CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

- Sec�ia de Control Financiar Ulterior -

Divizia V – Auditul performan�ei �i al sistemelor informatice; combaterea fenomenelor de corup�ie, fraud�, economie subteran�, sp�larea banilor

S I N T E Z A

RAPORTULUI DE AUDIT

Performan�a implement�rii �i utiliz�rii Sistemului de Educa�ie Asistat� de Calculator

Misiunea de audit având ca tem� „Auditul performan�ei implement�rii �i utiliz�rii Sistemului de Educa�ie Asistat� de Calculator" s-a desf��urat în baza prevederilor Programului de control financiar �i audit pe anul 2004, aprobat de Plenul Cur�ii de Conturi a României prin Hot�rârea nr. 301 din 15 decembrie 2003.

Sistemul de Educa�ie Asistat� de Calculator, obiectivul generic al misiunii de audit, este implementat prin intermediul Programului SEI (Sistem Educa�ional Informatizat); din acest motiv, utilizarea celor dou� sintagme este interschimbabil� în prezentul raport. Implementarea Sistemului de Educa�ie Asistat� de Calculator s-a realizat ca o component� a procesului de reform� a sistemului educa�ional �i constituie un obiectiv prioritar al Ministerului Educa�iei �i Cercet�rii în vederea informatiz�rii sistemului de înv���mânt preuniversitar din România �i a alinierii acestuia la programele interna�ionale în domeniu.

2

Auditul s-a derulat la: Ministerul Educa�iei �i Cercet�rii, la cele 42 de inspectorate �colare, precum �i la un e�antion de 126 de unit��i de înv���mânt preuniversitar (câte 3 din fiecare jude�).

1. Oportunitatea misiunii de audit Curtea de Conturi a României a considerat necesar� efectuarea auditului Sistemului de Educa�ie Asistat� de Calculator, având în vedere urm�toarea motiva�ie: � Prin dimensiunea �i complexitatea sa, proiectul a antrenat un volum mare de

resurse financiare, umane �i de timp, bugetul aprobat ini�ial, fiind în valoare de 200.000.000 USD.

� Complexitatea �i caracterul de noutate ale activit��ii desf��urate de structurile teritoriale ale Ministerului Educa�iei �i Cercet�rii;

� Nivelul tehnic ridicat al procedurilor de lucru �i modificarea frecvent� a acestora datorit� evolu�iei proiectului;

� Lipsa de preg�tire a personalului din structurile beneficiare ale Ministerului Educa�iei �i Cercet�rii pentru activit��i specifice proiectului;

� Opiniile unor speciali�ti în domeniu care au dezv�luit existen�a unor sl�biciuni ale sistemului IT �i deficien�e în aplicarea controalelor interne.

Auditul s-a concentrat asupra urm�toarelor direc�ii de audit: � dac� sistemul informatic asigur� un cadru adecvat pentru desf��urarea procesului

educa�ional, bazat pe integrarea tehnologiilor informatice; � dac� activit��ile desf��urate pe parcursul derul�rii programului SEI sunt conforme

cu obiectivele �i termenele de realizare, aprobate la nivel institu�ional; � dac�, pe parcursul proiectului, s-au înregistrat dificult��i tehnice, de implementare

sau de alt� natur�; � dac� implementarea proiectului conduce la modernizarea procesului de

înv���mânt, contribuind la integrarea unor noi metode de predare – înv��are adecvate �i conforme cu noile abord�ri pe plan european �i interna�ional;

� dac� solu�ia tehnic� este fiabil� �i sus�ine func�ionalitatea cerut� în vederea cre�terii calit��ii procesului educa�ional;

� dac� sistemul de educa�ie asistat� de calculator func�ioneaz� în conformitate cu cerin�ele Programului SEI privind integralitatea, acurate�ea �i veridicitatea, precum �i cu standardele specifice de securitate;

� dac� preg�tirea utilizatorilor finali (profesori, elevi, personal tehnic) atinge nivelul performan�ei cerute de aceast� nou� abordare, analizat� prin prisma impactului cu noile tehnologii;

� dac� exist� �i au fost respectate standarde privind calitatea suportului tehnic, educa�ional �i metodologic.

3

2. Abordarea auditului Auditul s-a desf��urat în conformitate cu Ghidul Auditului Performan�ei elaborat de Curtea de Conturi a României, asigurând compatibilitatea cu cerin�ele standardelor interna�ionale de audit acceptate (INTOSAI), cu standardele interna�ionale de audit al sistemelor informatice (COBIT – Control Objectives for Information and related Technology), precum �i cu ghidurile de bun� practic� elaborate de ISACA (Information Systems Audit and Control Association).

Obiectivele auditului Misiunea de audit a Cur�ii de Conturi a României a avut ca obiectiv general ob�inerea unei asigur�ri rezonabile asupra desf��ur�rii �i func�ion�rii sistemului informatic (sistemul AEL), în conformitate cu prevederile Programului Sistem Educa�ional Informatizat, cu reglement�rile în domeniu �i cu standardele specifice de securitate, precum �i evaluarea sistemului prin prisma performan�ei privind modernizarea procesului de înv���mânt.

