a Stepei ...................114Imperiul descompus ....I'16

Capitolul IX. Avatarurile autodeterminirii ..............O putere centrald fermd

_ Autodeterminarea sub protec{ie ..............Ucraina, Bielorusia: confuziaCaucazui clivizatDrapelul roqu impotriva drapelului verdeBaku: provocarea colonial[

Capitolul X. Pax sovieticu,L Compromisul potiticStarea acceptatdFederalismul sau diversitatea recunoscut[ ..".."....."...O Constitufie pentru o perioad[ de tranzifieStatul reabilitatMai presus de stat - PartidulPerioada comunismului nafionalUnitatea Partidului - garanfia viitorului

Capitolul Xl. Pax sovieticulL Compromisul culturalO culturd care imbin[ universalul cu particularul ............Ce alfabete sE se foloseascd in educa{ie?Marea,,cdin{6" rus[ ...... "...Societdfile nalionale transformate ....."."......Egalitatea economicl: inegalitate a politicilor

Capitolul XII. Tofi sovietici!Anii de fier ...".......Rusia reabilitat[.R6zboiul rus ..... ".....Nafiunile au tr6datSovietici sau rugi? ."...............jIntoarcerea la utopie

Capitolul XI[. Imperiul explodat ..............Exploziile nationaleAgonia federalismului .............Sfdrqitul jocului

Concluzii

t23t24t26129138

r441s0

153

153

155

161

163

i6516s

17t

177

178r82186

t87190

197

198

2432072t22t4217

223

226236245

248

,,Stepele ruse sunt o ta lui Ren6 Grousset dirRusia apartine acestui imNu. Imperiul al c6rui istoal cuvdntului: Imperiul I

Imperiul Eurasiei, pEurasia definegte un spa!aceea cI a fost - prin r

Europei qi al Asiei deopDe fapt, ce este un r

A servit pentru descriertcontradictorii. Imperiul BImperiul lui Napoleon, Inumite imperii, nu existdpolitic, nici modul de fu

Littr6 definea imper:adevdrat in cazul Romei.altora. Dar Imperiul Britnu a apdrut in Rusia odapbrut in 1995 completea;de asemenea, astfel, sta

Imperiul Britanic".Cuvdntul,,imperiu" :

Romei, de la imperiu,,:-cel mai reprezentatir'. c--istoria omenirii. El de:'.:de un popor altor pr::.perium roman era.;*::impune de-a lungu. *_-::interminabile gi p::..:" ,;imperium in d3.*:-,- , ,

Curn sd nu-l ci:i:, i : ,

cazulRomei.;-..". :.

SupUnepOpo;:; - :- .- 'rlll

devine ufl rr.r: - . llw

afirmalie p::., Lllfffi

Calificat ct - '' :r' or*{de vede:= .: -''- " -d

€eJol$BounooJ sndur n?-r$ 'uotr?p€Aur Jolsocu lrlwirJds nc rS :Jol Jolrl?ArJerrulodurlrolrlosuorurrrnonnr..,r,ou;]I:T,ffi,x;,il1i,fl ,i[[TrillllIrru,r?ru oropuod o eene e ep erirqrue lelde;t ruritJn 1s-ps 1n1rs ne 'glsopour ou€oJgl€rJoluol orcze|e o ep lerirul pugundsrq 'lso-pJou ap rorsng e;dnse EpugcsoJool€lrJolrc o 1e;n8rse o rolocsolnl;oyfeuc eolslrlrqe pugr lnwud uI J€p ,llqerone;

Jolce; un 'gleropuJ 9JRI 'tsoJ V 'oyAocsotu rrrepuude4ur Insoccns lrqelcnleurporu ul eluereS lqnd g JB olo urnc l$ ec 'ecgerEoe8 unnle Jolsoc? e;dnse sepeerd lelsrsur e-s r$n1o1 'elorluoc ol ? op Bolelrlrqrsod dw4 rsulece uI n€oJoJor$ urei gluol oJlgo Insocc€ nern8rse aJec ol€rnng rgc rJuru pnop u eiuanguoce1 irnpler; soJoppc gdnp epiglrrolnu r$ rruour€o gJososugJls os oruo u1 eunrSe;'1se-prou op rorsnU €rurur uJ lenlrs else 1nSe.l6 'ecruleud n?opolop es ecge.tsoe8elttirpuoc 'roAocso141 rnlnserEord irqerol€Jop e"le crlqod Inrpeu Ec€C

