ID Microeconomie CIG

8/18/2019 ID Microeconomie CIG

1/93

Academia de Studii EconomiceFacultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune

Departamentul de Economie si Politici EconomiceConf.univ.dr. Liliana Crăciun

Conf.univ.dr. Gabriela olănescu

MICROECONOMIECurs destinat studenţilor de la învăţământul la distanţă

Anul I de Studiu – Semestrul I

Prezentarea generală a ursului

! Principalul scop al acestei curs este de a stabili conceptelefundamentale şi limba!ul teoriei economice la un nivel potrivit pentru a "n#ele$eafacerile curente şi pentru a citi din literatura economică .

!Ce ne invata microeconomia% Cum a apărut % Cu ce se ocupă ea% Ce metodede investi$are utili&ea&ă% Iată c'teva "ntrebări la care microeconomia p oate să răspundă.

! icroeconomia( cu m ind ică şi nu mele( studia&a situa#ii şi mici evenimente teoretice şi p ractice din economie. icroecono mia se a)ea&ă p e entită#i economice ind ividuale( cum ar f i o sin$ură af acer e sau $osp odărirea casei( sau p eactivită#i sau fenomene economice sp ecifice*de e)+ an $a!ăr i sau p re#uri( dinamica p

ie#ei şi salariu l,.

! Pre&entul ""#ndrumar de studiu individual – SI"" oferă studenților reperele

principale de "nvățare( "nțele$ere( autoverificare( fond de timp( cuvinte c-eie( date

biblio$rafice *cuprinse "n modulul ((icroeconomie((,.


2/93

!odulul ((icroeconomie este structurat "n(( ""unități de învățare"" cuprinse "n

pro$rama analitică a disciplinei( și corespun&ătoare acesteia. La finele fiecărei unități de

"nvățare sunt pre&ente+

"ntrebări cu rol de autoevaluare$

((cuvintele c-eie/(( ce corespund principiilor( definițiilor( conceptelor pre&entate

"n Curs0

fondul mediu de timp alocat( pentru studiu Individual 1SI0

((2nitățile de "nvățare(( sunt pre&entate re&umativ "n secțiuni și subsecțiuni0

date biblio$rafice( cu pa$inația corespun&ătoare acesteia.

3ntrebările cuprinse "n autoevaluare nu sunt limitative( ele au rol

e)emplificativ. Prin urmare( pot fi formulate și alte "ntrebări( inclusiv la secțiunile și

subsecțiunile care nu pre&intă "ntrebări.

4Atenție+ aprofundarea ((icroeconomiei(( nu poate fi reali&ată doar pe ba&a

acestui curs( care se pre&intă sub forma unui (("ndrumar(( FII5D A6S7L28 5ECESA9:

S82DIE9EA A8E58: A 6I6LI7G9AFIEI 9EC7A5DA8E .

PE5892 35S2ȘI9EA 57 ȚI25IL79 C79ESP25;A87A9E IC97EC757IE

52 ES8E S2FICIE58: SIPLA LEC829A9E A P9E;E582L2I 35D92A9.

/

((Cuvinte c-eie(( și (("ntrebări pentru autoevaluare(( se $ăsesc și la finele fiecărei secțiuni din 2nitatea nr.


3/93

C%PRINS%nitatea I& Eonomia a stiinta&

Sețiunea '& Ce este eonomia( Ce este miroeonomia" maroeonomia(

Subsec#iunea /. Sistemul stiintelor economice

Subsec#iunea =. etode( te-nici si instrumente de cercetare si anali&a

economica. Economia po&itiva si economia normativa

%nitatea II& Eonomia –)orma a atiunii umane&

Sețiunea '& *ensiunea dintre nevoi+resuse

Subsec#iunea /. 9aritate si ale$ere

Subsec#iunea =. Eficienta si rationalitate

Subsec#iunea > Curba posibilitatilor de productie

Subsec#iunea ?. Costul ale$erii

%nitatea III& *eoria onsumatorului

Sețiunea '& %tilitatea eonomia

Subsec#iunea /. Le$ea utilitatii mar$inale

Subsec#iunea =. Surplusul consumatorului

Subsec#iunea >. Constran$erea bu$etara

Sețiunea ,& Cererea

Subsec#iunea /.Elasticitatea cererii.Deducerea curbei cererii Subsec#iunea =. Curba venitconsum*Curba lui En$el,

Subsec#iunea >. Efectul de venit si efectul de substitutie

%nitatea I-& *eoria .roduatorului&

Sețiunea '& *eoria eonomia a )irmei


4/93

Subsec#iunea /. Factorii de productie si combinarea lor

Subsec#iunea =. Functia de productie

Subsec#iunea >. Le$ea randamentelor neproportionale

Sețiunea ,& Costurile de .rodutie

Subsec#iunea /. Anali&a costurilor de productie pe termen scurt

Subsec#iunea =. Anali&a costurilor de productie pe termen lun$

Setiunea /& Anali&a comparativa a comportamentului consumatorului si a

producatorului* i&ocuanta( linia i&ocostului( optimul producatorului,

Sețiunea 0& O)erta

Subsec#iunea /.Elasticitatea ofertei.Deducerea curbei ofertei

Sețiunea 1&2ormarea .retului Subsec#iunea /. Ec-ilibrul pietei

Subsec#iunea =. Interventia $uvernului in formarea preturilor*preturi

minime( preturi ma)ime,

%nitatea-& Mediul onurential&

Sețiunea '& Piata concurentiala si functiile ei

Subsec#iunea /. Ec-ilibrul pietei si al firmei* pe termen scurt si pe termenlun$,

Sețiunea ,& Concurente imperfecta

Subsec#iunea /. onopolul

Subsec#iunea =. Concurenta monopolistica

Subsec#iunea >. 7li$opolul

%nitatea -I& E)iienta si eseul .ietei&

Sețiunea '& E3ternalitati

Sețiunea ,& 4unuri .u5lie

%nitatea -II& -eniturile .osesorilor )atorilor de .rodutie

Seţiunea '& Salariul

Seţiunea ,& Pro)itul


5/93

Seţiunea /& Dobanda

Seţiunea 0& Renta

C%PRINS

%nitatea I& Eonomia a stiinta&

Sețiunea '& Ce este eonomia( Ce este miroeonomia" maroeonomia(

Subsec#iunea /. Sistemul stiintelor economice

Subsec#iunea =. etode( te-nici si instrumente de cercetare si anali&a

economica. Economia po&itiva si economia normativa

Economia este o ştiin#ă socioumană care studia&ă modalită#ile "n care societatea

decide asupra alocării resurselor limitate "ntre utili&ările alternative ale acestora "n

vederea satisfacerii nevoilor nelimitate ale membrilor societă#ii.

3n consecin#ă economia a făcut dintotdeauna obiectul preocupărilor omeneşti(

pentru că oamenii se confruntă( la fel ca şi celelalte vie#uitoare( cu problema

supravie#uirii. 7mul a fos "nsă mai norocos( pentru că a fost "n&estrat cu aptitudini "n

primul r'nd intelectuale( nu numai fi&ice( caracteristice altor vie#uitoare. 8ocmai pentrucă are capacitatea de a $'ndi( omul are nenumărate dorin#e( pentru "ndeplinirea cărora

resursele pe care i le oferă natura şi societatea vor fi "ntotdeauna insuficiente. Economia

studia&ă tocmai comportamentul oamenilor "n activitatea de productie. distribu#ie şi

consum a bunurilor şi serviciilor "ntro lume a resurselor rare.

La ce "i foloseşte cuiva să ştie economie% Cum a apărut această ştiin#ă% Cu ce se

ocupă ea% Ce metode de investi$are utili&ea&ă% Iată c'teva "ntrebări la care economia

poate să răspundă.

Cele două responsabilităţi ale ştiin#ei economice sunt+a, să e)plice fenomene reale b, să reali&e&e predic#ii privind evolu#ia acestora


6/93

G'ndirea economică are o istorie relativ "ndelun$ată. Idei( şi c-iar teorii economice( auapărut "ncă din antic-itate. Acestea erau formulate şi inte$rate "n alte sisteme de $'ndire*de pildă( "n cel filo&ofic,. 8ermenul de economie politică a fost consacrat de france&ulAntoine de ontc-restien( prin 8ratatul său de Economie Politică */


7/93

A treia .erioadă este cuprinsă "ntre anii JM ai secolului BIB şi primul ră&boi mondial(respectiv marea recesiune mondială din anii >M ai secolului al BBlea. 3n acest intervalde timp( sau impus contribu#iile strălucite ale scolii istorice $ermane *.9osc-er( G.Sc-moller şi "ndeosebi F. List,( ale mar$inaliştilor viene&i specialişti "n teoria valorii şi adistribu#iei *C. en$er( E. 6N-m6aOer( F. von ieser,( ale lui L.alras( .Pareto( A.

ars-all.A .atra .erioadă în evoluţia 7tiinţei eonomie se "ncadrea&ă "ntre anii =M şi anii JM aisecolului al BBlea. Perioada respectivă este marcată pre$nant de .. enes şi deopera sa fundamentală 8eoria $enerală a ocupării( a dob'n&ii şi a banilor. 7peraeconomică a lui enes a dat un puternic impuls ştiin#ei economice "n $eneral. Careplică la curentul diri!ist enesist( sa constituit liberalismul clasic al secolului al BBlea( ai cărui corifei 1 L. ises( F. ae( . Friedman formea&ă nucleul cel mai actival $'ndirii economice din ultimele decenii.A inea .erioadă a îne.ut în deeniul al 8+lea al seolului 99& Pe terenul realită#ilor economice contemporane şi beneficiind de cuceririle anterioare ale ştiin#ei economice( dete-nicile de anali&ă e)istente( ştiin#a economică se află "n fa#a unei noi situa#ii clasice.

Deocamdată( toate teoriile elaborate "n trecut au fost şi sunt de&voltate şi actuali&ate. 3nacelaşi timp( "n procesul firesc de raportare la nevoile realită#ii( unele dintre ideile(teoriile şi doctrinele vec-i au fost abandonate sau mar$inali&ate.

Economia ca unitate comple)ă dar indestructibilă( este structurată "n+Q Microeconomia - constă in procesele( faptele( actele şi comportamentele participantilor individuali la activitatea economică *firme( $ospodării familiale( administra#ii( bănci etc,.Q Mezoeconomia - repre&inta procesele( faptele( actele si comportamentele care se referăla sectoarele de activitate economică *primar( secundar( ter#iar( cuaternar,( la ramurileactivită#ii economice *siderur$ie( c-imie( transport( educa#ie( sănătate etc, la o re$iune

teritorialadministrativă.Q Macroeconomia - repre&intă procesele( faptele( actele şi comportamentele economicereferitoare la $rupuri de subiec#i economici reuni#i "n cate$orii omo$ene şi de$a!ate decomportamentele lor individuale( precum şi la "ntrea$a economie privită ca a$re$at .

0 Eonomia .ozitiva si eonomia normativa

Economia pozitivă eviden#ia&ă ceea ce este "n economie şi ceea ce se poate "nt'mpladacă va avea loc un anume eveniment *endo$en sau e)o$en,( dacă se vor produceanumite acte şi fapte economice( naturale( te-nicoştiin#ifice( politice etc. Atunci c'ndeconomiştii "ncearcă să e)plice procesele şi fenomenele petrecute "n economie ei sesituea&ă pe po&i#ia omului de ştiin#ă( imprim'nd obiectivitate anali&ei "ntreprinse.

Economia normativă arată cum ar fi bine să se desfăşoare activită#ile economice şi ce ar trebui făcut pentru ca procesele economicosociale să se "ncadre&e "n normalitate.Conclu&iile sale( măsurile de politică economică "n spe#ă( sunt subiective şi depind deinterpretarea consecin#elor politicilor respective. Ele "ndeplinesc rolul de $-id de ac#iune.Afirma#iile normative con#in !udecă#i de valoare şi predic#ii( stabilind un standard princare realitatea poate fi !udecată. Afirma#iile normative sunt prescriptive.


8/93

Rtiin#a economică normativă se spri!ină pe cea po&itivă. Cunoştin#ele furni&ate deeconomia po&itivă fac posibile recomandări normative realiste.