Pornind de la constatarea c�, în ultimii ani, tendin�a reflectat� la nivel european dep��e�te simpla introducere a tehnologiilor informa�iei în �coal� �i atinge elemente critice privind folosirea acestora pe baza unei metodologii asociate, obiectivele auditului Sistemului de Educa�ie Asistat� de Calculator au fost stabilite nu numai în planul implement�rii programului SEI, ci �i în planul evalu�rii efectelor asupra desf��ur�rii procesului de instruire. In spa�iul definit de aceste coordonate, misiunea de audit �i-a propus ob�inerea unei asigur�ri rezonabile asupra urm�toarelor criterii de evaluare �i efecte ale sistemului:

a) Asigurarea mediului de instruire electronic, de con�inut educa�ional �i servicii; b) Implementarea �i respectarea de standarde tehnice �i metodologii asociate; c) Extinderea lucrului în colaborare �i a comunica�iei la toate nivelurile; d) Impactul utiliz�rii tehnologiilor informa�iei asupra procesului de înv���mânt; e) Identificarea �i analiza riscurilor generate de utilizarea sistemului informatic.

In spa�iul definit de aceste coordonate, misiunea de audit �i-a propus atingerea urm�toarelor obiective specifice:

o evaluarea managementului proiectului; o evaluarea solu�iilor de implementare �i de utilizare a sistemului de asistare a

înv���rii; o identificarea �i analiza riscurilor, precum �i a impactului acestora, decurgând

din utilizarea sistemului informatic în procesul educa�ional; o asigurarea securit��ii sistemului; o managementul continuit��ii sistemului �i al dezvolt�rii sistemului;

4

o îmbun�t��irea calit��ii activit��ii personalului utilizator (inspectori, profesori, elevi, personal tehnic);

o evaluarea efectelor implement�rii �i utiliz�rii sistemului informatic asupra moderniz�rii procesului de înv���mânt;

o evaluarea performan�ei sistemului de asistare a înv���rii; o formularea de recomand�ri în vederea perfec�ion�rii sistemului.

Având în vedere desf��urarea mare în teritoriu a entit��ilor auditate, diversitatea �i volumul mare de date colectate în cadrul misiunii de audit, asociat �i cu o dificultate ridicat� a prelucr�rii manuale, în special pentru prelucr�rile pe baza unor criterii multiple, s-a utilizat ca abordare tehnic� auditul asistat de calculator. Informa�iile au fost colectate de la toate institu�iile de înv���mânt în format electronic, stocate într-o baz� de date �i prelucrate în func�ie de cerin�ele auditului. Auditul s-a efectuat pentru întreg ciclul de via�� al proiectului SEI. Luând în considerare eterogenitatea proceselor desf��urate la nivelele organiza�ionale, abordarea auditului a fost diferen�iat� pentru cele trei nivele: unitate de înv���mânt, inspectorat �colar, minister. Evaluarea riscurilor a avut în vedere urm�toarele tipuri de controale: a) utilizarea sistemului AEL de c�tre unit��ile de înv���mânt se realizeaz� în cadrul

unei structuri clar definite, conducerea este informat� despre activitatea IT �i este receptiv� la schimbare, gestionarea resurselor umane se face eficient, monitorizarea cadrului legislativ �i a contractelor cu principalii furnizori se desf��oar� corespunz�tor, are loc revizuirea func�ionalit��ii, oper�rii �i dezvolt�rilor de componente, astfel încât acestea s� fie în concordan�� cu necesit��ile activit��ii entit��ii �i s� nu expun� entitatea la riscuri nejustificate;

b) accesul neautorizat la datele sau programele critice este prevenit �i controlat, mediul în care opereaz� sistemele este sigur din punct de vedere al confiden�ialit��ii, integrit��ii �i credibilit��ii;

c) aplica�iile sunt disponibile atunci când este nevoie, func�ioneaz� conform cerin�elor, sunt fiabile �i au implementate controale sigure asupra integrit��ii datelor;

d) sunt luate m�surile necesare pentru diminuarea riscului deterior�rii (accidentale, deliberate) sau a furtului echipamentelor IT, se ac�ioneaz� corespunz�tor pentru reducerea probabilit��ii apari�iei unor defec�iuni majore �i sunt stabilite m�surile necesare pentru ca, în cazul indisponibiliz�rii facilit��ilor de procesare, entitatea s� î�i reia în mod eficient activitatea, într-o perioad� de timp rezonabil�;

e) sistemul AEL este conform cu cerin�ele proiectului �i cu reglement�rile în vigoare.

5

In identificarea �i evaluarea riscurilor s-au avut în vedere principalele categorii de probleme:

� nerespecterea procedurii de achizi�ie utilizate în cadrul proiectului, prin analiza conformitat��ii cu legisla�ia în vigoare;

� existen�a unor obiective neatinse sau îndeplinite par�ial; � detectarea unor dep��iri de costuri �i/sau dep��iri semnificative ale

termenelor; � efectuarea unor cheltuieli nejustificate: intranet, Internet, resurse umane; � identificarea de reclama�ii, observa�ii, contesta�ii, lu�ri de atitudine privind

sistemul auditat; � existen�a unor ini�iative fundamentate necorespunz�tor; � func�ionarea unor sisteme interne de control organizate sau conduse

necorespunz�tor; � constatarea de pierderi importante cauzate de calamit��i naturale, furturi,

etc.; � slaba implicare a managementului în derularea proiectului ; � existen�a unor deficien�e în planificarea continuit��ii sistemului: proceduri

de salvare a datelor, securitatea sistemului IT; � existen�a unor discontinuit��i în perfec�ionarea sistemului de instruire

asistat� de calculator; � calitatea necorespunz�toare a serviciilor.