'es erigSoq rS eerrcnyg"rls el ornqrrluoc oJ€cIJllsgugru rS rcuesrq olol€Jgrunueu ap rS ocqeJcotuop ales eluinlrtrsu op rupugrrr'1e1ndod elr€oJ 'suotur Sero :1sen-pJou op lolsng 1e cqrlod InJluoc glurze;deroorl€asueq roleSero 1nlurs u1 olec 'ol€141 1ec lnporoSnoN sotru reur r$ lnrerrl r$

IruItrrlpel1'plepzng olnuezuea

Ecseeun ps erirqure aJe IO rEC 'eclu;olnd alezeucoll€ op l€wruop else rolgrnluocug lnrieds :r,gc'1ezr1ee.l ep na;8 ep 1n1sep eredrnlniurrd lnsrn 'ee1-11x Iu locos lsoce uI 'ro olrJnl€tu ed elegdec ezereuelug r6-gssrcop e 'osr.rodocsop o reruool erec ad r-ertocsolrll eueroued op trnln ,- 1.ro1rn epurerSord 3e4u1un :,,r8un1 olturgru nc" gutu?osul oc €ooo - r>proEloq rqS.roeqg

Inz?ouc pugc rcunte 'LVll ul rcruoJc u1 trupde € e^ocsotr i op ololunN'osru rolrrJolrJo] eoJscgrun l4g8erd e rS 1e1der1 sndurr e-s rolocsolN

Inlezouc slecol ewoqzgt rS ereouelxo runrso.rd op lxeluoc lecllduroc isoce uI61feuc e4u1 elig111enu ed pugli;ped

'ereolgEn4srp rrzelur ;oun eereiurueu€ 'eleirog ounps r6-gs elSernppJls os

er€c 'relocsolzl e.rdnse esede gs o3eJ rnv op spJBoH pns €l lsa ?l op ec duri u1

'etpeng rS eruenlrl 'rcruelnd rrJrcol Iop op pJou ul eleeq8arre;dns olelrJ ol?}sIcru uI eluluau8er; 'eleggdepur unlnu{ o}soce e1 edorng ug eiSepug8 es outC'lugl? urld u3 gueedorne eliezry,r,rc glseoc€ urp eped aceJ nu * elsnU ruolop€A oJuc - srlocsotr l 'rou rJnluozrJo prqcsap orec ,eureg Bp ocseA rS qulnlo3JOJOISTJC rnl rOluuadocsop 1e'rege;Eod1}1e'rualseuea lnlndecuI olso wnc€ loJ'olepnoJ rorqJeu€ olourlu ed oluzrueSJo olels gcs€rrulsuoc ps tunc€ undord r$1

- BI4snV uJ usrTnuxentr 'e[8uv uI ropnl Brtseurp ,eruedg q pueurprod r$ e11eqes1

'eiuerg uJ uol-Ix Ie crnopn'I - ru€Jolns rJ€trAtr 'olrruowop oreol uI JeurproeJlxolugle rnun epuoued trsoJ e eol-nx I€ lnlocos

,elelueprcco epun{eu n4uod

ulsnu ul B^ocsolll ul ooI Inlollduc

rorseJng lnljsa:--

,d.,,r!r!

rulseJol nuair nnr

S nU €Sru EL:J-:M

e 9l€IJolua:re.rl ed t-utep dutl':::l-

I$ lslsh'

t2 Imperiul Eurasiei

supremafiei. La mijlocul secolului al XIII-lea, mongolii, ajungi in Ungaria2,intenlionau si intreprindd o vast6 expedilie in Europa, pornind de la Moscova.Pentru aceasta, au. organizat teritoriul rus in mod sistematic - colectarea regulatda impozitului gi recrutarea oamenilor. Pentru a-gi duce la bun sfdrgit proiectul,aveau nevoie de complicitSli locale: aceasta a fost gansa Moscovei.

in stujbu mongolilor

in 1327,Ivan Kalita, cneazul Moscovei, a inleles c6 putea sd se prezintemongolilor drept aliatul indispensabil in realizarea politicii lor de spoliere. OragulTver se r[sculase gi reprezentanlii Hoardei de Aur fuseserd masacrati. Ajuns infruntea Hoardei de Aur care domina pe atunci teritoriile ruse, Uzbek Han a decissl accepte oferta de servicii a cneazului Moscovei pentru a reprima revolta.Recompensa pentru o operaliune polifieneascl in favoarea ocupantului nu a fostneglijabill: mongolii i-au acordat lui Ivan Kalita titlul de mare cneaz; el a fost,de asemenea, insdrcinat sd colecteze intregul tribut cerut de la cnezatele ruse decdtre han gi sd impartd justilia intre prinfi. Visul intemeietorului Moscovei prindeaastfel contur, deoarece cnezatul lui era recunoscut ca centru politic al unei 15ri,desigur, ocupate, dar cu vocalia de a reuni teritoriile ruse.

