Redactor: Claudia Miloicovici

Tehnoredactare gi coperti: Georgiana Oprescu

Ilustragie coperta l: Eva,de Tatiana Jilavu

@ Tatiana filavu@ Scrisul Romhnac

Fundaf ia-Editura, Craiova, 20 I 8

Tel./fax 0722.7 53.922; 025L I 4L3.7 63

Email scrisulromanesc@yahoo.com

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RominieiJIIAVTJ,TATLANA

Ev@ cumintea pnmantului .rc/ Tatiana Jilavu; edi-tor: Florea Firan - Craiova: Scrisul Romdnesc Funda-gia-Editura, 2018

ISBN 978-6 06- 67 4-200-9

I. Firan, Florea (ed.)

821..1.35.7

Iotion 0 Jilavu

EvO e(rmintea 1t

a rndnta [ai, ro

ScrisuNfuemdnescrFuntatin - Ef,itura

Tatiana Jilavu

al Tatianei Jilavu, ceea nu constituie decit un motiv inplus pentru a urmiri traiectoria unei autoare care, ftrd. amitoTogiza si a idealizaspagiile si coordonatele vie,tii sale,a transformat experientele edificatoa re are destinurui inmostre literare convingrt oare, capabire si ofere cititorirorsii un melanj de luciditate, ironie, afectivitatesi poeticitate.

Oana BALUICA

10

-

u-i c um in / e n i a p am dn t u I ui, dacd. vi gnndili instinctiv la

opera lui Brdncugi. Cu toate cI..., in poza dtn ptima zi

de gcoah, ai fi putut s-o confunzi ugor cu aceasta. Maidegrabi ar fi trebuit s-o numesc...,,cu mintea pimdntului",

nu pentru cd. ar avea prea multl minte, ci mai degrabi un

fel de... cuminfenie terestri. Aceasta e Eva. Cea care azila

vederea unei veverile moarte la margine de drum, a simtit

efectul de bumerang al indepirtdrii de meleagurile nata.-

le 9i o durere instinctiv[ a cuprins-o brusc. Si mori ca o

vieguitoare oarecare la marginea unei piduri, departe de ai

ttri, caun necunoscut, nu-i o perspectivd pl[cuti. Aga gdndi

Eva, motiv sd igi doreascd brusc a sfirgi pe plmintul natal.

Trecuseri decenii de cind nu mai stia cdt mai e rominc[ si

cdt nu, cdt de mult se schimbase dupi chipul gi asemlnarea

oamenilor printre care trdia gi care o considerau de-a lor,

frantnoaici sau doar un simplu ceta/ean al lumii..-

Amintirile devin virtej colorat ce-o duc departe-n timp,

amestecind personaje, sentimente, triiri gi senzafii ce-o fac

sd revadi scenariul viefii, vielilor tuturor celor care intr-un

moment sau altul au fhcut parte din cil[toria sa, care au

hsat urme sau doar s-au intersectat c un rIu sau un bun

necesar in destinul ei. Veverigl se simtise poate 9i ea inanii copiliriei, atunci cind se cdgira prin copaci in satul

Tatiana Jilavu

cu machedoni de la marginea Dunlrii, acolo unde trdiseo parte din copillrie printre oamenii cimpiei. O copilirierurall fabuloasi. Yiala satului o marcase profund, insu-flind-i dragostea pentru vietllile pimintului si roadele sale,

cu aromele 9i gusturile ce aveau s-o insoteasci de-a lungulvie,tii ca propria-i umbri...

Peste insuli timpul pare oprit gi pulin c6.te putin noaptea

se lasl peste acest decor somptuos in care magia func1io-neazd..intre cer si api focul de artificii ocaironat de ZiuaNagional[ a Frantei e un spectacol pirotehnic grandios.Reteta fericirii simple funcgioneazil: asculti slag[rele in-temporale si nu do ar muzica localnicilo r, dansezi rbei. Nu-iloc de tristete in acest loc romantic. Cel pufin in aparenti..Mayotte, un paradis pierdut intre Africa gi Madagascar,unde parfumul florilor a fXcut-o si iubeascl profund aceastiinsuli unde triieste o viagi in aparenli boemd, simpli darliberi. Aga-i c6.nd sfhrsegti prin a te ?ndri.gosti de orizonturi,cici pentru o siptimd.ni sau pentru o wati,, aceastl insuliare un gust de paradis. Evarcalizase visul de copil aici, de-parte; o caband. in mijlocul vegetagiei exotice din OceanulIndian. Miretia vegetaliei si strilucirea ei se vede acolounde soarele o iubegte 9i unde p[mintul e plin de sevi gi de

