i 'K moToeoOT

—

moToeoOTK

l

DESPRE

I

I

I

-

11/

*%

I

1

Jin JV

*>

«* «

I*»

I

f f

X

*

——«*> • ~~ < —

l

AKIDI, 1973.

*•

■I

\

4

4

W-E'

/

I

X

i

IN TIPOGRAFI’A LUI STEFANU GYULAI.

DINX

I f

j A

I jî'»??

a

TIBNUTB IX ANULU 1873.

'K S

’ ■ > r^ -

M.'

X

■

r

»■

i • 1 .'!1 AH

/v*

6 4^«ti »• - s

.

f S1EDINTIELE SINODULUI EPARCHIALU■1 O1

• ll

1 DIECES’A ROMANA GRECO-ORIENTALA A ARADULUI■ •» r " * • .

A

27310

moToeoLUDESPRE

SIEDINTIE1E SINODULUI EPARCHIAIU

DIN(

DIECES’A ROMANA GRECO-ORIENTALA A ARADULUI,y

TIENUTE IN ANITbU 1873- •

/

i

i

» }

ARADU, 1S93.IN TIPOGRAFI'A LUI STEFANU GYULAI.

|j \.'

)

n i

i

‘ \ ■

fi:'iI K>-.

t

hV‘

• ii-

I

rI. •

/

i.I-. •

I ?

»i

A.!»

I

<•<

V

I•>

I

>

9

• I/1

i J 4

>

l

*4ț .<4 s <9*

I

t

! ■n-k ■*•• I5r

I et

• «J

*

wJI

k

I

i I•*.

1>

I

I

<V

i’

I

s?.

(

i 5

\

IV-' . ț

s. s

i

! 1 ' >

i.

j

tl I

V

îi’^r

<r

r

■’ .*

- M’{>* >/>

1F A

•* t

V ■

»

■

h <• • •• '•

nv»-r-r r'-

I

J

or.

Procopiu

• •

d!

A

îl h

ÎT1

ii

»

U

IMI’ A

' ' îf X v 9

îi a*

li kjj bl 1

rH r. b 3

*

8

b

■dlK»

II

27310

t 'n c

II# ta ' 11 ‘ 'i'h- b

i

I I

15//27

I.aprile, 1873., in bise-

Protocolulu• f

siedintieloru sinodului eparchialu din dieces’a romana gr.a Aradului,

in anulu 1873.

S i e d i n t i ’a

s'a tienutu in duminec’a Tomii, ric’a catedrala din Aradu.

Presiedinte: Ilustritatea Sa Domnulu Episcopu Ivacicoviciu. — Notariu: Georgiu Feieru.

Nr. 1. După serbarea sântei liturgii si după chiamarea sântului spiritu, Ilustritatea Sa Domnulu presiedinte Procopiu Ivaci- coviciu Episcopulu diecesanu, chiamă de notari provisori pe Georgiu Craciunescu si Constante Gurbanu din cleru, — pe Georgiu Feieru, loanu Papu, Paulu Papu si loanu Glitie dintre mireni, ca pre cei mai tineri dintre deputati.

In urmarea acestei provocări, respectivii isi ocupara locurile loru.

Multu onoratiloru Domni, si iubitiloru fii sufletesci!

Cu trecerea aloru trei ani, a trecutu si timpulu împuternicire! celoru aleși pentru anteiulu Sinodu eparchialu alu diecesei nostre aradan’6.

In urmare, am dispusu alegeri noue intru intielesulu §-lui 88. din Statutulu nostru organicu.

Din aceste noue alegeri, pentru alta sessiune de trei ani, încrederea clerului si a poporului V’au trimisu pre Domniele Vostre. Ve salutu dara la inceputulu oficiului Domnieloru Vostre.

Onoratiloru si iubitiloru Domni si fiiloru sufletesci! Clerulu si poporulu, nu fora de causa V’au onoratu cu acesta încredere, ci V’au onoratu pentru că ati doveditu cumca încrederea loru o meritați prin faptele Vostre ade-

1

—. * ’ ' •

Nr. 2. După acdst’a, Ilustritatea Sa Domnulu Presiedinte- Episcopu, rostesce cuventarea de deschidere, carea fu urmărită de urări de „se tradsca“, si care cuventare in t6ta estensiunea sa urm^za aci:

4

*

III

I

1i

r

I t. 9 IU

* •*

i

! I< uii

I -■ 1 j I k !’• 7 'V

• i ' 4!<

■ 'B •

11I i li .1 it JI

1 II I

1dorintie multe si indrep-

se punemu in ser-

nu me indoescu că Domniele Vostre imbracisiâ si a înainta tote căușele de

si cultur’a poporului; totodată a ce o doriți.

este si nisuinti’a mea m’am dedicatu de la pri-

— sarcina grea, căci este multa respunsabilitate innaintea lui Dum-

veratu crestinesci, prin iubirea si alipirea biseric’a cea dreptu-marturisitoria, stramosiloru noștri.

Fiindu asia, sunteti însuflețiți a folosu pentru biserica delaturâ pedecile din calea desvoltării,

Dorinti’a Vostra, Domniloru! neîntrerupta; nisuintia la carea mirea sarcinei archipastoresci, împreunată cu nedieu si a sântei ndstre biserici.

Acesta sarcina apesa forte umerii mei. Sentiescu acâst’a mai vertosu de doi ani in coci, de candu morbulu me impedeca a respunde intru tdte oficiului meu asia, precum este vointi’a mea.

De alta parte, trebi multe dintre acelea, ce mi le-au incredintiatu Sinodulu pentru imbunetătirea stării nostre de astadi, receru unu studiu mare si de amenuntulu, si receru unu timpu mai indelungatu ca se se pota realisă.

Căci, Domniloru! starea nostra de astadi este efec- tulu din activitatea mai multoru veacuri; in ea e cestiunea esistintiei nostre bisericesci si a individualitate! nostre morali si intelectuali.

_______ ’ * 1 • • ’ ; . • ' ••

Domniloru! Nici o dispusetiune, din câte e compusa starea nostra de astadi, nu e creata de veri o casualitate, nici e productulu de la o impressiune momentana, ci este efluinti’a seculara a ratiunei de a ne conservă si perfecționa.

La fie-care dintre aceste dispusetiuni, in desbaterile nostre, trebue se avemu respectulu si se aretămu seriositatea ce detorimu unui productu alu ratiunei seeularie.

Cu adeveratu, in starea de astadi avemu multe de coresu si de modificatu. In acesta lucrare nu vom pute a nu luă in consideratiune adeverulu că: cine vre se schimbe veri unu efectu, este indrumatu mai nainte se merga si se caute a modifica si a corege insesi căușele, cari au nascutu acelu efectu.

In starea de astadi avemu tatite, inse ca se le realisămu, trebue vițiulu loru puterile nostre.

vdstra catra maic’a nostra si a

5

a

I

*

•1

î

■* I

fk* ■ i Qlr ■i »I1

B >

r

o

I

I ■■• ’

I

si lumin'a se ne con-

bun’a contielegere <— se se

i&

X

MTJ

r ' •U;

.*}

inviatu! — Darulu Domnului

Vorbindu de efectu cu desconsiderarea causei, si descoperi dorintie fora privire la ceea ce putemu, insemna a pune si a aduce o hotarire anomala, in loculu celei rationabili si conservatorie a parintiloru si antece- soriloru noștri.

Acestea le-am spusu ca resultate ale esperiintiei câștigate in vieti’a oficiului bisericescu de 40 de ani, si deosebi in cei 20 de ani, cari in primaver’a acest’a se im- plinescu, de candu Provedinti’a dumnedieesca m’au trimisu aicia la Domniele Vdstre de episcopu diecesanu. Acestea sunt resultate recunoscute si apretiuite si din partea barbatiloru renumiti si binemeritați de biseric’a si națiunea nostra.

- Deci nu me indoescu că si Voi, Domniloru! in desbaterile ce ni stau nainte, veți apretiui stările de impre- juru, ce sunt in legătură cu trecutulu, presintele si viitoriulu nostru.

In siedinti’a Sinodului straordinariu din anulu 1871. s’au referatu Invoiel’a Delegatiunei nostre congresuale, făcuta cu congresulu serbescu, in privinti’a Fondului bisericescu, scolariu, a comuneloru amestecate si a monasti- riloru. Acesta Invoiela, primita din partea sinodeloru eparchiali, adeea a Aradului si a Caransebesiului, si aprobata si intarita prin innalt’a ocarmuire si Majestatea Sa Imperatulu si regele nostru Franciscu losifu I., de o parte s’au si realisatu. Reportulu Delegatiunei nostre, pregatitu in privinti’a acest’a, va veni in pertractare la ordinea dilei. Tota cea lalta activitate a Veneratului Sinodu va ave a se estinde spre regularea si completarea organismului administratiunei nostre bisericesci, scolarie si fun- dationali.

Venerabile Sinodu, Domniloru Deputati! Dechiarandu sessiunea presinte a Sinodului nostru eparchialu din anulu 1873. de deschisa, rogu pe prea induratulu si atotputer- niculu Dumnedieu, ca Elu, isvorulu vietiei sufleteloru, in desbaterile si agendele nostre duca pre calea adeverului, si ca aretata totu-de-un’a in sinddele diecesei nostre — sustiena si mai departe.

lubitiloru! Cristos a

6t-

/

✓

2.

% â

II

11

II

«r

1 Fl . ir

»

1 5

iA(>

‘tV

si Petru Suciu dintre preoți, — era loanu Glitia, Parteniu

u, Teodorii Lazaru, Constantinii Brendusiu,

I• '■

Nr. 4. Purcediendu la verificarea alegeriloru, Presiedinti’ propune ca pentru esoperarea acesteia, Sinodulu se prin sdrte, in 4 secțiuni verificatdrie, secțiune, numerulu membriloru din cleru atât’a, câtu a celoru nile se se verifice, si a nume: secțiunea 1. secțiunea a 2. pe a 3. — secțiunea a 3.

Primindu-se in unanimitate Sinodulu imparte prin sorte astu-feliu ca fie-care secțiune cleru era in % cei din a 2.;— a 4- — a 4. pro cei din 1. — In secțiunea 1. sorte din cleru : Simeonu Bica, Mironu Romanulu, Georgiu

I*

II il|UB

— Credentiunalele se acludu acestui se observa că următorii,

predata credentionalele medilocitu, nu s’au pre- Simeonu Bica,

nostru Isus Cristos, dragostea lui Dumnedieu Tatalu si împreunarea Sântului Duhu se fie cu voi cu toti. Amin.

Nr. 3. Prea Santi’a Sa Domnulu presiedinte provâca membrii sinodali, preotiesci si mireni, se-si predee credentiunalele. In urmarea acestei provocări

Următorii membri sinodali predau credentiunalele la presiedintia: Mironu Romanulu, Simeonu Bica, Georgiu Cratiunescu, Georgiu Vasilieviciu, Meletiu Dreghiciu, Moise Bocsianu, Constantinii Gurbanu, Andrei Machi, Vincentiu Sierbanu, Andrei Papii, loanu Fassie, Nicolau Beldea, loanu Ratiu, loanu Groza dintre mireni următorii: Nicolau Zigre, Cosma, Alessiu Popoviciu, Teodoru Pap Vasiliu Paguba, loanu Missiciu, Paulu Rotariu, M. V. Stanescu, loanu Suciu, Sigismundu Borlea, Georgiu Popa, Lazaru loneseu, Georgiu Feieru, Vincentiu Babesiu, Dionisiu Cadariu, Florianu Varga, loanu P. Desseanu, Georgiu Haica, D e metri u Bonciu, Emanuilu Missiciu, loanu Papii, Georgiu Borha, Paulu Papu, Nicolau Diamandi, Dr. Paulu Vasiciu, losifu Popo viciu si loanu Bica.protocolu sub •/. — Totu-odata deși si-au sentatu in persdna, si a nume din cleru: era dintre mireni: Vincentiu Babesiu, Nicolau Diamandi si loanu Bica.

I

a se imparta,

— astu-feliu ca in fie-care se fie pre diumetate

ireni, si estu-modu constituindu-se sectiu- se verifice pre a

pe a 4. — dra a 4. pe 1. propunerea Presiedintiei,

membrii sei in 4 secțiuni, se se compună in % din

dintre mireni, secțiunea 1. se verifice pre 2. pre cei din a 3. a 3. — pre cei din a

, se alegu prin

7

f

a

r. )

' t

4i

îl

li

ii

*7

'

fI'J

L l!1-

!■ *I’’

u r

lJ (1

I i

Cratiunescu ei Georgiu Vasilieviciu; era dintre mireni: Nicolau Zigre, loanu Glitia, Parteniu Cosma, Alessiu Popoviciu, Teodorii Papu, Teodorii Lazaru, Vasiliu Paguba si loanu Missiciu. — In secțiunea 2. din cleru: Meletiu Dreghiciu, Moise Bocsianu, Constante Gurbanu si Andreiu Machi; era dintre mireni: Constantina Brendusiu, Paulu Rotariu, M. V. Stanescu, loanu Suciu, Sigismundu Borlea, Georgiu Popa, Lazaru lonescu si Georgiu Feieru. — In secțiunea a 3. din cleru : Vincentiu Sierbanu. An- drei Papu, loanu Fassie si Nicolau Beldea; era dintre mireni: Vincentiu Babesiu, Dionisiu Cadariu, Florianu Varga, loanu P. Desseanu, Georgiu Haic’a, Demetriu Bon- ciu si Emanuilu Missiciu. — In secțiunea 4 din cleru: ' loanu Ratiu. loanu Groza si Petru Suciu; era dintre mireni : loanu Papu, Georgiu Borha, Paulu Papu, Nicolau Diamandi, Dr. Paulu Vasiciu, losifu Popoviciu si loanu Bica. — Notarii sunt îndrumați a imparti sectiuniloru respective, actele referitorie la alegerile deputatiloru sinodali.

I

Nr. 5. Prea Santi’a Sa Domnuln Episcopii ca presiedinte ordinariu, cu învoirea sinodului numesce siesi substitutu la presiedintia pe Mironu Romanuln archimandritu si vicariu episcopescu, si se îndepărtă intre urările membriloru sinodali.

Mironu Romanulu ocupa locu lapresiedintiade substitutu.

Nr. 6. Presiedintele substitutu provbea Sinodulu a staveri ordinea dilei pentru siedinti’a viitdria.

Pentru siedinti’a viitoria, program’a agepdeloru se statoresce asia:

a) raporturile sectiuniloru verifîcatorie;b) alegerea notariloru definitivi;c) alegerea comissiuniloru permaninti;d) raporturile consistoriale.

Cu acdst’a finindu-se agendele de astadi, presiedintele substitutu încheia siedinti’a, anunciandu cumca siedinti’a venitdria se ve tiend mane, incependu la 6r’a 9. dominația.

Acestu protocolu s’a cetitu si s’a autenticatu in siedinti’a II.sinodului eparchialu ce s’a tienutu la 16/28. aprile 1873.

I’rocopii» Ivacicoviciu m. p.Episcopu presiedinte . .

Georgiu Feieru m. p. notariu• / \ ’* • v

$ ’ , • ■ X â

11II II

- 8

S i e d i n t i’a II.

4

II

ai li

I * m , • v

aprile 1873. Sub presiedinti’a ordinaria;

se începu rapârteleele sectiunei 1. Nicolau Zigre

s’a tienutu la 16/28> notariu: Georgiu Feieru.

Nr. 7. Cetindu-seProtocolulu siedintiei trecute, s’a autenticatu.

Nr. 8. Trecendu-se la ordinea dilei, sectiuniloru verificatdrie.. In nu referdza, propune si . . •

Sinodulu primesce de verificați pre Meletiu Dreghiciu, Moise Bocsianu, Constantinu Gurbanu si Andrei Machi din cleru, — era dintre mireni pe Constantina Brendusiu, Paulu Rotariu, Mircea V. Staneseu, loanu Suciu, Sigis- mundu Borlea, Lazaru lonescu si Georgiu Feieru.

In numele sectiunei a 2., Mircea V. Staneseu referdza, propune si •

Sinodulu primesce de verificați pre Vincentiu Sierbanu, Andrei Papu, loanu Fassie si Nicolau Beldea din cleru, — era dintre mireni pe Vincentiu Babesiu, Dionisiu Cadariu, Florianu Varga, loanu P. Desseanu, Georgiu Haic'a, Demetriu Bonciu si Emanuilu Missiciu.

In numele sectiunei a 3., Dionisiu Cadariu refer^za, propune si

Sinodulu primesce de verificați pre loanu Ratiu, loanu Groza si Petru Suciu din cleru, — era dintre mireni pe loanu Papu, Giorgiu Borha, Paulu Papu, Nicolau Diamandi, Paulu Vasiciu, losifu Popoviciu si loanu Bica.

In numele sectiunei a 4., Paulu Papu refer^za, propune siSinodulu primesce de verificați pre Simeonu Bica,

Mironu Romanulu, Georgiu Craciunescu si Georgiu Vasi- lieviciu din cleru, — 6ra dintre mireni pe Nicolau Zigre, loanu Glitia, Parteniu Cosma, Alesssiu Popoviciu, Teodoru Papu, Teodoru Lazaru, Vasiliu Paguba si loanu Missiciu.

Nr. 9. Membrii sinodului fiindu in numeru peste diumetato verificați, se procede la alegerea notariloru, si prin votare secreta,

Se alegu de notari: dintre preoți Constantinu Gurbanu si Moise Bocsianu, -- era dintre mireni: Giorgiu Popa, Teodoru Papu, Georgiu Feieru si Paulu Papu. Dintre notarii aleși, sihodulu desemna de notariu generale pre Giorgiu Popa. ......

9

*

j •

.1

II

li

ii

I I

.....

I

rrit$>

SJ -■I'ftl 1

B* i

Nr. 10. Vine la ordine alegerea comissiuniloru permaninti, si Se alegu in comissiunea verificatâria dintre preoți:

MeletiuDreghiciu, Georgiu Craciunescu, dintre laici: Parteniu Cosma, Mircea V. Stanescu, Nicolau Zigrea si Sigismundu Borlea,

In comissiunea de serile din cleru: Andrei Machi si Georgiu Vasilieviciu: era dintre laici: Dr. Paulu Vasiciu,

O / '

loanu P. Desseanu, Demetriu Bonciu si Vasiliu Paguba.In comissiunea de petitiuni, dintre preoți: Andrei Papu

si loanu Groza, — era dintre laici: loanu Missiciu, Emanuilu Missiciu, Teodoru Lazaru si Florianu Varga.

In comissiunea bisericesca. din cleru: loanu Batiu si Simeonu Bica, — era dintre laici: Lazaru lonescu, Nicolau Diamandi, Georgiu Borha si Alessiu Popoviciu.

In comissiunea epitropesca din cleru: Vincentiu Sierbanu, si loanu Fassie; — dintre laici: loanu Suciu, Dionisiu Cadariu, Paulu Botariu si loanu Moldovanu.

In comissiunea organisatoria din cleru: Mironu Boma- nulu si Nicolau Beldea; — era dintre laici: losifu Popoviciu, Georgiu Haic’a, loanu Papu si Vincentiu Babesiu.

Nr. 11. Presiedinti’a ar^ta eredentiunalele sosite astadi, a nume: alu lui Petru Chirilescu, Josifu Belesiu, Georgiu Suiciu, Stefanu Adamu, loanu Mcldovanu si Mihaiu Popescu.

Se predau comissiunei verificatorie. <

Nr. 12. Se presenta protestulu lui Paulu Gavrilette, invetiatoriu in Beliu, in contr’a alegerii de deputati sinodali laici in cerculu Beliului.

Se predă comissiunei verificatorie.

Nr. 13. Se presinta rugarea lui Nicolau Popescu docinte in Simandu, ca se i so mai asemneze o parte din salariulu seu pana la deciderea causei sale apelate la forulu metropolitanu.

Se transpune la comissiunea de petitiuni.

Nr. 14. Momorandulu preotimei din cerculu Chisineului pentru imbunetâtirea stării preotiesci,

Se predă comissiunei de petitiuni.

Nr. 15. Rugarea preotimei din tractulu Temisiorii, pentru , imbunetâtirea stării preotiesci,


10

I

ane-

*

I

I

de catra

iI

it

I 1

1

l

la

I ]

Nr. 16. Rugarea preotului Atanasiu Nedelcu din Parti’a prin carea cere ajutoriu din fondulu diecesanu,

Se predă comissiunei de petitiunh

Nr. 17. Rugarea mai multora locuitori din Chelmacu, in contr’a preotului de acolo Petru Biberia,


Nr. 18. Raportulu despre activitatea de unu anu a senatului strinsu bîsericescu de la Consistoriulu din Aradu,

Se predă comissiunei bisericesci.

Nr. 19. Raportulu presidialu despre activitatea delegatiuni- loru pentru despărțirea ierarchica in comunele miște ro serbesci,


Nr. 20. ^Raportulu generalu alu senatului bîsericescu de la Consistoriulu din Orade despre activitatea sa de la ultim’a sessiune sinodala,


Nr. 21. Raportulu generalu alu senatului de sc61e de Consistoriulu din Aradu despre starea invetiamentului si a sc6 leloru, •

Se predă comissiunei pentru scole.

Nr. 22. Raportulu generalu alu senatului de scâle de la Consistoriulu din Orade despre starea scâleloru,

Se predă comissiunei pentru scole.I

Nr. 23. Raportulu senatului epitropescu de la Consistoriulu din Aradu, despre activitatea sa dela 1. januariu 1872. pana in timpulu presinte,

Se predă comissiunei epitropesci.