Supunerea fa!6 de mongoli mai prezenta qi alte avantaje pentru Moscova.Dacd Hoarda de Aur continua sd supund teritoriile ruseqti acliunilor de jaf qi

sI rdpeasci oameni, sd distrug[ totul in drumul sdu, ea respecta, totugi,posesiunile cneazului Moscovei, caracterizate din acest moment printr-osecuritate de care beneficiau oamenii gi bunurile acestora. Consecinla a fostcd s-au inmullit alianlele cu boierii care reprezentau aceastd autoritate gi

prosperitate protejate. Ap6rali de Moscova care se bucura de pax mongolica,negustorii au inceput gi ei sE cdlStoreascd pe drumul c[tre Marea Caspicd gi

Marea Neagr6. Centru politic, Moscova devenea astfel treptat gi un centru alcomerlului.

Hanii Hoardei de Aur au contribuit, de asemenea, la asigurarea primatuluireligios al Moscovei, unde a fost transferat in 1326 sediul mitropoliei care, dela Kiev, migrase deja la Vladimir.

Metropold religioasS, Moscova incepea in sfOrgit sd se afirme prin putereasa militard in cregtere. Simbol al acestui stat nou, in anul 1367 s-a inbllat oincintd de piatrd in jurul inimii cetalii, fEcdnd-o astfel inwlnerabild fa!6 deatacurile duqmanilor.

In anul 1378,bazdndu-se pe sprijinul Bisericii gi pe forfele sale militare.marele cneaz va renunla la politica de cooperare cu Hoarda de Aur care slujiseatdt de bine intereselor Moscovei, pentru a deveni geful rezistenlei ruqilor

De la Moscova la Rusia

uni;i impotriva monsolll,:r si s-a bucurar de aieau5:tel. in ultrma ::elnne ;:' l'.. -trtr-.,-:r-_ l=!!--r.-J'-:3S:.- . -., -.4.. _; -_-?_r :3:: :: ---

. --i-'i-'' i5 ':'-'-

::i', ::-f :.::t=:__ ::::-,-;- -_ * = ; : . :_ .j*:._ __ : *_j

:;,- ::,: : :- :--:.::;.',t 's' - -, =

-I--.- - I_5 --.r+r

-ir*n :' :r- : :]r-i, :cFX'U";r"l fgnrnnU$ ff,"t ,ti

;A:f: : -3J;.nlr:{ l"f 1ffiilu.i:r.il-lr :1:::, r:- .t-:tffitlueunHnnt J. Tr;i'rt 5 :@

Sfifffi,hfnnrn;" 10ffi

* -.3 : r.1l5rfi ru;A l:dfr ,ilA ii.^lt:rii" *illflffi ,"q$lrillll[

iie:,, ;i11111, rurrumnlu,,U@illllll[ilui_;,,*,r{

rur :$m!&ilil!$r jlumulruwmll, "ffi

2Llngaria a fost cuceritdin 1241 de trupele mongole conduse de Hanul Batu, pri:-:din familia lui Ginghis-Han. In 1249 acestea au pdrisit Ungaria qi s-au indreptat cirr;Volga.

'ullcop ul 0 JnV op upJ€oH 'e;eo1ece4 rJnJunrJl ;oun upgod u1 'rcgc ,druq e1

ouIA Inqns coI lsecy ';o1 rerieururop errrrlodrul reiuelsrzeJ B uoc rS .lolrlo8uourlepJocs rnlnurftrds eou€c pug.r ed aceof gs g]ep o gcuJ prcop eJ?c 'ro .ropieuc