3. Principalele constat�ri �i concluzii Pentru atingerea obiectivelor stabilite prin Planul Na�ional de Aderare a României la Uniunea European�, în cadrul întâlnirii din 23 mai 2001 a Grupului pentru Promovarea Tehnologiei Informa�iei (GPTI) din cadrul Guvernului României, a fost aprobat Programul Sistem Educa�ional Informatizat (SEI), privind implementarea sistemului alternativ de educa�ie asistat� de calculator, prin dotarea unit��ilor de înv���mânt preuniversitar din România cu laboratoare informatizate. Pentru acest proiect a fost alocat un buget de 200 milioane USD, sus�inut din fonduri bugetare, din care, pân� în prezent, prin cele 3 etape derulate, aprobate prin hot�râri ale Guvernului României, s-au consumat 78.250.000 USD, la care se adaug� costurile, dobânzile, taxele �i impozitele aferente pentru asigurarea resurselor financiare Ministerul Educa�iei �i Cercet�rii a fost autorizat s� coordoneze implementarea Programului Sistem educa�ional informatizat �i s� contracteze o finan�are de tip leasing financiar, pentru asigurarea resurselor financiare necesare derul�rii proiectului. Furnizarea produselor �i serviciilor s-a derulat în cadrul contractelor cu societatea SIVECO România SA, furnizorul principal, care la rândul s�u a subcontractat o parte a produselor �i serviciilor unor parteneri (Hewlett Packard România SRL, IBM România SRL �i Fujitsu Siemens Computers Gmbh). Pentru toate etapele a fost autorizat� achizi�ia public� prin procedura de negociere cu o singur� surs�, în temeiul art. 9 alin. (1) lit. c) �i al art. 12 lit. b) din Ordonan�a de

6

urgen�� a Guvernului nr. 60/2001, aprobat� cu modific�ri �i complet�ri prin Legea nr. 212/2002. Formularea constat�rilor �i a recomand�rilor a avut în vedere importan�a, competen�ele �i atribu�iile entit��ilor auditate, în cadrul proiectului. Din acest motiv, prezentarea constat�rilor �i recomand�rilor a fost organizat� pe nivelele de implicare în cadrul sistemului, din care decurg responsabilit��ile privind coordonarea, monitorizarea, operarea �i asigurarea securit��ii sistemului IT. De asemenea, men�ion�m c� toate constat�rile (�i, prin extensie, �i recomand�rile) care prezint� risc major sau mediu, aferente nivelelor inspectorat �colar �i unitate de înv���mânt, se refer� la toate entit��ile de pe nivelele respective (inspectorate �colare, unit��i de înv���mânt), având în vedere gradul înalt de standardizare al platformelor informatice, care a generat probleme tipice comune pentru toate entit��ile implicate în desf��urarea proiectului. Auditul sistemului informatic s-a efectuat asupra controalelor specifice referitoare la: managementul sistemului informatic, securitatea fizic� �i controalele de mediu, securitatea informa�iei �i a sistemelor, continuitatea sistemelor, managementul schimb�rii �i dezvolt�rii sistemului, auditul intern. Astfel au rezultat o serie de constat�ri comune tuturor entit��ilor dotate cu laboratoare informatice, dup� cum urmeaz�: • In ceea ce prive�te coordonarea proiectului, pentru etapa I (pilot), nu a fost

nominalizat un director de proiect �i nici o echip� de coordonare de�i proiectul are desf��urare la nivel na�ional. Referitor la aceast� etap�, a fost constatat� lipsa oric�ror probe privind planificarea �i monitorizarea proiectului, precum �i lipsa documentelor sau raport�rilor legate de derularea proiectului.

• La nivelul inspectoratelor �colare �i al unit��ilor de înv���mânt s-a constatat lipsa unei metodologii clare privind planificarea �i monitorizarea consecvent� a proiectului. Din acest motiv, la aceste nivele, monitorizarea proiectului s-a efectuat sporadic, prin indica�ii metodologice punctuale, furnizate de coordonatorul proiectului (Ministerul Educa�iei �i Cercet�rii), datorit� lipsei unor proceduri formale care s� precizeze natura atribu�iilor �i c�ile de abordare. La nivelul inspectoratelor �colare nu func�ioneaz� un sistem unitar de raportare privind utilizarea laboratoarelor informatice pentru toate unit��ile de înv���mânt preuniversitar (termene de raportare, activit��i urm�rite, cauze �i m�suri luate în cazul când nu au fost desf��urate lec�iile, etc.) �i nu exist� o procedur� formal� privind planificarea �i monitorizarea utiliz�rii sistemului AEL.

• In ceea ce prive�te func�ionalitatea platformei hardware / software, s-a constatat existen�a unui num�r de platforme învechite, care nu au parametri corespunz�tori pentru a asigura întreaga func�ionalitate a noilor versiuni de software educa�ional.

• Nu este stabilit� responsabilitatea asigur�rii c� sistemul AEL �i materialul educa�ional implementate în unit��ile de înv���mânt sunt actualizate în conformitate cu ultima versiune disponibil� difuzat� de Ministerul Educa�iei �i Cercet�rii.

7

• Exist� unit��i de înv���mânt care au achizi�ionat material educa�ional digital de la societ��i pentru care nu exist� certitudinea asigur�rii conformit��ii cu standardele de calitate �i metodologice.

• Au fost constatate nereguli referitoare la licen�ele software. Spre exemplu: certificate de licen�� furnizate în copie �i acordate f�r� a se preciza unitatea de înv���mânt beneficiar�, licen�e pentru alte versiuni decât cele instalate sau, �i mai grav, lipsa licen�elor.

• Cu toate eforturile depuse pentru diseminarea cuno�tin�elor legate de utilizarea sistemului AEL, prin diferite forme de instruire, sistemul se confrunt� cu existen�a unui num�r mare de profesori care nu sunt instrui�i sau care au reticen�e în folosirea sistemului AEL, precum �i cu lipsa de informaticieni �i speciali�ti în calculatoare, existând riscul unei slabe utiliz�ri a laboratoarelor informatice AEL. De asemenea, în urma instruirilor nu s-au eliberat certificate de implementator, utilizator sau de administrator de sistem decât pentru un num�r foarte mic de persoane instruite.