Nr. 24. Raportulu senatului epitropescu de la Consistoriulu din Orade, despre activitatea sa din anulp trecutu,

Se predă comissiunei epitropesci. >

Nr. 25. Ratiociniulu Consistoriului din Orade pe anulu 1872.Se predă comissiunei epitropesci.

Nr. 26. Proieptulu de bugetu pentru Consistoriulu din Orade pe anulu 1873.

Se predă comissiunei epitropesci.

Nr. 27. Se presenta raportulu deputatiunei emise

11

t

încheia

notariu.*

r

>

<! '

II

fii

II

-4

I11

I

' ’& ■ I! " / •i I c I ?ț t L '

Fl •r .I ■

s’a tienutu in 17Z notariu: Paulu Papu.

Nr. 31. Se ceti protocolulu siedintiei de ieri si , Se autentică.

■-

1 •’

III.aț

29. aprile 1873. Sub presiedinti’a ordinaria;

ambele sinode eparchiali, din Aradu si Caransebesiu, pentru primirea fonduriloru comune ce au fostu eloeate la Carlovetiu.

Se va dâ unei comissiuni, ce o va alege sinodulu.Nr. 28. Raportulu delegatiunei emise pentru primirea fon

duriloru scolarie din Pest’a.Se va dâ unei comissiuni, ce o va alege sinodulu.Nr. 29. Parteniu Cosma propune siSinodulu primesce si pentru actual’a sessiune de trei

ani a sinodului eparchiale: „Regulamentulu afaceriloru interne, pentru sinodulu eparchiei aradane gr. orientale romane,“ votatu in sinodulu eparchialu din anulu 1870.

Nr. 30. Raportulu generalii alu Consistoriului de la Orade din siedinti’a sa plenara, referitorii! la regularea administratiunei bisericesci,

Se predă comissiunei organisatoria.Nefiindu alte obiecte de pertractatu, siedinti’a se

anunciandu-se cea viitoria pre mane la 9 6re demineti’a.Acestu protocolu s’a cetitu si s’a autenticatu in siedinti’a

sinodului eparchialu ce s’a tienutu la 174<j- aprile 1873.

Procopiu Ivacicoviciu< Episcopii presiedinte.

Georgiu Feieru m. p.

Siedinti’a a

Nr. 32. Uustritatea Sa Domnulu presiedinte ar^ta credentionalulu deputatului din cleru loanu Tieranu, alesu in cercnlu Lipovei.

Se predă comissiunei verificatdrie.

Nr. 33. Asemenea se presenta credentionalulu deputatului irdnu Georgiu Serbu, alesu in cerculu B. Comlosiului.

Se predă comissiunei verificatdrie.

Nr. 34. Locuitorii din Semlacu ceru ca din venitele de la sessiune* parochiei vacante, se-si repareze biseric’a.


12

I

111

tll

li

H

II

V

l

presinta rugarea lui loanu Suciu in- fi aplicata casualminte la stațiunea

i

essa-

«

Vîl

I

i

I ' 111

anenti tele Nicolau Popesculu din Simandu a cansei sale se se continue a i se dă

/

se p6ta depuneNr. 35. Rugarea lui Florianu Laz’a enulu de pe cursulu alu II. de teologia,

Se predă eoinissiunei de petitiuni.

Nr. 36. Rugarea preotimei din tractulu Lipovii pentru ameliorarea stării preotiesci,


Nr. 37. Cererea comiteteloru parochiali din Campu si Bri- heni pentru capetarea njutoriului ce li s’a resolvitu dela stătu,

Se predă comissiunei de petitiuni.F ’• . • * • ‘ ♦ r ' •

Nr. 38. Insciintiarea de la losifu Pintio, deputata din cleru din cerculu Beliului, că din caus’a morbului nu pdte partecipă la siedintiele sinodale,

!Se ie spre scire.

Nr. 39. Georgiu Popa vetiatoriu din Colesci, de a invetiatordsca din Campu-Colesci.


Nr. 40. La ordinea dilei sunt rapdrtele comissiuniloru per- si a nume a comissiunei de petitiuni, carea prin referin-

seu loanu Groza referdza despre cererea invetiatoriului , ca si pana la deciderea finala

_ _ o parte din salariulu seu invetiatofescu anualu. Comissiunea propune si

Sinodulu primesce ca, fiindu cumca apelat’a numitului invetiatoriu s’a primita numai extra dominium, rugarea nu se pdte luă in considerare, despre ce respectivulu se se incunoscintieze pre calea sa, inmanuandu-i-se suplic’a.

Nr. 41. Cu privintia la memorandulu preotimei din tractulu Chisineului pentru imbunetatirea dotatiunei preotiesci si in legătură cu acest’a, cu privire la rugarea preotimei din tractulu Temisiorii totu in acestu obieptu, — comissiunea propune si

Sinodulu hotaresce ca, de drace imbunetatirea dotatiunei preotiesci numai prin organisarea parochieloru se pdte efeptui, aceste cereri se se predee comissiunei organisatdrie.

Nr. 42. La rugarea preotului Atanasiu Nedelcu din Parti’a, a i se da unu ajutoriu din fondulu diecesanu pentru sustienerea sa si a familiei, in considerare că suplicantele nu are sessiune parochiala, nici birulu anualu de la poporeni nu-lu capeta, 4ra

13

MW

w

f

ÎT

îi

H

ii

li

II

pu- pro-

I

H'.i

< d ,F I ii i

• ■ rliMfL p •i p, *

■h r . , /ii

i1

,li

Fii

4

1 F *

I fl li1If fii ’11

i

«-----------------------------------------------------

venitele stolarie sunt atâtu de neînsemnate in câtu nu e cu tintia se se sustiena pre sine si famili’a sa, — comissiunea pune si

Sinodulu incredintidza Prea Santiei Sale Părintelui Episcopii, ca după putintia si după vrednici’a recurintelui se-lu impartasi6sca la unu ajutoriu in modulu si sub tit- lulu ce-lu va găsi mai potrivitu,

* Nr. 43. La cererea antistiei si a comitetului parochialu din Chelmacu pentru amovarea administratorului parochialu de acolo Petru Biberea, comissiunea propune si primindu-se propunerea,

Sinodulu trimite cererea la Consistoriulu din Aradu.Nr. 44. La ordine este raportulu comissiunei verificatdrie,

carea prin referințele seu Mircea Vasiliu Stanescu propune siSinodulu prochiama de verificați pre Stefanu Adamu

deputatu laicu din cerculu Temisiorii,— pre Laurentiu Barzu deputatu din cleru alesu in cerculu Birchisiului, — pre Georgiu Suiciu deputatu mirenu din cerculu B.-Comlosiu- lui, — pre loanu Moldovanu deputatu mirenu din cerculu Siriei, — pre losifu Belesiu deputatu preotiescu din cerculu Radnei, si pe Petru Chirilescu deputatu preotiescu din cerculu Giulei.

Nr. 45. La protestulu lui Paulu Gavrilette, presentatu in contr'a alegerii de deputati mireni in cerculu Beliului, comissiunea opin^za cumca, chiar de s’ar adeveri faptele aserte in protestu, Mihaiu Popescu remane alesu cu o majoritate ce nu se p6te trage la indoidla, — dra in câtu pentru alegerea lui loanu Bica, daca s’ar adeveri cele aserte in voturi ar fi pentru Paulu Gavrilette. In considerare inse protestulu lui Gavrilette numai din erore nu timpulu seu sectiunei verificat6rie, si asia secțiunea in a II. sinodala din 16 1. c. l’a propusu pre loanu Bic’a ficare, cea Parteniu Cosma, alesu a nume de referințe pentru alegere alui loanu Bic’a — ca protestulu se se tardiatu. Mircea Vasiliu Stanescu propune sinodului votulu separații, ce l’a sustienutu in comissiune: ca se cuisitiune pune: lui loanu Bic’a, ritu si a loanu Bica se remana verificata in investigatiunea protestului, si se decisu finalu.

Sinodulu prochiama de verificata pre deputatulu mi-

protestu, majoritatea de i cumca

s’a presentatu la siedinti’a

spre veri- ce sinodulu primise, — comissiunea propune: — prin

a nume de referințe pentru caus’a de ’a — ca protestulu se se privdsca de in-

propune sinodului votulu seu se ordineze in-

asupr’a actului de alegere. — Demetriu Bonciu prese se enuncie reasumerea cestiunei de verificare a alegerii

si se se indrume comissiunea a consultă in me- relationâ. — loanu Missiciu propune: Alegerea lui se remana verificata in valdre, pana candu se va face

va aduce, in urmarea aceleia,

14

notariu.

•■4

I

li

II

ii

I

I

I

■li

J

1!

K'< . i

Ijl

«I

I

■

I1

IIA

se ceti si

i a ordina alegere noua inirenu la sinodulu eparchialu din

loculu lui Georgiu Berariu, carele a

------------------------------------------------------

renu, alesu in cerculu Beliului, Mihaiu Popescu, — era despre alegerea lui loanu Bica hotaresce, ca alegerea acestuia se remana verificata in valore, adeca conditiunata de la resultatulu investigatiunei: pana candu se va face investigatiunea protestului si in urmarea aceleia se va aduce decisa finalu ; totodată cu efeptuirea investigatiunei se insarcineza deputății Constantina Gurbanu si Georgiu Feieru, avendu densii a relationă pana la sessiunea venitdri'a.

Nr. 46 Comissiunea epitropâsca, prin referințele seu Paulu Rotariu, referâza despre raportulu senatului epitropescu alu Con* sistoriului din Aradu.

Sinodulu in desbaterea generala primesce referat’a comissiunei epitropesci de basa pentru desbaterea speciala.

Fiindu timpulu inaintatu, desbaterea speciala se amâna pre siedinti’a de mane, ce se va incepe la 9 bre deminâti’a.

Acestu protocolu s’a cetitu si s’a autenticatu in siedinti’a sinodului eparchialu din 18/30. aprile 1873.

Procopiu Ivacicovieiu, m. p.Episcopii presiedinte.

Paulu Papu, m. p.

Nr. 50. Simeonu Bica, deputata preotiescu din cerculu Oradii, in numele preotiloru din acestu cercu presinta o petitiune pentru imbunetătirea stării preotiloru.

Se transpune la comissiunea organisatoria.

Siedinti’a IV. / ® 1 w

s’a tienutu la t8/J0. aprile, 1873. Sub presiedinti’a ordinaria; notariu : Constantina Gurbanu.

Nr. 47. Protocolulu siedintiei trecute, Se autentică.Nr. 48. Presiedinti’a presinta credentionalulu lui Petru Petro-

viciu, alesu de deputatu mirânu in cerculu Birchisiului.Se predă comissiunei verificatdrie.

Nr. 49. Georgiu Berariu, alesu de deputatu laicu in cerculu Lipovei, renuncia la mandatulu seu.

Se incredintieza presiedintiei pentru unu deputatu inirenu cerculu Lipovei in renunciatu.

/

15

I

1

ni

h

< .i • *

prin referințele seu Mircea

li

4 I

i

' - -

si losifu folosulu

in repausatului institutului

c ■' I i V

li’i t K I

K’i 1

k

Nr. 56. Presiedinti’a propune alegerea comissiunei financiare pentru fondurile din Carlovetiu si celea din Pesta, precum si pentru căușele ce stau in legătură cu aceste fonduri. Primindu-se propunerea,

Sinodulu alege o comissiune financiaria in personele următoriioru, si a nume din cleru: loanu Tieranu, losifu Belesiu, Petru Cliirilescu, Georgiu Vasilieviciu si

’ Vincentiu Sierbanu; dintre laici: Dr. Paulu Vasiciu, Vin-

aprile sub nr. 10., se : din cleru losifu

dintre laici loanu P. si Stefanu

Nr. 54. Comissiunea verificatdria, V. Stanescu propune si

Sinodulu prochiama de verificați pre loanu Tieranu deputatu preotiescu din cerculu Lipovii si pe Georgiu Serbu deputatu laicu din cerculu B.-Comlosiului.

Nr. 55. Totu comissiunea verificatdria referdza despre anunciarea lui Georgiu Serbu din Toraculu micu in privinti’a pede- ciloru pentru cari densulu nu se p6te presintâ, la sinodu. Comi- siunea propune si

Sinodulu primesce a se preda acesta anunciare, si respective suplica, la comissiunea de petitiuni pentru pro- cedere ulteriora.

membri, aleși in comissiunea organisiedinti’a II. de la 16/28.acum’a inca siese, si a nume

si Petru Chirilescu, era, Parteniu Cosma, Lazaru lonescu

Nr. 51. Se presinta propunerea lui Andrei Papu Goldisiu, ca; fondatiunea făcută de Georgiu Dogariu in foii „Speranti’a“ in acțiuni de la societatea „Transilvani’a valdre de 1000 fi, se se adauga catra fondatiunea archimandritu Patriciu Popescu pentru bibliotec’a teologica din Aradu.

Se tramite la comissiunea de petitiuni.Nr. 52. Mircea Vasiliu Stanescu presinta petitiunea lui Vasiliu

Pacatianu ca se-si redobanddsca stațiunea invetiatdrdsca, ce au avut’o in Ohab’a serbdsca.

Se transpune la comissiunea de petitiuni.Nr. 53. Mironu Romanu propune sporirea comissiunei orga-

nisatdrie din motivu că agendele acestei comissiuni sunt multe si grele. Primindu-se propunerea,

Catra cei siese satoria in mai alegu Belesiu Desseanu Adamu.

ei

16

se

O

r

♦

ii

ii

ii

ii

■ 4i

I1!

I'

centiu Babesiu, Dimitriu Bonciu, loanu P. Desseanu, loanu Suciu, Nicolau Diamandi, Lazaru lonescu, loanu Missiciu, Emanuilu Missiciu si Alessiu Popoviciu.

Nr. 57. Comissiunea de petitiuni, prin referințele seu loanu Groza, cu privintia la petitiunea lui loanu Suciu invetiatoriu din Colesci ca reimpreunandu-se comunele Campu si Colesci se aplice de invetiatoriu la ambele comune, — propune si

Sinodulu primesce ca acesta rugare se se predee Consistoriului din Orade pentru decidere conformu intereseloru invetiamentului, 6ra despre decisu se reporte la sessiunea viitoria.

Nr. 58. La cererea comiteteloru parochiali din Campu si Briheni de a li se dă ajutoriulu resolvitu de la stătu de 150 fl. — comissiunea de petitiuni opindza a se dă acăsta cererea la Consistoriulu din Orade pentru decidere meritoriala. — La propunerea lui Demetriu Bonciu '

Sinodulu trimite acesta petitiune la Consistoriulu din Orade pentru escontentare, avendu a reporta sessiunei venitorie sinodali.

/

Nr. 59. La rugarea lui Florianu Laz’a, teologu absolutu de cursulu L, a i se permite ca după studiare privata se se p6ta supune essamenului din cursulu II., ăra cursulu III. se-lu frecu- enteze regulatu,— comissiunea propune, si primindu-se propunerea,

Sinodulu trimite acesta petitiune la Consistoriulu din Aradu.

t *

Nr. 60. La rugarea preotimei din tractulu Lipovii, pentru imbunetatirea dotatiunei preotiesci, comissiunea propune si

Sinodulu primesce a se tramite acesta petitiune la comissiunea organisatoria, conformu decisului de sub nr. 41. din siedinti’a III. sinodala de la 17/29. 1. c.

1 i • « Z

Nr. 61. La cererea comunei Seralacu, ca din venitele sessiunei de la parocbi’a vacanta se-si repareze biseric’a, comissiunea de petitiuni citesce propunerea sa, carea, primindu-se

Sinodulu transpune acesta petitiune a Semlacului la Consistoriulu din Aradu, ca după cercustantie, din venitulu sessiunei de la parochi’a vacanta din Semlacu, se se assigneze spesele ce sunt necessarie eschisivu pentru repararea bisericei.

’ • * • < • ' s *' j . it ‘ \ »* > 1 i - ,• ' • f

Nr. 62. La ordinea dilei urmdza desbaterea speciala a referatei de la comissiunea epitropdsca. Comissiunea, prin referințele

17

I incassa

2

II

II

H

ii

iJ

I

I!

i11

*;

r ’r11,

I i

|ML '

liEh

ieu

raportului de la cumca

incursu sum’a de 24,044 spesatu 12, 225 fl 97%

cea spesata, ra— 4.

Deci activele restantie de

1. pentru fl 20

cr.; — anu bani

Sunt restantie de fondului incassatu

ca si in anulu acest’a seu si se cera unu aju-

Nr. 63. Cu privire la socdt’a epitropiei din Aradu, despre spesele preliminate in bugetulu anului 1872., din carea se vede o parsimonia de 2273 fl. 5 cr., medilocita prin intieleptele dispusetiuni ale Prea Santiei Sale Domnului Episcopu, comissiunea propune si

Sinodulu ie socotele la cunoscintia, era Prea Santiei Sale Domnului Episcopu esprime multiemita protocolaria.

Nr. 64. Cu privire la spesele ce consistoriulu din Aradu le-a facutu in cont’a bugetului pro anulu viitoriu; cu privire că Consistoriulu a asternutu ministeriului socâta in limb’a magiara despre sumele primite de la regimu; cu privire la cercustanti’a că daca ministeriulu va resolvf si in anulu curinte ajutoriu de stătu casi pana acum, se vor putd acoperi spesele administratiunei, — comissiunea propune si

Sinodulu hotaresce;a) spesele amintite se ieu la cunoscintia, pana se

vor desbate in bugetulu anului curinte;b) consistoriulu se indruma ca de acum socotile sale

se nu le trimită numai in limb’a magiara, ci in traducere magiara;

c) consistoriulu se indruma se presinte ministeriului bugetulu toriu din bugetulu tierii,

seu Paulu Rotariu, cu privire Ia censurarea epitropi’a Consistoriului din Aradu, constateza fondulu generalu diecesanu a cr.*; — 2. Din acesta suma s’au 3. Din sum’a incursa, substragendu gat’a elocati 11,817 fl 22*/3 cr.; incassatu 21,447 fl. Ț1/^ . cr. — 5. generalu diecesanu, in bani gafa si in făcu sum'a de 33,264 fl. 29 y3 cr.

Comissiunea face propunerea, carea primindu-se,Sinodulu ie la cunoscintia cumca fondulu generalu

diecesanu are: 1. in bani gafa 11,817 fl 22 y3 cr.; 2. in restantie de incassatu 21. 447 fl 7y3 cr.; 5. De totu, in bani gafa si in restantie de incasatu, fondulu generalu diecesanu are sum’a de 33, 264" fl 29y3 cr. Di:treidieci si trei de mii, doue sute, siese dieci si patru de florini si 29y, cr. Totodată sinodulu isi esprime speranti’a, că sumele ce sunt in restantia, se vor incassa in decursulu anului curinte.

18

&

4

ai

ic

HI

I

(

*

I l'l

Nr. 66. Cu privire la socdt’a epitropiei consistoriali din Aradu despre tassulu II. clericala, comissiunea propune si

Sinodalii ie la cunoscintia cumca din tassulu II. cle- ricalu, de la 1 januariu 187Ș. pana la 1. aprile 1873. au incursu 4893 fi. 28 or. — s’au spesatu pentru salarie . professoriloru si alte trebuintie ale institutului sum’a 3081 fi. 90 cr. — Kemanu elocati in cass’a de păstrare 1811 fl. 38 cr.

Asisderia sinodulu aproba bugetulu institutului teologica pe anulu 1873., si a nume: a) salarie profesoriloru 1600 fl; b) onorariu cantorului 150 fl; c) arend’a pentru localitatea institutului si cortelu profesoriloru 500 fl; d) pentru incalditulu localitatiloru 120 fl. — De totu sum’a de 2370 fl.

Nr. 68. Despre fondulu resiedintiei episcopesci si a capelei din suburbiulu Aradu-Gain, comissiune propune si

Sinodulu ie la cunoscintia cumca fondulu resiedintiei

Nr. 67. La socdt’a epitropiei consistoriali din Aradu despre tassulu III. preparandialu, comissiunea propune si

Sinodulu ie cunoscintia cumca din tassulu III. preparandialu, au intratu de la 1. januariu 1872. pana la 1. aprile 1873. sum’a de 968 fl. 55 cr. Catra acesta suma adaugendu-se capitalulu de mai nainte de 1521 fl. 41 cr. si interesele de 6% după acelu capitala cari făcu 52 fl. 27 cr., tote la olalta dau sum’a de 2542 fl. 23 cr., ce sunt elocati in cass’a de păstrare, de ora ce din acesta suma nu s’a spesatu nimica, fiindu că spesele pentru sustienerea acestui institutu pedagogico-preparandialu le dă administratiunea fonduriloru scolarie gr. or. din Pesta.

Nr. 65. La propunerea epitropiei din Consistoriulu Aradului ca contributiunea de 3 cr. de sufletu in folosulu fondului diecesanu, pe anulu viitoriu se nu se arunce din caus’a seraefei poporului, — comissiunea opin^za si

Sinodulu hotaresce ca pre anulu administrativu 1873/4., din caus’a seraciei poporului se nu se arunce contributiunea de 3 cr. de sufletu in favorulu fondului diecesanu; sperandu sinodulu cumca ofertele binevoitdrie vor fi cu atât’a mai multe, intru a suplini scăderea causata prin nearuncarea numitei contributiuni.

)»

i

9

I

ț

II

9

r *1

k • .1»

1,

i

i

)

S» 4

d.,'b'li

*

.

p!

