ANULU ALU UN-SPEE-PECELEAL-InscE ea VEI Pink

Cap. Dist.Pe war, lei 128 152pe $ 64 76Pe trei luni n 32 35E e ua luna H U

Unfi esemplará 24 par.Pentru Parisfi pe trimestru fr. 20Pentru Austria fior. 10 V. a.

ADMINISTRATIMA, PASAG1ULU HUMANLY. No 1. DACTUI4EA:ISTRADA ACAD11/41/1I Ito. 20. biERCURI, 24 MAIU 1067

DEPESIE TELEGRAFICE.

(Sorviciuld privald aid Monitorului

PETLIISBURG, 2 Iuuiì. Uuü timid im-

per cu data de la Visbaden din 29 Maid/anulézi töte proeesele politice in eursd qi con-

damnare contra indiviVilord earl a luath partela insurectiuue, afard de procesele pentru crime

capitale.Nouile procu se relative la ultima insurectiune

nu s'ail inceputd.Polonesil cari ad fostil oprifi intra in Ru-

sia, se vord putea intórce d6cit autorititile certi-fied buna lord conduitd. PreotH se vord adresalocotenintele regatului, pentru a dobêndi per-misiunea de a se intórce. Cel espulsi prin mb"-

suri administrative vorii putea merge se locu4sedin Polonia, dc vord produce certificate de bandconduità. Preotii pentru a dobéndi aceaqI pei-misiune se vord adresa asemenea locotenintelui.

Este probabild ca Czaruld se visiteze Londra.PARIS, 2. Czarulil va visita astá sdrd pe

principele qi pe principesa Prusiel, cari, in cur-Buhl i1eI, ail visitatd pe imperatoruld. Impera-toruld a intorsil visita

FLORENTA, Gaiibaldi indispusil e'a intorsilla Caprera. Camera va incepe discutiunea bud-getului. Conventiunea financiard ratificatil eri vafi presintatd Luni la Parlamentd.

piarele din Bruxelles eicii eii Pórta a ade-ratd la propunerea lui Napoleon pentru a face

anchetá internationali asupra plAngeriloril Candiotilord.

Bucuresci 23 Florard4 Cireqiard

Organule din Bucuresci ale partiteiconservatórie, in No. sea de Dumiuice,(ìm*tit(' Luni pe la 3 me) dice, inrevista politice, cà guvernuld combatepe Israeliti in a fort) nationahtate si re-ligiune. Pe cânclO se lrárniteail la urinalorù vagabondii Romäni, i fórte multidin Romemia de peste Carpati, nu sefen nid uä reclamare; s'acum0 and('Ministru nu face decetu a urrna or-dinile date de predecesoril sei, fiindO

ca s'aplice acea-a-si mesure si la va-gabondii israeliti, se strip ea este a-pasare de nationalitate i religiune."

Ar fi bine ea organulü partitei con-servatórie se ne spun mai ântêiû, e

ce dreptd Romenii se fia tremisi laurma lord si streinii se liá liberibéntui téra? Se ne spue care Oreprimesce in sênuld iei pe vagabondi?Se ne spue pentru ce vagabondii is-raeliti via eu cerdurile la not dinAustria si din Rusia? Pentru ce In-dependinta remind nu dice acelorü douemari imperie, ce sunta apesiatóre denationalitate i religiune," câncle aruncein Ora astra pe vagabondii lord, sine face noue aeéstA acusare &add nufacemii deck(' a-i tremite la urma iord,in Petrie lore?

Organuld partitei conservatórie nespune ea: in nici ua tére i 'n niciult legislative din lume nu s'a vorbitdatâta despre vagabondi ca la noi." Maiântêid se constatimd ee recunósce eiiggonirea vagabondilore de ori ce na-tionalitate este tie cerere a térei, a le-gislativei, in care atitO s'a vorbite.Pentru ce dare atace pe Ministru caeesecuta vointa térei, vointa legislativei?Alg douilea, se facemd cunoscutü pu-lllCUluj ce cere organuld nobilei partite.hea testuale doué paragrafe intregi,prie cari spune ce voiesce

epriet" la America! Acestil statii deschi-de póla sa ospitalierit ómenilord espatriall

isgoniti dirt tóta ltunea, ver-cine debara inund portil ald marei %miuni republicane, nuse mai intrébit, de undo vine séti ;WA po-sedA meple necesarit de subsistintA. i eutóte acestea, de si pamtmtuld uninnef se po-pleat in fle-care and cn sute de mii de e-migrant! semi càc bogMil emigréza fór-te rand cari afla de lucru si se'si sustinivieta si de gi se adunii, si acolo in oraselemarl de sicuri multi proletari aicT numitivagabonsli ; en töte acestea, (Jicemil, nu adesbAtutfi nici u. IgisIatiyâ asupra mesuri-

Articlele trermse i nepublicate se vord arde. Redactor(' respuntjeturii Eugenia Camilla.

lord, prin ciri se se Find uà stavild emi-gratiunei elementelorti straine" din contraacolo so incuragiazi &cestit emigratiune, ¡Unacd lucrAtoril ce se imultescil prin acesta for-méza pétra fundamentald a puterel, prospe-rarel si avutiei marei republice. Naturali-sarca i primirea tutord drepturilorti politicedopinde in Statele-Unite numal de und sta-gid óre-care, ce stA cine-va acolo ; si eu tótaaglonierarea .de nationalitäti totusi republicaamericand n'a perduù, in timprr apróp u deund secula, sub protectiunea unoril institu-tiuni in adeveril liberale 9i iu crise destuldde marT, originalitatea sa 9i nu se vede ame-Lintatd de gelosiT de nationalitate in disvol-tarea sa progresivA.

llacd ne uitâmù insA la Ora nóstrá undeespulsiunea este la ordinea iIei, unde gónanu mai incetözá contra seraciloril cari nunutrescil alte dorinti de eAtil aceea de a as-ciga panea pentru familia lord ; ce muifime delocuitori n'ar putea se ma priimescd tncd acesta,fera In gmnutd 861:1 cdte sorgintide avutie, stad Ana neesploatate I Cc aspectd

satele nóstre! CAW de 'napoi cote Anala noi comerciuld, industria gi instructiuneapoporului. Abia a 5-a parte a populatiunelscie ceti i aerie, pe cándù in alte state ci-vilisate este u5 proportiuno invrad."

Dechiararea este france si chiara.Eca-ne revenitt la veehia propunere apartitei conservatório , la colonisareaterei, CU osebire c'acumd este und pro-gresd ; atund se eerea colonisare cugermani, acumü se core se coloni-säd téra eu vagabondii israeliti, go-niti din téra lord de c:are Rusie siAustria. In sfersitO propunerea OW sefia umanitarie i americane, i dacetéra va voi ta'are de câtd s'o adopte.Cete despre noi credemd ce este nialdreptei ca flá care térá ca si fiá ogrecomunii se-si tie proletaril set, si nuvoila colonisarea Romeniel ell pro-letarii goniti de Rusia si de Austria.Suntemil apèretorii col mai sinceri sineschimbati al israelitilord Romani, sid'acea-a póte suntemd i mai doritoriea top' streinii proletari, fiindd ceplace acéste espresiune domnilord deRichter si Wechsler se so dud deuncle aü venitei oi se fie pe viitord o-pritt d'a veni in tére. Respectemil tótenationalitatile si tóte culturile i andasicurarnd pe d. Wechsler ea nu sti-[alma pe cei cari schimbe religi-unea lore, . dechiaramd base onorati-lord sprijinitori ai partitei conserve

domnii de Richter si Wechslerce nu sunternd get(' de americani ineat(' se voirnd ea dunenélord se navalésca in tére proletarii din Warsawa

si se ocupe pamtinturileei voinad se fia posedate ,

sploatate de Romani, de ori ce reli-ligiune, dard insa se fia Romani.-- Fiecare ne-amd facutd inerturirea nóstra , s'acumil publiculú v judeca i vaface cum(' va voi.

DERR VECIELE MNICIPII ROMANE.