Ce ştim despre: Metode" te6nii 7i instrumente de analiză eonomiăInduţia este modul de a ra#iona trec'nd de la particular la $eneral( de la fapte la$enerali&ări teoretice. Este opera#iunea intelectuală de cunoaştere a esen#ei sau a principiilor plec'nd de la observarea atentă a fenomenelor( faptelor şi actelor economice.2n e)emplu in acest sens este oferit de le$ea lui En$el conform careia( pornind de lafapte( pe măsură ce venitul creşte ponderea c-eltuielilor pentru alimente se reduce.:eduţia reali&ea&ă opera#iunea intelectuală de "n#ele$ere a unor manifestări saufenomene( plec'nd de la principiul *le$ea, sau esen#a acestora. Este modul de a cercetaeconomia trec'nd de la $eneral la particular. Principiul “ceteris paribus” pleacă de la premisa că unele elemente ale anali&eieconomice sunt stabile( "n timp ce altele sunt variabile. Acesta este o aplicare a

principiului lo$icii( conform căruia Hinterpretarea evolu#iei fenomenului se face prinrecunoaşterea unui punct stabil de referin#ă. De re$ulă( sunt considerate stabile aceleelemente care pot fi cuantificate matematic. Cererea de pia#ă pentru paltoane presupuneun element stabil *numărul consumatorilor, şi unul variabil *moda,.Abstrac#ia ştiin#ifică este o altă componentă a metodolo$iei economiei si vi&ea&acercetarea unei laturi a fenomenului economic( determinarea esen#ialului acestuia. Analiza "nseamnă descompunerea( de&membrarea fenomenului( procesului de cercetat "nelementele sale componente şi cercetarea fiecăreia dintre acestea( ca păr#i necesare ale"ntre$ului.

Sinteza presupune unirea elementelor anali&ate separat "n cadrul "ntre$ului unitar( le$at

prin resorturi interne( cau&ale sau func#ionale. Metoda istorică "nseamnă reflectarea( descrierea şi fi)area faptelor şi evenimentelor( aşacum sau petrecut ele "n timp.

Cercetarea logică este aceea care presupune trecerea de la abstract la concret( prelu'nddin procesul istoric real numai ceea ce este esen#ial şi constituie veri$i necesare.Cercetarea lo$ică este istoria de$a!ată de elementele "nt'mplătoare( fără a fi ruptă derealul economiei.

nitatea analizei cantitative şi calitative! Porninduse de la premisa că realitatea "nsăşise caracteri&ea&ă printro asemenea unitate( cercetarea trebuie să #ină seama decone)iunile dintre actele şi faptele economice( de aspectul calitativ al lor( dar şi demăsura şi intensitatea acestora( de aspectul lor cantitativ.

Modelarea matematică( reproducerea sc-ematică a unui proces economic sub formaunui sistem linear sau analo$( "n scopul studierii modului de desfăşurare a procesului şifenomenului real( constituie o treaptă importantă "n ridicarea de la abstract la concret( "nreali&area efectivă a unită#ii anali&ei calitative şi cantitative.


9/93

7rice teorie economică se formea&ă( se de&voltă şi poate să dispară "ntrun proces comple) "n cadrul căruia se operea&ă cu variabilele economice( ipote&e( predic#iisi teste.

TEST DE AUTOEVALUAREUNITATEA I

'& Care dintre următorii indiatori e3.rimă raţionalitatea ativităţiieonomie;

a, consumul specific0 b, costul total0c, valoarea produc#iei0

d, puterea de cumpărare a banilor0e, vite&a de rota#ie a banilor..Răs.uns oret a. 9a#ionalitatea e)primă eficien#a cu care sunt utili&ate resursele şi se

determină ca un raport "ntre c-eltuieli şi re&ultate sau "ntre re&ultate şi c-eltuieli.Consumul specific se calculea&ă ca un raport "ntre consumul de capital circulant*c-eltuială, şi produc#ia ob#inută *re&ultat,( deci este un indicator al eficien#ei economice.Costul total reflectă doar c-eltuielile( iar "ncasările doar re&ultatele( deci sunt insuficiente"n mod independent pentru a aprecia ra#ionalitatea. Puterea de cumpărare şi vite&a derota#ie nu sunt le$ate "n mod direct de ra#ionalitatea economică.

,& Are arater )unţional 7i de )inalitate;a, activitatea umană "n $eneral0 b, doar activitatea economică0c, activitatea de produc#ie "n $eneral0d, numai activitatea din care re&ultă profit0e, orice activitate din care re&ultă bunuri materiale.

Răs.uns oret a& Caracter func#ional şi de finalitate al unei activită#i( "nseamnă că prinacea activitate se urmăreşte un anumit scop( iar ac#iunile se desfăşoară "n func#ie descopul respectiv. 3n orice facem urmărim un scop( scop "n func#ie de care ac#ionăm. Dee)emplu( c'nd ne pre$ătim pentru e)amenul de admitere( scopul imediat este să fim

admişi( iar scopul mai "ndepărtat este reali&area profesională. Dar activitatea de "nvă#arenu este una "n principal economică( ci este o activitate umană pur şi simplu. Evident(celelalte răspunsuri sunt incorecte.

/& #n eonomia de .iaţă" ra.orturile dintre oameni în ativitatea eonomiăsunt ra.orturi;a, impuse de $uvern0 b, de subordonare administrativă0


10/93

c, determinate de volumul resurselor utili&ate0d, ce $enerea&ă e$alitatea veniturilor0e, de interese.

Răs.uns oret e. 3n activitatea economică oamenii urmăresc reali&area c't mai bună a

propriilor interese( care pentru producători "nseamnă ma)imi&area profitului( iar pentruconsumatori ma)imi&area satisfac#iei( a utilită#ii totale re&ultate din consumul de bunurieconomice. Pentru reali&area intereselor sale *interese care nu sunt altceva dec't nevoiconştienti&ate şi transformate "n scopuri ale ac#iunii fiecăruia,( indivi&ii sunt liberi săac#ione&e aşa cum cred de cuviin#ă( conform principiului liberei ini#iative. Prin urmare(rela#iile dintre oameni nu sunt impuse de puterea publică( fie ca $uvern sau administra#iilocale( ceea ce "nseamnă că variantele a şi b sunt incorecte. 5u trebuie să "n#ele$e#i dinasta că oamenii pot "ncălca le$ile #ării pentru reali&area intereselor lor. Le$ile repre&intălimite stabilite democratic( de către Parlament( ale liberei ini#iative( astfel "nc't( "nurmărirea intereselor lor( indivi&ii să nu le&e&e libera ini#iativă a celorlal#i. anifestarealiberei ini#iative conduce la o distribuire ine$ală a veniturilor "n societate( "n func#ie de

eficien#a fiecăruia( deci varianta d este incorectă. -arianta c este evident incorectă(deoarece raporturile "ntre oameni depind de scopul urmărit *de interese, şi nu de c'teresurse au aceştia la dispo&i#ie.

0& Pre.onderenţa .ro.rietăţii .rivate într+o eonomie nu determină;a, Libertatea de ac#iune a a$entului economic0 b, e$ali&area veniturilor "n societate0c, concuren#a "ntre diferi#i a$en#i economicid, motiva#ie pentru mai bună $ospodărire a resurselor proprii0e, $ri!a pentru calitatea bunurilor şi serviciilor produse.

Răs.uns oret


11/93

a, preponderen#a proprietă#ii private şi libertatea de ac#iune a a$en#ilor economici0

b, eficien#a de ansamblu ridicată0c, promovarea lar$ă a pro$resului te-nic0d, flu)urile economice0

e, deci&ia obli$atorie( a or$anelor puterii administrative pentru orice firmă. Răs.uns oret Curba posibilitatilor de productie

Subsec#iunea ?. Costul ale$erii

Ce ştim despre: "ensiunea dintre nevoi-resurse

/. Ca fiin#ă biopsi-osocioculturală( omul "şi construieşte propria via#ă şi "şifăureşte personalitatea "n cadrul activită#ii umane. Aceasta cuprinde mai multe forme+ politică( economică( artistică( morală( sportivă etc. Cea mai importantă este activitateaeconomică. Ea determină e)isten#a dar şi de&voltarea societă#ii. Prin activitateaeconomică omul transformă natura( intervine activ "n mediul natural dar( totodată( creea&ăun mediu nou( sociouman( "n afara căruia el nu mai poate e)ista. Deci( omul are at't odeterminare biolo$iconaturală *ca specie, dar şi una socioumană( ca membru alsocietă#ii. 8ransform'nd natura prin acest $en de activitate el ac#ionea&ă de fapt asupra

resurselor din care ob#ine bunurile necesare e)isten#ei lui. 8otodată el creea&ă mi!loacelenecesare reali&ării acestui scop( adică uneltele. Cu a!utorul maşini/or şi uneltelor din ce"n ce mai sofisticate omul a reuşit să transfere asupra maşinii mai "nt'i efortul fi&ic( prinmecani&are( apoi prin automati&are şi mai t'r&iu( efortul intelectual prin ciberneti&are şiinformati&are.

Dar acest lucru nu "nseamnă că omul cu nevoile lui de consum( repre&intă oe)isten#ă derivată şi că produc#ia este prioritară( că ea e)istă "n sine. Produc#ia estesubordonată consumului0 omul a "nceput să producă din nevoia de aşi acoperi nevoile(


12/93

deci de a consuma. El a fost mai "nt'i consumator şi apoi producător. Fără produc#ie(acoperirea nevoilor de consum ale omului ar fi astă&i de ne"n#eles( pus "n fa#a cerin#ei deaşi procura sin$ur cele necesare traiului( şi asta cu un efort c't mai mic( omul a trebuitsă alea$ă( să opte&e pentru o folosire a resurselor care săi dea un $rad tot mai mare desatisfac#ie şi "n acelaşi timp să folosească aceeaşi resursă pentru satisfacerea unor nevoi

diverse. Asta "nseamnă folosirea alternativă a resurselor. E)emplu+ omul foloseşte aceeaşiresursă( petrolul( şi pentru iluminat *acolo unde oamenii nu au curent electric,( dar şi camaterie primă( "n industria c-imică modernă pentru fire şi fibre sintetice( mase plastice(ori drept combustibil pentru maşini folosit sub formă de ben&ină. Ale$erea şi folosireaalternativă a resurselor rare se face prin activitatea economică.

Ativitatea eonomiă re)letă om.ortamentele 7i deiziilor oamenilor u.rivire la atragerea 7i utilizarea resurselor eonomie rare în vederea satis)aeriinevoilor& Cu alte cuvinte activitatea economică repre&intă ceea ce fac unită#ile economice pentru a sus#ine oferta de bunuri şi utilită#i economice "n vederea satisfacerii nevoilor.

,& Nevoile re.rezintă ansam5lul .re)erinţelor" a7te.tărilor" dorinţelor

oamenilor )ără satis)aerea ărora ae7tia nu ar .utea e3ista a oameni& Ele suntresimţite a li.suri 7i se satis)a .rin onsumul de 5unuri 7i serviii&7mul are o multitudine de nevoi( care se constituie "ntrun sistem dinamic şi

nelimitat. Astfel( el are+ nevoi individuale 1 biolo$ico materiale( dar şi nevoi sociale( arenevoi elementare dar şi nevoi superioare( elevate. 5evoile sunt condi#ionate obiectiv *de$radul de de&voltare a societă#ii0 de ceea ce aceasta "i pune la dispo&i#ie individului,.Caracterul obiectiv al nevoilor re&idă din faptul că ele sunt resim#ite de oameni ca veninddin afara lor( din circumstan#e e)terioare lor( din condi#iile de e)isten#ă. E)emplu+ nevoileen$le&ului sunt mai mari dec't ale somale&ului deoarece An$lia este mai de&voltată dec'tSomalia. 5evoile au şi o determinare subiectivă deoarece ele decur$ din dorin#ele(aspira#iile fiecărui individ. Deşi trăim to#i "n epoca tran&istoarelor( a televi&iunii( a

calculatoarelor etc( nu to#i resim#im acut nevoia de a le poseda sau folosi. Pe măsură cesocietatea evoluea&ă sistemul nevoilor devine mai comple).

