FEDERICO MOCCIATe doresc

Tiaducere din limba italiandde Viorica Ungureanu

{bestseller

$*t futt*ttta, awlli t*$ixi,i^'u&, *atiffi,t+

fl,r* fuftrt{rA, and}i' irAlrif{i i''r,&",1&hi&il,

f,;** dill{rt{tm Milti t*trilti'fu,n n&Lt

fi,rr* dilf{ar{ta, ilfre\u, t*hif;'futi' w

f,;,** &${xt{rl, eeehi i*{rixi,t*fi,o* fuIt${l*, a&ehi' i'ulrttt;'

s*t dilI{}.t{'m ilfrdN tubi,

fi,r*{t,*S;n**fr,r*ft',*f,,1**ft,*fr*,fy*

dutuWadilttts0&,

dult*w*'fut{eqru,

dul{zEte

dunaU

dN{,

d,

and*fiLefut

il#lfiIj

Itk

TE DORESC

,,Vr"",l si mor." Acesta a fost gAndul meu cAnd am

plecat. CAnd am luat avionul, mai pulin de doi ani in urm5..

Voiam s-o sfirgesc cu toate. Da, un simplu incident era cel

mai bun lucru. Pentru ca nimeni si nu fie de vini, pentru ca

mie si nu trebuiascl si-mi fie rugine, pentru ca nimeni sI nu

caute un motiv... imi amintesc cum avionul s-a clitinat pe

tot parcursul zborului. Era furtuni 9i toli stiteau incordali

gi speriali. Eu nu. Eram unicul care zAmbea. CAnd te simli

oribil, cAnd vezi totul in negru, cAnd nu ai viitor, cAnd nu ai

nimic de pierdut, cAnd... fiecare clipi e ca o povari. Imensi.

Insuportabili. $i pufnegti incontinuu. $i ai vrea cu orice pref

si te eliberezi. in oricare fel. in cel mai simplu, in cel mai

ticilos, frrialdsadin nou pe mdine acelagi gdnd: ea nu este.

Nu mai este. $i atunci, pur 9i simplu, aivrea sd nu mai fii nici

tu. Sd dispari. Puff. Fird prea multe probleme, fXri niciun

deranj. FirI ca cineva si spuni ingrijorat ,,Vai, ai aflat?. Da,

tocmai eI... Ce sfArgit a mai avut..."

Da, tipul va povesti despre sfArgitul tlu, va adiuga cine

gtie ce aminunte, va inventa ceva absurd, cum ar fi ci tecunogtea de mult timp, ci numai el gtia ce probleme aveai

intr-adevir. Ce ciudat... CAnd nici tu micar n-ai avut timp

si inplegi. $i nu vei putea face nimic impotriva acelor

zvonuri. Amintirea despre tine va fi victima unui prostinac

FEDERICO MOCCIA

oarecare gi tu nu vei putea face nimic. Iati in acea zi a9 fi

vrut sd-l intAlnesc pe unul dintre acei magicieni. Acoperd

cu o pelerini un porumbel de-abia apirut 9i, puff, brusc el

nu mai este. Nu mai este gi gata. $i tu iegi satisfhcut de la

spectacol. Micar aivdzutbalerine un pic mai grase decAt ar

trebui, ai stat aqezat pe unul din acele scaune vechi, pulin

rigide, intr-o sali mai rea decAt un subsol. Da, era gi miros

de umed gi de mucegai. Dar un lucru e cert. Ce sfArgit a avut

porumbelul nu te va interesa niciodati. De fapt, nu. Noi nu

putem si displrem atat de u9or. A trecut ceva timp. Doi ani'

Iar acum beau o bere. $i amintindu-mi cAt de mult aq fi vrut

si fiu acel porumbel, zAmbesc gi un pic imi e rugine.

- Mai dorili una? o stewardesi imi surAde opriti lAngi

ciruciorul cu bduturi.

- Nu, mullumesc.