LUTAINEZA-TE VE1 ?I404

A bonamen tele in Bucuresci PasagiulnRominfi No. 1. In districte la cores-pondintil çliariuluì §iprin postá. La Pa-.ris la D. Daras-Hallegrain, rue ciá l'an-cienne Commedie, No. 5. A se adresapentru administratiune la d.T.Paleologu

ANON CIIIR1LELinia de 30 litere 1 lea.Insertiuni i reclame, linia 5 -

principalitate suverana , ele se incaieradadese la cérta... carea fu cause ca seincungiurara orasiele cu fosate (sianturi)si Neel CU muri aisa felü, ce sf) puteaü,si a se alia impreune in societati, unclepentru a apera casele lord, averile si

familiile de invasiunea color(' mai tart,si altale spre a ataca si a alunga preeel cari se apucasera de devastate, defuratü si do hotia; daft' celd mai marepunctd de onóre si de virtute carelefu intre ómeni, dice Plutared, era dea meceleri, de a ucide, de a ruina peómeni séü a-i face selavi.... Acéstalicenta i irnpunitate de a hoti nevoipe ómenii cari n'avead epee nice' prin.eipi Met magistratl, d'a se uni prin a-micitiä pentru aperarea unii-altora s'aface cornunitate i confratia, pa caregrecii le chiemad sopiterptere si cppcitopeS

MO). . . . Asia societatea si co-munitatea iatretinea amieitia, ea flacerasacrata, cares isi arita prima ardóre in-tre berbatd i femeie: apoi de la tali side la mame treed la copii si la fratiiutre iei; de la acestia la redele d'aprópe, si de la rude la inouseriti,puOnd ate puOnd se reci acea flacare

s'ar fi stinsii de tot(' déca nu ar fifostO reaprinse sporite i intretinuteprin alian(a, comunitaiä, corporatiuni oicolegii: nascerea cerora tinura mai multepopóre fare de forma de republica nicide putere suverane: cum(' se vede lacartea Judecatorilord unde este scrisdea poporuld evreescil fu multil timpùfära de prineipi nici magistratt, vietuindüfia-eino Anpfi pcifta e.qA, in ¡Ma liber-tatea, dard cari impirtiti in cornunitatide familti si de nérnuri, i trend(' eradurmiriti de neamici, membril spitei né-murilore se adunail i alegead ue ce-potenia caruia ii dedead putere suve-rana Asia din mai multe familiiski némuri impreune se forma ue re-publica prin mierlocirea puterei su-verane. . ."

Oprimd aci citatiunea nóstra; dincat(' s'a adusù fia-cine 'Ate intelegeyea lene curiae in adevérd din fa-mina pascal Municipiuld.

(VesH No. de la 18 qi 21 MaI).

Veduramü cum(' baza cea. mai pu-tint') si rfara de carea nu" a until' Mu-niciphe casi a Statului este familia.Bodm, und publicist(' celebru din secluldaid XVI-le, partisan(' alii filosofiel luiPkton si ale politicei lui Aristote, diceP. Béeherd, esplica formatiunea Muni-eipiulut astil-feld:(1)

Originea corpurilorii si colegiilordeste in familia. Ganda muitirnea nu maiputu locui irnpreuna Mel a trai inacelasi locO, ea fa nevoite a se res.-chira mai departe; i puçinü câte pu-

satele find(' devenite era* sidespartite la averi si de veeiatate, si findfare de legi, fare de magistrati, fare de

(e) Republica, C. VIII, lib. III. D espre cor-purl, colegi, ataturi gi commit/41.

Painel séle, nu scia indestula se sefeire de guvernult1 Romel , guveindcare interneiatd pe ua duple bazanu i se parè a fi ia, dicea eld,niel regatd, [lief aristocratia, Mel de-moeratie, dart' care iusa '111 vedu stenddin putere pe baza Municipiulut.

Care era Mai caracteruld de cape-tenia a Municipiului romand Era,dice d. Bechard, deja citatd, era par-ticipatiunea la onorurile si la servi-cille publice, prin mandatariberg, a concetatianilord uniti intre etprin legatura und impreuna-locuirtpermaninte in acela§I locd" Acestümunicipid , 1) gasi state, adminis-trendu-se fiber(' i autonornü in tôteprivintele, era(' Iliad legate de totil re-zoula municipillord terei prin metro-pola lord Roma. Ele se Amnia inserbarile comune, dice .1Viibultr, 2) peinuntele Aventin , cumd Grecil se 'n-truniad la templuld de la Delfi, pen-tie] a se ocupa de afacerile cari leerad comune.

Cari era(' drepturile naunicipiului?A siege magistratii ; A'si aye

armata sea (civitas armata).Aci avé financiele séle, impu

nêniu-se singura.A ocupa inssí de lucrärile

publicea cal, edificii , apaduee , po-dull, etc.'

A se judeca unele afaceri litiginea; tutelele, testamentele, etc.

A se ocupa eu aprovizionareacetatei cu vestigale.

avé scolile séle, Hosintalia,valetudinaria, tóte intretinute eu fon-durile municipali.

-- A se oeupa de spectacolele pu-blice.

Déce amd face istoria municipiuluiin genere, amú purcede cu observe-tiunile nóstre toemai de la Indit undesublime carte a Vedelor i ingentelepoeme ale Mahabaratel ei Ramayanei,

fi fônteni nesecate de documinte....Dar, Avoca', passez au déluge!"

tea, deci, ca vomil veni franca-minte, la Municipiula romang, trecrIndORill se ne oprime peste acele indiand,egiptiand, evred, fenician i peed died'.

(-

Familia romana constituea tfai adevé-rate asoci'atiune politice i religiosa deua mare severitate. Perintele era su-veranulO familiel: elü avu multd timpddreptil de viétie ei de mórte asupracopiilord, nepotit chiaril nu pa) eraümai nesupusi decreteloril bunului. Tótebunurile statead suptd absolute autoritatea capului familiei.

Acesta e singurü independinte (suijuris). Top cari cestigad avele, in fa -milia, le castigad pentru tatala oi Uwenu intervenia ernancipatiunea copiiiremanead supusi Vita viéta lord.

Astd-fele find(' constituite familia,fie-cine presimte ce va fi tribulacuria. In acéste unitate a familiel, seintemela unitatea republicei; in liber-tatea, in asia elicêndd domnia fia-carelfamilii prin ocapuiú sed, se impaca li-bertatea cetatianilord cu autoritatea Sta-tutu'. Elevule lul Philopoemen, veninddla Roma, dupe caderea, dupe minarea

tiliatil (dreptuld de cetatenW, jus censum,jus militiae (nu se admitéti in legiuni de,cätù cetatiani Romani liberi (ingenid),Jus tributorurn et vectigalium i). Jussuffragiorurn, jus honorum, ¡us sacrU.ruin, jus coinnibiorum 2) jus patrium(dreptuld paternO), jus testamentorurnsi jus tutelarum. l'éte aceste drepterinu end aceleasl séd:in egala esten-shine deata pentru Cetätianii romaniCelü mai mare dreptil de cetateniaoptimum jus civitatis" era dreptulüde alegere.

De bune i,tirne nu se astepta de lanoi, unO nespeciale in materia de legtromane (eu tôte ea la noi veduremdca tocinai din contra, de la ómeniinespeciali se cerd lucrurile de spe-cialitate 1), ca se facemd ue completerenumeratiune a dreptur:lord i lade-toririlord Municipiului primitivü ro-mend; noi de atite cäte era aretatilevened lipse mai Web(' in compare-tiunea ce voimii a stabili eu Munici-piuld romind din diverse epoee. Vomdaddogi, totusi, ea pepareni-se pe cato acid i eel ce scideu multd mai mullií, Oct in primiitimpl legile nu se scrisere nihil seripti"juris) Statuld, curnd and eliee not as-41, guvernuld centrale, nu i1vea di-cetO amesteed in munictpui, carele d'a-dreptuld plàtè Statului partea de dart'ce o ajungea, asemene partea de óste,etc. Singura limite a independinteilibertetei Municipiului era ordinea pu-blice, unitatea politice, dovéda Legeaa 85 (tabla 8) care Oicea astilSodales legem quern volent dum ne-

quid ex publica lege corrurnpant Sibiferunto."

Se mai observfined, in interesuldstudiilord astre venitóre, ea agruliimunicipiului eLa "domenid romand"ce amfiteosa era in Ind;

CO, dupe. legea 70 (table 9) nu-mai poporuld adunatd in comitatd de-cidea despre viéta si statute unlit ce-Miami. 1)

Ca in fien fia-care catatiane dinMunicipid avea Jus libertatis, jus gen-

1)

2)3)

Legea definesce municipiublCollecta multitudo hominsin eisdem legibus

et moribus viventium, et urbeei muro clausaminhabitantium " Leg. 2 ff. De verb. sig.Historia romanii, T. IIL p. 22 qi urmatórele.Legea Vice: De capete civis nioi permum Co/mill:at:km ne ferunto."

maxi-

Dupa ce veduramO drepturileatributele principali aN3 municiptului, noeste 'MO necesarii, in vederedille ce arnO intreprinsü se seined 05fia care eetate séù municipid eves infruntea sea une consiliü; eligibile, dupeesernplulü senatului, prepusd la aface-rile publice. AcestO consilid se numiaCuria, éra membrit lur se numied de-curionì sée curtail (Curiales sidern etdecuriones; et clicti curiales, quia

munera procurant et exequnistur.Etirnologil de Isidord-Cap. IV. No. 22),In sate i via nu era curia, calei elese administrad de eel/4de in teritoriuldcarora ele se glad.

Adunarea curialilord, care forma, infla care cetate, corpule municipale nu-mite curia séü ordine i insercinatdde a trata afacerile comune detatel, seintrunea in fia-care and la Calendelelui Marie spre a denumi pre decu-rion", carei era na demnitate ereditarie,po Oauar. OtAroarlo ro. o oo

de 18 ani i posesore unui fondO teritoriale in Mime determinate.

Adunarea curiale alegea la func-tiunile municipale pre acel pre carivérsta, domiciliuld i averea it facéproprii la gestiunea lucrulul publicd. 3)Adunarea puté alege curiale oi a de-signa la functiunile munieipali pre veri-eine aNis facultati pecuniarii suficiinte,dupe censulii pusd la sarcinile mu-nicipalt. Garish se alegead nu numai dinnobili, ei putead se fie alesi i in celedupe urme clase ale popurului.