Costul de oportunitateC7S82L DE 7P79825I8A8E *al şansei sacrificate( de op#iune( al ale$erii,

constă "n pre#uirea( aprecierea *"n e)presie fi&ică şiTsau monetară, acordată celei mai bunedintre şansele sacrificate atunci c'nd se face o ale$ere( c'nd se adoptă o deci&ie de a produce( a cumpăra( a "ntreprinde o anumită ac#iune dintro pla!ă posibilă. El măsoarăHc'şti$ul ob#inut prin Hpierderea celei mai bune dintre variantele sacrificate.

E)+ 2n a$ent economic consumator are un venit disponibil de =MMM u.m. şidoreşte să ac-i&i#ione&e două bunur( B si U. Preturile celor bunuri(P) si P( sunt /MMMu.m. si( respectiv( =MMM u.m. Să se calcule&e Cop).

In termeni $enerali( costul de oprtunitate *Cop, repre&inta cantitatea ma)imădintrun bun la care se renun#ă *K, pentru ob#inerea cantită#ii ma)ime din celălalt bun*K),.

CopV KTK) sau CopV P)TP


13/93

In termeni mar$inali( costul de oportunitate repre&inta cantitatea suplimentară din bunul la care se renun#ă pentru a ob#ine o unitate "n plus din bunul ).

CopV −∆T∆)

Anali&a "n termenii costului de oportunitate se reali&ea&ă at't de către consumator

c't şi de către producător şi este determinata de raritatea bunurilor economice şi afactorilor de productie.

Preocuparea dintotdeauna a oamenilor de a ale$e resursele pentru satisfacerea c'tmai bună a nevoilor constituie problema $enerală a economiei. Aceasta poate fi conturatăşi eviden#iată prin răspunsurile oferite "ntrebărilor vitale cu care se confruntă orice a$enteconomic+

ce să producă% c't să producă% cum să producă% pentru cine să producă%

Frontiera *curba, posibilitatilor de productieF9758IE9A P7SI6ILI8:WIL79 DE P97D2CWIE *FPP, pune "n eviden#ă(

diferitele alternative posibile de produc#ie a două bunuri economice care pot fi ob#inute prin utili&area deplină şi eficientă a resurselor economice disponibile.

Construirea frrontierei posibilitatilor de productie se ba&ea&a pe urmatoareleipote&e+

/. economia func#ionea&ă "n condi#ii de eficien#ă *full emploment şi full production,

=. resursele sunt fi)ate at't cantitativ c't şi calitativ>. te-nolo$iile sunt fi)e?. se produc doar două cate$orii de bunuri( ) si @. unele resurse sunt mai eficiente in productia anumitor bunuri si mai putin

eficiente in productia altora.Ipote&ele demonstrea&ă că inputurile limitate conduc la ob#inerea unor outputurilimitate( astfel incat trebuie ales "ntre mai multe alternative posibile.Etape+/. construirea unui tabel al posibilită#ilor de produc#ie "n condi#iile utili&ării eficiente a resurselor disponibile

Alternative de produc#ie 6unul ) 6unul a M =@ b / =?c = ==d > /X

e ? />f @ M

=. construirea FPP pe ba&a tuturor posibilită#ilor de produc#ie *fi$ura /.=,


14/93

Fi$ura /.= Frontiera *curba, posibilitatilor de productie

UM B

A şi 6 *ne$ru, repre&inta variante de produc#ie ce arată folosirea inte$rală aresurselor disponibile pentru producerea doar a bunului B sau doar a bunului U.

C şi D *verde, corespund unor variante de produc#ie ce arată folosirea inte$rală aresurselor disponibile pentru producerea ma)imului dintrun bun( data fiind cantitateaceluilalt bun( cu ma)im de eficien#ă. In aceste conditii creşterea cantită#ii produsă dintrun bun implică reducerea cantită#ii produsă din celălalt bun.

E *$alben, constituie o variantă de produc#ie posbilă şi ineficientă( deoareceresursele disponibile nu sunt utili&ate inte$ral

F *rosu, repre&inta o variantă de produc#ie imposibilă( deoarece e)cede resurseledisponibile.

7bs+⇒ 9aritatea este indicată de combina#iile intan$ibile( din afara FPP⇒ Ale$erea este indicată de nevoia de a opta pentru o combina#ie "ntre multiplele

alternative posibile amplasate dea lun$ul FPP⇒ Costul de oportunitate al producerii unui bun este dat de valoarea pierdută ca

urmare a renun#ării la producerea unei păr#i din celălalt bun


15/93

FPP este descrisă de func#ia UVf*),( iar panta acesteia este dată de costul deoportunitate. FPP arată care este numărul ma)im de bunuri B care poate fi produscorespun&ător fiecărei unită#i de bun U la care se renun#ă. FPP este o curbă concavă(datorită speciali&ării resurselor ce nu pot fi complet adaptate pentru utili&ări alternative.2nele resurse sunt mai adaptate unei destina#ii dec't altele.

Panta FPP este ne$ativă( deoarece a produce mai mult dintrun bun este posibildoar dacă se produce mai pu#in din celelalt. In acelasi timp( panta FPP este crescătoaredeoarece pentru a creşte produc#ia dintrun bun trebuie să renun#ăm din ce "n ce mai multdin celălalt bun.

Pe termen lun$( ipote&ele abordării statice sunt modificate astfel că vor avea locdeplasări ale FPP spre dreapta sau st'n$a. Deplasarea FPP spre dreapta permite producerea unor cantită#i mai mari de bunuri ) şi ( inclusiv a acelor combina#iiimposibile( ca urmare a unor factori precum+

creşterea ofertei de resurse folosirea mai eficientă a resurselor e)istente

pro$resul te-nolo$icDeplasarea spre dreapta a curbei posibilitatilor de productie conduce la creştereeconomică *fi$ura /.>,.

Fi$ura /.> Deplasarea curbei posibilitatilor de productie

UB


16/93

Este posibil productia ma)ima dintrun bun sa nu sufere modificari daca se produce o sc-imbare de $enul imbunatatirii te-nolo$iei de productie care priveste celalalt bun *fi$ura /.? si /.@,

Fi$ura /.? Posibilită#i de crestere a produc#iei bunului Fi$ura /.> Posibilită#i de

crestere a produc#iei bunului

U UB

B

Deplasarea FPP spre st'n$a este $enerată de diminuarea posibilită#ilor de produc#ie *e)+de&astre naturale care distru$ o parte din resursele e)istente,.


17/93

N% CON2%N:A=Nevoile *trebuin#e sau cerin#e, cu Cererea. Aceasta din urmă repre&intă

e)primarea pe pia#ă a trebuin#elor. 7 multitudine de trebuin#e se satisfac "n afara pie#ei prin producerea bunurilor şi serviciilor de către consumatorul "nsuşi *autoconsum, decinu prin cerere.

>. 3n activitatea economică un rol esen#ial "l au resursele economice. Resurselere.rezintă ansam5lul elementelor )olosite la .roduerea 5unurilor eonomie învederea satis)aerii nevoilor&

N% CON2%N:A=4unurile cu Resursele& 2n bun economic repre&intă un produs al unei activită#i

economice( un re&ultat( "n vreme ce resursele repre&intă suportul acelei activită#i. Ele

repre&intă Hintrări "n procesul de produc#ie.9esursele pot fi clasificate astfel+I. resurse .rimare care cuprind+a, resursele umane * limitate la popula#ia activă a societă#ii,0 b, resursele naturale * care cuprind+ aerul( păm'ntul cu re#eaua -idro$rafică( bo$ă#iile solului şi subsolului ca &ăcăminte de minereuri( cărbuni( #i#ei( $a& metan precumşi terenuri cultivate( păduri( etc,II& resurse derivate 1 repre&intă resursele produse şi acumulate "n timp şi folositeulterior "n activitatea economică. Ele se formea&ă pe ba&a resurselor primare şi constituieacea parte a capitalului "n sens lar$ inclu&'nd+ maşini( unelte dar şi resurseinforma#ionale( ba&e de date( bănci de date $estionate cu calculatorul( brevete( colec#ii

documentare etc. precum şi informa#iile de#inute de subiec#ii umani.Acoperirea nevoilor nelimitate cu resurse limitate pune acut problemara#ionalită#ii "n $estionarea acestora. Asta "nseamnă că societatea trebuie să optimi&e&eraportul eforturi *c-eltuieli, efecte *re&ultate, ceea ce "nseamnă eficien#ă. Eficien#arepre&intă obiectivul activită#ii economice.

N% CON2%N:A=O5ietul activită#ii economice *care este raportul resurse nevoi, cu O5ietivul

activită#ii economice *care repre&intă ma)imi&area efectelor utile prin minimi&areaconsumului de resurse adică eficien#ă,. E)perien#a transformării naturii "n procesulactivită#ii economice a pus "n fa#a omului nevoia unor evaluări corecte( a stabilirii unor interdependen#e "ntre fenomenele economice( precum şi nevoia previ&ionării evolu#iei lor "n timp sub inciden#a unor factori sau a altora. 7mul a sim#it( deci( nevoia cuantificăriieforturilor lui( a raportării c-eltuielilor la re&ultate( a avut nevoie să -otărască( c't(cum şi ce să facă adică( să ia deci&ii. De aceea el a avut nevoie de idei( teorii corecte(veridice asupra vie#ii economice. Aşa a apărut ştiin#a economică.


18/93

?. Rtiin#a economică repre&intă ansamblul no#iunilor şi ideilor( teoriilor şidoctrinelor care studia&ă comportamentul uman "n activitatea de alocare a resurselor limitate "n scopul satisfacerii nevoilor nelimitate.

52 C75F25DAY

Rtiin#a economică definită mai sus cu Economia care repre&intă ansamblulactivită#ilor economice private "n interdependen#a lor şi care se desfăşoară "ntrun cadruna#ional statal.

3ntrebări frecvente pe această temă

/. Activită#ile+ politică( culturală( sportive etc( sunt activită#i economice%Activită#ile enun#ate se deosebesc de activitatea economică. Ele au un specific al

lor( altul dec't cel economic( dar orice activitate neeconomică are un aspect economicatunci c'nd reali&area acelei activită#i antrenea&ă direct sau indirect mi!loace materiale.

E)emplu+ pre$ătirea sportivilor( care face obiectul activită#ii sportive( implică costuri cuec-ipamentul( cu sălile şi terenurile de antrenamente etc.

=. Putem considera că politica economică este acelaşi lucru cu economia politică % 5u( deoarece economia politică este ştiin#a. 8ermenul a fost introdus de Antoine

de onc-restien( "n /


19/93

'& 4unurile eonomie sunt acele bunuri pe care le putem ob#ine doar cu unanumit efort. Efortul poate "mbrăca forma unei sume de bani( a timpului c-eltuit sau aaltor bunuri economice. De e)emplu( c'nd ne pre$ătim ceva de m'ncare( ceea ce ob#inemeste un bun economic( deoarece am c-eltuit timp şi in$rediente. Pentru că procurarea lor oca&ionea&ă un efort( spunem despre bunurile economice că sunt rare. Spre deosebire de

ele( bunurile libere sunt aparent nelimitate( "n sensul că oricine poate avea acces la ele "nmod $ratuit.Măr)urile sunt bunuri economice destinate v'n&ării cumpărării. 9ela#ia dintre

bunurile economice şi mărfuri este o rela#ie de la "ntre$ la parte.

,& Eonomia naturală este economia centrată pe autoonsum$ acoperireanevoilor "n această economie se face cu bunuri economice ob#inute din activitatea proprie. De e)emplu( e)istă şi astă&i sate "n 9om'nia unde #ăranii "şi acoperă nevoia de-rană cu produse din propria $ospodărie.

/& Eonomia de s6im5 este centrată pe v'n&are cumpărare( adică pe sc-imb.