• Nu se efectueaz� în mod periodic evalu�ri ale performan�ei utilizatorilor sistemului AEL (profesori, elevi).

• La nivelul unit��ilor de înv���mânt, administrarea sistemului este acoperit� de profesorii de informatic�, neexistând posibilitatea angaj�rii unui administrator de sistem afectat exclusiv acestei activit��i.

• Nu exist� o politic� formal� de securitate a informa�iei �i a sistemului; de asemenea, nu exist� proceduri formale privind monitorizarea �i analiza periodic� a jurnalelor de opera�ii ale sistemului IT. Procedura pentru administrarea drepturilor utilizatorilor nu acoper� în mod consistent toate activit��ile �i nu sunt definite reguli pentru parolele de acces în sistem.

• Referitor la managementul problemelor, nu exist� o procedur� formal� pentru consemnarea problemelor legate de func�ionarea Sistemului AEL, la locul �i în momentul apari�iei acestora.

• Ponderea utiliz�rii sistemului AEL în procesul de înv���mânt este înc� mic�, datorit� capacit��ii limitate a laboratorului, materialului educa�ional insuficient, precum �i datorit� nivelului sc�zut de instruire al profesorilor.

• Gradul de utilizare a portalului SEI, ca suport tehnic, este redus în principal datorit� lipsei conexiunii sau conexiunii inadecvate la internet (dial-up).

• Se constat� bloc�ri în utilizarea re�elei de calculatoare la capacitate maxim�, în special din cauza unor configur�ri defectuoase, efectuate de c�tre administratorul de sistem în lipsa unei proceduri detaliate.

• Referitor la managementul capacit��ii, se constat� c� dotarea laboratorului AEL (25 de sta�ii de lucru) este insuficient�, având în vedere c� num�rul elevilor unei clase este de aproximativ 30.

• In ceea ce prive�te func�ionarea auditului intern, s-a constatat c� pân� în prezent nu s-a desf��urat nici o ac�iune de audit referitoare la programul Sistem Educa�ional Informatizat, atât în cadrul Direc�iei de Audit a Ministerului Educa�iei �i Cercet�rii, cât �i la nivelul inspectoratelor �colare.

8

4. Evaluarea performan�ei implement�rii �i utiliz�rii Sistemului Informatic de Educa�ie Asistat� de Calculator

Evaluarea performan�ei implement�rii �i utiliz�rii Sistemului Informatic de Educa�ie Asistat� de Calculator, respectiv a Programului SEI s-a efectuat pe baza agreg�rii datelor colectate din teritoriu de c�tre auditori de la inspectoratele �colare �i unit��ile de înv���mânt, în baza de date BD_Audit_MEC, constituit� la nivelul Cur�ii de Conturi a României, în scopul centraliz�rii �i prelucr�rii datelor dup� criterii multiple. Pentru evaluarea platformelor informatice �i a performan�ei privind modernizarea procesului de înv���mânt s-au colectat �i prelucrat statistic, date de la un num�r de peste 1400 de unit��i de înv���mânt preuniversitar, 30.000 de profesori �i 800 de elevi �i s-au realizat interviuri la 169 de entit��i .

4.1. Evaluarea implement�rii platformei hardware / software

Situa�ia detaliat� a instal�rilor de laboratoare AEL, agregat� potrivit datelor din teritoriu �i incluzând parametrii generali ai configura�iilor hardware �i software poate fi extras� din baza de date BD_Audit_MEC.

(a) O prim� perspectiv�, legat� de infrastructur�, este aceea a sistemelor de operare care au fost înc�rcate pe echipamentele de calcul. Dup� cum se poate constata din diagrama de mai sus, ponderea serverelor Windows 2000 Server este de 4%, ponderea sta�iilor de lucru Windows 2000 este de 12%, iar ponderea major� revine sta�iilor Windows XP, cu 84%.� (b) O a doua perspectiv� este aceea a versiunilor de sisteme AEL instalate, ponderea substan�ial� revenind versiunii AEL3, a�a cum rezult� �i din diagrama urm�toare.

Instal�ri Software de baz�

4% 12%

84%

Nr. sisteme Win2000 Server

Nr. sisteme Win2000 WS

Nr. sisteme XP

9

(c) In sfâr�it, o a treia perspectiv� este aceea a st�rii de opera�ionalitate �i a gradului

de interconectare ale infrastructurilor disponibile în unit��ile de înv���mânt. Se poate constata (vezi reprezentarea grafic�), un grad de opera�ionalitate relativ satisf�c�tor (51 laboratoare neopera�ionale, fa�� de 993 opera�ionale). Gradul de conectare la Internet este, de asemenea, satisf�c�tor (cca. ¾ din totalul laboratoarelor informatice).�

�

4.2. Evaluarea instruirii utilizatorilor �

Situa�ia detaliat� a instruirii actorilor subiect (�int�) ai sistemului AEL, respectiv personalul didactic (corpul profesoral), agregat� potrivit datelor din teritoriu este disponibil� prin consultarea bazei de date BD_Audit_MEC.