viafd.,la tropice. in locul tristului lichen sau al mugchiuluice acoperd scoarfa copacilor din regiunile reci,vanilia gi alteplante mirositoare se catiri pe trunchiul anacardului sau al

smochinului uriag, \ar frunzele verzi contrasteazl cu culorilestrilucitoare ale orhideelor. inllnguite pe arborii pidurilor,

t2 73

reugesc si se calere libere in aer,luptind intre ele viguroasele

pastfore, banistere aurii gi bauhinia.Flori delicate lagnesc din

rIdflcinile arborelui de cacao (theobroma) s4u diqscoarga

asprd a weunui mescentia sau gustaaia.In mijlocul acestei

naturi, omul reugegte cu greu si distingl care nrlpin[ are una

sau alta din frunze sau flori. Arbori de doul ori mai inal,ti

decit stejarii, poartd,flori care intrec crinii noqtri ca mirime

gi frumusege. Plantele bolnlvicioase din serele noastre nu

reprezintd.decit foarte pulin mdreliavegetafiei de aici, unde

umiditatea 9i clldura soarelui favorizeazl cregterea uriagi

a vegetafiei. Eva organizeaz[ uneori safari pentru turistii

bogafi, dar ce-i face bine e modul aaion relaxant, dispoitgia

pentru creativitate in timpul cdti-a mai rimas, tr[ind gi

percepind natrrra ca pe un templu divin.

A lisat uitlrii agenda incircatl din anii cdnd era turbo,

stresati gi cel mai adesea cu sentimentul culpabilitnlii fa95'de

ea ins[9i. Cunoscuse atmosfera elitisti de glarnourrcu femei

sofisticate, mtzscd,bine aleasI, serile cu stridii, caviar, gam-

panie gi cocktailuri. Din mers invitase adaptarea la mediul

occidental, {bc6.nd troc cu timiditatea, inlocuind-o treptat

cu-n soi de cochetlrie verbal[ gi elegangl, specificl gurman-

zllor de conversatie spirituah. Chipul grav gi-l ascundea

prin jocul ironiei fine impletit[ discret cu iluzia erotismului.

Decanta douL realit[1i, doui lumi. Un chin al congtiinfei,

un slalom cu arta compromisului la purtitor. Dorinta de a

pllcea te face de obicei si placi. Manierele 9i cordialitatea

reusesc adesea mai bine in afaceri decit banii, odat[ introdus

Tatiana Jilavu

in cercul lor. Drama celei cu-n lirism de adincI interiorizareginea de regenerarea sufletului gi de integrare.

Sufletul clruia nu-i acorda o clipl de linigte in trecut, inprezent se reclldes te treptat,cu fiecare zi.invagd, ce.'i luxulde a fi doar ea cu sinea ei, doi prieteni vechi ce isi ghicescdorintele instinctiv. Asti.-searI e LaJava,cunoscutii gi tu-ristii ocazionali se amestecl in balul popular cu acorduride acordeon ce-i amintesc de hutarii nuntilor vdzute-ncopil5.rie. Era timidi copil fiind, cei mari o tratau cu ogriji din care lipsea tandretea, nu simtise multe gesturi demd.ngd.iere, nici de duiogie. Poate de aceea ciutase mereurefugiul in naturi., gisind intelegere-alint din p^rteaarbo-rilor, pislrilor, insectelor, in clipocitul licuricilor, in boltacereasci. spuzitd de stele. Privegte in trecut cu luciditatede cristal, gi devine brusc melancolicl. Intuiegte putereaminunat5. a naturii ce nu-i indeajuns de cunoscutd., misuraacesteia adeverindu*se atunci c6.nd ne dlruieste pilde ce ne

par uneori miracole, convinsi c[ din contactul cu naturamam[ vin toate: inteligenga,fofta cit 9i progresul senti-mentelor. in aceasti oazd. depace sesizi o tensiune bruscl

9i in profunzimea sufletului istovit de prea mult foc mocnitreglsi vocea tineretii exuberante: Merde! Sunt sdracd, darmai fericitd decdt mul/i milionari!