Activită#ile care $enerea&ă bunuri destinate sc-imbului poartă numele de ativităţilurative&

?. Condi#iile apari#iei economiei de sc-imb sunt+ divi&iunea muncii şi autonomia producătorilor. :iviziunea munii are drept consecin#e+ speciali&area unită#ilor economice( creşterea interdependen#elor dintre acestea datorită sc-imbului reciproc de produse şi creşterea eficien#ei economice de ansamblu. Divi&iunea muncii se poatereali&a pe meserii( activită#i şi "n profil teritorial. Avanta@ele divi&iunii muncii sunt+creşterea eficien#ei muncii şi faptul că permite utili&area maşinilor. :ezavanta@ele sunt+creşterea riscului de şoma!( incapacitatea lucrătorului de a reali&a un produs complet şimonotonia muncii. Autonomia e)primă libera initiativă a producătorilor şi dreptul lor de

aşi ceda produsele numai "n sc-imbul unor bunuri ec-ivalente.@. Economiile contemporane sunt preponderent economii de sc-imb. Cea mai

importantă di)erenţă dintre ele derivă din gradul neuni)orm de satis)aere atre5uinţelor&


20/93

J. 2lu3urile eonomie reale *de bunuri şi servicii, şi monetare *de venituri şic-eltuieli, e)primă totalitatea rela#iilor dintre unită#ile economice. 8otalitatea flu)urilor economice formea&ă iruitul eonomi&

X& Eonomiile moderne sunt acele economii "n care $radul de satisfacere a

trebuin#elor este cel mai ridicat *#ările de&voltate,( adică economiile care au un nivel alP.I.6.Tlocuitor( net superior celorlalte #ări. De e)emplu+ S.2.A.( aponia( Wările 2.E. s.a.

Z. Cele mai importante trăsături ale economiilor moderne( de pia#ă sunt+ proprietatea privată dominantă( eficien#ă ridicată( interven#ia "n $eneral indirectă astatului "n economie.

/M. Economiile moderne nu sunt un model perfect( ci se confruntă şi ele cu o seriede .ro5leme cum ar fi+ poluarea( şoma!ul( asisten#ă medicală pentru săraci( sărăcia ş.a.

#ntre5ări )revente .e aeastă temă'& Prin e se deose5e7te eonomia de s6im5 de eonomia naturală(Principalele diferen#e dintre cele două forme de economie sunt+

"n economia de sc-imb bunurile economice circulă "n principal sub formă de mărfuri( pec'nd "n economia naturală ele sunt destinate autoconsumului0 activită#ile economice sunt "n ma!oritatea lor activită#i lucrative0 "n economia de sc-imb fiecare unitate economică se speciali&ea&ă "n ceea ce considerăcă este cel mai avanta!os pentru ea să producă( pe c'nd "n economia naturală fiecareunitate economică produce de toate0 "n economia de sc-imb fiecare unitate economică produce mai mult dec't are nevoie

pentru a avea ce să ofere la sc-imb( pe c'nd "n cea naturală unită#ile economice producat't c't au nevoie0 eficien#a economică este mai ridicată "n economia de sc-imb( datorită speciali&ării.

,& #n e onstă diversitatea eonomiei(Economiile contemporane diferă "ntre ele "n primul r'nd prin $radul de satisfacere

a trebuin#elor. De e)emplu( C-ina este o #ară foarte mare( cu un număr impresionant delocuitori. 3nsă produc#ia de bunuri şi servicii a acestei #ări pe cap de locuitor este multinferioară 7landei sau S.2.A. De aceea( nu se poate afirma despre C-ina că este o #arăde&voltată.

Alături de această deosebire fundamentală se pot adău$a+ un anumit raport "ntreeconomia naturală şi economia de sc-imb( un anumit nivel al produc#iei na#ionale( forme particulare de implicare a statului "n economie( un anumit raport "ntre formele de proprietate ş.a.

/& :e e o arte .e are o .rimes adou nu este 5un li5er .entru mine(Pentru că la ea nu are oricine acces "n mod $ratuit. Persoana care #ia făcuto

cadou a c-eltuit ceva pentru cartea respectivă. 6unurile libere sunt un dar al naturii carenu oca&ionea&ă c-eltuieli nimănui.


21/93

0& Ce deose5ire e3istă între re.artizarea 7i redistri5uirea veniturilor(Ambele opera#iuni sunt opera#iuni de reparti#ie. 9eparti&area veniturilor se referă

"nsă la distribuirea veniturilor către posesorii factorilor de produc#ie care au contribuit lareali&area lor( "n func#ie de c't a contribuit fiecare. Astfel( salariatul primeşte salariul(

patronul primeşte profitul( banca primeşte dobanda ş.a.m.d. 9edistribuirea veniturilor sereali&ea&ă de către stat( fără ca cei care beneficia&ă de veniturile redistribuite să furni&e&eceva "n sc-imb statului. De e)emplu( plata de către stat a indemni&a#iei de şoma!şomerilor.

1& Ce înseamnă ă 5unurile eonomie sunt 5unuri rare(3nseamnă că ele se ob#in cu un efort şi sunt "ntotdeauna insuficiente "n raport cu

nevoile. 3n nici un ca& nu "nseamnă că nu se $ăsesc pe pia#ă. De e)emplu( p'inea e)istădin belşu$ pe pia#ă( dar este un bun rar pentru că trebuie să plătim un pre# pentru a aveaacces la ea. 9aritatea este o trăsătură comună a tuturor tipurilor de economie.

& :e e diviziunea munii are a limite dimensiunea .ieţei" natura munii 7ili5ertatea omerţului(

Dimensiunea pie#ei e)primă capacitatea sa de absorb#ie. Altfel spus( c't se poatevinde pe acea pia#ă #in'nd seama de numărul e)istent şi poten#ial de consumatori. Dacădori#i să produce#i bi!uterii pentru pisici "n 9om'nia( iar pia#a este de!a prea plină( nu văve#i putea speciali&a "n această activitate.

5atura muncii e)primă faptul că nu orice tip de muncă este divi&ibil. De e)emplu(un savant speciali&at "n fi&ică( trebuie să ştie şi matematică( c-imie s.a. unca sa estedoar par#ial divi&ibilă *documentarea poate să io reali&e&e de e)emplu( "n parte(altcineva,.

Libertatea comer#ului este o limită a divi&iunii muncii( deoarece dacă este maieficient să impor#i o marfă( nu are sens să te speciali&e&i "n producerea sa.

Ce ştim despre: ECONOMIA :E PlA*BPro.rietatea 7i )ormele sale

'& Eonomia de .iaţă este acelaşi mod de or$ani&are şi func#ionare a economiei"n care unită#ile economice răspund la "ntrebările fundamentale+ ce( c't( cum şi pentrucine să producă( "n func#ie de informa#iile furni&ate de pia#ă.

=. Cele mai importante trăsături ale economiilor de pia#ă contemporane sunt+ proprietate privată dominantă0 activitatea economică are "n centrul său pia#a0 este o economie concuren#ială0 scopul firmelor este ma)imi&area profitului( iar al consumatorilor ma)imi&area utilită#ii(a satisfac#iei0 pre#urile sunt libere0


22/93

cadrul institu#ional necesar func#ionării economiei este asi$urat de către stat( iar re$imul politic este democra#ia.

/& Pro.rietatea repre&intă o rela#ie "ntre oameni( un contract social( cu privire la bunurile şi serviciile e)istente "n societate sau ob#inute din activitatea economică. 9ela#ia

de proprietate presupune două elemente+ obiectul proprietă#ii( repre&entat de bunuri( şisubiectul proprietă#ii( repre&entat de unită#ile economice. Dreptul de proprietate cuprinde patru atribute( şi anume+ dre.tul de dis.oziţie" dre.tul de .osesiune" dre.tul deutilizare 7i dre.tul de uzu)rut&

?. Formele proprietă#ii sunt+ proprietate .rivată( proprietate .u5liă şi proprietatemi3tă& Proprietatea privată poate fi individuală şi asociativă. 2n e)emplu de proprietateindividuală este firma Anca proprietatea lui asile Ion0 dacă asile utili&ea&ă doar munca sa şi a familiei "n această firmă( vorbim de proprietate individuală mică( iar dacăutili&ea&ă şi salaria#i( "n func#ie de numărul acestora şi de alte variabile prevă&ute de le$e(vorbim de proprietate individuală mi!locie şi mare. 2n e)emplu de proprietate asociativă

este banca 6.9.D. Propritatea mi)tă se formea&ă prin asocierea proprietă#ii publice cu cea privată.

@. 7rice #ară se caracteri&ea&ă prin e)isten#a tuturor formelor de proprietate( astfelspus prin .luralismul formelor de proprietate. Cum o economie liberă se caracteri&ea&ă prin concuren#ă( acest proces elimină activită#ile nerentabile( la ba&a cărora se află oanumită formă de proprietate. De aceea( spunem că formele de proprietate se află "nconcuren#ă( iar ponderea fiecăreia "n totalul proprietă#ii dintro #ară depinde "n primulr'nd de eficien#a economică pe care o are.


23/93

formea&ă obiectul proprietă#ii. Astfel( proprietarul este cel care "şi ale$e partenerii deafaceri( care decide de&voltarea sau respin$erea activită#ii( v'n&area bunurilor careiapar#in sau "mprumutarea lor etc. De subiectul proprietă#ii depinde "n mod -otăr'tor succesul unei afaceri sau falimentul.

,& Cum se e3.liă neesitatea 7i .osi5ilitatea .luralismului )ormelor de.ro.rietate în eonomia de .iaţă( Eficien#a oricărei activită#i economice derivă din competi#ie( la fel cum eficien#a

fiecăruia dintre noi este str'ns le$ată de confruntarea cu cei asemenea nouă. Concuren#aeste cea care validea&ă deci&iile unora şi determină falimentul altora( astfel "nc't peansamblul economiei să se a!un$ă la o alocare optimă a resurselor. 3n absen#aconcuren#ei( oricine şiar reali&a cu uşurin#ă interesele şi nu ar mai fi interesat de promovarea unor măsuri de creştere a eficien#ei *cum ar fi căutarea şi aplicarea de noite-nolo$ii( creşterea calită#ii produselor ş.a.,. Probabil că fără concuren#ă nu am mai fiavut astă&i nici calculatoare şi nici măcar ener$ie electrică. Concuren#a se de&voltă doar "n condi#iile unui pluralism al formelor de proprietate( pluralism "n cadrul căruia fiecare

"şi urmăreşte propriile interese. 5ecesitatea pluralismului derivă tocmai din faptul că face posibilă concuren#a. onopolul( altfel spus proprietarul unic( elimină concuren#a.C't priveşte posibilitatea pluralismului formelor de proprietate( ea depinde de

$arantarea libertă#ii indivi&ilor. Cel mai mare $rad de libertate a oamenilor de a opta pentru o anumită formă a proprietă#ii este asi$urat de societă#ile democratice. 8ocmai deaceea( pluralismul "ntro economie de pia#ă este posibil. Spre deosebire de economiile de pia#ă( economiile centrali&ate se caracteri&ea&ă printrun monopol atotcuprin&ător alstatului "n economie care sufocă libera ini#iativă a indivi&ilor.

/& Ce înţelegem .rin


24/93

alocarea resurselor. 3n consecin#ă( putem afirma că economia se "autoreglează" prinmecanismul preţurilor şi al concurenţei.

0& Ce deose5ire e3istă între dre.tul de .osesiune 7i dre.tul de dis.oziţie(Posesiunea e)primă dreptul de a poseda bunuri( iar dispo&i#ia dreptul de a decide

soarta bunurilor care fac obiectul proprietă#ii. Astfel( dacă sunte#i proprietarul unuidiamant de valoare( e)ercita#i dreptul de posesiune atunci c'nd "l ave#i asupradumneavoastră *de e)emplu( dacă diamantul este montat "ntro broşă( ave#i posesiuneac'nd purta#i acea broşă,. Dacă depune#i diamantul "ntrun seif la o mare bancă( ceda#iacelei bănci posesiunea( dar răm'ne#i proprietarul diamantului.

Dispo&i#ia e)primă dreptul dumneavoastră de a lua deci&ii "n toate iposta&elereferitoare la obiectul proprietă#ii. 3n e)emplul cu diamantul( e)ercita#i dispo&i#ia atuncic'nd aproba#i e)punerea diamantului "ntrun mu&eu sau c'nd -otăr'#i cărei bănci săi

"ncredin#a#i diamantul spre păstrare. Dispo&i#ia apar#ine doar proprietarului. Cedareadreptului de dispo&i#ie altei persoane atra$e după sine pierderea proprietă#ii. Cedareadispo&i#iei se poate face prin v'n&are( dona#ie ş.a.

ai simplu+ dacă spune#i unui prieten+ păstrea&ămi masina la tine "n curte p'nămă "ntorc din vacan#ă "i ceda#i posesiunea( dar răm'ne#i proprietar. Dacă "nsă "i spune#i+ia maşina mea şi fă ce vrei cu ea( pentru că mie numi mai place "i ceda#i dispo&i#ia şi pierde#i proprietatea *desi$ur că va trebui ca afirma#ia să "mbrace forma unui contractscris,.