Alegerea se faces cu treTinto de intrarea in functiune a decu-rionilora, spre a fi timpd de noue a-legeri &ice cumd-va cei alesi cu mo-five legale se soused.

Dreptuld de capetenia ale decurio-nilora consistes in a decreta tot(' ce con-vince luerulut public(' (de republica de-cevuere). Ei era(' convocati solemn('de magistratt In curia, s acolo ceihonorati 4) seeleati érd cei-laltt stetadin picióre (Boeril de divan(' si de lavita).

Curialii see decurionii esercitaii tótofunctiunile i sarcinile municipali subnume de : sarcini curiali, personal" imiste, civile si publice, ale patriel etc.Decretele decurionilore imbratisad in-doita sfera a dreptului privet(' si adreptulut publicin Hie dad tutori, o-terescd dilele si loculd de belciuri,decerne onorurile eelord carii le admeritatO. Dar, Owe autorele deja ci-tat(' de noi, decretele nu petead trecepeste aceste limite, i acel cart aeor-dad inumititi, wrii distribuiad recom-pense nolieite, cari casunad vre tea daunarepublicel, cari atentad la diversele

1) Erati 3 specii: de tributuri : Capitalia, muncaqi tributuld estraordinarii. D'acea Visa Vagti-

consisti in drepturile de vami, portorium,dijma (decima). taesa pe pitdundturi qi pi--duri; impositulti pe sere, etc.

2) Dreptuld de insotire s4d mdritiiü3) vev Bechard p. 270.

4) Onörea municipale era a primulul magis-tratil, numitfi cAndil Decurinord, eándù q u ea t u o-r o i r, edilu, dictatore, pretore. Toti eel ari ailfostil tmplinitii functiunile curiei era h o Et 0.

Irati qi se bucurail de mari onoruff,

426EsErmgootererprerogative ale cet5tiantlore, erae (re-sat! ca anibtfiosi. Era cei carii nu ce-dea0 in asemene viti6 nu putea0 fi a_ nance1or6 un creditil estra- ordinaril de 10. Dreptule de a propuue guver-brogati de proconsule. lei 60,000, asupra resurselore budge- nulut, prin ministerulti financelorii, im-

Decurionatule era onorific6, si ne- tutu! 1866, pentru plate procentelore bunetätirile necesarii reclamate de a-

compatibile cu ori ce on6re alta si ell a 103/4, ei comision a tea cuvenite ban- caste servicitl.

senstoria. Decnrionii erae atasatt la cel d-lui de Hertz, dupe alcatuire, de Art. 4. Comitetulfi central(' are, sub

curie ca servii de glebá; et nu puteae la 29 Octomvrie 1866, pene la finele imediatele sale ordine, di cancelarie

hortele cetätianilortl. let 2,000,000 precum, si unit altü cre- Directorulfi domenpeälorstfiatSutlaütuAlu.i arefi admisi nici tn armate, nici in co- lunel Februarie 1867, la capitalulti de specialä compusä du

Decurionii erae iasercinati ei eu func ditfi estraordinaril de lei 50,000 asu- supreepriveghere asupra acestii can-

liunile Statului, ei percepea6 Mai ales6 era budgetului exercitiulut 1867, pen- celarii.

&mile. Curia respundea Statului pentru tru plata procentelorü a 100/0 de la Atributiunile

gestiunea perceptorilore aleei de ea, 10 Martife, One la 10 Line() 1867, pri-d'aceea averile decurionilor6 eraCi ali- nfi eündb s'a prelungitO restituireapite de curiA ca si persóna lone.), si eapitalului Imprumutat6 de 200,000

d'aceea averile lor6 nu leputea0 des-. lei; tine credite suplimentarti de leiface decAtil in puterea until decret6 24,250. la art. unicfi de la cape 30ala curie!. alb budgetului pe anule 1867, pentru a-

Decurionii era0 in ['Alicia cu nobilii; coperiroa retributiunilore personaluluiei se deosibia0 de plebe si nu erae) serviciulul de perceptie; Un6 creditiisupuqi la tortura, Biel' la supliciile cele_ suplimentar6 de lei 20,000, la art. u-l-alte la car: era supus6 plebeianul6. nicii de la cap. 21 ale budgetulut anuluiProconsulul0 nu'i putè judeca singure. 1866, pentru licuidarea si plate pro-Decurionii aveari drept0 la spoctula, ono- gene1or6 angagiate in serviciulil Cor-refit-) care li se pletea de un6 decu- purilore legiuitere, si unü altule de lelrionü anume insercinate. CO cere erail 30,000, la art. 4, de la cap. 25 albseraci prirniall alimente. Minorie pie_ budgetuluil esersitiulut acelut ant", pen- membri ai acestore cotnisiunl, In ju-buecii, cei fere cense, bastaNii, infamil tru plata prog6nelore angagiate in ser- detele wide sunte aleei; absenta loriletc, na erae primill in decurionatil viciule generate ale financeloril; unii Insa nu póte impedica lucrarea comi-

credit6 estraordinare de lei 463,600,, siunilorii.

pentru restituirea a parte din capita -Se optima aci spicuirile nóstre din Art. 6. Atributiunile acestor6 comi-

lurile comunale de dincolo de Milcoviidreptula municipale, avern0 deja bune siuni sunO :

seleminte pentru observatiunile ce voim6

pre a se Intrebuinta In adjutorul6 ce- a) Constatarea si inventorarea tutu-lore lipsitt de hran6 si pentru Imbura-

se facem6 asupra dreptului municipale lor6 bunuritor6 Statulul prescrise printa(irea ngriculturei, dupe decisiunile lege a se Instreina.la Romfini. Inainte ins6 d'a face acésta, consiliilorii judettSne ; une creditii es-

urrnézä se 4icema dte-ceva si asu- b) Estimarea bunurilor6 prescrise latraordinard de lei 1,188, pentru des-. art. 11.pra constitutiunei familiei si a muni- pägubirea d-lut P. Carp, secretarulfi

cipiulul la Daci, c5ci de bun5 sém6 si c) Lucrarea si dirigiarea tutulorfi o-agentiel terel la Paris, de cheltuelile

aceste n'aii fosttsi tarä de influinte in peratiilore relative la aplicatia leget,ce a Wet(' de la sine In temeiulti au-

constituirea municipiului romane. dupe instructiunile ei ordinile primitetorisatiel ce a obtinutfi de la ministe-rulii financelorei cu ocasiunea rosilie-

de la comitetulfi centrale din Bucuresci.V. A. V.d) Cercetarea tutulorfi contestatiuni-

ROMANULU 24 MARL

FINANCIE. Prin decrete cu date telertt serieteloril provenite din vines- munele urbane ai rurale, qi In deosebi Diferitele rubrici din cart se com-1

pune fie care tablet.' trebue complinite,16 Man, se deschidde ministerului fi- rea dornenelorii sail a rescumperärei lor. pe moqiile Statului setei altele.

s

2. Locurile virane de prin cemunele conforme instructiunilorü prescrise, Inurbane i rurale. dosule unora din modele 566 esernpie-

e

3. Viile cart Bunt(' see se pole) a- lore notate Inteinsele.renda separat de mosit. Art. 20. Fie care din tablourile spe.

4. Casale, priivilliele, magaziele din ciale notate in articolule precedent('()rap ei terguri, ale ceroril venitfi a- este insotitti de procesele verbale ale

pretuirilore si se tremite directfi co-nualü nu trece peste 150 galbent.5. Casele, preveliile ei magaziile de mitetului centrale la fill care 10 Ole.

prin orase ei tergurt, ale cärore ve-nite anuale de el ar fi mat mare de 150

personalului se vent' de- galb., d6r6 pentru a droril restauraretertnina printeuà decisiune a comitetului. ar trebut se se cheltuesce sume mal

CAP. II. mart de cetet venitule anualil.6. More, pivele, ferestraele seei

Despre oorniaiunde distrietuale. ila lte usine de asemenea nature cart arArt. 5. Se institue In fie-care dis-fi 6trictfi, sub imediatele ordine ale come isolate, 6r nu ca Mande parte din

tetului contralti pentru vinearea bunu- domene intinse.. srilorii Statului, ate utt cornisiune com- 7 Töte mosiile, livegile de MO i

push de : prune locurile infundate, locurile de

a) Prefectulü districtulul. gredini, munti de pä'eune si ort ce alte

b) Primulfi presedinte ale tribunalului. terene de asemenea nature, dere al e

generate.c) Casierulti cerorfi venite amnia nu aril trece pea-te td) Presidentule consiliulul judetenfi. ifra de 500 galbent.