Nr.sistemeAEL2

Nr.sistemeAEL3

Nr.sistemeAEL4

S10

100200300400500600700800

Instal�ri Sisteme AEL

0 200 400 600 800 1000 1200

Nr. re�ele instalate

Nr. re�ele neinstalate

Nr. laboratoare opera�ionale

Nr. laboratoare neopera�ionale

Conectare la Internet

Laboratoare / Re�ele interne / Internet

10

(a) O prim� analiz� efectuat� pe parcursul misiunii de audit se refer� la gradul de „atestare TI” (atestare în domeniul tehnologiilor informa�iei) a corpului profesoral pe ansamblu (utilizatori sau nu ai sistemului AEL): aceasta este prezentat� în ponderi relative pentru un set de discipline considerate de autorii raportului de audit ca reprezentative pentru procesul educa�ional. Acest set include urm�toarele discipline: biologie, chimie, fizic�, geografie, informatic�, istorie, limba român�, matematic�. Din reprezentarea grafic� asociat�, se eviden�iaz� ponderea dominant� a disciplinelor cu caracter formal accentuat (informatic�, matematic�, fizic�, biologie, chimie); ponderi foarte mici revin îns� disciplinelor cu caracter „umanist” accentuat (limba român�, istorie). Aceast� situa�ie poate oferi indica�ii privind orientarea (priorit��ile)

eforturilor de înzestrare cu con�inut digital a sistemului AEL. (b) O a doua analiz� se refer� la gradul de „atestare AEL” a corpului profesoral pe

ansamblu (utilizatori sau nu ai sistemului AEL): aceasta este prezentat� în ponderi relative pentru acela�i set de discipline men�ionate la paragraful anterior al acestei sec�iuni.

Profesori cu atestare TI

5% 7%11%

3%

52%

2%

17%3%BiologieChimieFizic�GeografieInformatic�IstorieLimba Român�Matematic�

11

Din reprezentarea grafic� asociat�, se poate constata o aceea�i configura�ie a

ponderilor pe discipline ca �i în cazul „atest�rii TI” (paragraful anterior). �

(c) O a treia analiz� se refer� la profesorii „neinstrui�i AEL”, ponderile constatate urm�rind, de asemenea, configura�ia schi�at� în paragraful anterior.

�

�

�

Profesori instrui�i AEL

8%10%

14%

6%33%

4%

7%

18%BiologieChimieFizic�GeografieInformatic�IstorieLimba Român�Matematic�

Profesori neinstrui�i AEL

5% 6%11%

5%

13%3%12%

45%

BiologieChimieFizic�GeografieInformatic�IstorieLimba Român�Matematic�

12

4.3. Evaluarea utiliz�rii laboratoarelor informatice AEL �

Situa�ia utiliz�rii Sistemului AEL, furnizat� de baza de date BD_Audit_MEC, ofer� o imagine de ansamblu asupra utiliz�rii efective a sistemului atât de c�tre actorii �int� (corpul profesoral) cât �i de c�tre actorii obiect (elevii). �

(a) Utilizarea sistemului de c�tre profesori reflect� aceea�i polarizare c�tre disciplinele mai riguros formalizate; ponderile relative sunt ilustrate în graficul urm�tor (graficul este construit pe setul de discipline reprezentative men�ionat anterior).

�

�

(b) Utilizarea sistemului de c�tre elevi este ilustrat� grafic (pentru setul de discipline reprezentative) în diagrama de mai jos: se constat� din nou o pondere redus� a disciplinelor tradi�ional "umaniste".

Profesori care utilizeaz� Sistemul AEL

12%

14%

17%8%22%

4%

3%

20%Biologie

Chimie

Fizic�

Geografie

Informatic� / TI

Istorie

Limba Român�

Matematic�

Elevi care utilizeaz� Sistemul AEL

13%

15%

15%9%

4%

18%

23%

3%

BiologieChimieFizic�GeografieInformatic� / TIIstorieLimba Român�Matematic�

13

�

(c) Situa�ia num�rului de inspec�ii, pentru setul de discipline reprezentative, este ilustrat� grafic în diagrama de mai jos.

�

�

�

(d) Situa�ia lec�iilor desf��urate prin sistem AEL, pentru setul de discipline selectat, este reprezentat� grafic în diagrama al�turat�, valorile înregistrate pentru "planificat" fiind al�turat� celor pentru "realizat".

�

�

�

�

�

Num�rul total de inspec�ii

16%

16%

15%5%21%

4%

3%

20%

BiologieChimieFizic�GeografieInformatic� / TIIstorieLimba Român�Matematic�

Situa�ia lec�iilor AEL (planificate / realizate)

010002000300040005000600070008000

Biolog

ie

Chimie

Fizic�

Geogr

afie

Infor

matic�

/ TI

Istor

ie

Limba

Rom

ân�

Matem

atic�

PlanificateRealizate

14

4.4. Evaluarea administr�rii sistemului �i asigur�rii suportului tehnic

�

Situa�ia serviciilor privind administrarea sistemului �i asigurarea suportului tehnic este caracterizat� de urm�toarele date sintetice:

Servicii Asigurat

(nr.) Neasigurat (nr.)

Administrare sistem 725 193 Asisten�� tehnic� 639 279 Actualizare via portal SEI 323 595 Centru suport tehnic via SEI 393 525

Reprezentarea grafic� asociat� este dat� in diagrama urm�toare (în care apare �i num�rul de unit��i care nu au precizat aceste elemente).

�

0 200 400 600 800

Administrator

Asisten��tehnic�

Actualizare viaportal SEI

Centru suporttehnic via SEI

Administrare �i suport tehnic

NeprecizatNuDa

15

Evaluarea costurilor Pentru formularea unei aprecieri de ansamblu cât mai complete, vom prezenta o situa�ie global� a costurilor antrenate de Programul SEI. In diagrama urm�toare se reg�sesc principalele categorii de costuri: costuri hardware, costuri software (licen�e), costuri con�inut educa�ional (lec�ii, teste, editoare, simul�ri experien�e de laborator, materiale educa�ionale auxiliare, etc.), costuri pentru între�inere �i suport, alte aplica�ii, conexiuni Internet, upgrade DataCenter MEC.