1& #n eonomiile entralizate e3istă .ro.rietate .rivată(DA. Ri "n economiile centrali&ate oamenii de#in "n propritate case sau

autoturisme. ai mult( e)istă "n aceste economii aici proprietari( cum ar fi #ăranii care "şiv'nd produsele "n pie#e. Dar proprietatea privată de#ine o pondere ne$li!abilă "n totalul proprietă#ii.

& Sunt eonomiile entralizate .redominant eonomii de s6im5(DA. 3n economiile centrali&ate la fel ca "n economiile concuren#iale( bunurile

economice circulă predominant sub formă de mărfuri. De e)emplu( "n C-ina( #ara cueconomie centrali&ată( oamenii "şi acoperă nevoile cu bunuri economice ac-i&i#ionate prin v'n&are cumpărare.

TEST DE AUTOEVALUAREUNITATEA II

I. TESTE GRILĂ

1. Sunt nevoi elementare:

a) Nevoia de hrană; b) nevoia de realizare ro!e"ională; #) nevoia deodihnă

$. %unurile e#onomi#e "e deo"ebe"# e"en&ial de bunurile libere rin !atul #ă :


25/93

a) 'u o dinami#ă "uerioara dinami#ii nevoilor; b) "unt in"u!i#iente inraort#u nevoile; #) "unt rorietate ubli#ă.

(. 'ndrei are de ale" intre a urma tim de un an #ur"uri o"tli#eale *i a "e an+a,a#a "alariat in următoarele"o#ietă&i: !irma '- #are ii o!eră un "alariu lunar de (milioane lei "i !irma % #are ii o!eră lunar un "alariu de milioane de lei. /o"tul de

oortunitate al unei luni de "tudii o"tli#eale e"te:

a) ( milioane lei; b) milioane lei; #) 0 milioane lei

II. R'S2N3ETI /2 '3E4'R'T 5') S'2 6'LS 56) :

1. Nevoile au #ara#ter limitat- intru#7t nu le utem "ati"!a#e e toate;$. 3ezvoltarea *tiin&ei "i tehni#ii va ermite in viitor deă*irea #ara#terului limitat al

re"ur"elor.(. %unurile libere "unt o arte a re"ur"elor.8. '##e"ul la bunurile e#onomi#e "e !a#e intotdeauna rin re&.. 2n bun e"te e#onomi#- da#ă "e tranza#&ionează e ia&ă.

III. 'S9/I'TI /9N/ET2L2I 3IN /9L9'N' '- /'R'/TERI'RE' /9RE/TĂ3IN /9L9'N' %

/oloana ' /oloana %1. %unuri

liberea) %unuri o!erite +ratuit de #atre natura- la #are

avem a##e" dua nevoi.$. %unuri

mar!areb) %unuri in"u!i#iente in raort #u nevoile.

(. %unurie#onomi#e #) %unuri e#onomi#e- #are #ir#ula in e#onomie rinvanzare#umarare.8. /o"tul de

oortunitate

d) 'lternativa de alo#are a re"ur"elor "a#ri!i#ata in!avoarea alternativei ale"e.

e) /ea mai buna alternativa de alo#are a re"ur"elor"a#ri!i#ata in !avoarea alternativei ale"e.

I4. R9%LEĂ

2n rodu#ator are de ale" intre a rodu#e aine "au #ovri+i. o"ibilitatile derodu#tie "e rezinta a"t!el:

3eterminati #o"tul de oortunitatea #ovri+ilor in !ie#are varintă.

Ra"un":I. 1.a-#; $.b; (.b; II. 16-$6- ('-86-6; III. 1a-$#-(b-8e; I4. 1


26/93

II.TESTE GRIL'

1. 3a#a re"ur"ele in e#onomie "unt alo#ate in rin#ial rin me#ani"mul ietei- a#ea"tae#onomie e"te:

a) lani!i#ata; b) #entralizata; #) de iata.

$. /and vindeti #a"a in #are lo#uiti- ierdeti: a) o"e"iunea ; b)utilizarea; #) rorietatea.

(. L'39- or+anizatie ne+uvernamentala de luta imotriva dro+urilor din Romania-rerezinta un e@emlu de:

a) So#ietate #omer#iala rivata- ne!inan#iara; b) admini"tratie rivata; #) in"titutiede a"i+urare.

I. R'S2N3ETI /2 '3E4'R'T 5') S'2 6'LS 56):1. rorietatea rivata dominata e"te o tra"atura a e#onomiei de iata.$. In e#onomia de iata "tatul nu intervine in a#tivitatea e#onomi#a.(. In e#onomiile lani!i#ate nu "e utilizeaza banii.8. rorietatea mi@ta e"te in"umarea rorietatilor rivate "i rorietatilor ubli#e la

nivel national.. Libera initiativa e"te numai o #ara#teri"ti#a a rodu#atorilor.

II. 'N'LI' 3E TEAT

B Nu de de la bunavointa ma#elarului- a berarului "au a brutarului a"tetam "a nevina e ma"a man#area "i bautura C "une Smith C #i de la urmarirea de #atre ei aroriilor intere"e. Nu ne adre"am omeniei din ei- #i e+oi"mului lor "i nu le vorbimni#iodata de ne#e"itatile noa"tre- #i de avanta,ele lor.

R.L. Deibroner- Filozofii lucrurilor pamantesti, Editura Dumanita"-

%u#ure"ti- 1>>8- a+ >

/erinte:

a) La #e #on#ete teoreti#e !a#e re!erire a#e"t te@tb) 3e!initi #on#etele identi!i#ate la un#tul a.

III. 'S9/I'TI /9N/ET2L2I 3IN /9L9'N' '- 3E6INITI' /9RE/T' 3IN /9L9'N' %

' %1.rorietate rivata$. roriatate ubli#a(. Libera initiativa

a) 'artine unei a"o#iatii intre unitati rivate "i "tatb) 'artine unitatilor e#onomi#e individuale#)E@rima dretul individului de a de"!a"ura ori#e a#tivitate


27/93

e#onomi#a.d) E@rima dretul individului de a de"!a"ura ori#e a#tivitatee#onomi#a- #u #onditia re"e#tarii le+ilor ,uridi#e.e) 'artine "tatului "au unitatilor admini"trativteritoriale.

Ra"un"uri:1#- $#- (b; II. 1'- $6- (6- 86- 6; I4. 1b- $e- (d.

%nitatea III& *eoria onsumatorului

Sețiunea '& %tilitatea eonomia

Subsec#iunea /. Le$ea utilitatii mar$inaleSubsec#iunea =. Surplusul consumatorului

Subsec#iunea >. Constran$erea bu$etara

Subsec#iunea ?. Curba venitconsum*Curba lui En$el,

Subsec#iunea @. Efectul de venit si efectul de substitutie

Ce ştim despre:tilitatea economica

/. 5o#iunea de utilitate cunoaşte "n economie două accep#iuni+ utilitate "n sens$eneral( sau intrinsecă şi utilitate economică. %tilitatea intrinseă e)primă capacitateaunui bun de a satisface o nevoie datorită proprietă#ilor sale. De e)emplu( to#i suntem deacord cu afirma#ia că o umbrelă ne apără de ploaie. 2tilitatea intrinsecă a umbrelei( datăde caracteristicile sale *este reali&ată dintrun material impermeabil( are o anumită formăş.a., este capacitatea de a ne apără de ploaie. Ea este aceeaşi pentru toată lumea+ Anca(Andreea( arius etc. şi nu depinde de ceea ce credem noi despre acea umbrelă. De aceeaspunem că utilitatea intrinsecă are caracter obiectiv+ nu depinde de aprecierile subiectiveale indivi&ilor.

%tilitatea eonomiă" spre deosebire de cea intrinsecă( are caracter predominantsubiectiv. otivul% Ea e)primă capacitatea unui bun economic de a satisface nevoia unuiconsumator dat( cu $usturi şi preferin#e specifice. De e)emplu( dacă umbrela despre caream vorbit are culoarea roşie( iar dumneavoastră nu vă place această culoare( nu o ve#icumpăra( ceea ce "nseamnă că pentru dumneavoastră ea nu are utilitate economică( ci aredoar utilitate intrinsecă. 2tilitatea economică este diferită de la un consumator la altul.ai mult( ea diferă pentru fiecare unitate suplimentar consumată dintrun bun. Dacă "ne)emplul cu umbrela( avea#i acasă circa cinci umbrele( c-iar dacă cea roşie vă plăcea( nua#i fi cumpărato pentru că nu avea#i nevoie de ea. Aceasta "nseamnă că cea dea şaseaumbrelă avea pentru dumneavoastră utilitate &ero.


28/93

N% CON2%N:A=%tilitatea intrinseă u %tilitatea eonomiă$ utilitatea intrinsecă este obiectivă(

dată de proprietă#ile bunului( pe c'nd cea economică este preponderent subiectivă( datăde aprecierea consumatorului.

,& %tilitatea totală %*D e)primă satisfac#ia totală resim#ită de un consumator dat prin consumul unei anumite cantită#i dintrun bun economic. %tilitatea marginală %MDeste satisfac#ia suplimentară resim#ită din consumul ultimei unită#i dintrun bun. Putemscrie că+ %M F%* G F9" "n care B este bunul economic consumat. Pe măsură ce seconsumă ne"ntrerupt dintrun bun( utilitatea mar$inală scade( iar utilitatea totală creşte cuo ra#ie descrescătoare repre&entată de utilitatea mar$inală. Ca să inteIe$eti de ce( să luămurmătorul e)emplu+ veni#i de la şcoală la pr'n& şi vă este "n$ro&itor de foame( dar nuave#i la dispo&i#ie dec't friptura la $rătar. 'nca#i prima bucată de friptură( fără de caresim#ea#i că ve#i leşina de foame şi pe care o aprecia#i ca vitală( dar "ncă nu va#i săturat( om'nca#i şi pe a doua( dar parcă a#i mai m'nca0 la a treia bucata vă sătura#i( ceea ce

"nseamnă că a#i atins punctul de sa#ietate. Desi$ur că vă sim#i#i mai bine după trei fripturi0sătul( dec't după prima care abia vă domolise foamea( ceea ce "nseamnă că utilitateatotală a crescut cu fiecare friptură consumată. Dar ea a crescut din ce "n ce mai "ncet pentru că nevoia nu mai era la fel de intensă( adică fiecare bucată a avut o utilitatemar$inală din ce "n ce mai mică. 9ela#ia dintre cantitatea consumată dintrun bun şiutilitatea sa mar$inală poartă numele de legea utilităţii marginale descrescătoare.

>. 2n consumator ra#ional este acela care consumă cea mai bună combina#ie de bunuri pe care şio poate permite. Prin cea mai bună combina#ie de bunuri "n#ele$emsatisfac#ie ma)imă pe care o ob#ine consumatorul( deci trebuie să respectăm condi#ia+%M3G P3 %MHG PH( "n care 2) şi 2 repre&intă utilită#ile mar$inale( iar P) şi P

sunt pre#urile celor două bunuri. 9ela#ia e)primă dorin#a consumatorului de a ma)imi&asatisfac#ia pentru fiecare unitate monetară c-eltuită.Aşi permite pentru un consumator "nseamnă a se "ncadra "n venitul pe care "l are(

ceea ce "nseamnă că vom scrie+ - 3P3 HPH" "n care ) şi sunt cantită#ile consumatedin bunurile B şi U( iar este venitul consumatorului.

Pentru o mai bună "n#ele$ere a ale$erii consumatorului ra#ional să luăm şi une)emplu. Să presupunem că Ileana are un venit săptăm'nal de /@M.MMM lei( pe caredoreşte săl c-eltuiască pe cafea şi pră!ituri. Pre#ul unei cafele este de @.MMM lei( iar cel alunei pră!ituri de [email protected] lei. 2tilitatea totală şi utilitatea mar$inală se pre&intă astfel+

5umăr 28 2 5umăr 28 2cafele cafea cafea pră!ituri pră!ituri pră!ituri

/ / /M@M >MM

? =/M ?@ ? />MM =@M

@ =@M ?M @ /@MM =MM

< =X@ >@ < //@ >M . .