I■ 11■ )'I 1»

r!|ji,Fl I

P-Fi

făcu 442 fl 3o cr.de păstrare din Aradu in suma de 2680 fl 37

I' I

£ Si

Nr. 70. La socât’a epitropiei consistoriali, despre fondatiunile Popescu, Forray si Almâsy, comisiunea propune si

Sinodulu ie soire cumca fondatiunea archimandritului Patriciu Popescu pentru bibliotec’a institutului teologicu face sum’a de 149 fl 83 cr.; fondatiunea baronului Forray pentru ajutorarea invetiatoriului din Soversinu face sum’a de 246 fl 78 cr.; fondatiunea lui Colomanu Almâsy, pentru preoții si invetiatorii din Cliitigliazu, face sum’a de 1785 fl. Capitalele acestora trei fondatiuni sunt elocate in cass’a de păstrare din Aradu. Consistoriulu se îndruma ca in viitoriu se alature soc6ta speciala despre administrarea fundatiunei lui Almâsy.

19

episcopesci, cu finea anului 1872. se, urca la 19.077 fl. 17 cr. elocati in cass’a de păstrare. Era fondulu capelei din Aradu-Gaiu e de 198 fl. 72 cr., elocatu asisderia in cass’a de păstrare.

‘ z I •

Nr. 69. Despre fondatiunea lui Paffy, comissiunea epitropdsca propune si

Sinodulu ie cunoscintia cumca fondatiunea lui Paffy are a) unu capitalu elocatu la orasiulu Pesta in suma de 7373 fl; era interesele după acestu capitalu pre anulu 1872, primite si elocate in cass’a de păstrare din Aradu

— b) unu capitalu elocatu in cass’a cr.; era

interesele după acestu capitalu pre anulu 1872 făcu 159 fl 40 cr; c) legatele si stipendiele din acesta fondatiune pre anulu 1872 in suma de 222 fi 66 cr, s’au esconten- tatu din remanenti’a intereseloru din anulu trecutu ce era 247 fl 47 cr.; deci după escontentare a remasu la epitropia 14 fl 81 cr. si acesta suma, adaugendu-se la numitele doue capitale si la interesele loru, dau suma intrega fondationala de 10.679 fl 96 cr- Di: diece mii, siese sute, siepte dieci si noe de florini si 96 cr.

Consistoriulu a satisfacutu decisului sinodalu din anulu trecutu. nr. 48 , abdicendu orasiului Pest’a amintitulu capitalu ce i s’au impruinutatu. Fiindu că orasiulu Pest’a n’au respunsu inca, Sinodulu îndruma Consistoriulu ca se urgeze caus’a, si in casu de lipsa se faca aretare la ministeriulu de culte.

f

20

**

so-

I

ll

li

H

iiFi

*țI

i

î

Nr. 71. Cu privire Ia raportulu epitropiei consistoriali din Aradu, ca n'au potutu satisface deplinu conclusului sinodalii Nr. 58. din anulu trecutu pentru conscrierea tuturoru fondatiuniloru bisericesc! si scolarie din diecesa, — comissiunea propune si

Sinodulu îndruma Consistoriala ca pre anulu viitoriu se implinesca conclirsulu sinodalu Nr. 58. din 1872., pentru conscrierea tuturoru fondatiuniloru bisericesci si scolarie din diecesa.

Nr. 72. Cu privire*!» fondatiunaa de la Elen’a Birta, născută Ghiba din Aradu, constatandu-se din raportulu epitropiei (caruia s’au alaturatu si reportulu curatorului lasameutalu Lazaru lonescu precum si a fiscului consistorialu) câ la inceputu mass’a a fostu in valâre da 153. 650 fi, dar in acesta suma sunt pretensiuni ne- incassabili si dubidse de 32. 608 fi. Astadi lasamentulu intregu numera efectivu in bani gat’a, elocati si in pretensiuni liquide 96. 204 fl 29 cr. — Comissiunea epitropdsca propune si

Sinodulu decide ca in anulu curinte se se escontenteze legatele de Elen’a Birta născută Ghiba, si lasamentulu se vina la destinatiunea sa filantropica. Consistorialu se insarcineza a câștigă de la curatorulu lasamentalu ori fi- sculu consistorialu o aretare speciala despre tote sumele dubiose si neineassabile, carea apoi se o substerna Sinodului in sessiunea viitoria, ca se decidă daca in privinti’a acelor’a se afla regresu, ori ba?

Nr. 73. Iu privinti’a legatului de la Gravriilu Fauru si ci’a sa Veronica născută Poenariu, comissiunea propune si

Sinodulu îndruma Consistoriulu ca in privinti’a legatului de 1485 fl. 61 cr., de la Gavriilu Fauru si soci’a sa Veronica născută Poenariu, se cera de la epitropi’a Lipovei socota documentata despre ajutoriele impartite, si acesta socota s’o alature la raportulu consistorialu.

Nr. 74. Cu privire la essaminarea socotiloru, comissiunea propune si

Sinodulu ie soire cumca pentru essaminarea socotiloru bisericesci, Consistoriulu a delaturatu pre licuidatori, si a insarcinatu erasi pre protopresbiteri. Totodată se îndruma Consistoriulu, ca daunele ce s’ar fi escatu in averile bisericesci, se se restitue bisericeloru.

Nr. 75. La raportulu epitropiei despre socotile monastirii Hodosiu-Bodrogu ce le-au asternutu archimandritulu monastirii, comissiunea epitropdsca propune si

i

21

i

I

• /

t

III

II

1»

51b;

I

gr. or. consi-

!

Sinodulu îndruma Consistoriulu, ca pre acea comissiune consistoriala, ce au emis’o pentru censurarea socotiloru de la monastirea Hodosiu-Bodrogu, se o constringa a-si împlini câtu mai curundu acesta missiune.

Nr. 76. La reportulu epitropiei despre socot’a veniteloru si a speseloru foii „Lumina“, cumca acesta socdta a fosta concre- diuta redactiunei, era redactiunea presentand’o comissiunei, co-

issiunea a revediut’o, a constatata câ salariulu redactorului nu s’a solvită, dreptu-ce propune

Sinodulu ie la cunoscintia si incuviintieza socotel’a redactiunei „Lumina", era consistoriulu se îndruma a respunde redactorelui competinti’a.

Nr. 77. Cu privire la proiectulu comitetului parochialu din Aradu pentru redicarea unui edificiu pre loculu de langa biseric’a catedrala, comissiunea propune si

Sinodulu trimite acesta proiecta la comissiunea sa finantiaria.

Nr. 78. Cu privire la acoperirea speseloru sinodului eparchialu actualu, a nume a viaticului si a diurneloru deputatiloru, comissiunea recomenda propunerea epitropiei consistoriali, dreptu-ce

Siliodulu hotaresce ca spesele sinodali se se anticipe si escontenteze deocamdată din sumele ce stau epitropiei la dispusetiune in bani gafa, apoi sum’a acestora spese se se introducă in bugetulu anului 1873. ca spesele sinodului eparchialu.

Nr. 79. Comissiunea pentru censurarea raportului epitropiei consistoriali, incunoscintidza cumca a vediutu la Prea Santfa Sa Domnulu Episcopu tdte libelele despre sumele amintite ca elocate in cass’a de păstrare din Aradu, si cumca protocdlele si socotile epitropiei essaminandu-le, le-a aflatu in ordine essemplaria si asia de buna, in câtu este silita a accentuâ acdsta impregiurare spre laud’a referintelui respectivu; comissiunea epitropdsca propune ca sinodulu se dechiare t6te socotile epitropiei de corecte si incuviintiate si se absolveze epitropi’a de ulteriâr’a responsabilitate, dra serguinti’a lăudabile a referintelui epitropiei se o iee le cunoscintia.

Se primesce.

Nr. 80 Cu privire Ia bugetulu Consistoriului gr. or. romanu din Aradu, comissiunea propune si

Sinodulu primesce bugetulu Consistoriului romanu din Aradu, precum l’a propusa epitropi’a

22

1

«

ii

IT

li

ll

I

Nr. 83, Trecendu la desbaterea speciala a supr’a raportului epitropiei consistoriali din Oradea-Mare,—totu comissiunea epitro- p^sca amintita incunoscinticSza, cumca epitropi’a consistoriala din Orade, intru întielesnlu îndrumării sinodului din anulu trecutu Nr. 53., a facutu eiectarea de 3 cr, de sufletu iu favorulu fondului generalu diecesanu pre anii 1871. si 1872., că s’au eiectatu pre 193.623 de suflete 11.617 fl. 38 cr., din care suma inse, pre langasuficientulu zelu desvoltatu, nu s’a potutu incassă pana acum’a mai multu de câtu 641 fl 86 cr., remanendu restantia de pre 1871. si 1872. sum’a de 10.975 fl 52 cr., care suma, basandu-se pe promissiunile primite, sp^ra că o va incassă in anulu curinte. Comissiunea recomenda si

Sinodulu ie la cunoscintia in sperantia că Consisto- riulu diu Orade, sum’a restanta de 10975 fl 52 cr. o va incasei in anulu curinte pe sem’a fondului generalu diecesanu.

*4 *

• storiala, adeca in urmatoriulu chipu: a) salarie pentru 3 referind, câte 1200 fl; de totu 3600 fl; b) secretariului consistoriala salariu anualu 1200 fl; c) fiscului consistorialu re- muneratiune anuala 200 fl; d) la 3 cancelisti salariu anualu câte 300 fl, de totu 900 fl; e) pentru recuisite de scrisu 200 fl; f) pentru diferite tipărituri 400 fl; g) servitoriulu cancelariei 120 fl; h) pentru lemne de incalditu 220 fl; i) repararea localității 200 fl; j) diurnele funtiunariloru, intemplandu-se in decursulu anului emissiuni oficiali 800 fl; 1) spese neprevediute 500 fl. Sum’a întregului bugetu 8320 fl, di: optu mii, trei sute, si doue dieci de florini. Totodată se esprime nemarginit’a încredere in Prea San- ti’a Sa Domnulu Episcopii, pre bas’a convingerii câștigate că Prea Santi’a Sa totdeun’a a mai crutiatu din spesele incuviintiate.

Nr. 81. La observarea comissiunei pentru censurarea socotiloru epitropiei consistoriali, câ acdst’a a facutu erogatiuni nepreliminate si fora assignarea Consistoriului, Demetriu Bonciu propune si

Sinodulu decide ca in venitoriu epitropi’a consistoriala se fie oprita a face spese nepreliminate si fara asignarea Consistoriului.

Nr. 82. Presiedinti’a anuncia că membrulu sinodalu Florianu Varga, fiindu chiamatu cu telegrama la Pest’a in caus’a fonda- tiunei Gozsdu-iane, i-a datu concediu.

Se ie la cunoscintia.

II

II

23

Nr. 84. Cu privire la

L

IT

iill

ll

Hi111

II

I

1111<i :i 1

i,i

’ii

I

i1

v ir rj j f

I ‘

ll

aceea de a

, cu ca- cari s’au

se se

ca se i se ce se vor epitropdsca

14l | •

Jr /

Nr. 84. Cu privire la raportulu epitropiei consistoriali din Orade despre incassarea speseloru sinodali din anii 1870—1872.

. cunaca pre langa cea mai mare staruintia, din căușele vitregitatii timpului presinte, nu a potutu incassă mai multu de câtu 3 fi v. a. Intre căușele ce impedeca incassarea, enumera si că in multe locuri lipsesce chiar preotimei zelulu si voi’a capacită si îndemnă poporulu la contribuire; in fine afla le ca spesele sinodali atâtu din anii amintiți trecuti

anipulata separatu, câtu si celea ale sinodului actualu, bage in bugete. Comissiunea propune, si

Sinodalii la cunoscintia raportulu epitropiei consistoriali din Orade, considerandu de motivate pedecile ce s’au opusa incassârii. Inse totodată Consistoriala din Orade se indruma ca se folosesca ocasiunea cea mai deaprope favorabila pentru incassarea restantieloru de spese sinodali pre anii 1870—1872, era fatia de preutimea intardiatoria se pasiesca mai cu zelu si se conlucre ca poporulu se devină deplinu informata despre folosulu contribuiriloru in căușele religiunarie.

<

Nr. 85. La acelu punții alu raportului cumca spesele congresuali eiectate in 1870., Consistoriulu din Orade nu le-a potutu inca incassă, dar din spesele congresuali de mai nainte a remasu prisosintia de 14G fl 50 or., Comissiunea cpitropdsca propune si

Sinodulu decide ca spesele congresuali de pana acum, Consistoriulu din Orade se le incasseze in decursulu anului curinte, era spesele congresului ce va se se tiena in 1873., se se inducă in bugetulu anului curinte.

Nr. 86. La raportulu Consistoriului din Orade că, conformii decisului sinodalii de sub nr. 55. din anulu trecutu a introdusu in biserici tassulu II. si alu III., inse resultatulu numai la anulu viitoriu se va aretă, — comissiunea propune si

Sinodulu ie cunoscintia cumca consistoriulu din Orade a introdusu tassulu II. si alu III. in biserici, si la anulu viitoriu ascepta raportu despre resultatu.

Nr. 87. La dorinti’a Consistoriului din Orade, asterna spre suprarevisiune socotile bisericesci după censură prin comitetele parochiali, — comissiunea propune si

Sinodulu incuviintieza ca socotile bisericesci, după ce se vor censurâ prin comitetele parochiali, se se substerna Consistoriului pentru suprarevisiune, in consideratiune că

24

aII

II

V

r n

9.10.11.12.13.

2.3.4.5.6.7.

n

«

in multe comune ar pute esiste o necessitate pentru in troducerea si instruarea comiteteloru si a sinodeloru parochiali, intru administrarea averiloru bisericesci.

cr.1.500 fi.—cr. 840 ii.—cr. 840 fl.—cr. 200 fl.—cr. 200 fl. — cr. 650fl.- cr. 400 fl.—cr.

cr.260 fl.—cr.

0 fl.—-cr. Beiusiu de 4028 fl.—cr.

. . . 950 fl.—cr.Sum’a la inceputu 19.640fl.50cr.

care suma, cu finea anului 1872., s’a urcatu la 48.939 fl. 38 cr. v. a. di: patru dieci si optu de mii, noe sute, treidieci si noe de florini si 38 de cr.

Totodată Consistoriulu din Orade se îndruma:1. ca aceste fondatiuni se le inducă intre averile de

cultu si de invetiamentu ale teritoriului seu;

Nr. 88. La raportalu epitropiei consistoriali din Orade, câ spre ajutorarea comuneloru bisericesci mai serace a primita de la Prea Santi’a Sa Domnulu Episcopu 2600 fl. din care suma inse a impartitu numai 150 fl, unei comune, 6ra cea lalta su este in cass’a de păstrare din Orade, comissiunea propune si

Sinodulu îndruma Consistoriulu din Oradea-mare, ca sum’a neimpartita se o imparta comuneloru lipsite, indata ce vor pute aretâ câ au facutu acordare pentru edificare, era la anulu viitoriu se arete sinodului o specificatiune despre împărțirea numitei sume.

Nr. 89. Intru efeptuirea decisului sinodala nr. 58. din anulu trecutu, epitropi’a consistoriala din Orade așterne Conspectu despre fondatiunile bisericesci si scolarie de pre teritoriulu Consi- storiului din Orade. — La ce, comissiunea epitropdsca opin^za si

Sinodulu ie cunoscintia cumca pre teritoriulu Con- sistoriului din Orade sunt urmatâriele fondatiuni:

1. FondatiuneaZsigaianain Oradea-mare de 18.000 fl.— Fauru Rozsa Takâcsi loanoviciu Cratiunu Papu Cassei de păstrare „ Lec’a in V. Velentie de

ConteseiCsakyinApateuluung.de 1.700 fl.— „ Cheresigu de * 260 fl — /I o

Venter in Borodulu mare de Nicolau Zsiga in mai multoru locuitori din

Beiusiu de

ConteseiCsakyinApateuluung.de

25

I

I

I

3*

I ri

a9

i

1;»

■

l cr. de su- din motivele

6090 fi 10 cr.,

Nr. 91. Ca refermtia la bugetulu Consistorialul’ Oradanu pro anula 1873., la care epitropi’a propune: a) a se face si pe anulu 1873., eiectarea de 3 cr. de sufletu in folosulu fondului generala diecosanu, si b) cumca in câtu epitropi’a consistorialul din Oradea mare deocamdată nu are bani disponibili pentru esconten- tarea bugetului seu, spesele curinte se se acopera prin antecipare din fondurile ce stau sub administratiunea eptiropiei Consistoriului din Aradu, — la recomendarea comissiunei

Sinodalii decide: a) contributiunea de 3 fletu, pre anulu 1873. se nu se eiecteze, i. ce s’au adusu la puntulu analogii (Nr. 65. alu acestui protocolu) in raportulu epitropiei Consistoriului din Aradu ; b) se incuviintieza cererea Consistoriului din Orade pentru anticipatiune de la epitropi’a consistoriala din

z Aradu.

2. ca in decursulu anului curinte se scruteze si mai departe daca se mai afla pe teritoriala seu si alte fondatiuni de insemnetate, si la anulu viitoriu se le arete si pre acestea;

3. ca la sessiunea viitoria sinodala se reporteze spe- cialu despre fiecare fondatiune, cumca din ce se cuprinde: din bani, realitati, ori pretensiuni? la casulu primu se raporteze despre elocare, era la casulu alu doile si alu treile se reporteze: daca realitățile sunt înscrise pe numit’a fondatiune, ori ba? respective daca fondatiunile sunt asecurate, ori ba? recerandu necessitatea, se reporteze si despre aceea că, in cătu cade in competinti’a Consistoriului se faca pașii necesari;

4. la sinodala viitoriu se producă socotele documentate speciala despre administrarea flecarei fondatiuni.

Nr. 90. Aretandu epitropi’a Consistoriului Oradanu ratiociniulu despre spesele consistoriali din anulu 1872., din care se vede că din bugetulu aplacidatu de sinodu pe anulu 1872. de

— venitele au fosta 5755 fl 38 cr; — spesele 5473 fl 42. — s’au crutiatu 550 fl l4/)2 cr., — a remasu neescontentatu 66 fl 668/12 cr. — in cass’a epitropiei Ia capetulu anului 1872. s’au aflata 820 fl 70% cr; din partea comissiunei socotele aflandu-se de corecte, la propunerea acesteia

Sinodala incuviintieza socotile si absolveza epitropi’a de ulterior’a responsabilitate

26

pre

In suma

— lan

sie-

M

l

2.3.4.5.6.

Y*

50 6.15 6.

100 6.

— cr.— cr.

raportului e- cass’a de feru,

propunerea

— cr.— cr.— cr.

a V. 1873.

I

180 fi.—60 ti. —

400 ti.COti.

nde sute,

200 ti. — cr.

cr.cr.cr.

— cr.20 ti. — cr.50 ti. — cr.

, iu. p.

2000 ti. — cr. 1200 ti. — cr. 1200 ti. — cr.

200 ti. —- cr. 500 ti. — cr.

66 ti. 66 cr.

IV. Spesele fondului instructu.1. contributiunea anuala2. asecurarea edificiului.3. pentru repararea caseloru

V. Spese straordinarie.1. adjuta la salariulu vicariului episcopescu2. pe trebuintie neprevediute

Nr. 92. La bagetulu Consistoriului din Orade, comissiuuea observa ca spesele sinodali si congresuali se vor așterne imprenna cu celea de la Aradu, apoi recoinenda si i

Sinodulu primesce bugetulu Consistoriului din Orade1873., in urmatoriele pusetiuni:

I. Salariele personalului.1. salariulu presiedintelui

referintelui.secretariului cons.fiscului consistor.cancelistuluifiscului consistor. pe 1872.

II. Spesele de cancelaria.1. servitoriului salariu a 15 ti.2. lemne de incalditu3. tipărituri4. papiru si altele5. luminarea6. instruirea cancelariei

III. Spese de caletoria.

400 fi.250 fi.

sum’a 6951 fi. 66 cr.cinci dieci si unulu de fiorini sidi: siese mii,

66 de cr.Nr. 93. Referitoriu la punctulu din urina ala

pitropiei din Orade, ca consistoriala n’a procurata prescrisa in §. 133. din „Statutulu Organicu," coinissiunei

Sinodulu ie cunoscintia.Acestu protocolu s’a cetitu si s’a autenticatu in

dintia sinodala, ce s’a tienutu la 19. aprile/1. majul^rocophi Ivacicoviciii

Episcopii-presiedinte.Constantina Gurbanu m. p. Notariu.

27

\

I

o ti-

I

p

n li

ii

II

I

»• I

I

teri-

(

l

If

If

rea

l

li

i o pro- preotimei din

bugetului — re-seu

i ca-sc6te stâlele de pre

r1'I1 ■ ■1

I • i *

r| 1

il[

Hi

1 I

ÎBozganu din Ciciru, relutu ecuivalentu.

Se dâ la comissiunea de petitiuni.Nr. 96. Acel’a-si preotu din Ciciru loanu Bozganu, pre

, a i se i

se acorda.

Nr. 94. Protocolulu siedintiei de ieri, s’a cetitu si S’a autenticatu.

lea presiedintiei așterne petitiune, ,mai multi ani, ce sunt in restantia.I I

I

presinta petitiunea preotului loanu mediloci dela comuna cortelu s^u

Nr. 95. Presiedinti’a . a i se

ani, ce sunt in restantia.Se dă la comissiunea de petitiuni.

Nr. 97. Mai multi locuitori din comun’a Baitia, in protopresbiteratulu Beinsiului, pre calea presiedintiei presinta petitiunea, ca se se dee comunei bisericesci de acolo suma ce i-a resolvitu •>

fțjtatulu dreptu ajutoriu.Se da la comissiunea de petitiuni.

Nr. 98. Georgiu Borlia presinta o moțiune, pentru adopta- calendariului nou in afacerile administrative.

Se trimite la comissiunea organisatdria.

Nr. 99 Tosifu Popoviciu cere concediu pe câteva dile, din vijilu unoru agende neincunjurabile.