Costurile aferente instruirii �i o parte a costurilor pentru implementare au fost incluse în costurile laboratoarelor AEL (costuri hardware / software).

4.5. Evaluarea efectelor asupra instruirii �i a moderniz�rii procesului de înv���mânt

Implementarea programului SEI a generat antrenarea unui num�r de peste 60.000 de profesori, în înv���mântul preuniversitar �i, în perspectiva extinderii la celelalte niveluri, va ajunge la 300.000 de profesori.

Efectele pe termen scurt produse de implementarea �i utilizarea sistemului educa�ional informatizat, se pot formula dup� cum urmeaz�:

Ponderea costurilor (%)

72%

5%

18%3%

1%1%

0%

Total hardware Total software Total con�inut educa�ional

Intre�inere �i suport Alte aplica�ii Conexiuni Internet

Upgrade DataCenter MEC

16

- dezvoltare abilit��ilor în utilizarea calculatoarelor pentru to�i elevii din cursul superior; - facilitarea înv���rii prin utilizarea tehnologiilor multimedia (care îi ofer� utilizatorului în diferite combina�ii imagine, sunet, voce, anima�ie, video. Aceste tehnologii asigur� un mai mare control asupra resurselor (dic�ionare on-line, b�nci de date, Internet, etc). Situa�iile de înv��are devin mai realiste �i autentice (simularea experien�elor de laborator de la fizic�, chimie, biologie, filme instructive cu subiect istoric sau de geografie). Se amplific� interesul �i motiva�ia elevului printr-o mai mare diversitate a scopului înv���rii, proiectelor �i rezultatelor. Sunt stimulate explorarea �i reflec�ia necesare în procesul cunoa�terii; - promovarea lucrului în grup dar �i a studiului individual, fiecare mod de lucru constituindu-se într-o viziune de abordare a actului educa�ional specific anumitor finalit��i prestabilite; - orientarea spre alte profesiuni care necesit� abilit��i în utilizarea calculatorului, accesul la Internet �i cuno�tin�e în domeniul tehnologiilor informa�iei, fie pentru meseriile tradi�ionale, în care calculatorul a devenit o cerin��, fie pentru meserii legate de tehnologiile informa�iei �i comunica�ii; - posibilitatea de a se lucra în paralel cu grupe de elevi cu diverse nivele de preg�tire sau posibilit��i de asimilare; - preg�tirea profesorilor este extins� incluzând abilit��i în utilizarea calculatorului, abordarea înv���rii bazate pe calculator, abilit��i de gestionare a datelor �i administrative; - gestionarea resurselor �colii se face computerizat, rezultând economie de timp �i de bani, ceea ce presupune cre�terea eficien�ei în utilizarea resurselor; - leg�tura dintre �coli sau dintre �coal� �i diversele institu�ii implicate în procesul de înv���mânt este mult îmbun�t��it�. Efectele pe termen lung sunt rezultatele acumul�rilor în timp �i reprezint� categoria unor efecte calitative de nivel înalt: - dezvoltarea competen�elor sociale; - schimbarea mentalit��ilor; - regândirea actului educa�ional, a modului în care este conceput curriculumul, a modului în care se desf��oar� interac�iunea dintre elev �i curriculum precum �i a modului în care se produce evaluarea procesului educa�ional; - ridicarea nivelului de preg�tire a profesorilor, contribuind la o îmbun�t��ire a actului educa�ional; - nivelarea diferen�elor existente, înc�, între sat/ora� mic �i ora� mediu/ora� mare; - uniformizarea r�spândirii tuturor profesiunilor pe întreg teritoriul ��ri; - posibilitatea de participare la proiecte interna�ionale cu speciali�ti preg�ti�i conform standardelor europene; - posibilitatea instruirii rapide a speciali�tilor pentru noi domenii, pe baza instruirii generale practicate în licee: instruc�ie pe tot parcursul vie�ii �i educa�ie pentru to�i, r�spunzând astfel �i unor cerin�e majore ale UNESCO.

17

Utilizarea sistemului de educa�ie asistat� de calculator va avea efecte în planul performan�ei sistemului de înv���mânt, constituind un suport modern pentru:

� încurajarea înv���mântului inovativ �i stimularea creativit��ii profesorilor �i elevilor;

� dezvoltarea societ��ii informa�ionale; � modificarea programelor �colare; � însu�irea cuno�tin�elor �i aptitudinilor; � evaluarea însu�irii cuno�tin�elor �i aptitudinilor.

Implementarea programului SEI a adus urm�toarele beneficii suplimentare :

� crearea �i validarea de metodologii de implementare, de instruire, de asigurare a suportului tehnic;

� realizarea unei platforme educa�ionale deschise, standardizate, de nivel mondial;

� crearea unui centru na�ional de coordonare �i asigurare de suport tehnic �i comunicare;

� crearea unei infrastructuri de comunica�ie între profesori, elevi �i al�i beneficiari ai sistemului;

� utilizarea portalului educa�ional SEI ca un instrument de suport �i comunicare; � îmbun�t��irea calitativ� a actului educa�ional; � motivarea elevilor în a frecventa cursurile �i celelelte forme de activitate �colar�;

� cre�terea gradului de utilizare a tehnologiilor informa�iei �i comunica�iilor, care în prezent este de 50 ori mai mic decât în ��rile cu economii avansate.

Rezultatele implement�rii Programului SEI au fost apreciate pozitiv cu ocazia particip�rii la manifest�ri interna�ionale: Conferin�a Online EDUCA 2003 – Berlin, cea mai important� reuniune a profesioni�tilor din domeniul educa�iei asistate de calculator, Summitul Mondial asupra Societ��ii Informa�ionale (World Summit for Information Society - WSIS), organizat la Geneva, Seminarul "High Level Seminar for Decision-Makers and Policy-Makers Towards Policies for Integrating Information and Communication Technologies into Education" organizat de UNESCO INSTITUTE FOR INFORMATION TECHNOLOGIES IN EDUCATION (IITE, cu sediul în Moscova) la Bucure�ti.