Plantele dau in{hgigarea si farmecul locurilor, amplifi-cind puterea amintirilor legate de locurile in care ai trdit.E lesne de inteles sentimentul ci.li.torului indepirtat ce

cutreieri pe un llrm in mijlocul bogigiei tropicale si care

I4

Ev@ curnintea pdmdntului.ro

vede deodatl sub pagi o floare cunoscuti din patria sa. La

fel cum vederea veverilei o impresionase profund pe Eva,

stirnindu-i amintiri. Ochii negri gi pirul castaniu buclat

erau acum o replici stears[ atinerc,tli,doar trupul femeii

plstra incl ceva din silblticiunea agerd, gata s5' infrunte

pericole si si se caldre pe inilgimi. Prefera linutele lejere

specifice locului, din in subflre sau tip safari, cu pIl[rii de

paie sau egarfe indigene, singurele pe care si le alegea cu

grijn 9i cu-n soi de cochetirie. Era poate singurul semn ciodati purtase cu nongalan!fl semnele exterioare ale luxului,

ce-i puneau in evidengl feminitatea deloc de neglijat. Nu se

crezuse niciodat[ frumoasi, ins[ avea du chien sau pe nino'n-

coA,cumse spune-n popor. Complimentele blrbalilor nu o

ftcuser[ nici mandri gi nici orgolioasi weodatl, nici mlcar

aprecierile venite din partea femeilor nu avuseseri darul

de-a o mlguli. Simlise cum de gustibus se aplica in mod

diferit de la o gardla alta, de la o culturd,la alta gi in funclie

de chimia sau curentul dintre doui entitigi. Frumuselea o

considera reIatli, frrd, sd, aibl canoanele bine-cunoscute

in artl,. Sunt locuri sau oameni ce te atrag ca un magnet'

fascinalia lor e inexplicabili. Preocupati de propria frumu-

sefe nu a fost prea mult vreodatfl si, oricum, acest capitol

i se plrea ca aparlinind altei epoci, unei viefi pe care o

lisase in urml frrl, regrete. Nu ii fusese comod[ condigia

de rnetec, de exilat romin in ambientul unei fdri ciztilizate

din Europa. Poate avusese dreptate cine opinase c5' romdnii

neavdnd nimic de iubit Ia ei acasd, i;i duc iubirea altundetta,

15

Tatiana Jilavu

in alte locuri unde fervoarea lor ii uime;te pe indigeni. Nu iifitsese nici foarte greu, degi condifla de intelectual Ia cyatifd,

inchis intre zidurile convenliilor gi prejudeclgilor, nu era ce

visase. Simlise ins5. peste tot pe unde umblase cum pimintule incdntltor de frumos 9i primitor, daci il privegti cu ochide indrS.gostit.

Vibra$a sufl"etului gi fascinalia pentru locurile pe care

le calci, dep[gesc cu mult ceea ce stim sau vedem in ima-gini. Frumuselea plmAntului acolo unde nafrxa nu a fosttulburatl de invazia omului, face s5. p5.leasci imaginalianoastri, oricit de fecundd. ar fi, aceasta. Eva pi.stra men-talitatea omului simplu, respectul acesta idolatru pentrubog[fia pimintului. Oamenii care azivor si trliasci altfel,cautI. Se conecteazd. cu nafixardevin naturi.

&&&

Nevoia de a lua totul de la inceput cu propriile puteri

9i aspirafii innoite o simtise dup[ ce-i rnurise ultima iubire.Cumpinise mult intre constiingn gi dorinll, dar soarta avea

pregltitl o surprizi pentru ea. Astfel Eva pirisise t5.rd.mul

ferm al Alpiilor, acel garmant Beaux des Provence unde se

simgise de atitea ori ciprild neagrd.infruntind soarele arzd,-

tor 9i Mistralul in drumeflile sale pe potecile gerpuite. Rocile

Alpiilorwbrau de-un anume mister, aveau ^traictie

magic[ 9inu se mira si intdlneasci adesea figuri cunoscute'de artigti,boemi ce se bucurau de spagiile vaste gi linigtea provinciah

76

EvE cumintea pdmdntului.ro

;ic din care nu lipseau beneficiile civilizaEiei. Instinctualtrdise acolo senzalia, unui sine g'ua non necesar devenirii,

fhcind parte din destinul ei sentimental gi geografic.

Intr-un voiaj e mereu un moment unic, un ceva care

uimegte. intr-o zi se pomenise lintuit1,infalaunei chdiri,fXri si gtie ci se afla chiar pe locul unde triise Nostradamus,

in Saint-R6my-de-Provence. Se pierdea adesea printre strl-dufele cu miros de lavand5., cu terase sub platani si etalaje

stradale cu produsele artizanlor locali. Prietenii lor insta-

laseri acolo cigiva stupi, climatul era favorabil apiculturii;

mierea, cu diferite texturi si arome, o vindeau sur p/ace,

caJrtateaacesteia neavdnd nimic de-a face cu cea din marile

suprafele comerciale. Din acel sat atit de atagant si impreg-

nat de emofii, tilpagul nu plecase niciodati cu adevirat.