Concediulu cerutu de losifu Popoviciu

Nr. 100. Comissiunea verificatoria prin referințele Sigismundu Barlea propune si

Sinodulu dechiara de verificatu pe Petru Petroviciu, alesulu deputatu lumenu din cerculu Birchisiului.

Nr. 101. Deputatulu preutiescu loanu Fasie așterne pu/nere, pentru imbunetatirea stării materiali a prlotopresbiteratulu Pestesiului.

/ Se dă la comissiunea organisatoria.

/ Nr. 102. Comissiunea epitropdsca in caus’a suective a speseloru sinodului si congresului, prin referințele Plaulu Rotariu propune si

) Sinodulu primesce pre 1873.a) pentru deputății sinodului eparchiale de pe

3*

S i e d i n t i ’a V.s’a tienutu in 19. aprile/1. maiii 1873. sub presiedinti’a ordinaria,

— notariu Moise Bocsianu.

2

si

*

I

(

sinP- , fi realisabiia

4

î

i

eparchi- nu, care

care suiit ar fi de lipsa rade câtu ce esistii ?

faca in

toriulu Consistorialul din Aradu in diurne si viaticu 2356 fi. 80 cr.

b) pentru deputății congresuali de pe teritoriulu din Aradu diurne si viaticu 2392 fi.

c) pentru deputății sinodului eparchialu de pe teritoriulu Consistoriului din Orade, diurne si viaticu 1000 fi.

d) pentru deputății congresuali de pe teritoriulu Consistoriului din Orade, diurne si viaticu 1500 fi.

Sum’a pentru ambele Consist6rie 7248 fi. 80 cr.' . . . JNr. 103. Comissiunea școlara, prin referințele seu Vasihu

Paguba propune — cu privire la raportulu senatului scolasticii din Aradu si

Sinodulu primesce: »’ . ■1J a se vota recunoscintia, precum veneratului capii,

alu senatului școlare, asia si insusi senatului scolaru, pen-; tru zelulu satisfacetoriu, desvoltatu pe terenulu scolaru;

2) a se indrumâ senatulu scolaru, ca pe venitoriU se nu faca numai simpla relatiune iu privinti’a minierului scoleloru esistinte, si despre starea loru preste totu ci pe bas’a dateloru se faca cunoscutu sinodului ale: că ore avemu scole in tote comunele? daca sunt comunele lipsite de scole de totu? acelea in care după estensiunea loru dicarea mai multoru edificie școlare,

3) in privinti’a scoleloru noue se se faca in viitofiu amintire: că redicatu-s’au acelea in loculu altora scdle necorespundietorie, seu că acelea se potu privi ca in- multitorie de numerulu scoleloru preste totu?

4) ca numerulu reparați uniloru, straformăriloru pregatiriloru pentru edificie noue se se amintesca separata după calitatea imbunetatiriloru;

5) a se indrumâ senatulu scolaru, se nisuesca din tote puterile, pentru infiintiarea de scole tractuale seu normale in tote acele comune seu districte, unde perin tu puterile banale, si deosebitu se recomenda Pecic’a romafla, Chisineului, Lipov’a, Butenii si Temisior’a;

6) se studieze si se faca propunere meritoriala dului prossimu, cum si cu ce mediloce ar iufîintiarea unei scoli normale in Aradu ca centru;

29

I

<

II

ll

I

I

I

s I

(Ii;I li

II* r11

IIpI

ii

'i<

t *

2.

7) in viitoriu se arete numerulu baietiloru deobligati a frecuenta scdl’a după sessu, si după proportiunea celo- r’a ce frecuenta si nu frecuenta, era de alta parte se nisuesca din tdte puterile se pasiesca in vietia scdlele de repetitiune;

8) se îndruma senatulu de scole, ca in viitoriu se satisfaca deoblegamentului impusu prin § 127. a Statutului organicu in privinti’a cercetării din candu in candu, a scdleloru submanuate, prin emisi din sinulu seu;

9) a numi in viitoriu pe toti acei inspectori școlari, caticheti si invetiatori, cari pe terenulu loru au desvoltatu o diligintia laudavera si au produsu resultatu îmbucurători u;

10) a comunica in viitoriu numerulu invetiatoriloru trecuti peste esamenulu de calificatiune, in privinti’a căruia se se desvdlte cea mai scrupuldsa strictetia;

11) instrucțiunea consistoriale de frecuentatiune' dela Novembre 1872. Nr. 1544)367. scol, se modifica ast-

feliu : ca in cașuri de negligintia in frecuentatiunea scdlei directorele localu se faca aretare de a dreptulu la antis- ti’a comunei politice spre scopulu de a se constringe părinții spre a-si dâ copiii la scola; era in casu daca antis- ti’a recercata si-ar neglige detorinti’a, • a face aretare la pretorele tractualu ca organu administrativu, si daca neci acest’a nu ar corespunde detorintiei sale, — directorulu localu se insciintiedie despre acest’a pre inspectorulu tractualu, — care din urma va ave in astfeliu de casu a recercâ pentru ajutoriu pre insasi jurisdictiunea municipala. — In câtu nici jurisdictiunea municipala n’ar satisface, atunci inspectorulu tractualu are detorintia a incunoscintiâ despre acesta împrejurare consistoriulu insusi;

12) se îndruma senatulu școlarii a pune in lucrare ordinatiunea ministeriului de instrucțiune publica, emisa in 10. decemvre 1872. sub nr. 32,488., conforma careia autoritatile civile sunt deobligate a imbratisiâ si a promova si căușele scdleloru confesionale tocmai asia ca a celoru comunale, acesta ordinatiune se o comunice cu inspectorii tractuali ai scdleloru confesionale.

30

de

)

gis

Pacatiunu de

I

II II

II

Jl o

referințele seu Si-

S i e d i n t i’a a VI.s’a tienutu in 20. aprile/2. maiu 1873. sub presiedinti’a ordinaria.

Notariu Teodoru Papu.

Nr. 104. Protocolulu siedintiei de ieri s’a cetitu siS’a autenticatu.

anu Groz’a, cu si primindu-se

Sinodulu hotaresee a nu dâ locu cererii lui Vasiliu a pute recurge la stațiunea invetiatorâsca

din Ohab’a Serbesca, de ora ce elu este amovatu dela acesta stațiune prin sentintia consistoriala, intrata in putere de lege si esecutata, despre ce suplicantele se se

z

Nr. 105. Presiedinti’a presinta petitiunea lui Petru Ardeleana din S. Mihaiu Rom., din causa câ a fostn impedecatu se duca pre marna sa repausata in S. Biserica; alui Tom’a Ardeldnu din Remetea-Lunca din caus’a nelcgiuiriloru preotului N. Petre- scu; a lui loanu Fluerasiu totu de acolo din caus’a maltratării din partea preotului N- Petrescu; alui Moise Siladi din Giula M. pentru predarea unui scaunu din S. Biserica datu prin unu decisu consistorialu lui Mitru Sfirlea totu de acolo.

Se trimite la comissiunea de petitiuni.

Nr. 106. Petru Suciu deputatu preotiescu din cerculu Tin- cei, așterne o propunere pentru imbunetatirea stării materiali a preotimei din acestu cercu.

Se tramite la comissiunea organisatoria.

Nr- 107. Comissiunea verificatdria prin

Fiindu timpulu înaintata — continuarea desbateriloru urman- se amena pre diu’a de mane.

Acestu protocolu s’a cetitu si s’a autenticatu in siedinti’a VI. sinodala, ce s’a tienutu la 20. aprile/2. maju 1873.

Procopiu IvacicovicisiEpiscopii presiedinte.

Moise Bocsianu m. p. Notariu.

undu Borlea propune siSinodulu primesce de verificați! pe deputatulu Dr.

Eugeniu Mocioni, alesu de mireni in cerculu Birchisiului.

JNr. 108. Comissiunea de petitiuni prin referințele seu lo- privire la cererea lui Vasiliu Pacatianu, propune

31

prin forulu competinte restituindu-i-se

O/ o

■ kt

llliliI»Iii

II a>b ■

t■II

i

II;F* * i

li,F‘ 1'

■

Ir • "Ihi *M «Ht

NI ■I n

11

■ii

incunoscintieze suplic’a.

Nr. 109. Cu privire la anunciarea deputatului mirenii Georgiu Serbu din cerculu B. Comlosiului, despre căușele pentru cari nu se pbte prcsentâ la sinodu, comisiunea propune si sinodulu primesce acdsta propunere, după stilisarea deputatului V. Babesiu, dreptu-co

Caus’acerculu B.eparchialu, secercetarea lucruluiingerintieloru străineO

impedecării deputatului Georgiu Serbu din Comlosiului de a se infatisiâ la sinodulu transpune Consistoriului din Aradu pentru

si eventualminte pentru impedecarea si nelegali in căușele nostre.O

Nr. 110. Luandu-se la pertractare propunerea lui Andrei Papp si losifu Goldisiu, in privinti’a fondatiunii lui Georgiu Dogariu pentru foi’a incetata „Sperantia“, comissiunea incuviintid- za propunerea de a se adauge la fondatiunea lui Patriciu Popescu, inse sinodulu primesce propunerea deputatului Ioane P. Desseanu, de după care

Se hotaresce: Ofertulu fondationalu a Domnului Georgiu Dogariu se ie la cunoscintia cu plăcere si Consistorialii se îndruma, ca medilocindu dela fondatoru lite- rile formale fondationali, se o manipuledie la epitropi'a eparchiale, ca fondu pentru ajutorarea bibliotecei institutului clericalii, reportandu in privinti’a acest’a la sinodulu venitoriu.

Nr. 111. Privindu cererea preotului loanu Bozganu din Ciciru, a i se medilocj scoterea competintieloru restante pentru funcțiunile preotiesci, la propunerea comissiunei

Sinodulu trimite acesta petitiune la Consistoriulu din Aradu pentru pertractarea competinte.

Nr. 112. Cu privire la cererea aceluiași preotu loanu Bozganu din Ciciru a i se mediloci cortelu parochialu, s^u relutu ecuivalentu, comissiunea propune si

Sinodulu predă acesta causa Consistoriului din Aradu spre competinta pertractare.

Nr. 113. Pertractandu-se petitiunea mai multoru locuitori din Baitia, protopresbiteratulu Beiusiului, in caus’a ajutoriului asignatu dela stătu, comisiunea propune si

Sinodulu predă acesta causa Consistoriului oradanu, pentru efectuire, amesuratu ordinatiunei emise in acestu obiectu de Prea Santi’a Sa Domnulu Episcopu diecesanu.

32

si

1

I

♦

II

•T

li

se sub

in privinti’a' fondului dese se

Nr. 114. La ordinea dilei e desbaterea speciala a operatului dela comisiunea emisa pentru censurarea rapdrteloru din senatele scolarie. Cu privire la îndrumarea din sinodulu trecutu, de sub. nr. 95. lit. a) in privinti’a salarieloru invetiaioresci, careia Consistoriulu din Aradu a satisfacutu, comissiunea prin referințele seu V. Pagub’a propune si

Sinodulu ie spre soire.Nr. 115. Cu privire la indrumarea de sub nr. 95. lit. b,

rivinti’a fondului de pensiuni pentru invetiatori, si a apli- _• preparandi absoluti langa invetiatorii betrani, comissiunea

c, in pr carii de preparandi absoluti langa invetiatorii betrani, propune si primindu-se

Sinodulu hotaresce: in privinti’a' fondului de pensiuni, in câtu pentru dispositiuni ulteriore, se se ascepte resultatulu pasiloru delegatiunei congresuali, emisa in privinti’a fonduriloru din Pest’a, totuși se se efeptuedie dispusetiunea §-lui 79. din Organisatiunea provisoria a invetiainentului, prin ineassarea numai-decâtu a celoru doue procinte. Fondulu se se manipuleze prin Consistoriu, care la sinodulu venitoriu se arete unu proieptu de regulamentu pentru pensiuni.

Era aplicarea preparandiloru absoluti langa invetiatorii deveniti neputintiosi, se ie spre soire.

Nr. 116. Cu privire la raportulu senatului scolaru din Aradu, că prin publicarea acteloru referitdrie la reorganisarea preparandiei, in fâi’a oficiala „Lumin’au, a satisfacutu hotarirei de sub nr. 96. din sinodulu trecutu, comisiunea școlara propune a se luă spre scire.

Sinodulu ie spre scire. %*

Nr. 117. Cu privire la raportulu senatului scolaru, câ n’a putută implini hotarirea de sub nr. 97. a sinodului trecutu pentru trimiterea aloru trei teneri la institutele mai renumite, ca se se pregatdsca de profesori, din caus’a că au lipsitu medi- 16cele materiali, comissiunea opindza si

Sinodulu hotaresce a incredintiâ Consistoriului dinAradu cerce modulu a implini hotarirea sinodului de anu de nr. 79. pentru pregătirea câtorva teneri la profesară.

O

Nr. 118. Cu privire la raportulu senatului scolaru in privinti’a hotarirei de sub nr. 98. a sinodului trecutu despre spesele inspectiunei școlare, comissiunea opin^za si

Sinodulu prhnesce a incredintiâ Consistoriului se gasesca unu rnodu pentru acoperirea speseloru inspectiunei școlare.

33

I

I

II

II

111

II

Ii

I iI1E i ■!I, |li I 1

■

I fi '

■i»

I'

u■ îl( I

cascăderea,bisericei nostre, pre tiunea publica si modulu

prin asecu- ocasiune cum- nu li doresce parte temerile

{

» ’

Nr. 120. Cu privire la raportulu senatului de scble din Aradu despre caus’a cursului supletoriu, comissiunea școlara opindza că, pre câtu medilbcele ndstre nu ajungu pentru de a deschide regulatu atari cursuri proprie spre perfecționarea invetiatoriloru, acestor’a se se concdda cercetarea cursuriloru supletorie ordinate de guvernu, pre langa cererea, ca propunerile se fie romane si invetiatorii noștri se se faca partasi de beneficiele acordate de guvernu pentru cercetători. — Vincentiu Babesiu primesce propunerea comissiunei, dar doresce ca aceea se fie motivata cu Împrejurările faptice noue, cari unice potu fi calificate moralminte de a ni justifică abaterea de la conclusulu primului sinodu eparchialu in acesta privintia. A nume se se motiveze cu aceea că: Prin cuprinsulu cerculariului Escelintiei Sale Domnului ministru de culte si de instrucțiune catra ordinari- ate cu datulu 22. fauru a. c. Nr. 1., si de asemenea rările date de Escelenti’a Sa oralminte la fie-care

nu este contrariu scdleloru confessionali si ci perfectiunarea, — alinandu-se mare

cari ni le-a desceptatu legea pentru instruc- , cu care incepuse ea a fi essecutata,

acdsta temere a incetatu a fi motivu de a opri pre invetiatorii noștri confessionali de la cestiunatele cursuri supletorie. Primindu- se propunerea comissiunei, cu si din motivulu adusu de Vincentiu Babesiu.

Sinodulu hotaresce a se concede invetiatoriioru noștri confesionali cercetarea cursuriloru supletorie ordinate de guvernu, pre câtu medilocele nostre nu ajungu a deschide regulatu atari cursuri proprie pentru perfectiunarea invetiatoriloru. Sinodulu primesce cu plăcere cunoscintia că Escelinti’a Sa Domnulu ministru de instrucțiune doresce perfectiunarea scdleloru confessionali. Consistoriulu se îndruma a rugă pre naltulu ministeriu ca in acele cursuri propunerea se fie romana, si invetiatorii noștri se se faca partasi la beneficiele acordate de guvernu pentru cercetători.

Nr. 119. Cu privire la raportulu senatului scolaru, că intru a satisface hotaririi de anu de sub nr. 99. s’a emisu o comisiune anchetaria, comissiunea propune si

Sinodulu ie scire despre compunerea comisiunei anchetaria pentru castigarea si respective gatirea cartiloru necesarie de scola. Totu odata Prea Santi’a Sa Părintele Episcopu e poftitu se medilocesca, ca catichisulu celu pucinu corespundietoriu, ce se intrebuintiedia acum in scdlele nostre, se fie inlocuitu prin altulu mai corespundietoriu.

34

a.

4

I

1T

saMissiciu,

■fc —

Nr. 122. Cu privire la cerculariulu ministerialii din 22. faurii c. Nr. 1. in privinti'a aretarii comuneloru bisericesci cari nu

potu satisface despusetiuniloru legii școlare, părerea comissiunei este a se lua cunoscintia de acestu cerculariu, inse la propunerea Prea Santiei Sale Domnului Episcopii

Sinodulu emite in acesta causa o comisiunea compu- de Vincentiu Babesiu, Demetriu Bonciu si loanu

cu însărcinarea se refereze câtu mai curundu.

Nr. 121. La raportulu senatului de scole din Aradu, cumca universitatea comitatului Temisiu a stersu din prelimanariele comunali salariele invetiatoriloru, senatulu a remonstratu la naltulu ministeriu cerendu pre bas’a legii de instrucțiune reintroducerea salarieloru, dar respunsulu ministerialu a foștii negativu basandu- se pre legea comunala, — comisiunea școlara propune a se luă la cunoscintia. Inse Vincentiu Babesiu, desvoltandu caus’a din puntulu de vedere a dreptului privatu, recomenda si

Sinodulu hotaresce a îndruma Consistorialii se re- monstreze de nou la naltulu ministeriu pentru introducerea salarieloru invetiatoresci in preliminariele comuneloru politice din comitatulu Temisiului, demustrandu că acesta causa este de natnr’a contracteloru din dreptulu privatu. Bisericele, inca sub guvernulu deceniului penultimu, inti- intiandu scoli, au facutu contracte cu comunele politice pentru dotatiunea invetiatoriloru. Se se arete contracte de acestea.

Nr. 123. Cu privire la carthi’a ministeriala din 15. jan. a. c. nr. 30,315 pentru infiintiarea unei catedre de economia si grădinărite la institutulu teologicii,— comisiunea propune si

Sinodulu hotaresce ca pana la definitiv’a regulare a teologiei si preparandiei, ascultătorii de la teologia se invetie dimpreună cu preparandii economi’a si gradinaritulu.

Nr. 124. Comissiunea școlara propune siSinodulu primesce a esprime dorinti’a ca organele

școlare se desvolte si in viitoriu zelu si activitate necurmata spre naintarea invetiamentului.

A V i t

Nr. 125. Incependu-se desbaterea raportului dela senatulu scolaru din Orade, comissiunea școlara opineza la datele statistice si primind u-se

Sinodulu indruma Consistoriulu din Orade ca1. in viitoriu se relatiuneze detaiatu in privinti’a

35

deobligati la scolasesse

posturile invetiatoresei

cei apti se depună

toteintroducă insese

de

f

I f

11

IJț! ■llI1i1

L 1II j

I

L

jr

tI

ihr • •

I■

? •’

»! ■

155 de scoli au primita parte ddu’a admonițiune ministeriala;

5

indruma Consistoriulu din lucrare, spre amelio-

a scoleloru, pentru de periei u 1 u am en i n ti ato ri u.

127, In privinti’a salarieloru invetiatoresei, comissiunea . a se primi propunerea senatului școlare din Orade,

Nr. 126. Cu admonițiunea prima, parte comissiunea școlara propune

Sinodulu primesce a Orade se pună rarea receruta si a preveni, la timpulu

Nr. ■ școlare opindza dreptu-ce

Sinodulu indruma Consistoriulu din Orade a nisui la imbunetatirea salarieloru invetiatoresei, luandu-si in privinti’a sumeloru cinosura din „Organisatiunea provisoria“ a invetiamentului.

privirea câ a sise

tote medilocele ini eorespundietdria

seu,

pensiuni comisiunea

numerului copiiloru de ambele si inca cu distingerea sessului;

2. se se nisuesea a iinple definitivii cu preparandi absohiti;

3. la tota inteinplarea a face ca essamenulu de calificatiune;

4. scol’a de repetitiune comunele;

5. pentru înaintarea frecuentatiunei școlare, Consistoriulu oradanu are se primesca instrucțiunile date pentru Consistoriulu din Aradu;

6. are a nisui ca in cele 56 de comune in cari nu se afla scoli, se se infîintiedie, folosindu-se si de ordinatiunea ministeriala din 10. Decemvre 1872. nr. 32,488.

Nr. 128. In privinti’a fondului școlara opin^za si

Sinodulu indruma Consistoriulu din Orade a incassâ cele ddue procente dela salariele invetiatoresei, si se substerna la sinodulu prossimu unu regulamentu detaiatu in privinti’a pensiuniloru.

Nr. 1£9. Comissiunea propune siSinodulu incredintieza Consistoriului din Orade, ca

in viitoriu se arete pre acei barbati cari au bine-meritatu de caus’a școlara.

36

%

*

din Pojog’a

H

' se presinta rugarea cornite- caus’a Întregirii sessiunei paro-

a preotului si invetiato-

S i e d i n t i’a VII.s’a tienuta la 21 aprile 3 maju 1873. sub presiedinti’a

/Notariu Paulu Papu.X

Nr. 132. Se ceti protocolnlu siedintiei trecute si S’a autenticatu.

. m. p.

ordinaria,

Nr. 133. Din partea presidiului tului parochialu din Pojog’a in i chiale si a imbunetatirei stării materiali

• riului de acolo,Se predă comissiunei pentru petitiuni.

%

Nr. 134. Comissiunea petitionaria prin referințele seu loanu Groz’a raport^za, si in urmarea propunerii lui Paulu Rotariu

Sinodulu decide ca acus’a lui Petru Ardeleana din S. Mihaiulu-Romanu, in contr’a preotului de acolo Atanasiu Petroviciu, se se predee Consistoriului, care va avd a purcede câtu mai aspru in contr’a numitului parochu, si la anulu viitoriu se raporteze sinodului despre resultatu.