Mi uit afari pe geam. Nori cu nuan+e roz se lasi

incercuili. Moi, ugori, infinif. Un asfinlit indepdrtat'

Soarele care face cu ochiul pentru ultima dati. Nu pot sd

cred. Revin . La 27. Acesta e locul meu in avion. RAndul din

dreapta, imediat dupd aripi, holul principal. $i mi intorc'

O frumoasi insofitoare de bord imi zAmbegte iarigi cAnd

trece pe-aproape. Prea aproape. Pare trimisd de Nirvana: ffshe comes down now, oh, she looks so good... Are un parfum

ugor, o uniforml perfecti, o cdmagi albi transparentd,

destul pentru a te face si-i apreciezi sutienul din danteli'

Merge incolo gi incoace prin avion, fhri probleme, frri griji,

zAmbind. If she comes down now...

- Eva e un nume foarte frumos.

TE DORESC

--Mulgumesc.

Sunteli un pic ca gi prima Evd, mi ispiti1i...

lliimAne pentru o clipi in ticere ca si mi fixeze. O

I irr i;tcsc:

- insi e o ispitd cuminte. imi mai dali o bere?

*Dareatreia...

- Desigur, daci vegi continua si treceli aga... Eu beau

r'ir si uit.'limbegte. Pare sincer amuzatd.

- Numdrafi mereu ce beau togi, sau eu v-am impresionat

t'trl mai tare?

- HotirAli dumneavoastri. $tiam ci sunteli unicul care

;r cerut bere.

Pleaci. Dar inainte de a se duce zAmbegte din nou.

Alroi saltd vesel in timp ce se indepirteazd.. Md intind un

lric inainte. Picioare perfecte, colanqi cu texturl mati,intunecafi, pantofi de firmi ca mulgi algii. Plrul strAns sus,

o coadd dubli cu ceva in plus, de un blond ugor vopsit in

;uvi1e. Se opregte. O vid vorbind cu un birbat din acela;i

rind cu mine, dar care sti un pic mai in fagl. ii ascultirugdmintea. incuviinle azd. pur gi simplu, fEri sd vorbeascl.

Pe urmi spune ceva rAzAnd gi-l linigtegte. Se intoarce pentru

r.rltima dati spre mine inainte sd plece. Mi privegte. Ochi

verzi. O linie fini. O nuanli de culoarea fildegului gi un pic

de curiozitate. imi desfac brafele. De aceasti datd eu sunt

cel care ii zAmbegte. Birbatul mai spune ceva. Ea rdspunde

intr-o manieri profesionisti gi se indepirteazi.

- E foarte drigu$ insolitoarea.

FEDERICO MOCCIA

Doamna de lAngi mine intri dezordonat in gdndurile

mele. Atenti 9i surdzi.toare, ochi vicleni dupi ochelarii

grogi. Cincizeci de ani bine pistrafi, nu ca gi cerceii sdi, prea

gipitori, ca gi albastrul apdsitor de pe pleoape.

- Da, o gnocca.

- Cum?

-E o gnocca. Noi, la Roma, aga le spunem insogitoarelor

ca ddnsa.

De fapt, noi spunem mai multe, dar acum nu-i cazul.

- Gnocca... clatind din cap. N-am auzit niciodati.

- Gnocca, cum si nu... Uneori, ce gnocca bunigoard. E

o expresie simpatici imprumutati din culinirie. A1i gustat

gnocchi, nu?

- Eh, numaidecdt. Am auzit de ele 9i am mAncat de-o

suti de ori, rAde arnuzatl,.

- $i v-au plicut?

- La nebunie.

- Vedegi, atunci e simplu.

gnocca, inseamni ci e bunidumneavoastrd.

unei fete i se spune

ceea ce afi mAncat

- Da, dar imi vine sd rAd dacd mi gAndesc la ea ca la

nigte collunagi. imi aminte,ste mai degrabi de... cum se

zice... iatd; neghioabi!

- Ei, nu! Tiebuie si vi gAndili la acei colpna,si cu suc

de rogii deasupra, care se topesc in gur5., se lipesc intr-atAt,

incAt limba trebuie apoi si-i dezlipeascl de cerul gurii.