Eva rememora timpul,intorcindu-se la ridicini gi tre-

cut cu-n soi de bucurie trist[. Schimbase sudul Franlei cu

largul mirilor gi oceanelor atunci cind Pierre ii propusese

s[-l insoteascl in lungile sale cilitorii. Atunci simgise ciexisti intotdeauna o razd. de speranl[. Se cunogteau de ani

buni gi primul contact wzuaJ. cu el o hsase,tintuiti, clci nu

era doar diferit si mare de statur[ ci avea gi o iniml mare,

un spirit ales. Fusese inceputul unei lungi colabor[ri gi a

unei frumoase stime intre cei doi. Flcuse parte din grupul

de amici ai lui Grig gi Nora, din care nu lipseau cei doiprieteni: Horia, jurnalistul, gi Dinu, arhitectul, ambii re-

convertiti in oameni de afaceri dupi'90. Petrecuserl ultimii

t7

Tatiana Jilavu

ani departe de scandalurile gi nevroza din tard., preferindsi. navigheze pe largul mirilor, frrd. patima societigii de

consum. Cei doi au decedat lnsi la scurt timp, unul dupialtul, iar Nora gi Grig se retr5.seserd in trlve,tia ldngl copii,imbitrinind impreunn. Dupn o via![ in lumea finangelor,

el triia cumpltat, dar confortabil ca pensionar, degi avea

dispozigia temperamentali citre firlgere violente gi polemica

unui eros frustrat, stingaci. Fapt ce-l{hcea si cultive imaginigrotegti in rame elegante. Solia sa, Nora, nu regreta deloc

anii petrecugi la catedrl cu elevii, ea fusese sofie in primulrAnd. El era important, ea doar mami in dubl[ ipostazd",

femeie. Senzationalul de mahala ce rdzbitea din stirile te-levizate dintard.,o indepflrtase definitiv pe Nora de tot ceea

ce numim acasd. Ubi bene, ubi patria - devenise deiza celor!.

doi, care tr5.iau inprezent o tinerelefird bdtrdne/e, asumatd.

Vara se bucurau de natura generoasi, profitind de soare,

frcitnd natalie,scufu ndlri awatice' 9i iarna schiau, fiind firisportive, dar gi oanteni de via/d.

Evei nu-i trebuise mult pin[ sI ia deciziade-ase imbar-ca intr-o noui clhtorie. Ce pierdea? A lisat tohrl in urm[,luind un sac, actele gi citeva fotografii ce-i atestau originea.

Una e si citesti o carte la !6 ani, alta la 30 gi altadupl 50. Nu te mai fascineazd,la fel, opliunile se schimbipentru ci ne-am schimbat si noi intre timp. Nu era primadatd cd schirnba locul/norocul, mai plrlsise cindva junglade beton a civllizagiei, spusese adio cartierelor de afacert,

aeroporturilor, aglomerafiei urbane. Alt inceput, mereu

18 t9

Ee@ curnintea pdrndntului.ro

de la zero. Continul s[ triiasci, cu durere mai intii gi

ango asatil, apoi lib era til, incr ezdto ar e in ste aua ei, nicio daticea de ieri. Le vrai ddf c'est juste d'arrirter d 1tre toi-mime;

refrenul vehiculat atdt de mult in zilele noastre de cltrefrancezi,trva gi-l apropiase. VIzuse cum mulgi dupl des-

pirfiri simteau nevoia unei schimbdri totale de look sau

deveneau cliengii fideli ai cabinetelor de tatuaj. inFranya7milioane de oameni sunt tatua;i. E o adevdratd. modtr azi,

un soi de adiclie pentru mu19i, pe care Eva nu o inlelegea

sau i se pdrea primitiv[. Un soi de terapie cu rezultatepe termen scurt 9i cu posibile mari regrete 9i consecinle

asupra viefii pe termen lung. Cunogtea pe Mikail, artistdevenit celebru in bransa aceasta. Era niscut in Kiev si

odatl. stabilit in Franla devenise Michel pentru clienlii ce

p[geau pragul salonului s[u, cu programare. Spre deosebire

de algii carc azi ies din gcoli, el se formase singur, era un

adevdrat autodidact. Succesul ii venise din momentul incare incepuse s[-si giseascl inspira]ia in vitraliile bise-