Nr. 135. Asemene acus’a lui Toin’a Ardeleanu locuitoriu in Remeti-Ternesiu, in contr’a parochului de acolo Nicolau Petrescu

Se predă Consistoriului pentru procedare competinte.

Nr. 130. La raportulu senatului scolaru din Orade, că a satisfacutu hotaririloru din sinodulu trecutu in privinti'a catichi- sării tinerimei, in privinti’a invetiatoriloru neputincioși si a diurneloru pentru invetiatori la conferintiele invetiatoresci, comissiunea propune si

Sinodulu ie spre scire.

Nr. 131. Georgiu Popa presinta si recomenda petitiunea mai multoru comune din cerculu Coului (Vascou) pentru arondarea protopopiateloru Beiusiu si Meziadu astfeliu, ca in Cou se fie resiedinti’a unui protopresbiteru.

Se tramite la comisiunea organisatoria.Fiindu timpulu inaintatu, presiedintele pune la ordinea di-

lei raportulu comissiunei bisericesci pentru diu’a de mane. —Acestu protocolu s’a cetită si s’a autenticatu in siedinti’a

VII. sinodale, ce s’a tieautu la 21. aprile 3. maju 1873.

Procopiu ■wacicowlcinEpiscopii presiedinte.

■>

Teodoru Papu, m. p. notariu.

37

otive concediu de

issiunei bise-

&

I

i

4

Iii

II

II

II

I

1IEli

FI

I

li ■

i l. !

fll

II i1 r • i

li

!

• f

IjiI

Nr. 139. La ordinea dilei este raportulu coj ricesci, care prin referințele seu Alessiu Popoviciu, propune si

Sinodulu ie spre scintia raportulu senatului bisericescu alu Consistoriului clin Aradu, carele conformu îndrumării primite de la sinodulu eparchiale din anulu 1871. sub Nr. 97., areta că Consistoriului apartienu 11 protopresbiterate, 305 de comune bisericesc! inatre, 57 de filiale, 1421 deparochii, 298 de edificie bisericesci, 61,925 de case, 344,672 de suflete cu 11 protopresbiteri, 192 de parodii, 207 administratori 'parochiali si 39 de capelani. — La senatulu bisericescu sunt 14 asesori, dintre cari unulu e referințe, — la institutulu teologica sunt doi profesori ordinari si unu cantoru.

Nr. 140. Referitoriu la elevii din institutulu teologicii, din raportulu senatului bisericescu se vede că numerulu clericiloru din institutu se urca la 26, dintre cari 6 inși nu au calific atiunea prescrisa prin decisnlu sinodului din anulu 1870. Nr. 105., — comissiunea bisericdsca are urmatâriele d6ue opiniuni, a nume: 1. Considerandu că senatulu bisericescu, prin acesta fapta s’a aba- tutu dela decisiunea sinodului de sub nr. 105. din 1870., unde apriatu s’a spusu, cumca in institutulu teologicu numai cei cu 8 clase potu fi primiți, deși acesta abatere prin motivele raportului incâtu-va s’ar vedd a fi motivata, totuși din partea membriloru comissiunei nu se pdte aprobă,' pentru ce dar opiniunăza ca Ve- nerabilulu senatu bisericescu respective Consistoriulu de nou se fie indrumatu ca decissiunea citata a sinodului, pana ce aceea cu

Nr. 136. Acus’a lui loanu Fluerasiu, locuitoriu in Remetea- Temisiu, in contr’a parochului de a colo Nicolau Petrescu

Se predă Consistoriului pentru ordinarea investigatiunei si procederei competinte.

Nr. 137. La rugarea locuitoriului din Giul'a Germana Moisa T. Szilăgyi, in contr’a lui Mitru Sfirlea pentru predarea unui scaunu din sant’a biserica,

Se decide a se redă rugarea suplicantelui, carele totu-odata se îndruma se ascepte publicarea sentiutiei ce va aduce forulu competinte in acesta causa, —standu-i apoi in voia libera a insinua in contr’a aceleia apelat’a sa.—

Nr. 138. Deputății Sigismundu Borlea, Meletiu Dregbiciu si Nicolau Diamandi, cerendu cu motive concediu de a pută absentă dela siedintiele sinodali

Concediulu cerutu se acorda.

38

se va

4

**

i

ii

fi

• i

81Cilse

so con- , a pută

anu in anu se cestoru eseeptiu-

timpulu se va schimbă, se o tiena de directiva, nefiindu-i iertatu dela aceea a se abate. — Opiniunea a dău’a este: Luandu in consideratiune motivele aduse de venerabilulu senatu bisericescu, vine cu urmatări’a propunere, respective opiniune: In casulu estraordinariu, candu neevitabil’a necesitate ar demandă susce- perea in cursulu teologicu a aceloru elevi, cari au mai pucinu de 8 clase gimnasiale, — aceea numai sub asia espresa conditiune se se efeptuesca, cumca astfeliu de elevi nici la unu casu nu vor avă dreptu de a competi si concurge la parochii de prim’a classa ci numai după calificatiunea loru mai debila la parochii de class’a a dbu’a, eventualminte class’a a trei’a; din ce rabilulu senatu bisericescu ar fi a se indrumâ, cașuri estraordinarie (si pana ce respective clasificarea parochieloru, prin sinodu ocasiunea enuncie, că la ce < elevu a competi si tate membrii acestoru elevi, classe primiți.

In acăsta cestiune propune deputatulu loanu P. Desseanu că: „Se sustiene si mai departe decisulu sinodului eparchialu din

anulu 1870 nr. 105., ca adeca numai atari individi se fie primiți in institutulu teologicu din Aradu, cari au absolvitu 8 classe gimnasiali cu svccesu bunu; ăra testimoniele clericiloru primiți in institutulu clericala in anulu curinte fara de 8 classe, vor avă validitate numai daca ulterioru vor suplini absolvirea classeloru

• gimnasiale ce li lipsescu.“ •—Mircea V. Stanescu propune: „Vigorea decisului de sub nr.

105. alu sinodului din anulu 1870. pentru de o camdata remano suspinsa, si Ilustritatea Sa Domnulu Episcopu este rugata ca la prossim’a siedintia a sinodului episcopescu se pună Ia cale consultarea asupr’a calificatiunei celor’a ce se pregatescu spre trăpt’a preoției si a invetiatoriei, ca estmodu la viitoriulu Congresu natiunalu, se se faca hotariri meritorie tienendu contu la dorinti’a espresa a sinodului eparchiale aradanu, ca candidatii spre clerica

1 se fie cu 8 classe gimnasiale.“— loanu Missiciu propune :

► „Conclusulu sinodala, ca fora de 8 classe gimnasiale so nu se primăsca elevi in cursulu toologicu, se sustiene si mai departe in vigâre; dedrace inse s’a constatata necesitatea si so ivescu cașuri estraordinarie, in cari prevederea uneloru parochii recere abatere esceptiunala dela conclusulu amintitu, •— cede Consistoriului in astfeliu de cașuri estraordinarie primi elevi si fora de 8 classe, cu aceea, ca din faca relatiune motivata in privinti'a casuriloru nale la sinodala diecesanu.u

Vincentiu Bebesiu propune :

ai debila la parochii de class motivu dar Vene- ca la astfeliu de

prin arondare reducerea, se va efeptui)

primirei prin decissiune consistoriala apriatu se classa de parochii va avă dreptu respectivulu i concurge, — si asia pe langa acăsta modali-

comissiunei opiniunăza, a se aprobă susccperea cari dejă sunt, prin senatulu bisericescu, fora de 8

39

II

la parochiele de I. classa,. pre câtu numai aseme-

concurinti aiba prefe-

Mi.

fi M9i j i

iii ■< ■

iili f'i

i ■

I

f !

•’- 1 '•

F’ •

atari nea la cu mai rintia, — era cci

pucine,

.. i1v

F.i

44

„Considerandu lips’a constatata de concurenti pentru posturile preotiesci, mai slabu dotate;

considerandu cumca adeverat’a calificatiune pentru posturile bisericesci nu se conditiunăza absolutu prin classele gimnasieloru străine, ăra atari classe ale năstre proprie, pentru ale n6stre scopuri organisate, in presinte nu avemu,

considerandu că cea mai valibila proba de calificatiune in suer’a bisericăsca o dă resultatulu fapticu alu activitatii sale iu funcțiuni;

pasirea Consistoriului se indemnisedia si pre langa cuvenit’a precautiune esceptiunalminte — i se concede asemenea pășire si mai departe, cu acelu adausu, ca ' timpu esistu concurinti cu deplina calificatiune gimnasiala,

se pota intră in candidatiune si se pota fi aleși, — parochiile de II. classa, precâtu timpu esistu

uite classe gimnasiali său reali, aceștia sefora de classe seu cu classe gimnasiale ori reali

mai pucine, anume pentru incepuiu, se păta intră in candidatiune si aleși numai la parochiile mai slabe, si numai după ser- vitiu de mai multi ani, in cașuri candu atari preoți prin activitatea loru ai’ dă eclatante probe de calificatiune si merite pe terenulu bisericescu, se păta fi dechiarati prin consistoriu de demni admissibili la parochii mai antaiu de II. si după probe năue cu destula demnitate — si de I. classa.“ — • i

După acestea purcediendu-se la votare secreta, cu 27. voturi contr’a 24.

Sinodulu decide ca se se sustiena absolutu si pe mai departe in vigore decisulu sinodului din anulu 1870 de sub nr. 105.

Nr. 141. Comissiunea refereza, propune siSinodulu ie spre soire că 2 protopresbiterate, a Si

riei si Hasiasiului, foste vacante, prin personele Domni- loru Georgiu Vasilieviciu si Georgiu Cratiunescu s’au deplinitu, cari ‘ protopresbiteri indata după sinodulu presinte au a se muta in protopresbiteratele loru. •

Nr. 142. Relativa la referad’a comissiunei bisericesci prin care arăta că senatulu bisericescu prin date statistice raportăza, că in decursulu acestui anu au repausatu 17 preoți, intru pre- sviteri s’au hirotonita 18, si anume intru parochi 13 si 5 intru capelani, — si notifica cumca loanu Cociub’a parochulu din Sioimosiu pe viătia a devenitu incarceratu, ăra Petru Bogdanu administratorulu din F. Varsiandu pentru mai multe escese — s’au amovatu dela posturile loru, — comissiunea propune si

, Sinodulu luandu spre scite, indruma Consistoriulu a face pașii necesari pentru îndeplinirea acestoru doue parochii.

40

%

*

II

II

profosoriloru dela iasiunea opiniuudza,

8%71

CU

Nr. 143. Referad’a senatului bisericescu, cumca dela sinodulu din anulu trecutu a tienutu 12 siedintie in cari s’au pcr- tractatu la 500 obiecte, intre cari au fostu 19 procese divortiale; dintre cari 9, ca apartienetârie competintiei forului de I. instantia, s’au transpusu acolo, dra 10, s’au pertractatu si decisu final- minte,— din partea comissiunei se propune si din partea sinodului

Se spre soire.

Nr. 144. Comissiune propune siSinodulu primesce operatulu senatului bisericescu

asupra procedurei de alegere a protopopiloru, adaugendu- se la acelu elaboratu ca punctulu I. „Consistoriulu, venindu la cunoscintia despre vacanti’a unui protopresbiteratu, mai multu in decursu de unu anu, este detoriu a face dispositiunile necesarie pentru îndeplinirea si alegerea noului protopresbiteru.“ Se se trimită acestu elaboratu ambeloru Consistorie pentru acomodare, acludandu-se protocolului sub A.

Nr. 145. In puterea deeisiuniloru de sub nrii 8%7i si 67m a sinodului fiindu Consistoriulu insarcinatu, ca cu concursulu consistoriului oradanu, se elaboreze unu proiecta de regiile materiali pentru disciplinarea preotimei si a censurâ proiectulu de

. — raporteza cumca: cu ac^st'a comissiunea anchetaria, acdsta comissiune, din mai

raportu, nu a fostu in stare a corespunde acestei însărcinări, deci se r6ga, ca si pana ce acestu

precum scaunele protopresbiterale asia si căușele disciplinarie se fie îndrumate, ca de o

se folos^sca de usulu de pana acum; in fine propune se fia îndrumată, ca numai-decâtu,

se, se lucre operatele din cestiune, le presenteze Prea Santiei Sale Dom-

i Episcopii, carele apoi prin o comissiune ad-hoc esaminandu- i va așterne la Maritala Congresu natiunalu

— Comissiunea propune

procedura in cause disciplinarie, insarcinandu multe cause înșirate in pana acu proiectu se va face, Consistoriulu, in cam data se ca comissiunea anchetaria după finirea sinodului intrunindu- si acele numai-decâtu se n ului le, la timpulu seu le bisericescu spre ulteriâr’a dispusetiune;si pe langa stilisarea deputatului Mironu Romana

Sinodulu poftesce pe Prea Santi’a sa Domnulu Episcopii a compune si convoca o comissiune anchetaria din ambele parti ale eparchiei, ca se elucre unu proiectu de procedura in cause disciplinarie si matrimoniali, care apoi se se substerna la prossimulu Congresu natiunalu.

Nr. 146. Referitoriu la caus’a aplicării institutulu clericala la posturi consistoriali, co

41

pe

aduna

se

J

II

li

lî

li

O11

k

siedinti’a i^diadi,

< t

I

li ■11,. i),«I

i

f.l h

I •

4&

t-. i .’

• r <JL.i

ii. ’■

[ r ■

V

Prea Santiei Sale prin carea comunica meritulu fonduriloru

Nr. 148. Presiedinti’a presinta scrisorea Domnului Episcopu alu Caransebcsiului, conclusele aduse de sinodulu de acolo in comune.

Se transpune la comissiunea financiara.Nr. 149. Georgiu Cratiunescu referințele senatului strinsu

4

Ivi*ocopiu Ivacico viciu m. p.Episcopu presiedinte . .

Paulu Papu m. p. notari u

Siedinti’a VIII.tienuta la 21 aprile/3 maia 1973. după m^diadi, sub presiedinti’a

ordinaria, notariu Constantinu Gurbanu.

a se sustiene si pe mai departe decisiunea sinodului adusa sub nr. 83. din anulu 1872., prin carea profesorii de teologia sunt opriți a funtiună in posturi consistoriali, inse la propunerea lui Vincentiu Babesiu

Sinodulu decide: considerandu-se aplicarea unui pro- fesoru in afaceri consistoriale numai de straordinaria si esceptiunala, nu se afla in contradicere cu conclusulu dS compatibilitate, si deci nici nu se esceptiuneza.

Nr. 147. Senatulu bisericescu fiindu indrumatu conforma decisului sinodala de sub Nr. 90. din anula 1872. ca se întrebe comitetele protopresbiterale din Banatu că, cu câta voiescu a concurge la sustienerea unui Consistoriu ce s’ar infiintiă in Temisior’a, — comisiunea opiniun^za si propune, că considerandu cumca comitetele respective s’au dechiaratu in acesta privintia in opiniuni fdrte diverginti, si considerandu că cestiunea acdst’a este forte timpuria, se se amene pe timpuri mai favorabile.

Paulu Rotariu propune: Se se decidă infiintiarea unui Consistoriu gr. or. in Temisiâr’a si esecutarea respective constituirea

anulu viitoriu. . 'La propunerea lui Mironu RomanuSinodulu îndruma Consistorialii din Aradu a

datele ce mai lipsescu si a le substerne de a dreptulu la congresulu natiunalu in a caruia competintia cade deciderea meritoriale a acestei cestiuni. —

Fiindu timpulu înaintata, siedinti’a s’a redicatu, anunciandu- siedinti’a prossima pe astadi la 6 ore după mddiadi.

Acestu protocolu s’a cetitu si s’au autenticatu in VIII, sinodala ce s’a tienutu la 21. aprile 3. maju după 1873.

42

abdice

transpune lase

•**

II

I

nou se fia protopres

bisericescu, din caus'a că este alesu de protopresviteru, la postulu de referințe.

Se la cunoscintia.

Nr. 150. Eman ui lu Missiciu asesorii onorariu la senatulu epitropescu, fiindu denumita de asesoru la tribunalulu regescu din Borosineu, si-dă demissiunea.


Nr. 151. La ordinea dilei e continuare desbaterîl speciali a supr’a raportului senatului bisericescu. Comissiunea pentru censurarea raportului bisericescu, la acelu pasagiu alu raportului, că Consistoriulu inca n’a potutu satisface dorintiei sinodale esprese sub Nr. 106. alu sinodului din anulu trecuta, ca pentru sessiunea presinte se elaboreze unu proiectu pentru arondarea protopresviterateloru, — totuși in câtu pentru ameliorarea dotatiunei propune nescari modalitati, — recomenda si

Sinodulu primesce, ca Consistoriulu de indrumatu a face proiectulu pentru arondarea piwivpieo- viterateloru, si acest’a negresitu se-lu substerna. in sesiunea sinodala a anului venitoriu; era partea referitoria la im- bunirea dotatiunei protopresviterali, se transpune la comissiunea organisatoria.O

Nr. 152. Cu privire la raportulu consistorialii, că acesta conformu decisului de sub Nr. 139. alu sinodului din anulu trecu tu^ intru regularea parochieloru din mai multe cause pana acu- m’a inca nu a potutu ajunge la vre-unu resultatu, — comisiunea propune si

Sinodulu îndruma de nou Consistoriulu ca decisulu de sub nr. 139. din sinodulu anului trecuta pentru regularea parochieloru, se-lu implinesca negresitu pana la prossimulu sinodu.

Nr. 153. Urmandu la desbatere raportulu senatului strinsu bisericescu alu Consistorialul oradanu, datele statistice: că in acelu districtu sunt 7 protoprcsviterate, 294 comune bisericesc! 76 filiale, 31,670 câsi, 193, 438 de suflete, 298 de biserici, 301 parochii, parochi cu învestitura 57, fara învestitura 205, capelani 5, diaconi 2, supra nu morari 2, emerita 1, parochii vacante 39, au reposatu in decursulu anului 12 preoți, pentru bctranetie s’au retrasu unulu, s’au hierotonitu 16, cause matrimoniale cu totala despărțire la forulu II. 2, cause disciplinari© mai grele in forulu de prim’a instantia 4, cause apelate la forulu metropolitanu 2, esamenu de calificatiune au facutu 10 teologi, tass’a esa-

/

43

✓

II

iii

I i

II

I

i I h b

II

i*

4

1)1.

I i

''

% î:

Consistori- sino-

Cliistagu

minării au respuns’o 6 inși, 3 inși au datu obligațiuni si unulu s’a absolvatu pentru seracia. La propunerea comisiunei

Sinodulu le ie la cunoscintia.

Nr. 156. Raportandu-se că din caus’a unui casu specialii s’a emisii unu cerculariu pentru delaturarea datinei rele d’a se trage clopotele candu se arăta semne de grindina —■ la propunerea comissiunei


Nr. 154. La acelu locu alu raportului, ca pacea interna a bisericei in intregu districtulu numai in comun’a Chistagu s’a tur* biiratu prin intentiuni proselitice, in care privintia s’a si emisu o comissi ne investigatâria, —

Sinodulu ieulu oradanu,

. Nr. 157. Acelu puntu alu raportului, ca trdb’a matriculeloru si a conscriptiuniloru poporali e pusa in lucrare de a se regulă si s’au facutu cele necesarie pentru deplinirea defecteloru ce s’au observații in multe locuri, la propunerea comissiunei

Sinodulu primesce a se lua la cunoscintia regularea matriculeloru si a conscriptiunei poporali, indrumandu-se Consistoriala din Orade a accepta in districtulu seu numai formulariele ce sunt in usu si in districtulu Aradului.

Nr. 158. Cu privire Ia acele puncte din raportulu consistorialu, prin care se propune ca pentru elaborarea unei proceduri in cause matrimoniali si disciplinarie se se emită o comissiune anchetaria din sinulu sinodului, carea apoi pentru uniformitate se-si substărna elaboratulu seu la Congresulu natiunalu; ăra de reguli materiali pentru disciplinaria clerului si a poporului se se intrebuintieze colectiunea de canone edate de Archiepiscopulu si Metropolitulu Andreiu B. de Siagun’a, — din partea comissiunei se recomenda si

Sinodulu decide ca in meritulu procedurei matrimoniali si disciplinari si a reguleloru materiali, se se sustie-

4*

comissiunea propune si3 la cunoscintia indrumandu-se

ca la timpulu seu se incunoscintieze dulii despre resultatulu incuisitiunei ordinate in de reulu proselitismului.