29/93

Am calculat utilitatea mar$inală ca un raport "ntre sporul utilită#ii totale şi sporul

cantită#ii consumate. De e)emplu( pentru cea dea doua unitate de cafea utilitateamar$inală este+ 2 V *//@ M V @ [ =@(ceea ce "nseamnă că Ileana va consuma săptăm'nal cinci cafele şi cinci pră!ituri.7 re&olvare intuitivă a acestei probleme se poate reali&a determin'nd raportul

dintre 2 şi pre# pentru cele două bunuri sub forma următorului tabel+2nită#iconsumate

/ = > ? @ < J

UMx/Px /= // /M Z X J <UMy/Py /< /? /= /M X < .

Prima cafea aduce o satisfac#ie de /= la o unitate monetară c-eltuită( pe c'nd prima pră!itură aduce /


30/93

Să revenim la e)emplul cu umbrela. Spuneam că dacă ave#i acasă cinci umbrelenu o mai cumpăra#i pe a şasea( deoarece nu ave#i nevoie de ea. 3n sc-imb( dacă trebuie săa!un$e#i ur$ent la o "nt'lnire( dar plouă toren#ial şi va#i uitat umbrela acasă( ve#i cumpăracea dea şasea umbrelă şi( mai mult dec't at't( aceasta va avea o utilitate foarte mare.

/& 4unurile eonomie al ăror onsum este interzis" um ar )i drogurile" auutilitate eonomiă(Desi$ur. Consumatorii de dro$uri cumpăra aceste bunuri pentru că aprecia&ă

satisfac#ia pe care o resimt de pe urma consumului lor.

0& Consumatorul este su5ordonat .rini.iului raţionalităţii eonomie(DA. La fel ca orice a$ent economic( consumatorul "ncearcă să ma)imi&e&e

raportul dintre venituri şi c-eltuieli( indiferent de forma pe care o "mbracă acestea. Astfel(dacă primi#i cadou de &iua dumneavoastră de la părin#i un milion de lei( ve#i "ncerca săconsuma#i c't mai mult cu putin#ă cu aceşti bani( ceea ce "nseamnă că $'ndi#i ra#ional.

Ce stim despre+ Cererea repre&intă cantitatea dintrun anumit bun pe careconsumatorii doresc şi pot să o cumpere "n func#ie de pre#ul acelui bun pe o perioadă detimp determinată.

N% CON2%N:A=Cererea u Cantitatea erută$ cererea este o rela#ie "ntre cantitatea cerută dintr

un bun şi pre#ul acelui bun0 $rafic ea se pre&intă sub următoarea formă+

'

F F

Cantitatea ceruta este K pe acest $rafic

Le$ea cererii e)primă rela#ia inversă "ntre pre# şi cantitatea cerută+ c'nd pre#ulcreşte( cantitatea cerută scade şi invers.

Cererea se modifică "n timp0 factorii economici cei mai importan#i care modificacererea sunt+

a. pre#ul0 b. venitul a$en#ilor economici.

Elastiitatea ererii re.rezintă modi)iarea ererii în )unţie de )atorii e odetermină& Coeficientul de elasticitate al cererii "n func#ie de pre# *EcTp, se determinăconform rela#iei+

EcTp V *\KTKM, T *\PTPM, dacă EcTp] / cererea de bunuri este elastică0 dacă EcTpV / cererea de bunuri este cu elasticitate unitară0 dacă EcTp ^ / cererea de bunuri este inelastică0 dacă EcTp V M cererea este perfect inelastică0


31/93

dacă EcTp V [_ cererea este perfect elastică.Coeficientul de elasticitate "n func#ie de venit *EcTv,+

EcTv V *\KTKM, T *\TM,6unurile economice se $rupea&ă "n func#ie de rela#ia dintre cerere şi venit astfel+a& bunuri normale+ cele pentru care venitul şi cererea evoluea&ă "n aceeaşi direc#ie

*EcTv ] M,0 de e)emplu+ autoturismele( "mbrăcămintea( distrac#iile ş.a.05& bunuri inferioare+ cele pentru care cererea şi venitul evoluea&ă "n sensuridiferite *EcTv ^ M,0 de e)emplu+( p'inea( fasolea( cartofii ş.a.

AUTOEVALUARE

UNITATEA III

I. TESTE GRIL'

1. /and utilitatea mar+inala e"te ozitiva- utilitatea totala:

a) /re"te; b) "#ade; #) nu "e modi!i#a.

$. 'utoturi"mul "i #ombu"tibilul #u #are a#e"ta !un#tioneaza rerezinta un e@emlu de bunuri

a) /omlementare; b) "ub"tituibile; #) #u #are adu# "ati"!a#tie ma@ima #umaratorului

(. In #azul in #are de#ideti "a va #umarati o ere#he de anto!i "au o ere#he de "andale-#ele doua bunuri "unt :

a) Su"tituibile; b) #olementare; #) !ara utilitate e#onomi#a.

II. R'S2N3ETI /2 '3E4'R'T 5') S'2 6'LS 56):

1. 2tilitatea e#onomi#a nu deinde de erioada in #are e"te #on"umat un anumit bun.$. 2tilitatea e#onomi#a deinde de #antitatea dintrun bun #on"umata.(. 2tilitatea totala e"te de"#re"#atoare8. 2tilitatea totala e"te "uma utilitatilor mar+inale. %u+etele de !amilie "e determina rin in"umarea bu+etelor individuale.

III. R9%LEE:

1. Ioana #on"uma "u##e"iv atru mandarine- a #aror utilitate mar+inala "e rezinta a"t!el:

/antitate#on"umata

1 $ ( 8

2tilitate mar+inala 1== ?= 8= =


32/93

2tilitate totala

Se #er:

a) Sa "e #omleteze tabelul;b) Sa "e e@li#e #e relatie e@i"ta intre utilitatea totala "i utilitatea mar+inala.

$. 9vidiu obtine "atamanal de la arinti 1==.=== de lei bani de buzunar. 3e tre ori e"atamana di"tribuie izza- a#tivitatea in urma #areia in#a"eaza (==.=== de lei- In zilele in#are mer+e la "#oala- i"i #umara ateuri in valoare de 1=.=== de lei "i "u# in valoare de$=.=== lei. Into#miti bu+etul individual al lui 9vidiu "i aratati #e ti de bu+et e"te.

Ra"un"uri:

I. 1a- $a- (a; II. 1'- $'- (6- 8'- 6;

III. 1 2T: 1==- 1?=- $1=- $1=. Se ob"erva #a 2T #re"te atata tim #at utilitatea mar+inala e"te ozitiva- /andutilitatea mar+inala e"te =- #ea totala e"te ma@ima "i #on"tanta.

$. 4enituri 8==.=== lei- #heltuieli: 1=.=== lei. %u+etul e"te e@#edentar 5 e@##edentul e"te de $=.=== lei).


33/93

%nitatea I-& *eoria .roduatorului&

Sețiunea '& *eoria eonomia a )irmeiSubsec#iunea /. Factorii de productie si combinarea lor

Subsec#iunea =. Functia de productie

Subsec#iunea >. Le$ea randamentelor neproportionale

Ce ştim despre!!!

'& 2atorii de .roduţie;

repre&intă ansamblul elementelor care participă la producerea de bunuri şi servicii0 se află "n interdependen#ă cu resursele0 "n cadrul economiei se află "n proprietatea a$en#ilor economici care "i utili&ea&ă0 orice factor de produc#ie are+

Q determinări cantitative0Q determinări calitative0

,& Muna; repre&intă o activitate conştientă( specific umană( "ndreptată spre un anumit scop princare omul "şi defineşte interesul( "şi construieşte mi!loace adecvate pentru atin$ereascopului propus0

este factor activ şi determinant0 presupune+ efort fi&ic( intelectual şi e)perien#ă0

/& In)ormaţia; repre&intă suma cunoştin#elor veridice( "nsuşite şi folosite( este un element fundamental pentru+

desfăşurarea muncii0 influen#area celorlal#i factori de produc#ie.

0& Natura; cadrul "n care omul trăieşte( se transformă şi e)istă.

1& Ca.italul; ansamblul bunurilor produse prin muncă şi folosite pentru ob#inerea altor bunuri şiservicii destinate v'n&ării0

a. Capitalul fi)+ este format din+ clădiri( maşini( utila!e( instala#ii( te-nica electronică de calcul( licen#edupă inven#ii0 participă la mai multe cicluri de produc#ie0


34/93

este "nlocuit după mai mul#i ani de folosire.

N% CON2%N:A=Capitalul fi) cu terenul0 terenul face parte din factorul de produc#ie natura

*păm'nt,.

se consumă treptat( u&'nduse+ u&ura e)presia consumării treptate a capitalului fi)0 u&ura fi&ică deprecierea treptată a caracteristicilor lui func#ionale datorată+

folosirii+ ac#iunii a$en#ilor naturali0

u&ura morală se datorea&ă pro$resului te-nic şi condi#iilor pie#ei ce asi$ură maşini(utila!e noi+ mai ieftine şiTsau cu performan#e te-nico economice superioare.

b. Capitalul circulant+ este format din materii prime( materiale( semin#e( combustibil( ener$ie( apa0 participă la un sin$ur ciclu de produc#ie0 se consumă sau se transformă radical "ntrun ciclu de produc#ie fiind necesară "nlocuirea

lor "ntrun nou ciclu de produc#ie.& Progresul )atorilor de .roduţie;

repre&intă un şir de reali&ări ce poate fi pus "n eviden#ă prin surprinderea tendin#elor fundamentale de sc-imbare manifestate pe termen lun$0 are două forme ma!ore+

Q un aspect cantitativ0Q un aspect calitativ( impus de caracterul limitat al resurselor şi( implicit( al

factorilor de produc#ie.

#ntre5ări )revente .e aeastă temă

'& Ce sunt )atorii de .roduţie( preci&a#i cate$oriile de factori de produc#ie0 defini#i munca0 e)plica#i rela#ia dintre factorii de produc#ie şi resurse0 ar$umenta#i sensul "n care munca se constituie ca factor activ şi determinant alactivită#ii economice0 defini#i natura0 preci&a#i con#inutul informa#iei0 clasificarea capitalului *ve&i ` Ce ştim despre ... ,.

,& :e e re7terea antităţii onsumate re.rezintă un .rogres al )atorilor de.roduţie(

Pentru că pe măsură ce creşte cantitatea consumată din factorii de produc#ie suntacoperite noi nevoi. De cele mai multe ori creşterea consumului de factori de produc#ieeste "nso#ită de creşterea mai rapidă a numărului nevoilor acoperite( ceea ce "nseamnă căeficien#a economică creşte.


35/93

/. Produc#ia de bunuri şi servicii destinate pie#ei poate fi ob#inută prin combinăridiverse ale factorilor de produc#ie0 de e)emplu( putem să producem o tonă de $r'uutili&'nd un -ectar de teren şi şase muncitori( sau utili&'nd o !umătate de -ectar de teren(şase muncitori şi /M $ de "n$răşăminte. Ale$erea unei combina#ii date a factorilor din paleta e)istentă depinde de+

natura activităţii evident factorii de produc#ie se combină altfel "n a$ricultură( fa#ă deconstruc#ii sau "nvă#ăm'nt. nevoile de bunuri şi servicii0 dacă nevoile sunt "n creştere pe pia#ă( producătorul va"ncerca să ob#ină c't mai mult din resursele pe care le are( pe c'nd dacă nevoile sta$nea&ăsau scad( el va urmări să consume c't mai pu#in pentru ceea ce pia#a "i permite să v'ndă0 condiţiile te!nice de producţie *nivelul te-nolo$iilor folosite,0 abilitatea ntreprinzătorului( capacitatea sa de a se adapta la condi#iile pie#ei.

,& Su5stituirea factorilor de produc#ie e)primă "nlocuirea unei anumite cantită#idintrun factor de produc#ie cu o cantitate dată din altul( astfel "nc't eficien#a să răm'năaceeaşi sau c-iar să crească. Ea se studia&ă cu a!utorul a doi indicatori+ rata mar$inală desubstitu#ie şi productivitatea mar$inală.