- Da, am ingeles. Vi plac foarte mult collunagii dupicumvid.

CAnd

ca si

TE DORESC

- Destul de mult.

- ii mancagi deseori?

- La Roma foarte des. La New York n-am mAncat bucate

italiene, aga, din principiu.

- Ciudat, se spune ci sunt o mulgime de restaurante

italiene foarte bune. Vai, iati se intoarce... gnocca.

Doamna rAde veseli gi aratd spre insogitoarea cu paharulde bere. E atAt de frumoasl, incAt pare a fi dintr-un spot

publicitar.

- Se-i spuneli cd. e o gnocca, veli vedea, ii va face pldcere.

- Nu, dumneavoastri glumigi.

- Ba nu, vi asigur ci este un compliment.

- Atunci, sd-i spun?

- Spuneli-i.Vine insopitoarea, imi intinde un talger mic, cu un pahar

pc un $ervefel de hArtie.

- Poftili berea. Nu vd pot servi gi cu altceva pentru ci ne

pregitim de aterizare.

- Nici n-am cerut. Deja am inceput sd uit. Degi nu-ideloc u9or.

-Ah, da...

Gust din bere.

-- E foarte buni, mulgumesc! Perfecti, rece, as,a cum

trebuie. Adusl de dumneavoastri, pare berea din spotul

;rublicitar.

- Dar, imi puteli satisface curiozitatea, care e primullucru pe care il veF uita?

- Poate cum sunteti imbricatd...

FEDERICO MOCCIA

- Nu vd place uniforma noastri?

- Foarte mult. Dar mi-o inchipuiam altfel...

Mi privegte un pic perplexi, dar nu-i las timp ca sirispundi.

- Staqi mult la Roma?

- CAteva zile... in septembrie Roma e foarte frumoasi.

Vreau si dau o turi prin magazine. Poate gdsesc ceva ca sd.

nu fiu uitatl.

- Vai, sunt sigur. Vefi gisi haine perfecte pentru

dumneavoastri". Pentru ci sunteqi... cum sI zic... cum se

spune? mi intorc spre doamna de lAngi mine. Ajutagi-mi.

Doamna pare un pic fricoasi, dar totugi zice:

- Sunteqi o... gnocca!

insolitoarea o privegte mirati pentru o clipi, apoi se uitila mine. Ridici o sprdnceani gi brusc izbucnegte in rAs. Mare

lucru. Pleaci. RAd gi eu.

- Vai, bravo, doamni, e tocmai ceea ce aq fi spus 9i eu.

insolitoarea pe nume Eva se indepirteazi clitinAnd dincap.

- VI rugim sd cuplagi centurile.Coada ei inaltl se migci perfect ca gi tot restul. Perfectd ca

aripile unui fluture. Un fluture bun de prins. Era un cAntec

care mi innebunea in State, un cAntec in State, un cAntec

britanic de acum cAqiva ani... I'm gonna keep catching that

butterfly. The Verve. incer. si mi-l amintesc. Nu reugesc. O

voce mi distrage. Doamna se agitd pentru ceva. $i n-o face

in linigte.

- Uf, niciodatd nu reugesc si gisesc centura.

TE DORESC

O ajut pe doamna care pur gi simplu sti agezatl pe ea.

- Iat-o aici, doamni, dedesubt.

- Mulpmesc, chiar nu pot inlelege la ce ar servi. Mdcar

cle ne-ar fine nemigcafi.

- Vai, asta nu, la sigur.

- Da, mai pe scurt... Mi gAndesc ci daci ar fi si cidem,nu ne-ar ajuta cain magini.

- Nu, cain magini nu... Vi este frici?

- Ca de moarte.

Mi privegte gi aproape regreti ci a folosit acel cuvAnt.

- Oricum, doamnS, ce fi-e scris, in frunte 1i-e pus.

- Ce aveli in vedere?

- Ceea ce-am spus.

- Dar ce-afi spus?