Nr. 155. Raportarea Consistoriului, că biseric’a fatia cu statulu nu au avutu parte de vre-o superare, că Consistoriulu a deplinitu tdte ordinatiunile ministeriale ca unele ce nu prejudeca intereseloru nostre bisericesci, ăra statulu au ajutoratu Consistoriulu cu 5000 fl.


nr. 145. a se-

la

<

fii

a propune

in raportulu dotatiunei

f ------ —

referad’a comissiunei organisatdrie, carea ei Parteniu Cosm’a cu referintia la decisulu sino-

prin care protopresviterulu Luncii Gavriilu protopresviteralu, dra proto-

si Petru Sabo alu protopresviterateloru

propunerea comissiunei

Nr. 161. Urm^za prin referințele dala din 1872. Nr. 114. prin care Neteu s'a restituita in oficiulu seu presviteriloru loanu Fassie alu Pestesiului Meziadului li s’au pennisu pana la arondarea a locui in locurile de pana acum’a, —


na decisulu adusu in acesta privintia sub siunei presinte.

espressa ora si a nr. 105. a sinodului

se se p6ta pri- si fara 8 clase girnnasiale, —

in acesta privintia s’a adusa condusa

Nr. 160. Totu comissianea bisericesca raporta că din partea presiedintelui delegatianei congresaali s’a relaționala că despărțirea ierarchica in comunele mestecate Pecic’a romana, Tor- nea, Nadlacu, Cianadidu magiaru, Monorostoru si Checi’a romana s’a efcptuitu pe cale amicabila, < dra actele referitdrie la acdst’a sunt la delegatiunea congresului serbescu spre censurare, că caus’a despărțirii in Semlacu, Chineza, Mahala, Becichereculu mica St. Andrasiu si S. Nicolaulu mare este sub procesa, mai departe că pentru delegarea . Tribunalului regesc u din Pest’a s’au facutu pașii necesari, si in fine că caus’a despărțirii suburbiului Fabricu- Temisidra, Seravola si Cianadulu serbescu inca este in curgere — ceea ce la propunerea comissiunei


Nr. 162. Cu privire la arondarea protopresviterateloru din districtulu oradanu, precum si la regularea dotatiunei protopresviterali, comissiunea avendu in vedere intetitdri’a necesitate a arondării protopresviterateloru constatata si prin condu sulu de sub nr. 157. alu congresului natiunalu dela 1870; avendu in vedere conclusele acestui sinodu do sub nr. 90. 1871 si 106. 1872. si considerandu, cumca Consistoriulu Oradanu si a substernutu pianulu de arondare inca la sinodulu din 1871, propune urmatdriele:

1. se se incuviintieze arondarea* protopresviterateloru din

Nr. 159. Cu privire la acea dorintia Consistoriului, ca pana la regularea parochie preotiesci — efectuirea conclusului adusu sub din anulu 1870. se se sisteze, si după necesitate

i in institutulu clericalii tineri comissiunea refiecteza, că in sub nr. 140. care se se aplice si la acestu locu.

Sinodulu sustiene hotarirea sa de sub Nr. 14 ). a se- siunei presinte despre calificatiunea candidatiloru la preoția si cu privire la districtulu Oradii.

Bl

I

i

ocupă pro-

*

I

H

EO

■

j II

d) Protopresviterulu Pomezeului Elia Moga topresviteratulu Beiusiului ;

I

IIt•

I

I

p ro

ți!

|î■V *<

va ocupă proto-

va ocupă pro-

iiIt

I

% 8

45

asemenea remane in proto-

e) Protopresviterulu Meziadului Petru Sabo va topresviteratulu Coului: ^ra

f) Pentru alu Beliului se va efeptui alegere.5. Devenindu vacanta parochi’a centrala, protopresviterulu

este detoriu se o ocupe numai-decâtu. Pana atunci inse, decumva locuesce in protopresviterat i, are numai decâtu a se muta la loculu centralii alu protopresviteratului seu.

6. Dotatiunea protopresviterului se staveresce in minimulu de 1200 de fi. in care se computa tdte prestatiunile atâtu parochiali câtu si protopresviterali, ce se dau protopresviterului in bani seu naturale, afara de acestea va ave cortelu potrivitu procurata si sustienutu din partea întregului tractu protopresviterulu.

districtulu Consistoriului Oradanu, pe bas’a si conforma planului propusu de Consistoriu si alaturatu la raportul u comissiunei.

2. Numerulu protopresviterateloru de astadi se reduce dela 7 la 6, care vor fi: alu Oradii, Pestesiului, Tincei, Beliului, Beiusiului si alu Coului (Vascaulu).

3. Fiecare protopresviteru va av(5 o parochia centrala pro- topresviterala careu nu-si va alege pre parochulu seu, căci protopresviterulu in puterea alegerii salo de atare devine parochulu aceleia, votulu parochiei inse totudeuna se va luă in consideratiune cu ocasiunea candidării protopresviterului, si se va trece la protocolulu electoralii.

Aceste parochii protopresviterali cari totu odata servescu de centru protopresviterateloru si de locuintia protopresviteriloru sunt urmatdriele:

a) Oradea mare, pentru protopresviteratulu Oradii.b) Tinodulu pentru alu Pestesiului.c) Tinc’a pentru alu Tincei.d) Ucurisiulu pentru alu Beliului.e) Beiusiului pentru alu Beiusiului.

■ f) Coulu pentru alu Coului.4. protopresviterii actuali ne mai putendu-se supune unei

alegeri noue, rernanu in funcțiune, si anume aceia ale căror’a protopresviterat e nu se strămută, rernanu in protopresviteratulu avuții, era aceia ale caror’a protopresviterate s’au contopită in altele, trecu la acelu protopresviteratn in care s’a prefacutu alu loru, si anume: cu privire la acea împrejurare, că protopresviteratulu Beiusiului si alu Beliului sunt vacante:

a) Protopresviterulu Oradii Simeonu Bic’a remane in topresviteratulu seu;

b) Protopresviterulu Pestesiului presviteratulu seu;

c) Protopresviterulu Tincei Gavriilu Neteu presviteratulu Tincei;

46

4

1870.-A

II

nași modula, ii întregului

s’au reconstituita pe esceptiunea tractului Beliu, a

in lucrare,

ani,

Consistoriulu se insarcineza ca după «ascultarea sinodeloru parochiali si protopresviterali se sistemiseze si se asigureze acdsta dotatiune; — dreptu-ce

Sinodala primesce propunerea comissiunei si decide ca tote actele privitore la arondare se se substerna pros- simului congresu naționala pentru aprobare; era deosebi nou’a arondare a protopresviterateloru din districtulu oradanu se alatura la protocolu sub B.

Nr. 164. Referitori a la punctulu 4. ala raportului cumca sinodele, comitetele si epitropiile protopresviterali, apoi comitetele si epitropiile parochiali s’au reconstituita pe unu periodu nou de 3 ani, cu esceptiunea tractului Beliu, a caruia reconstituire fu impedecata, dar acum e pusa in lucrare, — la propunerea comissiunei


Nr. 163. Cu privire la acea raportare a Consistoriuluî, că n’a pututu satisface conclusului sinodalu de sub nr. 139. din anulu 1872. intru regularea parochieloru, — la propunerea comissiunei

Sinodulu apretiuesce justificarea Consistoriuluî, fiindu inse că regularea parochieloru este o necesitate neaine- navera, se insarcineza Consistoriala ca pana la sessiunea venitdria sinodala in tdta inteinplarea se efectuesca conclusulu sinodalu adusa sub nr. 139. din 1872. in acesta merita.

Nr. 165. Comissiunea organ i satâr ia, in cestiunea de a se restaură senatele scolastice si epitropesci, propune a se enunciă urmatdriele: nConsiderandu-se de o parte §. 116. din statutulu organicu; de alta parte representatiunea congresului nostru tionalu decretata sub nrulu 139. din anulu 1870., cum s’au alesu Consistdriele la anulu 1870: — asesorii întregului Consistoriu aleși la anii 1870. 1871. si 1872 se dechiara de aleși si pe viitoriu; dra pentru îndeplinirea locuriloru vacante se decide a se face alegere prin votare secreta."

Cu abatere dela acdst’a, deputatulu Vincentiu Babesiu propune urmatoriulu conclusu: „Pana la deslegerea legala a repre- sentatiunei contr’a modificatiuniloru unilaterali ale statutulu organicii, lasandu-se in activitate Consistdriele alese nainte de «3

— se pasiesee la completarea posturiloru devenite in vacantia prccumu si a unor’a dintre cele remase in reserva."

După desbatere se enuncia ca conclusu sinodalu:Asesorii întregului Consistoriu, lalesi la anii

I .

* 47

prin carea

-•

iii,JS|

Ii

• T

II III IIr

4

fi

I’Ji' ■ I

(

I j II>

11<:

1 1

f I ’!■!'

F iJI' I

£

11 îl’’

I

in care cum )eră o casa eparchiala in apro-

pentru folosirea Consistoriului cumperârii recomenda a se vinde cas’a

se dă

unu asesoru ordi-

ta : a documentelor!! vechi, cdsca, — la propunerea

Fapt’a acest’a a ca se nu pera ricesci, se ie sistoriulu ca objectele incurse si păstreze sub speciala ingrigire; mendâ si Consistoriului aradanu se procureze astfeliu de date.

Nr. 167. Cu referintia la punctulu 7. alu raportului i se ardta necesitatea de a se piarea bisericei centrale din Orade era pentru usioretatea cumperarn recomenda a se vechia consistoriala din suburbiulu Vărad-Velencze.

Sinodulu in principiu incuviintieza cumperarea realității amintite in modulu propusa prin Consistoriu ; in câtu inse privesce partea financiala a cestiunei, se dă spre consultare comissiunei financiare.

4b

Nr. 168. Referitorii! la punctulu 8. a raportului in care se ardta activitatea Consistoriului intrcgu pe anula 1872. si care se reproduce in 828 de numeri ai protocolului de esibite si ca in decursulu anului trecuta s’a tienutu 7 siedintie plenarie. 7 bisericesc)’, 7 școlare, si 5 epitropesci, si că după renunciarea proto-

1881. 1872. se dechiara de aleși si pe viitoriu, — reser- vandu-se unele posturi la consistoriulu din Aradu pentru distinctiunea barbatiloru apti si bine meritați in viitoriu, se decide a se alege de astadata prin votisare secreta:

A. La Consistoriulu din Aradu:1. In senatulu strinsu bisericescu,

nariu si doi onorari;2. In senatulu scolariu, unu asesoru onorariu preotiescu;3. In senatulu epitropescu, doi asesori preotiesci si

trei mireni, toti onorari.B. La consistoriulu din Orade:1. In senatulu strinsu bisericescu doi asesori ono

rari ;2. In senatulu scolariu unu asesoru onorariu preo-

tiescu 1Alegerile acestea se vor face in alta siedintia. O

Nr. 166. Referitorii! la punctulu raportului prin care se are- ingrigirea Consistoriului pentru pastrarea si crutiarea de perire

ce se referescu la istori’a nostra biseri- comissiuneiConsistoriului prin carea ingrigesce

vechile documinte ale istoriei ndstre bise- ie spre plăcută cunoscintia, si se îndruma Con-

ce vor mai incurge se le totu odata a se reco- ca din partea sa inca se

48

incurse pentru

in numele preotimei din

4

A.

•T

Frocopiu Ivacicoviu. m. p.Episcopu presicdintc.

amin-

— avendu in vedere câ in pri- s’a făcuta dispusetiunile

, — pro -

Constantina Gurbanu in. p. notariu,

presvitertflui din Pomezeu Ambrosiu Marchisiu s'a alesu de atare parochulu ,din Rabagaui Elia Moga, dra protopresviterulu Beliului binemeritatulu barbatu losifu Marchișiu reposandu, administrarea vacantului protopresbiteratu do o camdata s’a concrediutu parochului din Belia loanu Capitanu, la propunerea comissiunei

Se ie spre soire, era in câtu reposatulu prototopres- viteru alu Beliului losifu Marchisiu a fostu si asesoru onorariu la senatulu strinsu bisericescu alu Consistoriului, pentru îndeplinirea vacantiei se se efeptuesca cele des- puse Ia punctulu 8

Nr. 169. Petitiunile parochiali si a nume:

1. a preotimei din tractulu Temisiorii;2. memorandulu preotimei din cerculu Chisineului ;3. petitiunea din tractulu Lipovii;4. a protopresviteridui Simeonu Bic’a in numele preotiloru

din cerculu alegetoriu alu Oradii mari;5. a protopresviterului loanu Fasie in

tractulu Pestesiului;6. a deputatului sinodalu Petru Sueiu in numele alegatoriloru,

— fiindu aceste petitiuni de una natura in strinsa legătură cu regularea parochieloru, comissiunea propune ca de drace regularea parochieloru este solicitata prin decisuln de sub nr. 152. si 163. a acestui sinodu, se se considere de pestrecute.

Propunerea comissiunei primindu-se, petitiunile tite se considera de pestrecute.

Nr. 170. Totu comisiunea organisatoria la petitiuna comuneloru Con, Baresci, Siusci si altele pentru arondarea protopresviterateloru Beinsiu si Meziadu, 1 1vinti’a arondării protopresviteratelorU necesarie prin decisulu de sub nr. 162. a acestui sinodu pune si

Sinodulu primesc© a se consinderâ aceste petitiuni de . pestrecute.

Acestu protocolu s’au cetitu si s’au autenticatu in 23 aprilc'5 maju 1873. in presinti’a comissiunei emise din siedinti’a sinodala a IX. nr. 183.

regularea dotatiunei

*

I

se

I

li

II

II

■I (:

•('

ii *H

£j 1

Oiprotopresvîtera-

propunerea

49*

II$ I

H

S i e d i n t i ’ a IX.prile/4. maja 1873. sub presidiulu ordinariu.

Notariu Georgiu Feieru. ‘ . .Nr. 171. Prea Santi’a Sa Domnulu presiedinte ocupandu

loculu sen dechiara siedinti’a de deschisa si anuncie cumca autenticarea protocolului siedintiei precedinte deocamdată

Se primesce.

Nr. 172. Din partea presidiului demișiunati prin hotarire necalificati, pentru a li se si după producerea testimoniului de 8 clase gimnasiali

I 4 î " j C?

fia per- < sessiunea

. i ' 1 < ' , , 4

1 • c* H r ncî zii • T * t ?

presinta petitulu privinti’a afacerii

devenitu

*

i|jI 1 |d511 •

Sinodulu manenta si se

primesce ca siedinti’a presinte se considere de ultim’a pentru

sinodului din anulu acest’a.

tienuta la 22. a

dechiara siedinti’a de deschisa si anuncie cumca se amena: x 7

• . i

se presinta suplic’a tineriloru sinodala din institutulu teologicu ca

concede continuarea cursului susceputu a ti pri

miți erasi pentru continuarea celoru 2 cursuri.Se predă comissiunei petitiunarie.

Nr. 173. Totu din partea presidiului se comitetului parocliialu din Pecic’a Romana, in si dispunerii cu venitele parochiale din parochi’a ce a vacanta prin mdrtea preotului loanu Moldovanu.i

Nr. 175. Pentru staverirea pentru constatarea diurneloru tatiloru sinodului pentru tatului Mironu Romanii

Sinodulu primesce alegerea unei comissiuni constata- torie din 3 membri, — si totu odaia de atari se aiegu Georgiu Popa, Paulu Rotariu si Petru Petroviciu.

Nr. 176. Venindu a se desbate arondarea teloru din districtulu Consistoriului oradanu, — la deputatului Mironu Romanii, care este urmatdri’a:

a) sinodele, comitetele si epitropiele protopresviterali se se restaureze de nou pe periodulu de trei ani iu care ne aflamu;

b) membrii de acum ai scauneloru protopresviterali vor remane la scaunele aceloru protopresviterate de cari se tienu după locuinti’a lorii, dra locurile vacante se vor deplini.

Sinodulu decide propunerea acest’a a se comunica respective a se preda comissiunei organisatorie.

Nr. 177. Comissiunea organisatâria prin referințele Par- teniu Cosm’a rapârta, că moțiunea făcută de catra Georgiu Borha

5

< - 1 * < ■ • -• < ; . r ?

speseloru sinodului respective si speseloru de caletoria a depu-

sessiunea presinte, la propunerea depu-

Se decide a se preda comissiunei petitiunarie.

Nr. 174. Deputatulu Mironu Romanii propune sii • II • • 1 • . • 5 t

i

i

ii

50

*

1

I

I

II

II

I

11

pana prin

mu vor se intre-

I

in privinti’a aplicării calendariului nou in afacerile administrative, — din motivulu că cestiunea ac^st’a nu cade in corapetin- ti'a sinodului, se se delature. ' - ,

Sinodulu delatura moțiunea amintita.

Nn 178. Comissiunea școlara emisa pentru censurarea orga- nisatiunei provisorie a invetiamentului din metropolia, prin referințele Vasiliu Paguba raporta si in conglasuire cu propunerea lui Vincentiu Babesiu referitoriu la acesta cestiune

Sinodulu primesce se se asterna operatul u sessiunei presinte, dimpreună cu tbte actele si datele, măritului Congresu, pentru deslegerea finale a acestei cestiuni.

Nr. 179. Venindu la ordinea dilei raportulu comissiunei financiare despre starea, primirea si impartirea fonduriloru școlari gr. or. comune din Pest’a, — prin referințele loanu P. Desseanu propune si

Sinodulu luandu spre scire raportulu delegatiunei ’ pentru impartirea si primirea fonduriloru școlare gr. or.

comune din Pest’a, decide a se primi conclusulu sinodului eparcbialu din Caransebesiu adusu, in siedinti’a II. din ’/29. aprile 1873. nr. 22. carele este acest’a:

„1. Ofertulu, ce l’au făcu tu delegații romani, in acea privintia, ca spre acoperirea competintiei pensiunale pentru cei 18 pensiunari șerbi, pre câtu venitulu pârtii serbesci din fondulu pensiunalu nu ajunge, pana atunci, candu seu prin urcarea veniteloru acelei parti, seu reposarea succesiva a pensiunariloru, acele venite ajunge sum’a lipsitoria in mesura receruta, se gesca si respunda din partea romana si adeca totu la diumetate de anu anticipando. — Pentru deplin’a asecu- rare a pârtii serbesci, acesta sinodu dechiara acestu ofertu alu delegatiloru romani, cu conditiunile sale de alu seu ; comunica indata acestu conclusu înaltului ministeriu regescu ungurescu de cultu pentru luarea in consideratiune, intr’un’a avisedia epitropi’a provisoria, administratoria de fonduri din Aradu, pentru de a i se acomoda in depli- netate.

2. Cu privintia la cestiunile a caror’a definitiva des- legare e reservata împrumutatei contielegeri intre congresulu serbescu si sinodele romane, decide, ca cu pactările in acele cestiuni si regulârile loru definitive se

** f \ ,

51

*1

I

4

I

• •

‘ii

Comissiunea financiara dandu cetire emisi pentru primirea

se presinta la o propunere formala cu unu

remanendu deschisa altei diecese la aceste

pi'a provisoria din Aradu, — mai departe dandu cetire

».

I

■ I

se insarcinedie subcomissiunea delegatiunei ndstre congresuale din Pest’a, constatatdria din DD. Antoniu Mocioni, Georgiu loanoviciu si Vincentiu Babesiu, avendu acești domni, seu in casu de impedecare a unuia seu altuia, celu pucinu 2 dintr’ensii la provocare din partea serbesca, a se infatisiâ la loculu convenita si a intra in pertractările necesarie. Spre acestu scopu acestu decisu in forma autentica se va spedtri numitiloru domni in chipu de mandatu."

Si <■I*

caletoriei siv. a. la di,feratu 50. cr. era pentru o mila pe siosea 1 fi.

Convocarea comissiunei la sessiune se va face prin DD. Episcopi diecesani, după contielegere reciproca.

De membri ai comissiunei se alegu DD. protopopi Alesandru loanoviciu si loanu Popoviciu; dintre mireni Antoniu Mocioni, Nicolau loanoviciu, Vincentiu Babesiu

j si lulianu lanculescu.2. Si pana la regularea definitiva a administratiunei,

5*

Nr. 180. Comissiunea financiara dandu cetire raportului membriloru emisi pentru primirea fonduriloru bisericesci din Carlovetiu, despre sumele si valorile primite si depuse la epitropi'a provisoria din Aradu, — mai departe dandu cetire conclusului sinodalu din Caransebesiu luatu sub nr. 24. in siedinti’a II. sinodala din 1T/29 aprile a. c. care conclusu e urmatoriulu:

„1. A se emite o comissiune de 6 membri, 2 preoți si 4 mireni, cari toti seu in casu de impedecare a vreunuia celu pucinu in majoritate de 4 intrunindu-se cu o asemenea comissiune din partea sinodului eparchiale aradanu la unu timpu oportunii in Temisior’a, si constituindu- se prin alegerea unui presiedinte si a unui notariu, se desbata asupr’a locului si modului de administratiune a fonduriloru comune pentru ca acelea se se folosesca mai multu si se fie deplinu asecurate, pre temeiulu concluse- loru ce se vor stator! in acesta privintia, celu mai de aprope sinodu regulamentu de administratiune, — cestiunea despre partea unei seu fonduri.

Membriloru comissiuniloru li compete pre timpulu i petrecerii loru la siedintie, diurne de 4 fi.

si spese de caletoria pentru o mila de drumu cr. era pentru o mila pe siosea 1 fi. v. a.

face

52

f

o

&

1

unu

i

i

epitropi’a provisoria se se contabilitate simpla si buna, rata, — a incassă cu rigore după împrejurări carnetele imprumuturiloru private la 8 proeinte, — in casu de cursuri bune, a vinde harthiile de stătu si sumele incassate a le elocă cu castigu mai bunu, a dâ credite ipotecarie poporului nostru din ambele diecese cu preferintia comuneloru bisericesc! ce se desfăcu de catra ierarchi’a serbesca, dar tbte creditele pe langa cea mai deplina securitate pupilaria, si in sume nu mai mici decâtu 100 fl. si de o camdata nu mai mari de 5000 fl. v. a., a edice si incassă capitalele ale^caror’a interese nu se respundu regulata, seu unde urcarea ca- meteloru nu s ar primi.

D’in venitele fond.uriloru comune a acoperi, pe langa spesele administratiunali si ale comissiuniloru mai sus emise — inca trebuintiele neaperatu necesarie ale diece- seloru, statorite prin sinodele eparchiali in bugetu si nea- coperibili din alte medildce.