4.6. Concluzii privind evaluarea performan�ei implement�rii �i utiliz�rii sistemului de educa�ie asistat� de calculatator

Evaluarea performan�ei implement�rii �i utiliz�rii Sistemului de Educa�ie Asistat� de Calculator a avut în vedere:

� eficien�a procesului de implementare �i utilizare a sistemului, astfel încât efectele pe care acesta le produce asupra utilizatorilor, prin introducerea unor tehnici moderne de predare �i testare, s� asigure dezvoltarea de noi abilit��i,

18

precum �i abordarea de obiective educa�ionale care nu se pot atinge prin metode �i tehnici clasice de predare.

� identificarea, evaluarea impactului �i remedierea disfunc�ionalit��ilor existente în func�ionarea sistemului, pentru a contribui la cre�terea calit��ii serviciilor oferite utilizatorilor �i la integrarea tuturor laboratoarelor informatice AEL în sistemul educa�ional na�ional.

Evaluarea economicit��ii s-a efectuat prin prisma urm�toarelor criterii: (1)-dac� resursele alocate au fost utilizate �i administrate cu economicitate, potrivit cerin�elor proiectului, (2)-dac� mijloacele alese pentru realizarea proiectului reprezint� modul cel mai economic de utilizare a resurselor alocate �i (3)-dac� au fost respectate reglement�rile în domeniu. In acest scop, s-a efectuat o analiz� a costurilor prin defalcarea acestora pe categorii: costuri hardware (72%), costuri software - licen�e - (5%), costuri con�inut educa�ional - lec�ii, teste, editoare, simul�ri experien�e de laborator, materiale educa�ionale auxiliare, etc. - (18%), costuri pentru între�inere �i suport (1%), alte aplica�ii, conexiuni Internet (3%), upgrade DataCenter MEC (1%). Analiza efectuat� a pus în eviden�� ponderea ridicat� (77%) a costurilor pentru echipamente hardware �i licen�e software, în timp ce pentru con�inut educa�ional ponderea reprezint� doar 18%. Aceast� alocare este rezultatul unei abord�ri extensive, orientate spre realizarea infrastructurii hardware / software minimale pentru toate unit��ile de înv���mânt preuniversitar, abordare care a avut ca efect acoperirea insuficient� a materialului educa�ional �i implicit sc�derea eficien�ei în planul utiliz�rii sistemului. Eficacitatea s-a evaluat prin prisma urm�toarelor dou� criterii: (1)-analiza efectelor în planul rezultatelor ob�inute în procesul educa�ional ca urmare a utiliz�rii noilor tehnologii ale informa�iei, precum �i (2)-impactul acestui nou sistem asupra moderniz�rii procesului de înv���mânt. In cadrul misiunii de audit, în urma prelucr�rii r�spunsurilor la întreb�rile din chestionarele distribuite profesorilor �i elevilor, a rezultat faptul c� atât profesorii, cât �i elevii consider� c� Sistemul AEL ca fiind: (a)-o alternativ� la metodele tradi�ionale în procesul instruirii (apreciere formulat� de 78% din num�rul total al profesorilor chestiona�i �i de 80% din num�rul total al elevilor chestiona�i); (b)-o alternativ� util� (apreciere formulat� de 63% din num�rul total al profesorilor chestiona�i �i de 72% din num�rul total al elevilor chestiona�i); (c)-contribuie la acumularea mai rapid� a cuno�tin�elor de c�tre elevi (apreciere formulat� de 58% din num�rul total al profesorilor chestiona�i �i de 78% din num�rul total al elevilor chestiona�i). Intr-un num�r semnificativ de cazuri s-a constatat îns� reticen�a profesorilor fa�� de utilizarea sistemului, prin r�spunsurile la întreb�rile de mai jos, astfel:

• din num�rul total al profesorilor chestiona�i, 59% consider� dificil� preg�tirea lec�iilor AEL,

19

• din num�rul total al profesorilor chestiona�i, 48% consider� dificil� utilizarea sistemului AEL;

• din num�rul total al profesorilor chestiona�i, 44% consider� dificil� utilizarea de c�tre elevi a sistemului AEL;

• din num�rul total al profesorilor chestiona�i, 32% consider� c� se complic� metoda de predare;

• din num�rul total al profesorilor chestiona�i, 32% consider� con�inutul educa�ional ca nefiind adecvat pentru întreaga problematic� cerut� de programa �colar�.

In acela�i timp îns�, opiniile elevilor reflect� o percep�ie pozitiv� a înv���rii bazate pe sistemul AEL, concluzie desprins� din r�spunsurile la întreb�rile de mai jos:

• din num�rul total al elevilor chestiona�i, 80% au o p�rere favorabil� despre sistem, în general;

• din num�rul total al elevilor chestiona�i 65% consider� c� sistemul ofer� o prezentare atractiv� a lec�iilor;

• din num�rul total al elevilor chestiona�i 78% prefer� acest mod de predare; • din num�rul total al elevilor chestiona�i 83% afirm� c� asimileaz� mai u�or

cuno�tin�ele. O constatare formulat� de profesori este aceea c�, în momentul de fa��, sistemul nu este utilizat pentru dezvoltarea lucrului în echip�, încurajarea inova�iei. S-a observat totu�i c� elevii au posibilitatea de a-�i dezvolta noi abilit��i prin utilizarea sistemului (datorit� modalit��ilor noi, diferite de testare, care se bazeaz� pe memorie vizual�, pe intui�ie, etc.).