Iliptllqe glFolep 'posrde Uncs un lgcep rSnlol olso nu rolocsol4l eoropg3'glesen ourlopoJ oJ€c 'rolocsoyq rerieurtuop I€ 1ec r$ ec 1e; e1 ,gncs

ososry giuepuedepur op Insrl gc e;ud eg '{e;ceseu ro rrro}rnco1 rS El€rpuoourelse 'epec Blocsotr l 'e1es relielndod e rS rolednrl e gleun$relu1 eiuelsrze.rgleol nJ 'Jolrueq rsfuener € Eruucrl eurud r$ reiloler InJlusc 'lnlnlezeuce,urlodrul Inllesu e1 gdrcq.red rS roplo8uour eapud op corl - e^ocsolN op gi€JgJn Jol uuJolo ep riuugur - u€zeo1 urp r$ po;oSloN urp roc reurnN 'gpeuoJuJu€J

gldtuts o op €qro^ etse go porc - pugr lnurud uI rolocsol4l Ie loo - rsnr 11feucoreuolcr,l erso.rdrur qns gcul 'rn1 ereundns e:nl l-gs IS InlnqrJl E1lunri r-gs rnqeJllorr ttleuc'eluruul runce et':(uog ed op rarJolcrl€ oJ€tuJnec os€nl 1-r$ erec edeurnu) Io{suoq lr}lwg rnl urn}suriln un o}nurr} II S}ur€DIoJ lniur"rd }gcug 'eurqep e$e rnl uoleluolnu qns elei.ro; oc€Jor r$g 'gldope II rnv op epreoH 'ce$e epplezrterotuaq'ru4rEe1 usq Er.u?loo;d 11 erec ed'$luruqo;'ue11-srq8ur9 Inl ?rlseurpurp iurrd crE;oue rnun BOJolnd oloce eJnslsw a rulued '.roin[e spJoc€ uA rlu?lJoruul €roJgc eec 'pq1y epJ?og olso :ersv ul osJnsoJ op EcuI eundsrp rsw rnvop €pJeoH 'gllqgls rS gsurnul r$ep 'gc urgtrBlsuoc gs ornqa4 'glepurecoep :Jolrrlrutued sole reru Elrq€tr€^ else eiuereds '1dug sq '1n3nl eurgrqls e ep rlSeunqaulaiuureds eelezrle:ualsur :purlrp ezlrdJns olse r6ru nJluod 'rnlnuoe elunleur od'ono4r1ny €l glrqrpalow a;eEug.rgug o trrJOJns ne erl$ece 'rcun1€ gugd l$ul,Lu1o1r1'rlo8uour rcruroqzgr rrllq?cJstuo.l od elrlg8erdeu od l€nl €-r eruc p1dn1 ep ueld unteJoqslo e rJlrruq 'uurc4rlod ug op BJo lec ed 'cruroqzgJ leluol€1 op IoJ €'I

lunlinu ,aun oanrsnu :oIoqrlnY'pns €l rrlo8uoru rS prou €l nuoru€nlrl

:e1Se1c ug gpurrd o-s ecr€ocul oruc '1e1sn5 eie; ug rierle rleuorirputl rueruSnprop roc e;1u1 'eunrieu o ozoruJoJ os Es edecug 'elriunseu ad 'csouncoJ II oJeced erolnd op rnlruluoc 1n.rnl uI osru olol€zouc olseun oJuc gleuorieu gpurcrucglerg^op€ o olsg 'riuednco op giBJ lgcop €^ocsol I op gieg eylso reru ugrugr'atptAur urp 'e;uc rnlnuez€og u rS rnlnporo8rrop eridecxe nc olel€zouc oleolul noco el$espE giuelsrzer e1 rn1 1n1edv '€pu€ruoc lenlerd e 'ulrurq ,relocsolrl

le zeovx eloJ€ru tolllo8uour InlrJoA€J lgc nc llntu rutu lglu nc ,ploqun nouun l€p ne-ol lewrn ne oJec ellrlese;der 'e11orrer eEugrgul e ep egedeq 'lnqrrlgcseelgld reru gs teznJaJne r$ lnSnleJnlncs e ruluad scrdord Inluoruoru osruo^ gctlpug8 nu-s r$nr l1feuc 'elo8uou ruelnd e gtetdert €orenururp ep riuerl$uo3

irusrolns ?l grosupuued os ro sorocnpuoc el '{09€I u1 gugd 09gl ulp,lueap 0Z u1 irny op lepruoH Irup€c ui cseilnurur es ourtselur elrrnlror ieunrcrqglsop ouruos Bap gs edecul EtuJn urp Btrsoce ,rnlnloces u oturoJl ?rurlln u1 ,1epsy'luednco ap eleurudo 'alezttotel 'elrcuogeu Joloseru €ouruzape ep l€Jncnq e-s r$ rornlnr8rlserd ounrsuorurp Enou o leEngpe e oc uooc 'rollo8uotu elulodrug rirun