Fiindu aprope începerea de procese pentru despărțirea comuneloru mestecate, unde impacatiunea amica na succesu, epitropi’a administratoria este avisata si impotenta a anticipa, pre langa regresu la timpulu seu, după trebuinti’a constatanda prin delegatiunea ad-hoc — spesele necesarie din medilocele disponibili. Avendu epitropi’a despre starea fonduriloru si activitatea sa a face raportu regulatu la flecare sinodu eparchialu si a substerne si preliminariu despre spesele sale adininistrationali."

Acestu sinodu alu diecesei Aradului, ie la cunoscintia ambele puncte, — punctulu primu alu conclusului sinodalii din Caransebesiu se primesce din partea acestui sinodu, inse cu acea adaugere ca comissiunea operatulu seu de regulamentu se-lu substerna celu pucinu cu 2 luni nainte de sinodulu viitoriu la episcopiile concerninti, care apoi indata se se publice prin foile oficiali pentru cunoscintia, era membriloru sinodali se li se comunice separatu. De membri ai comissiunei se numescu losifu Belesiu, Meletiu Dreghiciu ambii din cleru; era dintre mireni Dr. Paulu Vasiciu, Demetriu Bonciu, Lazaru lonescu si Alessiu Popoviciu.

îndrume a ingrigi pentru o cu o remunerațiune mode- venitele fonduriloru, a urcă

53

i

suspinde pana după

i

i

(

II

II II

II

I''1 .

II

t ■I

II

K-

II ib1 hi •

|!

[?}■ *

L IiiII

, facerea votisârii resulta, votata pentru conclusulu de la‘

Desseanu. losifti Belesiu,

epitropiei relativa la administrarea dă împrumuturi pe langa hipoteca

„administrarea si manipularea pro- se se

Continuarea siedintiei după mediadi in 22. aprile/4. maiu 1873.

Nr. 183. Siedinti’a dechiarandu-se de deschisa, — deputatulu Mironu Romanu propune si

Sinodulu priinesce ca Jeloru siedintieloru din 21. storu de astadi se se emită din toti membrii’ sinodali,

pentru autenticarea protoco- aprile după mediadi si ace-

o comissiune censuratoria cari vor fi inca in Aradu pana

Nr. 181. Ce privesce punctulu a doile a conclusului amintitu de ia Caransebesiu, prin care - fonduriloru i se concede a destula; Bonciu propune, ca visoria de pana acum’a a fonduriloru generali, se se sustiena fora de darea imprumuteloru private, pana la organisarea definitiva a administratiunei; deci escandu-se doue opiniuni, si la cererea aloru 10 membri ordinandu-se votisare nominala, se pune la votu conclusulu sinodului din Caransebesiu punctulu alu doile si opiniunea deputatului Bonciu, — după că următorii membri sinodali au Caransebesiu: loanu Ratiu, loanu P. i~/u^cauu, uuivoiu,G. Haic'a, N. Beldea, loanu Moldovanu, Petru Chirilescu, Georgiu Feieru, loanu Groz’a, Teodoru Papu, Stefanu Adamu, Vincentiu Babesiu, Paulii Rotariu, Vincentiu Sierbanu. G. Suiciu, loanu Missic’u, Geogiu Cratiunescu, Cadariu, Brendusiu, Barzu, Dr. Eugenia Mocioni, Simeonu Bic’a, Teodoru Lazaru, Nicolau Zigre, loanu Popu, loanu Bica, Georgiu Vasilieviciu, Parteniu Cosm’a, Georgiu Popa si Petru Petroviciu, — era pentru propunerea lui Bonciu următorii: Lazaru lonescu, loanu Suciu, Moise Bocsianu, Alessiu Popoviciu, Florianu Varg’a, Andreiu Machi, Demetriu Bonciu si Mircea V. Stanescu.

Sinodulu pre langa maioritatea voturiloru priinesce conclusulu adusu de catra sinodulu din Caransebesiu. —

Nr. 182. Referitoriu la darea de imprumutu a sumeloru din fondurile comune si referitorii! la administratiunea provisoria a fonduriloru

Sinodulu primesce ca credite mici anume dela 100 fi. in diosu si dela 5000 fi. in sus de o camdata se nu se acorde ; mai departe se decide a incassa cu rigore venitele fonduriloru, a urca carnetele imprumuteloru private la 8 percinte — si in casu de cursuri bune a vinde harthiele de stătu si sumele incassate a le elocâ cu castigu mai bunu. —

Fiindu timpulu inaintatu siedinti’a se mediadi la 4 6re.

54

1

»

promptetia

I f

Nr. 186. Mai departe numit’a comissiune opiniun^za si

t

Nr. 185. Totu din partea acelei comissiuni se propune siSinodala primesce si decide ca Prea Santi’a Sa Dom

nule Episcopii si presiedinte alu epitropiei câta mai curundu se convdce o adunare generala a intregei epitro- pii, unde membrii comissiunei infatisiati constituindu-se si tienendu in vedere tdte căușele observate la alte asemene fonduri, vor norma printr’unu regulamente provisoriu atâta procedur’a intru administratiune si darea de credite câta si contabilitatea si preste totu cursulu si ordinea afaceriloru, — vor ingrigi de o cassa Wertheim propria pentru fondurile comune si primirea si depunerea formala a va- loriloru si documinteloru in aceeași, de împărțirea chiei- loru, apoi pentru cunoscinti’a comuna vor face si publică tdte celea de lipsa prin foile oficiali. Era pana la acăsta regulare, credite nu se potu dâ si administratiunea se va margini la urcarea si incassarea cu promotetia a caine- teloru. —

manela li ore nainte de mediadi, defigendu-se terminulu autenticarii pe or’a memorata in localitatea Consistorialul.

Nr. 184. Fiiudu la ordinea dilei continuarea raportului comisiunei financiare, — din partea aceleia se raporta: fiindu membrii epitropiei provisorie parte reposati, mai alții tare indepartati de loculu administratiunei fonduriloru si asia cu totulu anevoia de adunatu pentru deliberatiunile necesarie, — pentru asecurarea si regularea functiunei epitropiei, — coraissiunea propune si in conglasuire cu modificatiunea făcută de Alessiu Popoviciu,

Sinodulu primesce si decide de a se completă epitropi’a prin unu numeru destula de însemnata a membriloru din locu seu din vecinetatea mai de aprope a sinodului, dar astfeliu ca nimene detoriu fondului se nu pota intră de membru in epitropia, — mai departe ca doi intre sine se nu fia in legătură de rudenia in gradurile eschise prin Statutulu organicii, — in fine eh membriloru epitropiei nu li este permisii, pre câtu tiinpu sunt membri, a face împrumuturi din aceste fonduri. —

De membri nuoi se alegu: Ioana P. Desseanu, loanu Missiciu, Dr. Paulu Vasiciu, Georgiu Vasilieviciu, loanu Moldovanu si Vincentiu Babesiu. —

/

pro-i

*

>

II

II

111

IIII

II

• 1

*

i'•-i •

I

I »

unui institutu de invetia- in Aradu de categori’a

-'|l T'<X

$

pro-

V ’

i!

I *

•I h li

pentru acoperirea speseloru de se se defiga o tacsa

9 ’ I

issiuni se

Nr. 191. Mai departe totu prin comissiunea atinsa se raporta petitiunea comitetului parochialu din Aradu pentru acordarea unui împrumuta pre langa amortisatiune din fondulu diecesanu, •— in privinti’a edificării unei case comune langa biseric’a din Aradu, care se serv^sca de localitate institutului numitu si parochului din Aradu, — comissiunea propune

Sinodulu primesce si decide a se preda Consistoriului din Aradu caus’a pentru facerea planului de edificare, avendu a raporta sinodului pe anulu viitoriu despre resultatu.

ca viile precum la alte potu servi de ipoteca

55— ■ - — — - ■ ■ ■■ ■ —♦>

Sinodulu pritnesce si decide asemenea funduri, asia si aici, nu acceptabila.

Nr. 187. Se propune siSinodulu primesce ca

administratiune si manipulatiune moderata dela imprumutatori. .

Nr. 188. In fine totu din partea acelei co pune si

Sinodulu decide-cumca dispositiunile acestea privescu tote fondurile ce se afla sub administratiunea epitropiei provisorie.

Nr. 189. Comissiunea financiara a sinodului prin referințele loanu Popoviciu Desseanu propune si

Sinodulu primesce infiintiarea mentu romanii nationalu gr. or. pedagogica-gimnasiala, — si totu odata se decide, actele referitorie la infiintiarea acestui institutu a se preda Consistoriului din Aradu pentru dispositiunile ulteriore.

Nr. 190. Totu comissiunea propune, si in legătură cu punerea deputatulu G. Vasilieviciu

Sinodulu primesce a se stipendiâ trei tineri pentru catedr’a de profesura, cu 500 fl. v. a. la anu, din fondulu diecesanu, pre langa deobligamentulu ca atari sti- pendisti după absolvirea studieloru se fie aplicați de profesori Ia institutulu infiintiandu si Consistoriulu se indruma a esecutâ acestu decisu inca in tomn’a anului scolasticu, in conformitate cu decisulu sinodului din anulu trecutu adusu in baus’a acest’a.

56

»

• a

ia

«a

se pentru

*

se eon- a testi-

a fi reprimiți pentru continuarea cursului se dă locu, insea nu se dimite in rneritulu causei,

’a competintiei sale, — ci a se Prea Santiei Sale Părintelui

• . Nr. 192. In fine totu din partea comissiunei financiarie rapdrta despre propunerea Consistoriului din Oradea-mare a se concede vinderea locălitatii Consistoriului din Vărad-Velencze fiindu că acăsta localitate nu corespunde recerintieloru si scopului, si pentru a se concede cumperarea altui edificiu mai corespundietoriu scopului, — pre langa luarea imprumutu aloru 25,000 fi. din fondurile comune, comissiunea propune

Sinodulu primesce a se dă caus’a acest’a Consistoriului din Oradea-mare pentru facerea planului vinderii edificiului betranu si cumperarea altuia, — precum si despre conditiunile resolvirei Împrumutului de 25,00.) fi.

O .; -. . f » ! ■ » i . • * ' ’ ’ ; « '• ' : r 9 «

Nr. 193. Comissiunea petitiunaria prin referințele ei loanu Groz’a, in caus’a petitiunei mai multora locuitori din Pojog’a pentru intregirea sessiunei parochiale si a parnentulni invetiatoriului de acolo, — propune

Sinodulu primesce, — ca petitulu acest’a se se predee Consistoriului aradanu pentru ulterior’a competinte dispositiune, in rneritulu acestei cause, avendu numitulu Consistoriu a raportă despre resultatu la sinodulu viitoriu.

■ * • 4. * »J * * ■ 4 < ' j i % > • i l, ' y - -

Nr. 194. Totu comissiunea petitionaria in caus’a petiunei teologiloru demissionati Absalonu Feieru si Leontinu Popoviciu prin decisulu sinodului, — prin care numitii se r6ga a li cede continuarea cursului susceputu, si după producere moniului de 8 classe II. si III. — opindzaa

Sinodulu decidedeorace nu cade in suer’a increde bunei chipzueli a Episcopu.

Nr. 195. In fine totu aceeași coruissiune raporta despre petitiunea comitetului parochialu din Pecic’a Romana pentru a se face dispositiune in privinti’a venituriloru parochiei devenite in vacantia prin mdrtea parochului loanu Moldovanu, — si despre acus’a insinuata totu de catra acestu comitetu contr’a preotului de acolo Terentiu Dimitrescu, — opinăza si

Sinodulu decide se se predee acesta petitiune Consistoriului ca foru competinte pentru urgenta decidere si totu odata in caus’a acusatiuniloru insinuate contr’a preotului Terentiu Dimitrescu numitulu Consistoriu se ordone investigatiune. «’ \

Nr. 196. Deputatulu Mironu Romanii propune si

’a petitiunei• •

si

I

I

57

r <

se

r

i

■

II

li

il II

F

i

î 4i 4

I’ »!

1 il

Jl ijl

ia.I ■.

l|îi I

)

11

senatulu biseri- senatulu scolariu

propune — si

Sinodulu primesce, din consideratiune de oportunitate, — postula de asesore referințe la senatulu bisericescu din Aradu se se lase neindeplinitu, avendu Prea Santi’a Sa Domnulu Episcopu presiedinte a substitui provisorminte unu individa apta si a-hi remunera după trebuintia.

Nr. 197. Deputatulu Vincentiu Babesiu in numele comissiunei emise pentru elaborarea unui memorandu catra ministrulu de cultu si invetiamentu, — rapârta, câ din scurtimea timpului si pentru ocupatiunile multilaterali nepotendu a compune elaboratulu,

Sinodulu primesce se se roge Ilustritatea Sa Domnulu Episcopu pentru compunerea si asternerea acelui memorandu la ministeriulu de cultu. —

<

t H I.A • «

*

Nr. 198. Deputatulu Alessiu Popoviciu propune siSinodulu primesce si decide a se indrumâ epitropi’a

asecureze realitățile diecesane contr’a casualitatiloru daunose. —

Nr. 199. Comissiunea bugetaria cetesce raportulu despre staverirea diurneloru si viaticului deputatiloru sinodali pentru sesiunea presinte, — tdte spesele se urca la 2033 fl. 53 cr.

Se ie spre scire.Nr. 200. Trecendu la alegerile asesoriloru pentru Consistâ-

riele Aradului si Oradii mari, comissiunea organisatoria rapârta cumca pentru Consistoriulu Aradului, in senatulu bisericescu sunt de a se alege 2 preoți; in senatulu scolariu 1 preotu, âra in celu epitropescu 2 preoți si 3 laici, — dra pentru celu oradanu, in celu bisericescu 2 preoți si in celu scolariu unu preotu, deci conformu prescriseloru din Statutulu organicu, facendu-se votisare secreta,

Peutru Consistoriulu Aradului in senatulu strinsu bisericescu prin majoritatea absoluta a voturiloru devenira aleși Moise Bocsianu si losifu Goldisiu, — in senatulu scolariu, Georgiu Cratiunescu era in senatulu epitropescu Dimitriu Pop’a si Laurentiu Barzu dintre preoți, era Mircea V. Stanescu, loanu Savonescu si Luca Calaceanu dintre mireni. —

Pentru Consistoriulu Oradii mari in cescu, loanu Fassie si Petru Sabo, in Gevriilu Lungu.

Nr. 201. Ne mai fiindu altele de pertractu,

58

le/5.n

*

It

4»

I

II II II

II

II

II

IT

ll

ii

ț(

»t

II

I

alege pre protopres- einbriloru ordinari sino-

' >

- q1 A dl

Presiedintele Prea Santi’a Sa Domnulu' Episcopu dechiara de încheiate siedintiele in acesta sessiune sinodala. / •’ •* f - ;• • • " * i < , H f .• s* f t < •’ *•' . *•' • C* ' i A ’ * *' T A ■

Nr. 202. Deputatulu Mircea V. Stanescu propune: luanda in consideratiune că Pea Santi’a Sa Domnulu Episcopu cu t6te, că prin morbulu de care a patimitu mai indelungatu timpu, de presinte nu se p6te bucura de sanetate îndeplinita, totuși cu paciintia îndelungata si cu manier’a intieleptiunei archieresci a condusa siedintiele sinodului presinte, se se esprima Domnului episcopu

ultiemita protocolaria.Acesta propunere intre urări de se „traiesca" repetite

de mai multe ori, s’a primitu unanimu.Acestu protocolu s’au cetitu si s’au autenticatu in 23. apri-

aju 1873. de comissiunea emisa sub nr. 183.

Procopin ■ vacicoviciu4 ‘ Episcopii presiedinte.

Georgiu Feieru m. p. notariu.

Adnesu la nr. 144. din siedinti’a VII.

Regulamentu pentru procedur’a la alegerea de protopresviteru.

Consistoriulu, venindu la cunoscintia despre vacanti’a unui protopresbiteratu, mai multu in decursu de unu anu, este detoriu a face dispusetiunile necessarie pentru îndeplinirea si

alegerea noului protopresviteru.4.) Lucrări, prealabile pentru întregirea membriloru sinodali la numeru

1 duplu.

1. Sinodulu protopresviteralu care va viteru va stă din numerulu indoitu alu dali (st. org. §. 39).

2. Membrii ordinari adeca cei dejă aleși ai sinodului protopresbiteralu se vor folosi de mandatele loru si la alegerea de protopresviteru formandu ei o diumetate din membrii alegatori, era cealalta diumetate se va alege numai ad hoc adeca pentru actulu alegerii de protopresviteru.

3. Din partea preotimei membrii ad hoc ai sinodului protopresviteralu se vor alege conformii punct. 7. din Ordinatiunea consistoriala de datulu 24 luliu 1869. Nr. 874, adeca: concernin- tele administratoru protopresviteralu va convocă pe unu termina acomodatu preotimea din intregulu protopresviteratu la unu locu aptu pentru alegere unde apoi aceeași preoțime sub presidiulu

I

II II

/

59*

Xai

ai

li

li

ai

li

iiH

lII

I

I

I

q 1i j

r

I ’

• I'f

I<

I

['»I I

iSi1 ’v

V|»

•

i.i IJ 1j I f 111.

osi insasi alegerea se decide prin

pune* din* doue<sdu. din acolo alegerea “ unui membru

administratorului protopresviteralu va alege ad hoc pre cei 12 embri din cleru cu bagare de sâma la §. 40. din statutulu

organicii. La casu de vre o impedecare, administratorulu va fi inlocuitu in presidiu prin alta preotu alesu spre acestu scopu de catra cei de facia. . -

4. Membrii mireni ad hoc ai sinodului protopresviteralu in numeru de 24. se vorialege in sinddele parochiale ale singura- ticeloru comune bisericesci.

Administratorulu va luă notitia despre impartirea protopresviteratului ce i se va trumite din partea Consistoriului si din acdst’a va face cunoscuta fiesce careia comune: dâca aceea for- mâza singura de sine una seu mai multe cercuri electorali, sâu e împreunată cu alte comune la unu cercu electoralii.

Oficiala parochialu in fiesce care comuna după primirea insciintiarii de sub a, va convocă fara amânare sinodulu protopresviteralu observandu si la acâsta convocare terminala de 8 dile prescrisa in § 9. din stat. org.

Adunendu-se sinodulu parochialu in singuraticele comune ace- l’a se va constitui conformii §-lui 91. lit. e) din statutulu org. adeca ’si va alege unu presiedinte apoi câte doi barbati de încredere si unu notariu ; er după ce s’a constituita efectuesce numai decâtu alegerea membriloru pentru sinodulu protopresviteralu după normele din punctele urmatdrie.

Unde o comuna bisericâsca singura formdza unu cercu electoralu: acolo sinodulu parochialu alege definitivu unu me bru mirenu pentru sinodulu protopresviteralu: despre alegere face protocolu in doue esemplarie subscrisa de presiedinte, de barbatii de încredere si de notariu; apoi așterne unu esemplariu de protocolu oficiului protopresviteralu, âr celalaltu ilu reservâza pentru archivulu comunei bisericesci. >

» Unde o comuna bisericâsca singura de sine fonndza d6ue sdu mai multe cercuri electorali, acolo sinodulu parochialu ;p6te alege la olalta atatia membri, câte cercuri electorali represinta elu; sâu se pdte decompune in cercuri electorali, precum cere numerulu membriloru, ce sunt de a se alege; pro\ ediendu-se in casulu din urma fiesce care cercu electoralu câte cu unu presiedinte, cu doi barbati de încredere si câte cu unu notariu, la t6ta inte plarea despre actulu alegerii se face protocolu, si cu acefa se dispune după cum sa’u spusu mai nainte sub d.)

La cașurile atinse sub d. si e, alegerea se pote intemplă sâu prin aclamare, seu prin votisare nominala; apoi votisarea nominala p6te fi ârasi sâu publica adeca prin graiu viu sâu secreta adeca prin siedule. La tdta intemplarea modalitatea alegerii decretâza s inodulu intrunitu, si insasi alegerea se majoritatea voturiloru. <

; Unde unu cercu electoralu se co ai> multe comune bisericesci,

ii

iiM

60

1

♦

4

a»•*»

•TI

U

li

n

ii

ii

ii

nii n

ii

ii

ii

ii ii

ii

ii

ii

ii

ii

n

ii

M«i

alege odali-

erasi prin, sinâdele parochiali -dar după ' -dl* >3 ?• ' V d 'sinodu parochialu

se face protocolu, in care de- fostu publica, se insemna după nume

a fostu secreta, la protocolu se ale-

irenu se efectuesce modalitatea urmatârie:

a a) In fiesce care sinodu parochialu se intempla votisarea nominala pentru unu membru mirdnu alu sinodului protopresvi- terah:.

b b) Despre actul u votisarii ca votisarea nominala a tâte voturile, ăra dăca aceea a îostu secreta, la protocolu se ale- tura siedulele, ce contienu voturile.

c c) Resultatulu votisarii se publica in sinodulu parochialu: protocolulu se subscrie de presiedinte, de barbatii de încredere si de notariu; apoi protocolulu astfelu instruatu se pune sub sigilulu presiedintelui ori a vreunui barbatu de incredere, si se dă in manile barbatiloru de incredere ca Ia tempulu seu se-lu duca la oficiulu protopresviteralu, in fine despre termiuat’a votisare se face numai de câtu insciintiare Ia oficiulu protopresviteralu.

d d) Administratorulu protopresviteralu ca representantele oficiului protopresviteralu după ce va primi scire, că votisarea s’a intemplatu in tâte acele singuratice comune, care la olalta formdza unu cercu electoralii va chiamă pe o di anumita pre toti barbatii de incredere ai respectiveloru comune la unu locu aco-

odatu cu protocâlele votisarii.e e) La diu’a defipta după punctulu dd) barbatii de incre

dere din unulu si același cercu electoralii se vor adună la loculu destinatu cu protocâlele apoi administratorulu protopresviteralu in presinti’a tuturora va deschide pe rondu protocâlele de votisare: le va ceti cu tonu inaltu; va combină resultatulu si va face sumariulu voturiloru, apoi pe acel’a care va fi intrunitu mai multe voturi, lu va dechiară de membru alesu alu sinodului protopresviteralu. Dăca voturile cele mai multe ar fi im partite asemene intre doi, alegerea dintre cei doi se va decide prin sortire. In fine despre resultatulu scrutiniului acestuia se faca protocolu subscrisu, prin cei de facia care apoi romane la oficiulu protopresbiteralu pentru legitimarea alesului.