Art. 12. Particolarii, comunele ar-e) Primarulfi comunel de reledinte.bane see rural's, si me ce alto stabi-Seaatoril ei deputatii smite de dreptfi

______.......emeueee.eu-aseeeene rel contractulul imprurnutulul Lefevre. lorfi isvorite din constaterl safi estimertDomnute Redactorel si supunerea lorfi la deslegarea comi-

Bine-voiti ve roe", a publica urm6- CAROL I, etc. etc. tetulut centrale.terele rendurt. Amil promulgate.' ei promulgamfi: e) Privegherea asupra efectuirel li-

Cu respectil, Athanariadi IMEGIJILAMENTU citatiilorii pentru vincjarea bunurilorilPENTRU APLICAREA SI ESECUTAREA LEGII DE din acestfi districtil, ei verificarea es-

Recunoscinta este iegitnitintulft in- LA 15 mut ANnt 1866 RELATIVA LA VIN- timatiilorfi fäcute do comitetulti perma-tirnii si sincerfi elii sociabilitetie ea pAREA UNEI PARTI DIN DOMENELE STATULUI. nentii, prescrise mai josfi.este spresiunea profunda a eternal so- TITLULU I. Art. 7. Comisiunea judetene póte faceciabile.

Despre comitetule centraill, comisiunile distric- eenetatfieile ei pretuirea hunurilorii, aRecunoecinta darfi, aceatfi sentimente tuale si comitetele permanente. se pun() in vineare s66 directii, set"

interne ei atributa nifi bine-faceril, me CAP. I. prin delegati in fiä care arondismentiloblig6 a veni pa arena publicitatil a Despre eamitetulg centralú. Insä sub controlule ei respunderea sea,spune stirnabilulul domnfi Doctore in Art. I. Comitetule centrale, pentru ei in marginea disposi(iuniloril pros-drepte, Alecsandru Lahovaril ca-I suntfi vinearea meet prirti din domenelo Sta- crise prin regulamentulfi de facie.recunoseetore ad-infiniturn, pentru ape- tutu!, este constituitei si compuse pre- Art. 8. Comisiunile see delega(ii lorerarea ce-rni- a faeutii inaintea Supremei cume urrnéze : nu vore putea lucre de ate fiindei pro-Curti de Casatiune, in procesulfi ce a) Ministru finencelore. mill 3 membri.am la acea Carte pentru ce am a- b) Duel membri ai camerit legiui- Prefectulfi va preside si, In lipsfilrestatii al mandatii de depunere pe d. C. Ore, alest de Adunare. primulfi preeediute ale tribunalului.¡Hosea etc. Ceif-ce afi fostei facia, te) Unti membro ale curtet de compturt. CAP. III.potil spune, ca age caldurá si Verve' d) Une membru ale camerit de co- Dupre comitetulg permanen.juridicd onor. d-n6 Doctore Lahovari a tnereifi.operate cause men. Art. 2. Acestfi comitetfi nu va pu- Art. 9. Pe leng6 comisiunea aretate

la art. 5 de mal mile comitetulfi per-Actista nu era ei nu este tie cestiu_ tea lucre de OW fiinde presentl 3 mom-manente ei unü membru alfi tribune-ne ordinarill ci Mae esceptionale de bri ; rtnnistru va preside el In lipse't lulul de reeedintä, tease la salt de ca.-felu-le see, undo numal nisce simti- secretarule generate' ale ministerulut de

ménte nobile, de onóre si de justitie finance. tre compleclulti tribunalulul, va bade-plini lucrärile urmetóre:petaled se simte, si prin armare se se Art. 3. Atributiile comitetuld cen-

intereseze, east') n'a lipsite d-lui trill" smite : a) Pretuirea In ban! a motet-Morece se dafi de dare embaticart, pentruDoctore Lahovare D-sea a véeute 1. Constatarea bunurilore oterlte alocurile ce at" in posesie si care i sec6 cause moa e di-61)0, a veente ce se pune In vinciare.

stint(' nepestuitfi ei a veni(e de m'a a- 2. Verifierea 4i controlarea preturi- yore preseuta de comisiunile judetene.

Orate); si mie Imi remfine dreptulii lore fecute de cetre comislunile dis-b) Denuntarea catre comisiune a tu-

tulore scieetelore ce vorü putea cu-a'lei ruga se prien6sce profunda mea trictuale si comitetele permanente.logo intru constatarea si pretuirea bu-recunoscinte, ale ruga epee' a ti con- 3. Primirea ei regularea tutulore con.nurilore Statului din coprinsulfi jude-vinsfi ciiI pestrezfi ei-i voifi pfistra testatiunilorfi ivite, asupra bunuriloretiulul.dulci ei frum6se suvenire, respect() ei menite a se pune see peso in vitlijare.

amicie sincere. 4. Punerea in vineare a domenelore; Art. 10. Membrule tribunalulut va a-sista si va lua parte active la lucre-el'am terminate aci, anima me verificarea operaelilore sevireite.

mat are Nice ei alte recunoscinte, mat 5. Supunerea resultatului oblinutil de rile comitetulut permanentii. In casfi

spune eel acele.aei sentimente si acele.aet la licitatii, prin ministerule financelore, de absente une altule Ile va suplini,inse tote trasfi la sorti.cuvinte ca cele spuse pine aci inal pu. la aprobarea guvernului.

ne obligatiunea a raga pe d-nu Papiu, 6. Liberarea In numele Statue"l a ac-Procurorele generale, ale acehl Su_ telore de rescumperarea embaticurilorepreme Curt1, a priimi emagele mele de ori ce nature, si a acelore de vec-respectu6se pentru impartiala d-sale nice ei absolute proprietate.justitie care net ea tote d'auna a N.- 7. Darea deslegt-trilorii fn regulareacutú sii se brileze prin concluziunile casurilord neproveeute, pe cfitfi ele nud-sele puse in cause mea.

yore constitui ue interpretare a legit.Bine voiti a priimi, respectabilii meldomne, recunoscinta ce v6 datorese si S. Corespondinta ea tete autoritetilesaluterile mele de iubire si fraternitate judiciare, administrative sae instituite

Priimitt ve rogii, d-le Redactore, si din nuote pentra lucriirile relative lad-v. reapectule ei iubirea ce ve pa- eplicatia ei esecutarea legit.streak Atanasiadi. 9. Comptabilitateo qi centralisarea tu-

TDespre rescumprTLU .

si a locurilorecu embatica, ì despre pretuirea bunurilorü a

se pune In veneare.

CAP. I.Despre re8cump6rare,a fi a viilorit datecu embaticii, otaçtin séiZ diferite alte angagiamente,

Art. 21. Definitive regulare in pre-vinta rescumperfiril a locurilorti ei avillore date cu embaticil, otaltina setidiferito alte angagiamente este reser-vats& comitetului contralti, care nu seva putea pronuneia de cetti In urmapritnirei de la comisiunea constateri-lore i actelore prescrise la titlule 2,

capitAro11t.1214 1.2. 11. escumperarea embaticuri-lore se ofectudze de Mee embaticarüprin plata de 30 de ori a preciululembaticului pe unù anti, déca rescual-perarea se va face In duot ant de lapromulgarea acestei legi, adicrt de la28 Iulie s. v. anulfi 1866; 6re, dupetrecere de (hot aril, aceste rescump6-rare nu se va putea dobendi de atacu plate de 50 ori a preciulai emba-ticulul anualie

Co nstatarea precialui embaticulut seface din coprinderea titlurilor6 ei do-cumenteloril ce posedie 66- care emba-ticare ei dupe chitantele pentru res-punderea lore.

Art. 23. Sumele de bent datorate deembaticart din anil trecuti se yore res.punde de ue.datel cut preciulfi rescum-pertirel.

Art. 24. Rescumperarea viilorfi 811pus() la platä de oteetinä see dijmase ve face prin capitalisarea pe trel-Oct ant a preciulut de micilecti aleproductiunel see, preciulul ce va fi

embaticaril In cot dia urme dadant, dece rescumperarea se va face Incei d'ant6i6 duet ant de la promulgare.

Dupe espirarea acestore duom ant,rescumporarea se va face Inmultindfiacelti precill cu 50.

Art. 25. Constatarea preciulat demieloce, prescrise prin articlulfi pre-cedente, se face In moduli" acesta

a). Cilnde preciule embaticului a fosteregulate a se pleti In materialä, se ièdo Derma preciule acelorti materielecirculate In cot din urine 5 ant.

Aceste sumo adunendu-se totale seimparte cu 5, si resultatulfi obtinute seinmultesce cu 30, ace embaticare aucerutii rescumperarea in col' d'enteitiduel ani. Resultatulfi obtinute in acesliimode este cifra rescumperärit.

b). Cände preciulii embaticulut a fostein producte Lidice: 2, 3, 4, 5 see simat multe vodre la teo de vedre devine se mine ateitimea vedreloredate pe fle-care anti ca embatice séedijnae in cei din urm6 cinct ant, sepretiuesce in ban! dupe preciurile cir-culate in ace! ant la loculii fabricatieLse adun6 inteuufi total(' care se lm-parte dresi cu cinc), i resultatule ob-tinute este termenule de mieiloce careslujasce ca base la rescumperare; a-ceste cifrii se Inmultesce cu 301 Once"cererea see fecutti in cei d'enteie duol

an!, ei cu 50 chide s'a fecute In urnIA

Cande embaticulti sn pletesce banl

suma anuale se inmultesce cu 30 ei re-

sultatulfi este cifra rescumperarei.Art. 26. Déca pa lêng6 darea b6néscii

sé6 in producte a diferitelorû embati-curl, posesorit vorii 6 obligati a da

Merit() alto materiale, acestea yore fi

pretuite in ban! tot() module de susfi

in val6rea lore se va adeoga la ter-wenula de mielocii co slujasce ca 'visa

la rescumperare.Art. 27. In case cendfi unit din me-

baticare poste Intiuderea terenelore co-

prinse In actele lore, or fi cotropite

alto intinderi de baronet, atunci suetti

obligati a rescumpera i pe acesteadupe proportia resultate a pretulut de

constatfi si cantitatea terenu-elui erise prin acte mdocuentele

Atorralu010ti28.PrrtiaturiteTscapsreoductelorh a

pnin capito-

lule presentü, se efectudz6 de atrecomitetul6 permanentii si membruln tri-

limente publice see private, cart areposeda vre unule din bunurile Statuluinotate mat suse, sunti" tinuti a presentacomisiunilorii judetene In originate tit-lurile s66 documentele ce yore aveapentru posesiunea lore.