erlpc 1e1da.rpl T{ siurrd'n1eg i:.---r im

ro1rSru reiuo:s::;- mlilesrlnls oJec Jny 3l r:'e;u1t1tur eles olai-rog i; ri 1

op pi€J glrqurouln^ur IaJrsEo 1ui19u1 E-s L7EI Inu? q '

eorolnd urrd eu.rge es gs :::

ep'eruc retlodo.tttu ":-:Fi I

rnlnleruud ea:ern-3:i: r '{r

I€ ruluec un rS in;- xurrS gcrdse3 €ereii ::1; lmu

'octlo8uow tzi z:

'i:-itri

\l

r

giersnu BI s^ocsol^tr el 0c

Rivalitatea dintre geful ei, Toktamig, incendiatorul qi c6l6ul Moscovei, giTamerlan, cel care il susfinuse la inceput dar care, ulterior, a dorit s6 elimineun potenlial rival pentru a-gi men{ine propria autoritate, deschide mareluicneaz al Moscovei perspective pe care acesta gtie cum s6le exploateze. in 1391,crezAnd cd fostul lui protejat este scos din cursi - ii gi glsise deja un inlocuitor-, Tamerlan se intoarce pagnic c6tre Transoxiana lui. Furios, Toktamig negociaz6sprijinul neagteptat al lui vasili, mare cneaz al Moscovei, igi elimind succesorulgi ii mullumegte cneazului oferind Moscovei teritorii gi orage care nu fuseserlniciodatl ale ei.

oricdt ar fi p6rut de ciudatS, revenirea in for!6 a lui vasili se justificd.Locul central ocupat de Moscova in sistemul incd fbrdmilat de cnezate ruseera recunoscut din nou qi nu va mai fi pus niciodat6 in disculie. Nici chiar deTamerlan atunci cdnd, dezmeticindu-se, acesta s-a decis s[-l alunge pe fostullui protejat atat de insolent gi s-a descotorosit intr-adevdr de Toktamig lacapdtul unei alte confruntdri. In 1395, Tamerlan a strdbdtut teritoriile Hoardeide Aur, provocdnd incendii qi masacre, mai ales la Astrahan gi Sarai. Moscovava fi respectatd de succesorii lui Toktamig atunci cdnd, la inceputul secoluluial XV-lea, acegtia qi-au reluat raidurile impotriva cnezatelor ruse. $i aceastadeoarece cnezatul este deja pe cale de a deveni un stat puternic"

Metsrnorfozs ras&

Ivan al III-iea, care a dornnit timp de patruzeci ;i trei de ani (1462-1505),a-fost in..acelagi trpp. heraldul eliberdrii nafionale gi rnarele unificator alpdmdnturilor ruse. In 1480, el a proclarnat sfargitul dominaliei mongole. Aatacat in special Novgorodul, eternul rival, care nu incetase s1 contestedominalia Moscovei. Autoritalile de la Novgorod sunt acuzate c6 se afl6 insolda Papei gi a Lituaniei. or, dup6 cdderea Bizanlului din 1453 gi dupd eqeculconciliului de la Florenla care dorise s[ reconcilieze Biserica Occidentului gipe cea a orientului, metropola moscovitd iqi revendica gi titlul de centru alortodoxiei qi al creqtin[tdfii orientale. Atacul impotriva Novgorodului, apoi celsuferit de Reazan capdtd astfel aspectul unei cruciade, dovedindu-se la fel denecruldtor ca aceasta.

In 1478, libertatea Novgorodului inceteazd sd mai existe gi Ivan al III-leaia in stdpdnire posesiunile acestuia situate la nordul cetetii. Moscovia, caregi-a extins deja autoritatea asupra diverselor cnezate ruse, ajunge astfel p6n6in Finlanda, la Marea Alb6 gi, inaintdnd pdnS la oraqul veatka, la peciora, indefit:urile Uralilor, pdtrunde in Asia.