5. In loculu acelora membri ai sinodului pretopresviteralu cari in decurgerea tempului prin mârte său si altcum au incetatu a mai fi membri la sinodulu protopresviteralu, — se vor totodată in respectivele cercuri alti membri noi, totu după i tatea espusa mai sus. . '

6 Fiindu completatu numerulu după alu membriloru sinodului protopresviteralu, administratorulu protopresviteralu va compune list’a loru, cu însemnarea cercului, numelui, caracterului si a locuintiei apoi acăst’a o va transpune numai decâtu la corai- sariulu consistorialu, transpunendu-i de odata tâte protocâlele alegeriloru efectuite in singuraticele cercuri electorali a carora verificare se va intempla in insusi sinodulu alegatoriu.

7. In fine administratorulu protopresviteralu e indetoratu dă mana de ajutoriu comissariului consistorialu, cu preferintia

ii ii

ii

n ii

n ii

I

61/

intielege relativa la

-

1I

li l:

L,

J (

t{ I

*

I i

M

j

I*

f J \I

sprecificu ; apoi conditiunea

si pe decisulu sinodului eparchia- ca adeca recurentii se producă

ca pe langa sciintiele teolo- , si că sunt

la convocarea comitetului protopresviteralu, transpunendu-i datele , debuintidse despre dotatiunea ce este legata de postulu protopres-

viteralu. • ■ ■»'B.) Procedura la actulu de alegere.

§. 1. Din respectulu acela ca publicarea concursului pentru postulu vacanta de protopreresviteru stă in legatara strinsa cu insusi actulu alegerii, funcțiunea coinisariului consistoriala, se va incepe cu convocarea comitetului protopresviteralu, care pe bas’a §-lui 53. si analogii cu dispusetiunea din § lu 23. punct. 5. alu statutului organicu in contielegere cu respectivulu comisarii! va escrid si publică fara teta intardiarea concursu la postulu vacanta de protopresviteru si va defige termina'pentru o întrunire a sa după espirarea terminului de concursu; spre a esamină resultatulu concursului, a compune list’a candidatiloru si a se consultă despre terminala pre care comisariulu ar avă se convâce sinodala protopresviteralu pentru efeptuirea alegerii.

§ 2. In astfelu de siedintie a comitetului protopresviteralu presidiulu compete coinisariului consistoriala, care fiindu denumita din cleru, in afacerea acăst’a suplinesce loculu protopresviterului, si cu care comitetulu are de a se i modalitatea si la terrninulu concursului.

§ 3. In publicatiunea de concursu se va espune dotatiunea legata de postulu protopresviteralu; basate pe § 53. din stat. org. i lu din s/|9. Aprilc 1871. Nr. 39. documinte autentice despre aceea: gice, posiedu si cele juridice seu bareinu filosofice binemeritați pe terenulu bisericescu

§ 4. Terminala preclusu pentru darea supliceloru e de a se câmpeni asia: ca acela se nu fie mai scurta de câtu 30. de dile dar nici mai lunga de 45 de dile computate dela diu’a pe care se pote așteptă prim’a publicarea a concursului in foi’a oficiala.

§ 5. Concursul u e de a se publică de trei ori in numeri separați ai fdiei oficiali, de altcum stă comitetului, in voia libera, pe langa f6ia oficiala a se folosi si de alte foi.

§..6. Doritorii de a ocupă postulu protopresviteralu sunt de a ce îndrumă in publicatiunea de concursu; ca suplicele loru provediute cu trebuintibsele documinte se le trimită in terrninulu preclusu la comisariulu consistoriala, a caruia locuintia va trebui se se anumesca in publicatiune.

• * § 7. Comissariulu consistoriala va deschido o tabela pentru insemnarea recurintiloru după urmatdriele rubrice: 1 Numerulu curinte; 2) Datulu presentei; 3) Numerulu, caracterulu si locuinti’a; 4) Anii etatei; 6) Candu si unde a absolvatu studiele juridica seu barem cele filosofice. 7) Când si unde au absolvita studiele teologice? 8) Trasuri recomendatdria din conduita, 9) Alto reflessiuni. • . .• • < • i .• r *

62

»

4

______ '

IV

ii

I

§ 8. List'a candidatiloru o va staverf comitetulu protopresviteralu in contielegere cu comisariulu consistorialii unde preste totu e de observatu 1 că in list’a candidatiloru sunt de a se luă toti acei recurenti, cari posiedu calificatiunea prescrisa mai susu in § 3. spre care scopu despre censurarea cualificatiunei se va luă protocolu si acela se va aletură la actele alegerii.

§ 9. La casu dăca intre comisariulu consistoriala si intre comitetulu protopresviteralu nu ar succede contielegere in privinti’a staverirei listei candidatiloru, — lucrulu se va substerna la Con- sistoriu pentru decidere din ambele parti.

§ 10. Alegerea ce se face in sinodulu protopresviteralu după §. 53. din statutulu org.. propriaminte e o candidare său propunere de trei; fiindu reservata Consistoriului denumirea unui’a din cei trei propuși de sinodu; — asia dara numai atunci se p6te convocă sinodulu pentru alegerea de protopresviteru, dăca se afla celu pucinu trei recurinti cualificati; ăr la casu contrariu e de a se suspinde procedur’a si a se cere inviatiune ulteridra dela Con- sistoriu, care ascultandu părerea ce va fi data din partea comitetului protopresbiteralu va, dispune cele necesarie pentru alegere său pentru concursu nou.

§ 11. La defigerea terminului si la convocarea sinodului alegatoriu trebue se se spună apriatu loculu unde se va tienă, — apoi diu’a si 6r’a in care se va incepe actulu sinodalu: totodată pe langa §. 42. din stat. org. care dispune a se face convocarea nainte cu 14. dile — e de a se tienă in vedere si cursulu me- suriloru luate de Consistoriu pentru sporirea membriloru sinodali la numeru duplu precum ceru §§. 39. si 40. din statutulu organicii.

§. 12. Actulu alegerii de protopresviteru se intempla in sinodulu protopresbiteralu sub presidiulu si conducerea comisari- ului consistorialii unde se poftesce presinti a maioritatii alegatoriloru; observendu-se csactu si la acestu sinodu 43, 44, 46, 47, 48, 49, 51, 52. si 53. din stat. org. unde cu privire la §. 53 deosebi vine de observatu, câ alegerea se efectuesce prin votisare secreta, adeca prin siedule si nici de cum prin aclamatiune s’au prin votisare publica. Daca in cutare siedule s’ar află mai multa de 3. individi, ceilalți nu se numera, asemene nici numele cele nclegibile. Voturile sunt valide si atunci, candu acele in unole siedule ar fi mai pucinu dccâtu 3.

§. 13. Sinodulu alegatoriu are a se restinge la list’a eandi- datiloru făcută de comisariu in contielegere cu comitetulu protopresbiteralu; dăca inse maioritatea sinodului socotesce câ comitetulu a eschisu din candidatia pre vre unu recurentu cualificatu, s’au a primitu pre vreunuia fara cualificatiunea receruta, atunci

, sinodului i sta in voia libera, ca abtienendu-se dela alegere se reclame la Consistoriala eparchialu s< se căra rectificarea listei.

§ 14. După ce vor fi strigați la votisare toti membrii sinodului; — se va caută dăca a mai rernasu dâra unii, cari din ori ce causa nu au votisatu, si dăca se vor află de aceia, presiedin-

I

63

I

r

i

I

I electorali.

%

?!

n*

II

II

r

II

II

n n n nY) n f9

nI *

li

’b

U'I1 r

II■

it*• i *

re- a

votisatu si cari nu, apoi cum s'au mpar- a intrunitu luiulu; câte ialtulu

f li 3. Apateulu romanu cu

1. Protopresbiteratulu Oradii- Mari.

1. Alparea cu 750 de suflete2. Apateulu ugurescu cu 799 de

83 de suflete928

„ 586 „ 564 „ 323 „ 518 „ 594

5. Cartiagu6. Cheresigu7. Cheriu8. Chisirigdu9. Darvasiu

suflete 10. Felcheriu512 de 11. Giresiusuflete;12. Hidisielulu iul’. 455

4. Calea mare cu 515 de suflete 13. „ super. „1037x . I

consideră de valide, care vor fi in list’a candidatiloru;

fi date pentru alții se vor con-

vor insemnă in notele loru distinctive, adeca cu caracterulu, locuinti’a

IB.i < • £ • • * • w ’ •• • > * “ • * * •

Adnessu la Nr. 162. din siedinti’a VIII.

împărțirea districtului consistoriala din Orade, in siese protopresbiterate.

CU

tele comisarii! li va acordă unu restempu de 15. minute spre asi . t potă dă supletoria voturile.

Numai acele voturi se vor date pentru individi cualificati si primiți — ăra cele ce nu cumva vor sideră de nule.

Acei candidați, cari au asemene nume, se siedule cu si altele.

§ 15. Incheiandu-se numerarea voturiloru singuratice, — sultatulu se va constată la protocolu, in care se va spune dup nume, cari membrii au votisatu si cari nu, apoi cum s’au titu voturile valide, adeca câte câte fiesce care din ceialalti candidați. '

§ 16. După incheiarea scrutiniului siedulele de votisare se vor adună intro legătură, apoi se vor pune sub coperta si se vor obsigilă cu sigilulu presiedintelui, si alu altoru doi membri dintre alegatori. Siedulele asia inchise se vor aletură la actele alegerii, fiindu reservata Consistoriulvi nimicerea loru la casu, dăca nu va mai fi de a se face usu oficiosu de ele.

§ 17. Acei trei individi, cari vor fi intrunitu cele mai multe voturi, se vor presentă din sinodu Consistoriului pentru a denumi

. pre unulu din ei substernendu-se totodată protocolulu si t6te actele e i ’ f; I . i C

Dăca inse la deplinirea numerului de trei, doi, său mai multi ar fi intrunitu asemene voturi, intre densii va decide sortea carea analogu cu §. 91. punct. 4. din stat. org. se va esecută in faci’a sinodului, ăr comisariulu Consistorialii, dăca nu e deodata membru alesu alu sinodului, — nu are vota la alegere.

§ 18. Sinodulu protopresbiteralu convocatu pentru alegerea protopresviterului nu pote intră in disensiunea altoru obiecte, afara de cele ce au strinsa legătură cu alegerea de protopresciteru.

I

/

64

cu

siului.

♦

45. Sierghifiiu

II

II

II

nnn

»

99

99

99

99

99

99

99

99

99

99

99

n n 99

9*

V

n w

n

n n n n 99

n n n n19

n

I

I, 11 j

I

(nnnn” 230

co

14. Lazuri M.15. Lesiu16. Merlau17. Oradea18. Osiorheiu19. Peterdu20. Pousi’a21. Rontau22. Sacalu23. Sentelecu24. Siumugiu25. Tarianu26. Tasiadu27. Toboliu28. Vecherdu29. Velenti’a30. Zsdka31. Abramu32. Almasiu33. Bogeiu34. Borunlacu35. Borzucu36. Chiraleu37. Chiribisiu38. Chislazu39. Cuiviu40. Cuzapu41. Dernisidr’a42. Diosigu •43. Fancic’a44. Iteu45. Margine46. Parhid’a47. Satulbarba48. Șerbi49. Siustorogi50. Soldobagiu51. Spurcani52. Suiugu53. Varvizu54. Voivozi55. Buciumi56. Bucurdie57. Corbesci58. Cotigletu59. Stracosiu60. TopesciDe totu 60 de comune cu 32,52844. Sarandu

de suflete.

n91

19

n 19

99

99

99

99

99

99

99

19

99

■ 99

99

99

99

99 A I ' k â

99

99

99

99

99

99

99

99

99

99371 de

suflete cu 760 de suflete „ 700 „ 560 „ 1274 „ 419 „ 555 „ 1000 „ 476 „ 779 „ 520 „ 396 ,, 793 „ 760 „ 664

cu 914 de suflete„ 100„ 620„ 427„ 434

50011131425

„ 4453703201044

378 715 1543 345 657 371 396 804 581 865 811 1252

„ 983 „ 400 „ 513

547 257 225 293 115 1005 546 307 602 608 400

„ 702 „ 304

375 414 432

» 468339 873 488

„ 600242 507 451

„ 486320 414 600 615 356

1. Brusturi2. Cuesdu3. Pieleu4. Tieganesci5. Ascileu6. Balae7. Balnac’a8. Beznea9. Birtinu

10. Borsia11. Boteanu12. Bratc’a13. Bucea14. Bulzu15. Butaniu16. Cacuciu17. Calati’a18. Cetea19. Chigicu20. Chistagu121. Copacelu|22. Cornitielu23. Damesiu24. Fecheteu25. Fenoc’a26. Galisieni27. Gheghi’a28. Hotaru29. Husaseu30. Ineu31. Josani (Pestesiu),

32. Loreu33. Lugnsiuluinf.34. „ super.35. Luncsidr’a36. Ortiteagu37. Pestere38. Pestesiu39. Rdtra40. Pondra41. Remeti42. Sabolciu43. Sacadatu

955 de suflete//. Protopresbiteratulu Peste- 99

n 99

n n TI

99

n w w D

n n 99

99

n 99

n n n n n n n 99

n 99

99

99

Y!

n 99

n n 99

99

n n 99

19

n 99

99

19

99

99

n19

99 '„ 505„ 1500a 490„ 451„ 638„ 515„ 482,, 276„ 665„ 385„ 482„ 1510,, 514„ 303„ 185v 753„ 578„ 798

CU

n99

are „n19

ii

19

n99

• n nTI

65

1 •

CU

t

i

i!

de suflete.6

z

II

ii

I I* ;

n v n n n m v

))

n v v V

V

V

V

n

»

n n n v v n »

v n v n v v

4B

[ t

FȘ’J ■j! Li

4 Ir

40. Tagadou41. Ucurisiu42. Borzu [43. Urvisiu

1. Ateasiu2. Batoru3. Bereclieiu4. Bicaciu5. Cavasdu6. Cef’a7. Ciumeghiu8. Crestoru9. Fon eu

10. Forosigu11. Gepisiu12. Gepiu13. Gurbediu14. Hodosiu15. Homorogu

46. Si'incuiusiu cu 1500 de „ 744 „ 500 „ 251 „ 371 „ 683 „ 490 „ 562 „ 609

n

nnvnnnnnnvvv>)

v

.>

V

V

nv

nnv

n

4V

n31,248

6. Girisiu7. Petigdu8. Rohani9.Saldabagiu(S),, 1030

10. Sanmiclausiu (B.)

1. Capelna2. Careseu3. Chesi’a4. Cociwb’a5. Dumbravitia,, 1300

U!26 ,3270 „ 463

eu„ 1238 „ 374 „ 450 „ 729 „ 829 „ 1247 „ 592 „ 530 „ 535 „ 1010 „ 709 „ 1348 „ 405 „ 1230

16. Husaseu (T.)„ 225517. lanosda18. Inandu19. Lupoia20. Madarasu21. Martihazu22. Micherechiu23. Miersigu24. Miheleu25. Osiandu26. Rip’a27. Roitu

•>

V

V

ii

V

V

V

V 385 de suflete

cu 404 de suflete „ 900 „ 1237 „ 582 „ 284 „ 613 „ 375 „ 284 „ 371 „ 400 v 750 „ 562 „ 852

369 „ 238 „ 355 „ 635 „ 900 „ 1302 „ 370 „ 652 „ 388 „ 786 „ 269 „ 263 „ 492 „ 551

257 „ 1328 „ 565 „ 1388 „ 332 „ 894

suflete1 JV.Protopreslyiteratuln Belit tiu i.

cu 972 de suflete „ 1195 „ 1692 „ 1868

28. SanniiclausiuR. cu2200desufl.|38. Stoinesci. ru

i- „ 580. „ 215

„ 2983259

47. Surducu48. Telecusiu49. Telegd50. Tietichea51. Tinodu52. Valea mare53. v negru54. VirciorogiiDe totu 54 de comune cu 34,540

de suflete.JIL Protopresbiteratulu Tincei.

741 desufletell. Sioimu •12. Suplacu13. Toutu14. Ursadu15. Agrisiu16. Archisiu17. Beliu18. Benesci19. Bochia20. Botfeiui21. Calacea22. Carandu23. Chislac’a24. Ciuntahazu v25. Comanesci26. Coroiu27. Craiov’a28. Groși29. Hasmasiu30. Mareusiu31. MociiTa32. Nermisiu33. Olcea34. Rogozu t35. Secaciu36. Seicn37. Siadu

874 de sufle,tuj39. Susagu n

<' v ■

v

,, 1600 „ 515 „ 590 „ 940 „ 537 „ 1413 „ 670 „ 419 „ 835 ■ „ 936 „ 981

29. Sititelccu30. Tamasd’a31. Tinc’a32. Tulc’a33. Valea mare „De totu 33 de- comune eu 30,469De totu 43 de comune cu

de suflete * -

t

66

CU

l

S:l

r

15. Nanhidisielu „ 1

i

556

I

♦

■*

fi

U

II

I ■

*■'

i.

16. Ogiesci17. Poinezeu18. Rabagani19. Rotaresci

>i r,

t! d

833582

„ 369 „ 293

>)

n

n

e cu 33,310

687 de suflete697 v' - -

„ 415 „ 357 „ 495 „ 490

XI* -------”32. Verzari inf „sup.

42. Soucani43. Beiusiele44. Buduresa45. Burd’a

j)

„ 1549 680 1052 519 440 472 546

5. Cainpu6. Carpenetu7. Coleșci8. Criscioru9. Cusiisiu

10. Fenatie

B; 38.0’

) 39. 010 J11 I 42.1 43. <

S

-----------------

34. losani (B). „35. Lazuri (Soh.),, 523

„ 659 „ 296 „ 339 „ 1961 „ 436

V. Protoprtsbiteratulu Belii- 46. Cresui’a sin lui. 47. Curatiele

48. Meziadu flete.49 Meziesiu

50. Nimoesci

))

)>

n )>

»

>>

v>)

>>

>>

r D

n

p •>

>>

n

n

n33. „ r34. Belegeni

4. Cârpescii5. ,,6. Ceic’a7. Ceisidr’a8. Copaceni9. Cosdeni

10. Crancesci11. Dobresci12. Dusiesci13. Hidisiu14. Luncaspria

23. Serbesci24. Sieghisce25. Siusciu26. Sohodolu (V.) 78127. Stein28. Sudrigiu29. Tarcaitia30. Totoreni31. Văscou

52. Sac’a „53. Selisce (B) „

De totu 54 de comu: de suflete.

VI. Protopresviteratulu Vasco- ului.

cu 640 de suflete n 405 „ 893

36. Petr4sa •37. Pocol’a38. Remetea39. Rosi’a40. Samartinu41. Sohodolu (B.) 6054.2 Ssmm.nm .. >

v

„ 557 „ 772 „ 300 „ 468 „ 612 „ 520 22. Selisce (V.),, 520 „ 441 „ 632 « 412

eu 800 de„ 480

cu „ 425 „ 430 491 de sufletesc Talp

n))

v))

n

))

v ??

n n n n

v

v> ?

n

v))

TI n

n-n uu. iNimoesci n

su^’51. Pociovelisce,,

4 S 1Vs11I I

j'i1

r

709720

„ 1280 „ 382

1. lancesci2. Albesci3. Campani (P.M.)

" marimicieu „ 724 „ 225 „ 700 „ 700 „ 698 „ 700 „ 413

679 743

„ 236 „ 311 „ 665

-------- „ 247 20. Selisce(P.M.) „ 236

„ 659 „ 441 „ 370

706„ 675 „ 587 „ 327 „ 946 „ 545 „ 843 „ 1390 „ 212

272 400

1. Baitia2. Briheni3. Călugări4. Campani (V.) 1270

,z 794 „ 616 „ 480 „ 1200 „ 780 „ 509

11. Ghighisieni ,, 127812. Hersesci „ 35613. Hinchirisiu „14. Hotaru „ 31215. Lazuri (B.) ,, 42516. Leheceni17. Lunc’a18. Meragu19. Petrileni 120. Poiana j21. Rieni

21. Sitani22. Spinusiu23. Top’a inf.24. „ sup. „25. Valani(P.M.)„26. Varasieni27. Beiusiu28. Cabesci29. Dragoteni30. Fenerisiu31. Foreu32. Goil’a33. Gurbesci

cuI

*

i'.

-

ii

/

I

I

z

>>

vv

))

99 30,528

!țt '

■;

7

f li; I

M

/

h

67

408 de suflete„ 814509

879„ 1010,, 396

cu„ 300 „ 670 „ 1378

375 288 400 765 914

| 35. BradetuI «46. Brosce

37. Buntesci38. Chiscou

* 39. Cociub’a40. Drnganesci „41 Dumbravani42. Ferice43. Gurani

*

680 de suflete'44. Lelescui n

>)

n )9 ))

45. Petrdsa46. Poienii inf. v47. Poienii sup.48. Siebisiu49. Sondu50. Valea n^gra inf. 469Do totu 50 de comune cu

de suflete

i 'K moToeoOT

Documents

Transcript of i 'K moToeoOT