In case de opunere, comislunele ju-detene sunte In dreptfi a cere procu-rorulul locale urintirirea Ineintea tri-bunalulue

Art. 13. Arendalit moeiilore Statu-luT pe cart se all6 bean i vil date et'ernbaticie, otastinä set" diferite alto an-gagiamente si de care se bucure princontractulfi de arenduire, suntfi datoria presenta comisiunilore, in termenede una lunfi de la data notificatiei coli se va face de cfitre (Wise liste de-tailate si nominale despre tdte pers6-nele ce posedil asemenea locuri.

Art. 14. Advocatit publici, silvicul-torn, puzitivI hotare, pedurare, giort ce alti agentl at Statulut, sunte o-bligati, sub penalitatea destituirel, 'dea da totfi concursnlii lore comisiuni-lore judetene In a constata propriete-tile Statului necunoscute guvernulul.

Pershole private pot(' asemenea veniin adjutorulfi comisiunilore.

Art. 15. Comisiunele judetene vordpublica i verb at* dispositiunile demat suet, In termentl de teel septämant

priu bete oraeele, térgu-rile si comunele din districte.

Publicatia se va face nial aloe" Ineilele de tee-gent si bilciuri ei in eilelede serbetori la esirea din bisericte

Art. 16. Comisiunile yore lua ca basea constaterel bunutilore Statuluie I tit-lurile see documentele ce se vorii pre-senta; posesiunea in lipsfi de docu-mente.

Art. 17. Pentru ort ce b6nuéI6, 66asupra esactitetii see sincerinte" acte-lore presentato de posesorl, fie asupraposesiunet, comisiunea este dater() acerceta, si resultatule descoperirilorüliii va supune prin procesulti verbalei,de ue date cu tremiterea actelorei, co-mitetulfi contralti chiematfi a otin 'I in

termenil de 20 eile.Acei ce nu se yore multumi pe o-

tarirea comitetulut contralti pote re -cargo la tribunalule

Proprietatea contestatti nu se va pu-tea vinde pane la definitive oterlrejudecetoresce.

TITLULU 11.Despre constatarea i ieregistrarea bunurilore

Statului.

CAP. I.Despre eanstatarea bunuritor27.

Art. 11. Comisiunele judetene, seedelegatii lore, sunte in drepte a conestate, prin orl ce micjilóce vorfi puteabunurilo Statului de categoria acestora:

1. Locurile si yfile date cu embe-tice (besman), otastin6 (detne) see di-ferite alte engajamente, aflate prin co-

CAP II.

Despre inscrierea n tablouri.

Art. 18. Indeed co connsiunea con-state drepturile Statulut asupra uncledin diferitele categorii de proprieteti

despro care se mentionezii la art. 11,nà inregistreze in tabloule see specialeprocedend6 tote de u6 data' si la pretake, conforme art. 25, 26, 35 qi 37.

Art. 19. Tablourile special°, in careurmeze a se inregistra diforitele ca-Legere' do proprieteti, smite cote ane-'Late la regulamentule de facie sub lieterile B, C, D, E, F qi G.

ROMANULO 24 MAIU. 427

bunalului desere care se vorbesce la pa in fine si la not asement incoragtorl duri a alrasù ateutiunea Ceusiliului a- cotelilie pe acestfi anti din urtutt nu e-capitolulii arti 3, titlulti I. si resplätiri; ae4ai pin' Ileum!), yan mai supra necuräteniilora din ecea parte de xistä. Istoriculil lora este cunoscuta

Comitetuld permanenta, creeiênclú dt- totü déuna nepeisarea si uitarea ail' res- loca, Consiliulit declare utilitatea pu- consiliului, care pentru acesta cuventil,trebuintA, p6te chiama le opererea pre- plAtita silinte d'asemene nature, uvra- Mice ca ue lucrare de interest) local(' anula trecutfi aft qi euspendate pe fos-ciurilor5 si Rite persne private spe- ge care ail costatii hint de munca si in In Comuna Bucuresci , qi chipzuiesce tulti comptabile, ai aa cerate darer) luiciaIe In acéstä materie. semnate sacrificii pecuniare , " festO ca prin corpulú technical ale Comunel, in judecatä.Ara 29. Constatarea ori are! pre- aruncete in magasii see vendute cu o - se se ridice planula acelui locti pinA Prin urmare d. Anion propune ca maiuiri a productel ore i materialurilerti caua, ca chartiA netrebuinci6sä. Se ape- le peduli) CAW , impreune cu loculii Inteifi se se ie mesurt a se regula se-

l s

date cu embatice se face prin proce- remit, lash c5 vorrj treee ecei timpi de ViicAreschi, ai airorú proprietari, sA se cotelile pe 1865, spre a se pute pro-sulii-verbala, formula litera g. pentru fitt despreciulti d'a se instrui, de nepäsare, exproptiese pein lndeplinirea formelor cede apoi ei la acelea ale anului 1866.care proprietate in parte. qi de ingratitudine si ce cartea publie preva4ute de lege. D. Iatropolu observe cA pers6neleAcesta recesa se va ise6li de 0A- cata de d. Thorand, care in aerma- Censiliule mai chipzuiesce a se ruga Insercioate cu comptabilitatea sunta datre cei ce aii luatii parte si de emba- nia a avutte pine acumil vre done- ftoi d. ministra se orate, care smite su- Ore a infticisa consiliului socotelile eiticarü, ei se va inainta cemisiunei ju- de eaitiura, ea aerea li la eel celii mal mele hotärite de Guvernii pentru ex- pe anulii 1865, acesta Inset nu ne o-deciene, spre a complini rubricile din pueinu tzna epuisate, ea totula. pusa lucrare; sumele ce vorilImal tre- presce d'a precede inainte pe anuliltabloula prescrista la art. 19. bui pina la totalulii costului propriee 1860.Art. 30. Embaticarii nemultumiti pc,

tAtilora expropriate, se se acopere cu De aceia e de Owe ca consiliultipreciurile comitetelorü permanente, pot OBSERVARILE METEOROLOG10E. mode de imprumutare, fAcutii ea for- se continue lucrarea sa, ei cornptabi-recurge, In termenü de 25 oile de laIsmailia 30 Maiü, plot indestule. mele legal!, care imprumutare se va litatea se pregfitesce ei socotelile cedata procesului-verhale catre comite-Mihaileni. . 2 Iuniii, a pleat(' 3 ore. rAfui din ven4area partialelorii locurl se mirthtuff' centrale care va ordona O. poutDorohoi 1 Mina place ce Comuna va recinde chiaril din a- D. Lapaty dice eh' in adevere recu-preduire judecAtorescA.Botolan'. . 1 putina place. cestii I oce. n6sce cli consiliulü nu p6te regula so-Cheltuelile provocate de acéstä pre-C-lungil . . 2 idem idem. Se supune Consiliului petitta suba- cotelile anului 1866, pine cAnde nu;mire vora fi in sarcina embaticarului. Mesa! . . 2 idem idem. scrise de d-ne Zoe Ghica si Sc. Gr. va face aceiaqi regulare ai pentru a-Art. 31. Comisiunile judeciene suntiiTteucif" . 2 n'a ploate. Ghica prin care arétli ca se vadii ur- null) 1865, spre a se sci de unde vineobligate ca, la impliniren termenului &Lila . . 1 pucinA pl6e. maritI a pliiti di sumä de 8000 lei cos- suma aflatä in cash la 1 Ianuarii) 1866,de don! ani prescrisú prin art. 3 qi 4Belgrade . 1 ploi In t6te pArtile. tule pavagiului facuta pa la proprieta- derä pentru lipsa acestora socotelt nudin lege, qi care espire la 28 Iuriii re.