In aceast[ expansiune cdtre siberia de nord-vest, care a fost in maremdsurd de naturd militard, trupele ruse au supus triburi adesea animiste saubudiste. Moscova trebuia sd le respecte obiceiurile gi structurile, cu condiliaca qefii locali sd recunoascl autoritatea rusd gi sd pldteasc[ tribut. Deqi episcopulde Perm voia s[ joace rolul de misionar, convertirile pe care le-a impus - fbra

De la Moscova la Rusia

sd recurgd la fo4a conr.isi cultele locale aveau saatenli, ca abateie Chappe3u pus capat rivalitdtii ca\ovgorod reugise sd parJere va profita de aceasl

Colonizarea rusa sl ,

i: secolul unneror: ia::3-i:oDereau irtc.-,-. c:'--:rrl: l,-- \ {_..-^&s+11.e lL-. -rr!:_*.:. _

i-*.'-_-i:r lr.: t_ --_--_:- -5-..-.- --,-,-- :-:-: r

"-': .-:-:--r: --''-i---,,;-\.:-,_.: !:

----,;:. .::: .:.:i :- : "::.:-:-i::-::::::: : -: rJ lJ_.: :- - - -- !:- - t ;-_ - :: _-:

: :--- '

. :': a-- - _: I

-':- r ' " 11 .*., a *:I: ilili f,"' - : : -. : ;,rr: n,.:i::,"ill1&ilNml

:- -.*-* {ru.: --i -l .- --J- If--fll0MMil

r, ,; ; .liifimllt" flmlilmffiililill

'gcrl€rsp glueuodruoc o gJodocsop rsJ rsBrsy uJ opurulgd oJ?c JBp 'ouedolne pcul rrsnU roun e 'elrqesoep op lglu

.reloc

solu r€u - eleuadun Iliucol olle roun Incol gz€opec ;oledeis lnusdrul gc glsol€€IJoqrS ur oJuolrrl elelcoro.ld 'lnueze;1 nc giunue os oJec €oJeluruJuo3

'oueqrn yuri.rud rS ereluepas rigiercosreun s sJolsoce urrulodurl e$ue^or 'epewou rolrelnd e erieururop ep slocosgdnp 'giurzeldol 're srJolsr op ourpJls runrsesod srsv uI pugErlSgc ,sul1u1

lels uneiap giruenep 'erlocsontr 'lgs Jolrrorlrsuoc e rS zeeuc rnloJ€ru € gl€urJ pc€a1u.r1seeunrido rJ BA oJ€c lueJoJrpul 'mieds lsoc€ ul InloJluoc euriep e rulued rolocsolnlgundo os Es ?csrJ oJuc €urq3 ep rS erdord€ o Jep 'cgroe4 oJlgc etsn1 gzeelveuo'g1e1ndod q€ls ousoJ 'gsueulr ounr8e.l'uuueqrs InARcorqO 'ueze>I urp Inl€u?qnc oJslun{uoc o oundul e31on stur.1 'ouJolxe nc4rlod lnruotuop ug r:gdncoe.rdr$ru ;opleuc g.rrdsul lso-pJou oJlpc eounrsuedxe r$ ssnr JolrrJolrJol BoJ€cgrun'g1ep uut"rd nrluod 'glrqslrJo^ erolnd o ruolop e ep piuereds acuo qp.lerd rS-gs

J€Jluoc zec uI pugcsrJ 'elureug sJotu un-Jlurrd nrieds e8rlSgc gs e1$erop elsece'nr.rsdrur rnun elrJnlndecuS ulep pEAoJluI os go?p 'lncsoJc e r$ lncsgu u-s l€lslsoc€ gc€p J?I'rnlntels e a:urlsgd ep r$ ericnrlsuoc op rcrlllod reun trnpoJ lsoJ ne.toltlo8uour eirr4odurg nes nc eleiueqe r$ e1e1dn1 'osru loprJolrJol € oJscgrun ep us

eol?lr^rlcs 'rorAocsotr41 eerullCI^zap 'uol-IAX IB rnlnlocos 1n1ndacu3 el Eugd6uol€3 ulep esesrqcsop rnlnporo8,r.o51

eaJlJatne eputr oeueqrg o:ds '1sa e;1gc ozsluorJo os gs ourq 1€rlr g Js nes

duezex Bl ap }€u€q lncrwelnd r$ u31on e4gc e.lecsrur o Eo€J ps :p1e;n3ls3 elsogleuoluot eolelrun r$ ro1 erdnse espde r€u nu Jny op ropJeol-tr eereiurueu€ pugc'eriuele urnce slde;pu1r$-gs opun :gsrr{csop €ougtugJ uounrlsaqc rueJolns ru}uod'gcrdse3 peJ€IAI e;ds neecnpuoc 'sn1d u1 'r$ edcertre ep 1od un n€mlrlsuoc rg81one1e aleEoq elunlnuri 'pns ug oc dwrl u1 'erpeng rS eruun1r1 op lso e1 lcunle odgl€llurll eJe ersng 'runrsuedxe rolsoce epdcerrp g eelnd Je oJ€c ee.reqerlul gund