- Afi inleles foarte bine.

- Da, dar speram si nu inteleg. Mi ingrozesc avioanele.

- N-a;i ingeles.

O vdd atet de ingrijorati, imi zAmbegte migcAnd buzele.

Beau din berea mea gi hotdrisc si mi distrez.

- Credegi c5. cea mai mare parte a catastrofelor aviatice

nu loc la decolare sau...

'- Sau?

-* La aterizare. Urmeazd,in curind.*-Ce spunegi?

--Adevirul, doamni, trebuie sI spunem mereu adevirul.Beau lung din bere, iar cu coada ochiului observ cd mI

grrivegte 1inti.

- VI rog, spunefi ceva.

FEDERICO MOCCIA

- Da, doamni, ce dorili si vi spun?

- Distrali-mi, nu mi lisali si mI gAndesc la ce s-ar

putea...

Mi strAnge mai tare de mAni.

- Me doare.

- Ah, mi scuzafi.

Mi mai slibegte pufin, dar nu-mi di drumul. incep si-ipovestesc ceva. Fragmente din viafa mea un pic confuzi, aga

cum imi vin.

- Vreli si gtili de ce am plecat?

Doamna incuviinleazi. Nu reugegte sI vorbeasci.

- Vedeli, e o poveste lungi...Face semn ci da cu mai multi vigoare, vrea doar si

asculte, orice, ca si se distragi. Mi se pare cd vorbesc cu un

prieten, cu prietenul meu...

- il chema Pollo. Ciudat nume, nu-i aga?

Doamna nu ;tie daci si spund da sau nu, orice ca eu sicontinui sI vorbesc.

- E prietenul meu pe care l-am pierdut cu mai multde doi ani in urmi. Era intotdeauna cu iubita lui, Pallina.

O persoani foarte puternici, prea puternici, ochii veseli,

mereu veseli, gata si dea replici inlepitoare...Asculti in tdcere, cu ochii curiogi, aproape ripigi de

cuvintele mele. Ce straniu... Cu o persoani pe care nu ocunogti, uneori te simli mai liber gi povestegti cu u9urin1i.

Te deschizi cu adevirat. Poate pentru ce nu te intereseazS.

cum te va judeca.

- Eu, in schimb, eram cu Babi, care era cea mai buni

TE DORESC

prieteni a Pallinei.

Babi. ii povestesc totul... Cum am cunoscut-o, cum am

inceput si ridem, cum m-am indrigostit, cum imi lipsegte...

Frumusefea unei iubiri o vezi perfect doar dupi ce ai

pierdut-o. Poate ci se intAmpli astfel cind analizezi. E unlucru de care m-am intrebat mereu. Dar oare reugegti sd fiiintr-adevir sincer cu cineva? MI gAndesc in timp ce vorbesc.

Din cAnd in cAnd fac pauze. Doamna, curioasi, imediat se

destinde, e mai linigtiti, mi-a eliberat pAni gi mAna. A uitatde tragedia avionului. Acum, dupd pirerea ei, se ocupi de a

mea.

- Dar cu Babi afi mai vorbit?

- Nu. De multe ori am vorbit cu fratele meu. $i cu tata

de cAteva ori. Dar nu foarte des, apelurile din New York

costi bani buni.

- V-agi simgit singur?

ii povestesc ceva neclar. Nu reugesc sl-i spun. M-amsimlit nu mai singur decAt la Roma. Apoi, inevitabil, ajung

Ia mama. MI las destul de jos gi aproape ci mI amuzi sd

of-ensez principiile acelei femei. Mama l-a ingelat pe tata.

liu am prins-o cu tipul care locuia vizavi de noi. Aproape

rru-i vine si creadi. Noutatea a adus-o cu totul in apele sale.