ocemi. . 1 - séra pleat& pecine. tea d-lorii din suburbea Cuibu et' Barzä se pete impute comptabilelui numitü de1868, se fermeze tablouri speciale Piatra . . 2 ploatit bine. erica de la anulij pe cindil lipsea peste curindi".pentru acei din embaticarii cart nu s'atiRomani . 2 ploate binisioria granilà si so ragii a li da una termenil De si este de datoria consiliului apresintatii la eomisiuni spre a 'ai res-Giurgiu. . 3 n'a pleatat acrfs fr. pentru achitarea acestal sume in mai regula aceste socoteli mai inteite a lecumpara locurile si ville ce eii cu emBrAila . . 3 n'a pleat(' cerü carat. multe rinduri, fiindu-le imposibilil a reptile aril' nu a le face, act nimenibaticii sari cu otaltinA.R-Siirata . 3 n'a ploatii. pläti asteli WO acéstä swine. nu o in drepta a face socotelile altuia.Art. 32. Comitetule eentraht indatAMargineni 3 idem idem. Consiliula chipzuiesce cA in 24 ore Fiindii WM' cii, dupe OW se veda nuce primesce tablourile prescrise In er-Slatina . . 3 idem idem. se se comunice numitelorii persne cei existe registrele ei actele relative laticolulú precedentri, pune in venaare

li se acerb, nil torment-1 de 8 tun! acele socotell, ei numai case banilorii,prin licitatii locurile si viile embatiepentru refuirea acestel datoril cu Ire- ne vein(' mArgini numai a constata tap-carilora carl WO ail presintate ac-

PARTEE COMUNALE. datorire a preti Me lei 1000 pe fiA tulfi qi a face observatiunele nóstre,tele si Cori prin acésta et perdutü drep- _ care lunA si cu conditiune ca in ter- remenandil ea regularea definitivä s'otulii de proprietate.Din suina ce va resulta la licitatie, CONSIL1ULU CeMUNEI BUCURESCI. mena de 20 4ile se asicure case co- face curtea de compturi, singura com-

Statutù va desprigubi pe embaticari pen- §EDINTA IVL.munale pentru regulate respundere cu petinte inteacésta.unü inaobilja adlogindu-se ce daca la Consiliulú admite propunerea d-luttru clAdiri sari alte imbunätetiri ee s'ara

Marti 2 Ilia 1867. 1-ia luni" nu yore' repunde cAetiulii, se Lapaty.OM pe loculii doveditü.Acéste despegubire se va face dap Preseet : va vinde imobilalii spre despegubirea Se cere apol a se presenta consi-

case! Comunet. liulul orl-ce acte, condici qi socotellpretuirea prealabilä fäcutil In confer- D. Costache Panaie, Primarulù.Dupli acésta Consiliurú,conformat art. ale anului 1865.mitate cu disposaiile presentului re- Corneliü Lapati , consil. ajutorta,

gulamentia Anton I. Arlon, dem, 126 din legea comunale prin care i se D. Hernia, Insäreinate cu dirigiareaNiel intr'unte case asemenea despii- -- Grigore Serrurie, dem. pune Indetorirea a precede la regula- comptabilitelii clice eä, dupe informa-

gubire nu ve putea trece peste doue Benjamin Hernia, eem, a anulul tine ce a lam ae la impleeme reepeea..,tti resultatfi la veniaare. Panä Buescu, idem. trecute , pti milqesee la clisa lucrare , ! alto acte nu esistä de eät case banilortreimi din preul

InDécA pe acestii loci" nu va fi test(' Doctorulti latropolu ampule flinch"' aintate amanä acéste ei mal multe condice pe partitele de, conailiare,

niel Imbunätätiri, tad clädiri, aturici so Barbu Protopopescu, ilem, lucrare pe mfine, declarandu-se a lu- venite qi cheltueli, cari s'aa fermatava restitui embaticarului et teeime din Nicolae Pancu, idem, era In permaninta pia la terminarea de unit' franceza, adusji de fostulfi Pri-pretulii ventjärei. Vasile Toncoviceanu, idm mare d-nu Mescal in urma devastAril,regulerii socotelilorii.

Sedinta so ardice la 47, ore. dupà care condici voindii a contruntaSuntii scutiti de, Haste' penalitate a- Absentia':sumele inserise eu case banilora, a ye-cel cari, in termenulfi prescrisa prin D. Dumitru Culoglu , idem,

&dinprin art. 3 qi 4 din lege, se vorii fi Grigore Lahovari, idem, ta a II IL, Mercuri 3 Maki Otii caaa este net confusiune complecteqi n'a pututii constata nimicii fiindii su-presentata cu actele sae drepturile lor §edinta se deschide la 13/4 ore lupe Presenti. male neesactü, pentru care Nei cade posesie, derä ceri piine la expirare amedt. D. Costache Panaiot, primarulii,consilitilii se oterasca cum(' va chibzui.n'aii apucatii a fi constatate legalmen- Se pune In vederea Consiliului le Cornelia Lapati, consiliar-ajutor.

te, asemenea qi acel cari, in aceste dresa d-lui ministru ale Instructiunii pl.. Anton I. Arion, idem.Consiliulti , In facia acestord coma-

nicAri, chilizaiesce ca dupia t6te acesteintervaliii verb fi minori ffirA tutorti nu- blice qi caltelorú No- 3738 pill) car& Pane Buescu, idem. condici, d. Hernia qi d. comptabile, semitre, cutnii si aceia ale arora moqte- arata eA Maria Sa Principile Doinnitorii, -- Grigore Serrurie, idem. facet tee expunere de starea In care s'aniri nu vorii fi regulate judeciiteresce din a ceruia initiativA s'ati lima' me- = Benjamin Hernia, idem. gesite starea socotelilorii anului 1865,definitive'. surI a se da uti altA fatade carpi bi- Doctorulti latropolu consiliarti. ea dupi neefea se iii resolutiunea ea-(Va nrma) sericii Antim, prin derimarea zidurilor Barbu Protopopescu, idem. venittidin facia bisericil li aqe4are de grile, Basile Toncovicianu, idem.

.

§edinta se ardicii la 4 jam. ore.doresce, ca atati" pe loculft aflätorti a-ISTORIA. Absenti:stä- 41 liberal, eatii li pe acela ce va Dim. Culoglu consiliariaRESBELULUI PRUSIEI deveni proprietate el Comunei prin cum- Nicolee Pancu, ideal.

IN CONTRA piirarea locurilora megiasie et' ziduld arigore Lahovari, idem.Sediita se deschide la 2 ore dupe

AUSTRIEI a'A ALITILORU SE_ bisericii, se se facA tie pieta publice, amol.si ca nu prin infrumusetarea carpi oi-in 1866. ConsilMe declarate in permanentäsel biserici ea alegarea grilelorii de pentru rogularea socotelilorii anuluiSupta acestii titlu a aperutü uit car- feed , se se sue preciuld acelorü lo-

1866, precede la 4isa Incrare.te Intr'unil volume groat', care 3 COS- curl, cari asta-41 ail trA val6re cu to- Se infäcitézä de d. comptalele ur-tatü main ostenéle ei marl cheltuiele tulii mice, d. Ministru erode oportunematórele picas :d-lui Maiore I. Thom& D-sea citindti ca se se estimeze acumi) inainte tóte 1. Diurnalutü de operatiuni.originalulai germanii alai acestei aril, locurile particolare megiaqe eu numita 2. Cartaa mire de partite in care sea recunoscutti de OW folosii e acéstA aiseriea, ea nu in urnett dupe asecjarea resume t6te otaratiunele dupe natu-citire, nu numai pentru militate, cart grielorú, se se sue praciurile acelorti ra tort'.neaperate arü trebui s'o can6sce toti, locate , qi se costa mat multi cumpara- 3. Dun registre de suniele trecutea] qi pentru ori care cetetianü care a rea lorü.Acut6 CAW de pucine studie, mai cu D. Lapaty luind cuventul 4ice, cA re- Se observe aceite registre.pe partite.

séma acumii, &dude cerintele seclului gulamentula erica dela 1830, a preveylut a Consiliulti veclande cA acestecuratnü, cerii imperiosii ea fie- care ce- este de opiniane ea cu acéste ocasi-

pieseqi institutiunile liberali de cari ne bu- se face acolo tul pieta, de acea-a d-sa sun Mute conforaiii tiliniatului. dinurmii are art. 116 din [ogee compta--tAtianii se flA qi soldate, aptirätorti alh une Consiliulfi se declare utilitatea pu- bilitAtii, incepe apol revisiunea same-taro g'aln drepturtlera scale. Din par- bliea pentru expropiarea acelorai lo- lore din 4iurnalule gener.de ali" ope-te-ne feliciteinia pe d. Maiorii I. Tho- curl.ratillora.rand pentru lucrarea sea qi laudabilulii Consiliulti delibereze asupra cestini In capú se vede trecute ue suma desee scopii qi dorime din Anime ca toll, si In temeiulal celora prevaeaute de a- 25,579 lei, par. 10, reinaet din anuldrecunoscenclii casi nol importantia a- liniatulii alit III dela art. 19 din Con- 1865.cestei carp si eitindu-o ca atentiune stitutia terel ai a art. 1 din legea de D. Arian areal ea spre a so putes'apretuiazcä

qi se respiltése6 astie- expropriare pentru titilitate Pahlici, in precede la regularea socotelilorti anu-fele eaerificiele acute de prelucrlito- consideratiune ea Consiljulu de hygiene NI 1866, trebue mai inlaid a se ayeTUN qi editorule lei, Dorimu se !nee- publica al salubritate In mat multe rin- in vedere acelea a le anulal 1865, So-

ca doritora ce vole) voi a se InsAr-cina cu acéstä lucrare se se presintela Primärie in acéstä 4i la 12 ore spreconcurente.