I$-gs - (ggS1-SOSt) eel-UI le llls?A rode r$ rnl raruruop lnlrSrggs erds ee1-111

le usAI - ro rrJolgcnpuoc ed elrcur JoA rl lclsnU ole opugcsorc elei,rog'pJttolso"tna nc Tndacw unq ol ap aqflou as

Dlsny'erec$rur grnEurs o-.rluud snpord n?-s rorserng alu acqrlod ep.rnlndecultS esru JolrrJolrJol ?oJucgrun 'nudord rnlnrieds eoJ€nurluoc ur Brsv ul gJelrursaruodocsap o ocuJ 'e1sna punop ps olec ed else oJsc '€Aocsotr41 'ro1 eluedruryndurl nc gurnap Es n€ol€ oJec rJquozrJo ou€oco op olocurp neeredocsopttuedorne ec durrl u1 go 1n1dug

^rl€cgtruuos olso .rep i.rolgiurn Inlocos ul

utqe indecul n€ elercJoruoc JolrJnqurqcs ?oJellolzop r$ gsnr uoJezruoloC'€is€oc€ ep elgord eA oJec

?0o orJ gs eons sAocsoIAI lezepuelug olrrnqrl ecgrced gs esrSner poro8.l,olq'suIAuI lezauc rnloJetu slocsol4l dul4 e1g1e ososndo e"rec ilig1y1e,ru lgdec snd negluuoulualdos Buoz urp rJrJocnc olsocv'orlcorolnv.p eddeq3 ololeqe ec ,duale

Irrolplpc rorJolln plsolu o runc e$e 'durq llntu olsuqns ps nsal€ olecol e1e11nc rS

oleiutpe;3 'llqosoop lcelo unrcru lnl€ ns nu * rue8urrruoc eiro; e1 gErncer gs

elsnu €l e^ocsol^i ?l ac SI

grRI - sndurr e-e1 erec ed o1

lndocsrde tSaq 'tnct:' Sa;nluu{rpuoc nc 'eprnlrn4s ;l :n?s olsrluluB 30s0pe unqrJ:

orgru uJ lsoJ u eJso 'lsa"t.

u1 'erorce4 e1 'e4tean 1nSe.gugd legtse e8unle 'asru aloJuc 'st^ocsoy,,1 'ttiglar 1n1

€al-m Iu ueAI rS alsrxa teu

op IoJ el os-npulpa,rop 'apt

1ec rode 'tnlnporoEnoN E.{t

Iu ruluor op Inltrl rS ectpurS rnlnlueprcco €Juesrg a;

lnce$e gdnp 13 €S4 ulp lnluI pu€ os Ec ol?znce lunsalsoluoc Es os€lecul nu i

y'oloEuour retieuruop 1n

Is Jol€cgrun eloruut tS ay

'(SOSt-Zgtl) IUB ep torl r$

'cturalnd lels tslseoce r$ 'esru rololezou.rnlnlocos 1n1ndecul el 'pu!BAocsoIN 'reJes r$ ueqe.4srreprsoH olrrrolrrel 1n19q94e1 Slueqol sp rg^ape-ril

Inlsog ed eEunle I-Es srcap

op rsrqc rcrlq 'erincsp ul !osnr olezouc ep luirugrg]'gcgrlsnl os rpse1 Inl € g

gJososrg nu sJ€c e$ero rS rr

Iruoseccns Eunulle r$g'rar.cgzurco8ou S5uu14o1'soun.irolrnco1ul un efep esrsg8 rs

'16€l ul 'ezeleoldxe ol gs ;rnloJeru opn{csep'etelu::ounurlo Es lrJop e loue:":t$ 'tenocsohtr Ing[gJ rs -r