Rata marginală de su5stituţie e3.rimă antitatea dintr+un )ator de.roduţie F9D neesară .entru a su5stitui reduerea u o unitate a altui )atorFJD" ast)el înât .roduţia să nu se modi)ie; RmS F9G+FJD& De e)emplu( dacă produceam /MM de p'ini cu trei muncitori şi două maşini( iar o maşină nu maifunc#ionea&ă la un moment dat( 9mS arată de c'#i muncitori avem nevoie pentru a o"nlocui( astfel "nc't să ob#inem aceeaşi produc#ie. Dacă vom an$a!a "n plus doi muncitori(9ms va fi+ 9mS V [=muncitoriT*/, maşina V =.

Produtivitatea marginală e3.rimă modi)iarea .roduţiei FKD antrenată demodi)iarea u o unitate a )atorului de .roduţie F9D onsiderat a se a)la laoriginea sa; Lmg9 \KG\9& Dacă vom scrie şi productivitatea mar$inală a factoruluide produc#ie U ca fiind+ m$U V \KT \U( re&ultă cu uşurin#ă că rata mar$inală de

substitu#ie este+9mS V \BT*\U, V m$UTm$B( deci raportul dintre productivitatea mar$inalăa factorului substituit şi productivitatea mar$inală a factorului ce "l substituie.

>. Costul produc#iei include toate c-eltuielile cu factorii de produc#ie reali&ate defirma pentru ob#inerea unei anumite produc#ii destinată pie#ei. Cum fiecare factor de produc#ie se consumă diferit( consumul se va include diferit şi "n costuri. Astfel(consumul de capital fi) se include "n costuri sub forma amorti&ării( care repre&intă parteadin c-eltuielile cu ac-i&i#ionarea capitalului fi) inclusă "n costul produc#iei. Consumul decapital circulant se include inte$ral "n costuri0 consumul de capital circulant pe unitate de produs se numeşte consum specific sau te-nolo$ic. Consumul factorului muncă şiconsumul factorului natură se includ "n costuri prin ceea ce plăteşte "ntreprin&ătorul pentru a le utili&a. De obicei( c-eltuielile cu munca apar sub forma salariilor( iar cele cu păm'ntul sub forma c-iriei sau arendei. Sin$urele consumuri de factori de produc#ie ce pot fi e)primate "n unităţi #izice sunt cele de capital circulant *bucă#i( ilo$rame ş.a., şi demuncă *oremunca( &ilemunca ş.a.,.

?. 3n func#ie de dependenţa de producţie( costurile de produc#ie se "mpart( petermen scurt( "n+ costuri fi)e *CF,( independen#e de produc#ie( şi costuri variabile *C,(


36/93

dependen#e de produc#ie. 3n func#ie de natura c-eltuielilor( costurile se "mpart "n costurimateriale *Cmat, şi costuri salariale *Cs,. 8oate aceste cate$orii pot fi determinate şi peunitate de produs( sub forma costurilor medii+ cost fi) mediu *CF V CFTK,( costvariabil mediu *C V CTK,( cost salarial mediu *Cs V CsTK, şi cost material mediu*Cmat V CmatTK,. Putem scrie aşadar+

$ %&'%()%*$ %&M ' %(M ) %*M$ %& ' %mat ) %s$ %&M ' %matM ) %sM.Costurile materiale la r'ndul lor includ c-eltuielile cu capitalul circulant(

amorti&area şi( după ca&( alte c-eltuieli materiale *c-irii( dob'n&i ş.a.,Costul marginal CmgD e3.rimă modi)iarea osturilor totale FC*D

antrenată de modi)iarea u o unitate a .roduţiei FKD; Cmg FC*G FK&Profitul *Pr, este diferen#a dintre veniturile *8, şi c-eltuielile firmel+ Pr V 8

C8( "n care veniturile se pot calcula+*& ' Px+, "n care P este pre#ul. 9e&ultă că profitul mediu va fi+

PrM ' P %&M. De aceea( limita maximă p'nă la care poate cobor" pre#ul fără cafirma să "nre$istre&e pierderi este costul mediu.#ntre5ări )revente .e aeastă temă

'& Ce relaţie e3istă între osturile medii 7i ostul marginal(9ela#ia dintre aceste variabile este pusă "n eviden#ă de următorul $rafic+

Costuri

Cost total mediu

Cost mar$inal

Cost variabil mediu

K

Din $rafic pute#i observa că+ atunci c'nd Cm$^C8( pentru orice creştere a produc#iei C8 scade0 atunci c'nd Cm$]C8( pentru orice creştere a produc#iei C8 creşte0 atunci c'nd Cm$VC8( C8 este minim şi constant0 rela#ia dintre Cm$ şi C8 se poate aplica şi rela#iei costului mar$inal cu C.

Intuitiv( este normal ca atunci c'nd fiecare unitate v'ndută oca&ionea&ă firmei

c-eltuieli din ce "n ce mai mici( C8 să scadă( deoarece adună sume din ce "n ce maimici( iar atunci c'nd fiecare unitate antrenea&ă c-eltuieli din ce "n ce mai mari( C8 săcrească.

,& Este .osi5ilă reduerea osturilor varia5ile atuni ând .roduţia re7te(3n mod normal nu( deoarece costurile variabile depind de produc#ie. Ele cresc

c'nd produc#ia creşte şi scad o dată cu produc#ia. Ceea ce diferă este nu sensulmodificării( ci amploarea acesteia. Altfel spus( costurile variabile se pot modifica mai


37/93

lent( mai repede sau "n acelaşi ritm cu produc#ia. Drept consecin#ă( costurile variabilemedii sunt cele care pot evolua "n sens invers cu modificarea produc#iei.

/& Costul )i3 7i a.italul )i3 re.rezintă aela7i luru(N%& Atenţie& Nu on)undati ostul u a.italul& Costul e)primă c-eltuielile cu

to#i factorii de produc#ie( iar capitalul este unul dintre factorii de produc#ie utili&a#i. 3ncosturile fi)e includem şi costurile salariale fi)e( iar din capitalul fi) includem doar partea consumată( sub forma amorti&ării. 3n costul variabil includem tot capitalulcirculant dar şi costurile salariale variabile.

0& Ce di)erenţă este între a.italul utilizat )olositD 7i a.italul onsumat(7 mare diferen#ă. Astfel( capitalul utili&at este format din partea neamorti&ată

*fn, din capitalul fi) plus capitalul circulant *c,+ #u $#%n c

Dacă firma se află "n primul an de func#ionare( capitalul fi) este nou şi putemscrie+ #u $ #% & #c' "n care f este capitalul fi).

Capitalul consumat *cons, este format din amorti&are *A, şi capital circulant(adică+ ons A &

1& :e e re7terea mai ra.idă a .rodutivităţii munii )aţă de salariidetermină reduerea ostului total mediu(

Productivitatea muncii e)primă veniturile medii pe care un salariat le aducefirmei. De e)emplu( dacă productivitatea muncii este de /MM MMM de lei pe salariat şi orade muncă( salariatul aduce firmei /MM MMM la fiecare oră lucrată. Dacă firma plăteşteacestui an$a!at


38/93

Produtivitatea re.rezintă e3.resia sintetiă a e)iienţei utilizării )atorilorde .roduţie" randamentul lor&

N% CON2%N:A=Produţia u Produtivitatea

Produc#ia *K, repre&intă ansamblul re&ultatelor ob#inute din activitatea economicădesfăşurată0 bunuri economice apte să satisfacă o nevoie.Productivitatea e)primă eficien#a utili&ării factorilor de produc#ie prin consumarea

cărora a fost ob#inută produc#ia. Ea repre&intă un raport cantitativ "ntre volumul produc#iei şi unul sau mai mul#i factori de produc#ie folosi#i+

"n care+ V productivitate0 K V produc#ie0Fi V factorii de produc#ie folosi#i.

,& 2ormele .rodutivităţii;

aD .rodutivitate .arţială care se calculea&ă pentru fiecare se$ment de factor+muncă( natură şi capital0 e)primă productivitatea unui factor aflat la ori$inea produc#ieiceilal#i răm'n'nd nesc-imba#i+

"n care+ repre&intă productivitatea muncii şi se ob#ine raport'nd produc#ia *K, lanumărul de lucrători *L,.

repre&intă productivitatea capitalului şi se ob#ine raport'nd produc#ia *K, la capital *,.

repre&intă productivitatea păm'ntului şi se ob#ine raport'nd produc#ia la suprafa#ă de păm'nt utili&ată *m=( -a( ar,.

5D .rodutivitatea glo5ală e)primă eficien#a a$re$ată a factorilor de produc#ieutili&a#i "n ob#inerea bunului sau serviciului respectiv. Se calculea&ă+

şi repre&intă productivitatea medie $lobală0 se determină ca raport "ntre re&ultatul totalob#inut şi factorii de produc#ie utili&a#i.

Dinamica productivită#ii se e)primă prin indicele productivită#ii *IO, calculat caraport procentual dintre productivitatea din perioada curentă */, şi productivitatea din perioada de ba&ă *o, respectiv+

Fiecare formă de productivitate( respectiv par#ială sau $lobală( se determină ca productivitate medie şi productivitate mar$inală. Productivitatea medie se calculea&ă cua!utorul formulelor enun#ate mai sus.


39/93

Productivitatea mar$inală e)primă eficien#a ob#inută prin modificarea cu o unitatea unuia( mai multor sau a tuturor factorilor de produc#ie utili&a#i. Asta "nseamnă cămodificarea cu o unitate a unui factor conduce la o modificare propor#ională a efectelor.

/& 2ormule )olosite .entru .rodutivitatea marginală;

repre&intă productivitatea mar$inală a muncii şi e)primă eficien#a ultimei unită#i demuncă implicată. Se determină ca raport "ntre varia#ia absolută a re&ultatelor ob#inute*\K, şi varia#ia cantită#ii de muncă utili&ată *\L,.

repre&intă productivitatea mar$inală a capitalului( e)primă eficien#a ultimei unită#i decapital te-nic şi se determină ca raport "ntre varia#ia absolută a re&ultatelor *\K, şivaria#ia absolută a capitalului folosit *\,.

3n ceea ce priveşte productivitatea capitalului trebuie spus că acesta este un

indicator al eficien#ei investi#iilor şi deci( a capacită#ii acestora de a produce profit.

repre&intă productivitatea ultimei unită#i de teren atrase "n activitatea economică şi sedetermină ca raport "ntre varia#ia absolută a produc#iei *\K , şi varia#ia absolută asuprafe#ei de teren *\P,.

e)primă eficien#a ultimei unită#i din to#i factorii de produc#ie utili&a#i şi e)primă varia#iaabsolută a re&ultatelor *\K , raportată la varia#ia absolută a$re$ată a tuturor factorilor de

produc#ie *\L [ \ [ \P,.Productivitatea mar$inală are o importan#ă deosebită de care producătorul #ine

seama "n calculele de eficien#a pe care le face. E)emplu+ el nu va an$a!a "n plus unlucrător dec't dacă produc#ia reali&ată de acesta acoperă c-eltuielile0 costul marginal de %actor *costul ultimului lucrător an$a!at( a ultimei maşini atrase "n activitate etc., să %ieacoperit de venitul marginal al %actorului!

5ivelul convenabil este( deci( atunci c'nd+(MP$CM)

"n care P V venit mar$inal al produsului( iar CF V costul mar$inal al factoruluiutili&at.

?. Creşterea productivită#ii muncii la nivelul firmei asi$ură+ creşterea eficien#ei0 reducerea costului total mediu *C8,0 creşterea competitivită#ii firmei0 creşterea capacită#ii de a face fa#ă concuren#ei0 creea&ă posibilitatea ca posesorii factorilor de produc#ie să ob#ină venituri mai mari "ncondi#iile "n care bunurile produse sunt v'ndute la aceleaşi pre#uri sau c-iar mai micidec't ale concuren#ilor.


40/93

Creşterea productivită#ii la nivelul economiei asi$ură următoarele+ se produce mai multă bo$ă#ie cu acelaşi consum de factori0 se atenuea&ă tensiunea nevoiresurse( nevoile fiind satisfăcute printro produc#ie maimare0 creşte competitivitatea produselor na#ionale la e)port0

creşte bunăstarea popula#iei0 se reduce timpul de muncă( cresc'nd timpul liber al popula#iei( timp folosit pentruinstruire( de&voltare culturală( recalificare( "mplinirea personalită#ii.