Coaditiunile, &enure ei divisulii sepota \refit' de dd. doritori In cancela-ria PrimArii, sectia administrativa , biu-roula alù Ilelea In ori ce 41 ei eta delucrare.

P. Primaril Ant. I. Arion.

No. 5668. 1867 Meiji 19.

La 7 din viit6rea luna Iuniü, otii-ritada a se tine licitatiune la localuiaPrimArii, pentru Inchirierea de la 26Octombrit) viitorii anulii curenta ina-inte pe termeng de trei ani qi junaii-tate a caselona din suburbea Cretulescuproprietate a biserici Sf. Ionia Mol-doveni in care locuesce d-na ElenaConduratu, hale pe uä jumatate de antisocotitij de la 26 Octombriü anulti cu-rente pinä la 23 Aprilie 1868, cu orlce deficitú in comptula d-el Conduratu,se face cunoscutü ca doritorii de a tuncu chiriä aceste case se se presintela Primerie In aretata 4i la 12 ore,spre a se face licitatiunea i adjudica-tiunea dupe regulA.

P. Primarii Anton I. Anion.No. 5664 1867 Mara 19.

La 10 din luna viitare luniti se vatine licitatiune in localulii Primärii pen-tru darea in letreprindere a construe-tiuni clopotnitot ai a altora reparatiunila Biserica Hagiu, dupli pineal, de-visulú qi conditiunile formate de d. Ar-chitecta alii Primärii.

Doritoril de a se Instircina eel a-ceste lucrAri se voril presinta la Pri-marie in oíua aretatä la 12 ore sprea se face licitatiunea i adjudicatiuneaasupra acelaia ce va oferi prette maiavantagiosti pentru biserice.

Planule, divisura qi conditiuniIe pen-tru aceste lueräri, ce pot(' vedò de do-ritori in cancelaria Primaril sectia ad-ministrativd, in ori qi i u« utocrare.

P. Primarli Anton I. Anion.No. 5659. 1867 Mali' 19.

La 12 ¡unit' viitorii se va tine lid-tatiune la Primaria, pentru darea in in-treprindere a restauratiune! bisericeileni, dupe planulii, devisulie qi condi-tiunile elaborate de d. arhitectil alticomunei.

Doritorii de a lua asuprA-le acestälucrare, se wart' presinta la primärie inaretata 4i la 12 ore, atnia41, spre ase faee licitatitmea qi adjudicatiunea,asupra acoluia ce va lame precia malavantagiosit bisericel. Planulti devisululai conditiunile se pore vede de dd. do-Mori, In orl ce 4i qi ore de lucrare.

P. Primare, A. I, Arion.No. 5758, Maid 20.

PRIMARULU COMUNEI BUOURESCI. Declaratiunite de easiitorie faeute inaintea 0-ficeruluI de stare eivile din eireumseriptia a III

La 4iva fixatä prin lasciintarea No. de 7-15 Maid.4469, neputendu-se tine licitatiunea pen--tra ven4area locului lama' din su-barbea Sf. George-Nou In Intindere detrei stenjini si cinci palme lungime aideal lergime, proprietate a bisericilPopa-Chitu, din cause lipsei a tare eä-corti acte, subii-semnatulii am decisii ase face ue altä licitatiä la 3 din vii-tarea Nine lnie. Se publicA dart" [tastespre sciinta tuturoria ca doritorii cevorti voi a cumpara acestä locti, BA sepresinte la Primäriä in aretata oi la 12ore spre concurente.

P. Primarù Antong I. Anionic'.No. 5601 1867 Maur] 18.

Pentru constructiunea clopotnite, re-Invelirea et' metale, qi aIte reparatiinecesarii a se face la biserica Sf. Ni-colae dintr'o 4i, dupä divisulü, planulúqj conditiunile date date de dd. Cu-rator respectivi i ineuviintate de 4.Architectù alii Comunei, fund(' a se facelicitatiune la 9 din viitórea tune Iuniü,ae publicli acesta spa sofinta tutulore

1. D. GhttA Baduleseu, caveat, dinsuburbea Sérbii et' d-ra Simióna Stan,din suburbea Pope-Tatu.

2, D. Michailú TudoriaPantoferü, dinsuburb. Serbia strada Vdeäresci,No. 119eu d-ra Elena Stoiana Profirescu dinsuburban Mentulesa col6rea Nagrä.

1867 Meiji 18.

ATENEULU 110MANU.

A *VII de sub tipar

CONFERINTA D-lui V. A. URECIIIA

DESPILE

ELOCINTA ROMANAOratorii nostri parlamentari PANU, BAR-

BU CATARGIU I. BRATDiNU, COGILNICIANU ETC.

UJe vindare la librarin Soeek 1 sfantexemplaralur.

428

PRIMARIAUBE! GIURGIU.

Ansinfiti.Pentru cladirea incaperilord sce5-

lei de baeti din acestii orajú Giur-gii, ce este a se infiinta cu doue e-tagiari compuse de mai multe saló-ne dupe Proectula si planurile apro-bate de d-nu Ministru lucritrilorapublioe cu modificatiile ce s'a ce-rt ; ficsindu-se lieitaçia pentru divade 15 Iunie viitoria care are a sefacie eu oferte sigilate, se face cu-noscuti printeacésta tuturord in ge-nere, ea doritori ce vord fi se se pre-septa la Primárie in ori care altadi in terruen de doue luni soco-

titi de la 15 ale corentei pina la 25Iunie sprea li se pune in vcdere Pro-iectuld si planurile si a lua espli-caiiie cuvenite de la D-lui architectaaid oraaului, iarii la ditut aritati

cinda se va ineepe licitatia de la 10ore diminóta sc vie fie-care asi de-pune ofertele sigilate insotiti fiuindú

cu garante valabile dupe condintil,in prezenta cdrora deschidindu-sese se adjndece asupra acelui dori-tora la care se va vedea ca este o-ferte cu preta mal sciduta, si in a-vantajula easel' comunel, dupe ceina se va aproLa de onor, ComitetaPermanenta.

Primal-5, N. G. Gog4e.

Reeomandamil cu dinathusnlú sta-bilimentula de vestminte barbitesei I

aid D-lui Rosenthal, calea Mogoaeoleiin facia policiei. Ild recomandamilatilt pentru calitatea Ili solid itaté vest-mintelor ata si pentru una din celemai rare calitati ce le posedil acestastabilirnenta. : onestitatea cea mai de-piing si preturile cele mai mode-rate.

ISAG

A NUNCIU. Una pereche ease culocû fórte spatiosil In Mahalaua

Batistes, strada Dionisie No. 5 sevin e. Doritoni ora adresa laLocotenentu Grigore Ulescu la bi-

series Albi sub- délu-Spiri, stradabateridlorii. No. 328. 4-34.

ROMLNULU 24 MAILJ

lASA repansstului I6u Mib1e --)scu Teti, care ad a face cu ca-

se repausatului Ion Mihalescu, suntarugati a veni in tfite 4ilele de la1 orapinit la 3 dupe amiada ineasele D-lui Efrem Ghermani ,stra-da Bisserica Ieui No. 5, spre re-gular !a intereselord lora intermencela multa de trei f eptemini, de as-sta-di. 1867. Maid 16.

C. Sulu, Efrem Ghermani, Co-lonel Casimir,Dimitrie Florescu.

No. 319. 3

E VINpARE pereche ar-masari negri pe podu Beilica,

strada Serban-vada No 69, diu ca-use plecarei. No. 325. 3 -24.

E VINPARE. Doue perechi deCase, cu graj sopronu. cu

Gradina pe una loed de 1,200 stin-jini pitrati, Strada Nerve. TraianaNo. 133. Mahalaua Staicu. Doritorisa se arate la D-nu Petrache Staroste de blitnari, peste druma dePandurula.

No. 312 6-74.DENTRU CUNWrINTA PU-B- BLICA. Utui Domml, ConradFischer, domiciliata datA Cra -iova si aidatil in serviciula ncstru;

, audima comite mai multe fapteifraudulóse, servinduse cu falsifica-rea isealiturei nóstre: cada ce ame-nin ta. inteunil moda óre care posi-

SINULU Ern

tiunea nóstra monad. Dreptii care complete educatiuni, vor grabi a nein-curagia cu austmerea dumnelora.

Orele de letiune sunta : Duninétade la 8- -11. Sire de la 8-11.Pretula 1 galbena pe luna.

G. Moceuu, G. Marcus:

ne grabimil a da in cuncltinta pu-blica individul de mai sus fiinddepartata de noi hied acumil

trei alai de 4ile, id fie sciuta ea

ori ce fapt al sea cornis de atuncipe viitora nu priveste firma nos-

tri nici nu se va respecta subori ce conditiune aril fi fiicuta, chiarfie si in favorula nostru.

Wald Appel et Strimbes nu.