rers€Jng lnuedurl

Capitolul !lNagterea unui imperiu

In lucrarea sa Curs de istorie rusd, marele istoric Vasili Kliucevski a

rezumat evolufia statului invocdnd necesitatea permanentd a acestuia de a se

ap6ra impotriva lumii exterioare, cu alte cuvinte, de a se conforma interesuluisdu nafional. $i adaug6. ,,S-a format in secolul al XIV-lea sub presiuneajugului str[in; s-a consolidat qi s-a mdrit in secolele al XV-lea gi al XVI-lea,luptAnd pentru supravieluirea sa in vest, la sud gi sud-est." Vasili al III-lea afost unul din marii artizani ai unificdrii teritoriilor ruse, al formdrii statuluirus. Lupta dusd pentru succesiunea lui in secolul al XVI-lea a fost in primulrdnd opera lui Ivan al IV-lea, supranumit cel Groaznic, care a purtat rizboi cuhanii musulmani mogtenitori ai Hoardei de Aur, dar gi cu statele din vest, carecontrolau accesul c6tre Marea Balticd - Livonia, Lituania, Polonia - gi la est,unde dorea sd anexeze Siberia. Aceastd trecere de la o politicd de consolidarea cuceririlor la o politicd imperialS de cuceriri - chiar dacd securitatea statuluii-a servit intotdeauna drept justificare - cerea in acelagi timp o viziune politicdreal6 gi o voinld implacabil[.

Domnia lui lvan al IV-lea a fost lungd: aproape patru decenii. Personalitateasa era remarcabilS, chiar dacd s-a rnanifestat din ce in ce mai violent odatl cutrecerea timpului. Dar a gtiut sd impuni o viziune a interesului 15rii sale gi sd

fbureascd mijloacele pentru a o pune in aplicaie. La inceputurile domniei sale,a finut seama de sfaturile oamenilor apropiali lui inainte ca intre el qi aceqtiasd survind ruptura dramaticd: Alexei Adacev gi mai ales prietenul lui dincopildrie, prinlul Andrei Kurbski. I-a acuzat apoi pe amAndoi cd o asasinaserlpe solia sa, Anastasia; a fbcut aceasta intr-o izbucnire de furie care a marcattrecerea de la comportamentul incd pagnic la dezlInluirea unor violenle con-tinue, care au culminat cu asasinarea propriului fiu. Dupd aceastd rupturd din1560, a dorit s6-gi asume de unul singur deciziile qi opfiunile de politicdextern6, pe care sfetnicii lui respingi le influenfaserd p6nb atunci.

Ivan al IV-lea gi-a fEurit mijloacele pentru realizarea unei politici externemdrefe gi a decis sd facd o reformd militard. Aceastd reformS, constdnd dinmdsurile adoptate intre 1550 9i 1556, ii obliga pe toli nobilii qi proprietariifunciari sd asigure oameni gi echipamente pentru stat. in felul acesta s-aconstituit pe un principiu egalitar o adevdratd armatd permanentd, ?ntotdeaunagata de 1upt6. Archebuzierii (strelyi) erau aici elementul principal. Dotat cuarme moderne, corpul archebuzierilor se compunea din oameni liberi care se

lngajau sd rdmdnd ?n serviciul statului toatl viala. A fost alcdtuitd qi o infanterie.In sfirgit, Rusia gi-a echipat trupele cu arme provenite in cea mai mare partedin manufacturile proprii. Un minister de rdzboi - razreadnii prikaz - era

\-agterea unui imperiu

:lsf,rcinat cu gestionarea tr.lr Ivan al IV-lea.

Miliukov a caractenza:,devirat dispozitiv de luprsigura Rusiei expansiuneajmtr-o !ar[ ameninlatl intr

Dispundnd de astfel de:'cc. ivan a deschis dezbatere care incb ii mai asculta:il itre puter ea tiltarl, mo$ter:cestor refleclii, Volga, co:nta prioritarS.

SfdrSital Hosrdei t

Volga il obseda pe Iva:luviu fusese mult timp fror3\punea adesea pe prirnii'. olga apdreau periodic cucP"usia de nord-est. Centru:ongolilor, era Sarai, orar:actorii ce irnpuneau pestei-'cidea soarta R"usiei. Aco:anuiui, pentru a*i cerc iarli,:cupantului. La Sarai igi erp:-ntru a fi recunoscu{i dlrongolilor.

Pe parcursul secolului ijintre rugi qi mongoli, caref\--lea.

in primul rAnd, a fostJre$terea puterii lvloscove-pincipate sau hanate s-au C,

Jestin: hanatul Kazanul;: :

hanatul Astrahanului. Il:,:\ogailor, care igi avea : . -in timp ce un descend.:' -sd formeze un stat .-i::--ru a putut impiedic: '-: -- -

propriul stat. Asilt. - - '

pAna in secolul a; l.- --statale care ades:- -, ::!aceste teritorii -- - -q

J