@. 7 importan#ă deosebită o are dinamica şi nivelul productivită#ii muncii. ai"nt'i trebuie ştiut că ea este influen#ată de următorii factori+a. calitatea factorilor de produc#ie utili&a#i0 b. calitatea or$ani&ării şi conducerii activită#ii economice0c. cointeresarea economică a posesorilor factorilor de produc#ie0d. condi#iile naturale0e. factori psi-osociali.

Apoi( trebuie ştiut că atunci c'nd productivitatea muncii creşte( acest lucrudetermină scăderea costurilor de produc#ie pe de o parte( prin faptul că o parte dinc-e/tuieli nu cresc propor#ional cu produc#ia sau răm'n fi)e( iar pe de altă parte( pentrucă se reduc c-eltuielile materiale pe unitate de produs *scade amorti&area etc.,.

Dar( pentru că productivitatea muncii să fie "nso#ită de reducerea costurilor estenecesară respectarea următoarelor condi#ii+ productivitatea muncii să crească mai repededec't creşte salariul( altfel vor creşte costurile şi efectele de antrenare pe care le produceaceastă creştere+ creşterea pre#urilor şi alimentarea fenomenului infla#ionist.

Ce stim despre+ 7ferta repre&intă cantitatea dintrun anumit bun economic pecare producătorii doresc şi pot să o v'ndă "n func#ie de pre# pe parcursul unei perioade de

timp determinate.N% CON2%N:A=O)ertă u Cantitatea o)erită$ oferta este o rela#ie "ntre diferite cantită#i

corespun&ătoare diferitelor niveluri ale pre#ului. Grafic( ea se repre&intă astfel+

'

F F Cantitatea oferita care corespunde punctului A este K.

Le$ea ofertei sus#ine că "ntre cantitatea oferită şi pre# e)istă o rela#ie po&itivă+c'nd pre#ul creşte( creşte şi cantitatea oferită şi invers.

Elasticitatea ofertei repre&intă modificarea mărimii ofertei unui bun economic caurmare a ac#iunii factorilor care o influen#ea&ă.

Coeficientul de elasticitate al ofertei "n func#ie de sc-imbarea pre#ului *EoTp, sedetermină astfel+


41/93

EoTp V*\KTKM, T *\PTPM,3n func#ie de valorile acestui coeficient vom avea+

dacă EoTp ] / oferta de bunuri este elastică0 dacă EoTp V / oferta de bunuri este cu elasticitate unitară0 dacă EoTp ^ / oferta de bunuri este inelastica0

dacă EoTp V M oferta este perfect inelastica0 dacă EoTp V [ _ oferta este perfect elastică.

#ntre5ări )revente .e aeastă temă

'& Coe)iientul a.italului este aela7i luru u onsumul( 5u. Coeficientul de capital repre&intă un raport "ntre capitalul utili&at şi

re&ultatele ob#inute conform formulei+

El permite cunoaşterea faptului că pentru ' eu de măr)uri a trebuit să se

folosească 3 ei de a.ital *maşini( clădiri( materii prime etc.,. Consumul mai cuprinde pe l'n$ă consumul de capital şi consumul altor factori+ munca( păm'nt.

,& Ce ne arată oe)iientul marginal al a.italului D ( este raportul dintre creşterea stocului de capital "ntro anumită perioadă de timp

*\, şi creşterea re&ultatelor produc#iei "n acelaşi interval de timp *\K,.

El ne arată necesarul de a.ital su.limentar pentru ob#inerea unei unită#isuplimentare de produc#ie.

/& Ce relaţie e3istă între .rodutivitate 7i oe)iientul mediu al a.italului(

După cum re&ultă şi din formule productivitatea este inversul coeficientului mediual capitalului+

V

0& E3istă vreo legătură între .rodutivitatea munii 7i venitul naţional(Da. La nivelul economiei na#ionale cel mai e)presiv indicator( al productivită#ii

muncii se determină ca raport "ntre venitul na#ional şi numărul celor ocupa#i conformraportului+

"n care+ 5 repre&intă productivitatea muncii la nivel na#ional( 5 repre&intă venitulna#ional( iar L numărul de lucrători. Acest indicator e)primă produsul na#ional sau venitulna#ional ce revine "n medie pe un lucrător ocupat şi se foloseşte "n statisticileinterna#ionale pentru caracteri&area nivelului de de&voltare economicosocială.


42/93

1& E3istă vreo legătură între .rodutivitate 7i in)laţie( :a& :aă evaluăm.rodutivitatea munii în valoare atuni avem ra.ortul;

Aceasta presupune că pre#urile produselor să repre&inte "n mod real valoarea lor.Dacă pre#ul mărfurilor se dublea&ă *datorită infla#iei, productivitatea "n volum răm'neconstantă *K V ,( dar productivitatea "n valoare se va multiplica cu = fără ca produc#iasă se fi sc-imbat "n mod real.

Dacă productivitatea scade din diferite motive ca+ scumpirea factorilor( sporireae)i$en#ei pentru calitatea bunurilor şi serviciilor etc.( la o masă monetară e)istentă pe pia#ă scăderea produc#iei fa#ă de masa monetară determină fenomenul infla#ionist "ntruc't pe unitate de produc#ie revin mai multe unită#i monetare( puterea de cumpărare a monedeiscă&'nd.

AUTOEVALUARE UNITATEA IV

I. TESTE GRIL'

1./are din urmatoarele e@emle intra in #ate+oria !a#torilor de rodu#tie 56) : a) elevii; b) aa de izvor; #) tra#toarele- otelul "i #here"teaua.$. E"te o tra"atura a mun#ii #a !a#tor de rodu#tie: a) e"te un !a#tor derivat din natura "i #aital; b) #on!era naturii #alitatea de !a#or de rodu#tie; #) a"tazi- areun rol "e#undar !ata de #aital.(. Nu e"te o ierdere entru !irma- uzura: a) !izi#a- datorita !olo"irii e!e#tive a utila,elor; b) morala- #auzata de ro+re"ul tehni#; #) !izi#a- datoritraa#tinuii !a#torilor naturali.

II. R9%LEE:

1. H6 = mil lei "i "e amortizeaza in ani. R ' e"te de: a) 1= J b) $=J; #) =J.$. H6 K H/i 10= mil lei- iar H6 1- H/i. 4aloarea H6 "i H/i e@rimata in lei e"te de :


43/93

a) ?$ mil lei "i 1=0 mil lei; b) 1== mil lei "i 0= mile lei; #) 1=0 mil lei "i ?$ mil lei.(. HT $== mil lei- din #are $J rerezinta materii rime- materiale et#. 4aloarea #aitalului #are "e uzeazatretat e"te de:a) 1? mil lei; b) 1= mil lei #) = mil.lei.

III. N9T'TI /2 ' EN2NT2RILE '3E4'R'TE SI /2 6 EN2NT2RILE 6'LSE.1. 'nimalele dintro +o"odarie a+ri#ola mun#e"#.

$. /aitalul total #on"umat are o valoare mai mi#a de#at HT utilizat.(. ateriile rime- materialile "e #on"uma in mai multe #i#luri de rodu#tie.

I4. /9LET'TI S'TIILE LI%ERE 'LE RE%2S2L2I E %'' 2R'T9'REL9R '6IR'TII:1. /el mai imortant !a#tor natural de rodu#tie; $. Termen "inonim #u #el de dere#iere a H6 ; (. Grua de6 din #are !a# arte mun#a "i natura. 8. /om9nenta a HT #are "e #on"uma intrun #i#lu de rodu#tie; . I"e "une +eneri# amant.

1 $ 2

( N

8 / '

Ra"un"uriI. 1#- $b- (a; II. 1b- $#- (b; III. 16- $'- (6; I4 1 amantul- $.uzura- (.ori+inar- 8.#ir#ulant- . Natura

II. TESTE GRIL'1. Sunt #o"turi variabile- #heltuielile #u:

a) amortizarea #aitalului !i@; b) ener+ia; #) "alariile dire#te$. 3a#a volumul rodu#tiei #re"te- /6 :

a)"#ade; b) ramane #on"tant; #) #re"te(. Nu e"te o #ale de redu#ere a #o"turilor:a) redu#erea rebuturilor; b) "orirerea "to#urilor materiale; #) e#onomi"irea #heltuielilor de dezvoltare.

II R9%LEE1. ro!itul e"te de >=.=== u.m. "i rerezinta $= J din ret. /o"tul "i retul "unt de:

a) 8=.=== u.m. "i (=.=== u.m; b) (M=.=== u.m. "i 8M=.=== u.m. #) (M=.=== u.m. "i 8=.=== u.m.$. Se #uno"# indi#atorii: /T== u.m. ; /4 $== u.m "i /m (= u.m. 3e #ate ori "unt mai mari #o"turile !i@e/6 de#at #ele "alariale /S

a) de 1. ori; b) de $ ori; #) de ( ori.(. F1 = - iar /61 $==. Stiind #a rodu#tia a #re"#ut de doua ori !ata de erioada anterioara "a "e#al#uleze /6=: a) 8==; b) 8=; #) 1=.

III. N9T'TI /2 ' EN2NT2RILE '3E4'R'TE SI /2 6 EN2NT2RILE 6'LSE:1. Toate #o"turile materiale "unt #heltuieli !i@e$. /ombinarea 6.. are doua laturi 5 e#onomi#a "i tehni#a )(. 9 !un#tie rin#iala a intrerinzatorului e"te #ombinarea "i "ubtituirea 6..

I4. 'S9/I'TI /9RE/T TERENII 3IN /9L9'N' ' /2 IN69R'TIILE 3IN /9L9'N' %


44/93

' %1. #o"turi materiale !i@e a) "e e@rima in unitati !izi#e "i valori#e

$. #on"umul 6- amant b) "e #al#uleaza #a raort intre #o"tul total "i rodu#tie

(. #on"umul #aitalului #ir#ulant #) "e e@rima- de re+ula- in unitati valori#e.

8. #o"tul mediu total d) #heltuielile #u amortizarea- in#alzitul "i iluminatul!irmei

4. /9LET'TI S'TIIE LI%ERE 'LE RE%2S2L2I E %'' 2R'RT9'REL9R '6IR'TII:

1. 3enumire a unei laturi a #ombinarii 6.. #are re!le#ta "orirea e!i#ientei e#onomi#e$. 3i!erenta dintre ret "i #o"t.(. ro#e" e #are "e bazeaza #ombinarea 6..8. I "e "une "i #o"t mediu.

1 /$ 9

( S

8 T

Ra"un"uri: I. 1#- $a- (b- II 1#- $b- (a; III. 16. $'- ('; I4. 1d- $#- (a- 8b- 4. 1 e#onomi#a- $ ro!it- ("ub"tituire- 8.unitar

III. TESTE GRIL'

1. 6ormele rodu#tivitatii artiale "unt :a) rodu#tivitatea mun#ii; b) rodu#tivitatea amantului; #) rodu#tivitatea #aitalului; d) a- b- #.

$. Sorirea rodu#tivitatii mun#ii nu determina:a) "orirea "alariului; b) #re"terea timului de mun#a; #) "orirea ro!itului

(. /re"terea rodu#tivitatii mun#ii "e realizeaza rin:a) er!e#tionarea re+atirii ro!e"ionale; b) "orirea numarului de lu#ratori; #) #re"terea numarului

de utila,e

II. R9%LEE

1. = M bu#ati


45/93

III N9T'TI /2 ' EN2NT2RILE '3E4'R'TE SI /2 6 EN2NT2RILE 6'LSE

1. rodu#tivitatea oate #re"te "i #and rodu#tia nu e"te de #alitate.$. Intre rodu#tivitate "i #o"t e@i"ta e@i"ta o relatie inver" roortionala.(. /alea rin#iala de "orire a e"te "orirea "alariilior.

I4. /9LET'TI S'TIILE LI%ERE /2 TERENII /9RES2N'T9RI:

1. Sorirea rodu#tivitatii e"te o !orma e"entiala dee@rimarea ..............................................................................

ID Microeconomie CIG

Documents

Transcript of ID Microeconomie CIG