ricilor. Nu era deloc credincios, era doar tatueur talentat

gi un bun muncitor ce intuise ci e momentul s[ profitede noul vaI - body painting, c[ se poate cdgtiga bine dinafta tatuajului. Erau clienfi ce suportau gi cite 200 ore

de suferinfl, Hsandu-i chiar gi 10-20 mii de euro pentruo lucrare. Dac[ inainte cei cu tatuaje si le ascundeau sub

vegminte, azi sunt mindri s[-gi arate corpul imbr[cat din

cap pdni*n picioare, fiind un stil pentru o generalie liberlsd, facd. ce vrea cu corpul lor. Se fac concursuri de gen gi

Tatiana Jilavu

competilia e acerbi, s-au creat pasiuni gi vocafii, mai ales

de cdnd marile firme de modi a:uprezentat modele tatu-ate. Eva il cunoscuse pe Michel in casa lui John, celebrul

creator de bijuterii Harley Davidson, devenit apoi prie-ten apropiat al sogului. Era o naturi filosoficl, cu frunteaampli supralnllgatd" de o ugoari calvigie. Simpatizaserd,

avea o inteligen!5. rapidd, ironici. Dar Eva intuise in el o

naivitate poeticl, spiritul slav ce-gi pilstreazd. credinta iniubire gi dupn dezastre. Adusese cu el un mic muzeu ce

pistra memoria locurilor din copil[rie: gravuri, desene inpenili, portrete in tug. Igi pistrase autenticitatea in ciuda

modernititii si a faptului cd,trdia intr-o lume modernl.Era un om ce nu se li.sase inselat de mofturi si aparente,

spre incintarea ei. Vorbeau despre patosul duhovnicesc ce

nu dispiruse niciodati in Rusia gi de PoliTia Secretd care a

luat locul lui Dumnezeuin Europa de Est...

&&&

Pentru Eva fusese un alt inceput cind se despirgise

de Charles dupi dou[ decenii de viall impreunl. E1 era

muzician si nu wusese si. aibl urmagi, dar ea nu a suportat

sd-i vad[ declderea pinl,Ia capdt,cind acesta devenise un

adev[ratjucltor de poker, un adict. In plus, se indrigostearepede gi-i trecea greu. Era capabil de mari elanuri, dar gi

de brugte crize psihice, trecind prin mai multe depresii.

Altfel, era plin de surprize, intelectual rasat ce se voia un

20 2T

Eaq cuminteg pdrndntului.ro

boem fin, ce protesta surd impotriva banalizdrti si rutinarea

sufletului. Cu asta era de acord si Eva, care vedea casa ca

un soi de inchisoare din care visa s5. evadeze, avind incli-natii citre artd,rliteraturd,rmuzici. Existase totugi mereu un

brat de fier cultural intre ei. Discutiile deveniserl uneorielectrice, conflicnrl acutizat si qimteau cum nimic nu mai

e posibil intre ei, tensiunea insuportabili, nu doar salturile

lui de umor, inexplicabile ei. Si-n definitiv... ea se simleaincd tdndrd.

- E;ti aici sd-rnifi defolos, nu sd mdjudeci! ii zisese

el atunci cdnd ea se arltase nemulgumitd. Cuvintele lui oduruser[. Era remarcabil de inteligent, artist dotat, dar ea

trebuia sd. plece. il p,irasesc sau voi muri! gdndise. Se hotirisesi termine cu existent a Iarvard., fadd,.

Sezuse destul in umbra celui care beazdraviln in ultimiiani gi care o impiedicase s5. evolueze pe alte coordonate,

in ciuda spiritului ei diamantin de care el se indrigostisecdndva. Trisiturile fetei lui trddau oboseala marilor roman-

tici, bea cu sete si umbla neglijent, doar cind se indrigosteadevenea brusc elegant 9i absent. Atunci o trimitea depar-

te pe sofia asceticl, rece-n aparenti,, prea cornunistd, prea,

prea, insistind pe faptul cd. are nevoie de linigte creatoare.

Eva ciuta senzalianaturii caforEd, capabili s-o regenereze,

mergea cu picioarele goale prin apl, pe pietre, prin nisip sau

prin iarba proaspit cositl, reconstituind linia vielii astfel,

ca un criminalist ce cauti criterii, indicii pentru rezolvarea

unei crime neelucidate.