Avionul? Nici nu-gi amintegte ci se afld in avion. imi punerrrii de intrebiri. Nu reus,esc si le fac fagd. De ce ne place

,rtil de mult sI rdscolim trecutul altora? Chestii picante,

:rnriinunte interzise, acfiuni obscure sau picate plicute.l\rirte c5. as,a, doar ascultAnd, ne murdirim. Doamna pare

sii sc bucure gi si sufere odatl cu povestirea mea. Nu inteleg

FEDERICO MOCCIA

daci e adevd.rat, nu mi intereseazd. ii spun totul, fhrirezerve. Agresivitatea mea fali de amanlii mamei, tdcerilemele acasi, faptul cd nu le-am dezviluit nimic tatdlui ;ifratelui meu. $i apoi procesul. Mama mea aqezati acolo,in faga mea. Ea ticuti, ea care nu a avut curaj niciodati sirecunoasci. ce a fXcut. Ea care n-a reusit sd. vorbeasci despretridarea sa, ca si-mi justifice violenfa. Si eu acolo, senin,aproape ri:And de judecitorul care mi invinuia de un faptatAt de firesc pentru mine, de a-l masacra pe un prost care

a violat pAntecele care m-a niscut. Doamna mi privegtecu gura cdscatd. Doamni, vedeli, putem privi lucrurile dindiferite unghiuri... Dar e altceva sd glumegti cum a fXcut-oBenigni cAnd a sirit peste Carrd. Aici, in schimb, era vorbadespre mama mea. Doamna igi dI seama. Deodati devineserioasi. Ticere. Atunci incerc sd. nu dramatizez.

- Cum ar zice Pollo, mie Beautiful imi face o pipi!in loc sd se indigneze, ea rAde, intr-un fel e complice.

- $i apoi? mi intreabi curioasd despre urmdtorulepisod.

Eu continui sd vorbesc fXri probleme, fXri canoane.Povestirea mea nu are pre!. ii explic de ce am ales America,dorinla de a pleca, ascuns dupi un curs de graficl, departe...

- $i intrucdt e ugor si intAlnegti pe cineva chiar gi intr-unorag mare... mai bine si-l schimbi cu totul. O realitate noud,persoane noi gi, mai ales, nicio amintire.

Un an de pilivrigeli dificile in englezi, ajutate deprezen+a vreunui italian intAlnit intAmpldtor. Totul erafoarte distractiv, o realitate plini de culori, muzicd., sunete,

TE DORESC

trafic, petreceri, noutigi. Multd agitalie plini de ticere.Nimic din ce-1i spuneau oamenii nu se referea la ea, nuputea s-o recheme, si-i redea via1d. Babi. Zile inutile ca

si-mi odihnesc inima gi mintea. Babi. Imposibilitate totaldde intoarcere inapoi, de o clipi ldngi casa ei, de a o intAlnipe stradi. Babi. La New York nu-i niciun pericol... La NewYork nu este loc pentru Battisti. $i dacd reuii in mintea mea, e

de-ajuns sd md gdndesc cd nu e;ti, cd sufdr tn zadar pentru cd ;tiu,eu;tiu, eu;tiu cdn-ai sdteintorci, False acorduri ca si incerc sievit toate locurile pe care le cunoagte gi le frecventeazd, gi ea,

Babi. Doamna surAde.

- Cunosc qi eu acest cAntec.

Fredoneazd ceva nu prea bine.

- Da, e tocmai acela.

incerc si intrerup acel spectacol.

M-a salvat avionul. Sta-tu-p. Un zgomot sec, metalic. Omiscare durd gi o tresirire brusci a avionului.

- O, Doamne, ce-i asta? doamna se agafi de mAna mea

dreapti, unica liberi.

- Aterizdm. nu vd ingrijorali.

- Cum sd nu mI ingrijorez! De ce se aude acest zgomot?

Pare cd s-a rupt ceva...

Pugin mai departe, insolitoarea de bord gi alli membriai echipajului se agazi in fotoliile libere. O caut pe Eva, o

gisesc, dar nu se mai uitd in direcgia mea. Doamna incearcisd se calmeze singuri. Reugegte. imi lasi mAna in pace inschimbul unei ultime intrebiri.

- De ce s-a terminat totul?