Eficien�a este dificil de evaluat, având în vedere faptul c� acest tip de sistem nu produce efecte m�surabile imediate, transferul costurilor pentru instruire în rezultate valorice este greu de realizat sau chiar imposibil, fiind vorba de o utilizare neomogen� a noilor tehnologii pe o perioad� relativ scurt�. Cu atât mai mult este greu de cuantificat gradul de importan�� al acestui sistem în procesul de înv���mânt, având în vedere num�rul mic de ore bazate pe Sistemul AEL (o medie de 16 de ore pe fiecare �coal�, s�pt�mânal) �i ponderea orele sus�inute prin utilizarea Sistemului AEL în totalul orelor predate (0,03 %). Re�inând aceste constat�ri, trebuie men�ionat, totu�i, c� pot fi lua�i în considerare o serie de indicatori care, proiecta�i în viitor, s� constituie un suport efectiv pentru estim�ri ale eficien�ei: gradul de utilizare a laboratoarelor, timpul de asimilare a cuno�tin�elor, disponibilitatea elevilor de a utiliza metode moderne de înv��are, disponibilitatea profesorilor de a utiliza metode moderne de predare �i testare, rezultatele superioare ob�inute în noua abordare, comparativ cu rezultatele ob�inute prin folosirea metodelor clasice de instruire, facilitarea înv���rii, orientarea spre profesiuni care necesit� abilit��i în utilizarea calculatorului,

20

cre�terea gradului de utilizare a tehnologiilor informa�iei �i comunica�iilor în scopul reducerii decalajului fa�� de ��rile cu economii avansate. Apreciem c� eficien�a implement�rii �i utiliz�rii Sistemului AEL este sc�zut�, fiind necesar� o reevaluare, de c�tre Ministerul Educ�iei �i Cercet�rii, a strategiei, cel pu�in prin asigurarea unor îmbun�t��iri punctuale ale acesteia pentru perioada urm�toare. In scopul valorific�rii efortului financiar semnificativ investit în acest program pân� în prezent, strategia actualizat� trebuie s� con�in� ac�iuni corective �i s� asigure antrenarea tuturor actorilor implica�i în proiect.

5. Principalele recomand�ri formulate Implementarea sistemului educa�ional informatizat în liceele din România este un prim pas necesar pentru alinierea la politicile educa�ionale europene dar �i o cerin�� intern� legat� de situa�ia specific� ��rii noastre, care se preg�te�te pentru o transformare structural�. Aceasta presupune o implicare continu� în perfec�ionarea coordon�rii �i oper�rii sistemului de educa�ie asistat� de calculator, prin perfec�ionarea metodologiilor �i tratarea cu responsabilitate a procedurilor ce decurg din atribu�iile specifice fiec�rui nivel al sistemului (unitate de înv���mânt, inspectorat �colar, minister). Ca o sintez� a principalelor constat�ri �i recomand�ri formulate în raportul de audit, vom prezenta recomand�rile privind categoriile de probleme care implic� un risc major în ceea ce prive�te performan�a sistemului de educa�ie asistat� de calculator: • Elaborarea de c�tre Ministerul Educa�iei �i Cercet�rii a unui manual de

proceduri care s� trateze în mod distinct aspectele legate de planificare �i monitorizare în profil teritorial, precum �i urm�toarele categorii de probleme: managementul sistemului informatic, operarea sistemului, securitatea fizic�, securitatea informa�iei �i a sistemului, continuitatea sistemului, managementul problemelor, managementul schimb�rii �i dezvolt�rii sistemului, auditul intern.

• Efectuarea unei evalu�ri a stadiului �i nivelului de instruire, precum �i a performan�elor profesorilor care utilizeaz� laboratoarele informatizate AEL, în scopul actualiz�rii politicii de instruire în cadrul proiectului �i al cre�terii eficien�ei acestuia.

• Efectuarea unei analize la nivelul inspectoratelor �colare �i al unit��ilor de înv���mânt, având ca scop identificarea loca�iilor unde se semnaleaz� nereguli în leg�tur� cu acordarea licen�elor �i luarea de m�suri pentru intrarea acestora în legalitate.

• Modernizarea platformelor furnizate în prima etap�, pe baza unui plan de evaluare, având în vedere evolu�ia accelerat� a platformelor.

• Perfec�ionarea metodelor de antrenare a personalului utilizator în exploatarea eficient� a sistemului AEL, având în vedere c� lipsa încrederii în utilizarea tehnologiilor informa�iei din partea utilizatorilor (profesori, elevi, inspectori) conduce la slaba utilizare a laboratoarelor informatice, precum �i la

21

compromiterea obiectivului principal al programului SEI, extinderea sistemului de instruire asistat� de calculator.

• Extinderea rolului misiunilor de audit intern asupra domeniului utiliz�rii tehnologiilor informa�iei, prin efectuarea unor controale specifice mediului IT, în cadrul Sistemului de Educa�ie Asistat� de Calculator.

• Implementarea unei strategii care s� asigure continuitatea �i dezvoltarea sistemului AEL pentru unit��ile de înv���mânt preuniversitar, în paralel cu implementarea sistemului la nivel gimnazial (obiectiv care este fixat ca o prioritate a Ministerului Educa�iei �i Cercet�rii pentru anul 2005).

Prin prisma constat�rilor prezentei misiuni de audit, apreciem ca fiind necesar� o reevaluare a strategiei pentru perioada urm�toare, prin definirea unor ac�iuni corective �i de antrenare a tuturor actorilor implica�i în proiect, în scopul valorific�rii efortului financiar semnificativ investit în acest program.