QUBSEMNATII 8.5 onóre d'a an-k7nuncia ert au deschisa urt scóliide Dantil, Dueld si Gimnastica inSala Sldtmenu. Speramu ca cetateniicari stint petrunsi Dantiul Gina-nastica sunta asoluta necesarie tine

uN 'PINAR GRADINAR care'e-afAcutil studiula atita teoretica

practicii in Europa stiinddartea Agriculturei, Pomologietsilviculturei cunoscanda asemeneacomptabilitatea, are onóre a se re-comanda publicului. EIS este gatea s1 oferi servitiula sea. Doritorilse pota adresa la postm nemtésca,prin scrisori suptil adresa E.poste restante, sal d'a dreptulti.

ANESTE IDESP"'ACEFtE DE IVIA11.1;"11.

,af I AC 1441Skr-.

AGENTURAD"" RANSOIIES $1 SINS

Se aflii de vemciare mal multeMasine de secerata, cu pretur1férte reduse, Strada vamei No. 6.

FRIEDRICH FREUNS et C-nie,No. 320. 12 -24. agenfi.

A ,,.zeRttwsau,,mcawawastura..Kr,owwmor,:.,n,:1,ArnMe.nMW.3..21700=1.MM.

E MAN "LT IDH SEI11"Z DEIDCYT A.T.T GotTPLIVIA-INTI)

Wet,

BURSA VIEN1 Iuniù. pr. KB.

Vaffeire telElf

3811410 &RILE PORTULUf BRAILEI 18 MAW. 81 GALATI

NUMBLE PRODUCTELORt CORAME §I VAPORL

iCtalice 60 -Nationale 62 50Lose 70 40Credituld 88 60Actiunele bancei 724London 184Arginta 125 -Argintil in Mirfuri 122 50Ducati 5 89

Grail ciacara71

)1

11

carnitd.

calitatea chile citeII-a,I-id,II-a,

11

11

7) 11

arniutil GhircaSeearaPorumbil010OviidaMeld a-. ..........Rapita

It

:1

lei. 300-305280 --29O265-270

220 225150-155

Corabil sosite inducatef/ deserte

pornite imamate-deserte

Vapóre sositepor site

§lepuri poruite la Sulina -

ciircate

BR. !Li. 1

263222

CliNkENTUuna lira butolu, sau

40 leih 1112111rAkde 41144Utlif

DEPOT

au Gourmand

CRONICELE NOSTRE.

C9NFERIPUBLICATINUTA IN SALA ATENEULUI ROMAN IN 22

APRILIE 1865,

de

V. ALES. URECHIAPeriedinte Sectiunei Literilord i Belelord Arte

_

EDITIUNEA A II.

Se afla de vindare la Libraria Danielopulo.

wow*

No. 22. TIPOGRAFIA STRADA ACADEMIEI

No. 22.STRADA ACADEMIEI

c. FLOSEMMISE PRIINIESCE TOTU FELULU DE L.ICRARI PRECUM1

1311ITE MIMEBAPTISM SI VISITA

BILETE DE MORTESI ORI CE ALTE BILETE DE

-

AFXSEDIARE MARI

SI maIt.mr UUFEUUTE

4211:310E3E3E2)

TABELEXXEDE DIFER1TE ErfaURI

ETIGITETE CONT[JR1 ONCE

FiA.rrT.TELICircutari comnacialle §i

BANKNOTE

A SIGNATIO Iasupra

AGENTIEI VAPORELORti

PE DTINARE

lin Giurgiu se pot gasi tot d'auna cu preta moderatala B-rl. MARCUS et Comp. Hann cu Tel No. 7

No. 246. 8-6d.

Töte acestea se fan eu pretun mocierate.

FABRICA D"" RANSMIES Jic SINS, IPSWI011 ENGLITERAIntro diferitele colectiuni de Masine agricole la Ecs-

positiunea din Paris acea a D-lor RANSOMES et SIMSde la Londra qi Ipswich este cea mai complectii, si co -

prinde urt mare proportiune de inventiuni noueD-niI RANSOMES et SIMS aii espusil uil mafinei de

trierattl 9i Locomobila construite pentru economiapentru intrebuintarea apei turbure ; aceste ma-

One sunta denane a atrage atentiunea.Cea d'fintlia este construita cu mid apparatii pentru

tiati Ø sdrobitii paiele (deosebita de trierarea graului)afia incita paiele gate peutru hrana vitelorg . A-c4sta este de fórte mare nevoie pentru Romania si altetere unde fanula este pitting. cultivatii.

Resultateale dobandite prin aceste Masine in practicaarati ca cultivatoruld este in stare a triera o atime marede grane scurtil spatiii de timpa, si deosebitiide acésta chi dobindesce und pretii mai mare pentrugramele séle pentru crt sunta mai curate si d'uil singuraproba. Asemene i vitele potii mauea mai bine paelecanda sunta taete prin masina.

.r,B6111111111La 1111111111111111111a=1111/

Paele taiate suntil aruncate la ua naltime de nui claiaobisnuitil printr'unii elevatord bine cunstruitii, asia incitü numeruld ómenilora de obisnuitii intrebuintiata latrierata este multa redusti

Locomobila este construitui pentru tererele unde, eain Romania, lemnele suntii scumpe, si apa ma tota-dá-una contine materil ne-curate. -Apa este it/441bl pinga nu intra lit cazand printr-ua combinare fórte simpld,si consumatiunea combuctibulului este redusa cata sepóte mai multa.

Una din locomobilile aceste este intrebuintata chiariiin Ecspositiune spre a pune in miscare deosebite ma-sine si importantia aeestora locomobili in terele undelemne suntii scumpe le face a fi nepretuite.

D-nii RANSOMES et SIMS aminteaca asemene sirenumele D-lora ea fabrinanti. DE PLUGURI la cariad introdusa multe si diferite IMBUNATATIRL Fa-hrica mai pentru tóte terele din lume. FRIEDERICHFREUND et C-ie agentii D-lor RANSOMES et SIMS.Bucuresci Strada Vrimei No. 6. No. 321. 12 - 2d.

=IMMUNEi50,71=-46NSMISiatLa:r.VPIetari11,744031VOWILIIIMM2,171r,a67..771921,7MnIsolle171.7.FSM

FABRICA DE ASI Esl_c+FlicaLiE

BREVETATE PERFECTIONATE DE

gt IUD It IlliSZB IS.7" Sin K-4-1 a 11:5Grantham in Lincolnshire [Englitera]

represelltata prill 1) _ LEM AlTRE i BERGMANN strada Aurora IV, 7.LOR

Cassasus-Oisi prihntnduii pentra Maginele wile Illeclaliud v premiurl 26.Are ouóre d'a reconanda (intre mai multe MaOne) mai cu deosebire LOCOMOBILE, brevetate si perfectionate, trans-

portabile, cu 2 tilindra i MAFNE DE TRIERAT, brevetate, economice, eu o simpla curea, avant% aventagiele urmatóre:

1. D'a umbla cu o sigura curea situp,' si fara alte aparate; 4. D'a fi de o usiurintil si soliditate extreme ;2. D'a avea unii. fiat ureatard de grad perfectionatd ; 5. D'a fi de o mare simplicitate si in fiac

3. D'a avea unil satturatora noil perfectionati si brevetat; 6. D'a fi da o duratil indelungatil in tóbe *tile WI.Totd inteacest Stabilimenta se gasesce felurime de Mashie de semanata ; pluguri dupe sistemulii celd mai nod ; Ma-

sine de Onturata prectun ai de porumbii ; M tline peatru facerea untului próspattsi ; tulumbe trausportabile pentru griidine

precum si de imediii, Water-Closet, forge de compania, etc. etc . No. 316. 5-3g.

a41:07T

COMPANIA ANONIMA ROMANA13M11"I'ELTY

T RES1COMERCIUOEPECURAciPilituill SWALE 100.000 GALBEVI RE. PRES1MTI PRIV 6400 ACTIIii A 500 LEI ENA

,. .

Compvida tw ii tionslituiiii indirda ee una Ink vise sale aeliuni vor fi subserise.svissciR.IPaava\TI Pmwrrzeu A.cria-ua\TIL, A.cmsrr:01 ColvIRA-1`TIm s 1=:11=-1vIscrr-TIsidor Ascher Lipscani Pasagiulii de Comerciù No. 10.

INJA.SSY: Banca Moldovei.GALLILTI : . Banca Rornsaniei, si la Domnu Gheorghe S. flask'.

CCDINTIDIrTTLIWIT-4M S-0-33SELIPTIT31\T'I.câte 54 lei.

-rtirea puterilorli, din necunos -La subseriptiune, se pl5tesce 54 lei, din valórea and' actiuni pentru cele-l-alte versA- mare cl§tigii, la noi ea sufere din lipsa de mi'l6 d.

Acet care vora subscrie colii putinii 4ece aetiuni ai-2 facultatea de a plAti In bonuri ru-

cintä, (iin risipii.A intruni fcrtele productive, a produce mai eftinii, a face vitn4iirile In conditiuni mai bu -

J Ce, in unpa.minte apelurile nu se vorii pute2 face dectitil la intervale, de cel'il putinu una lunk F,;i totti

rale la pari. Facultatea acésq este acordatä numal pentru cele d'Antkiti 1,600 actiuni carem, acesta este dorinta Companlei. A utilisa o avatiä care pin6 acutnii este mai MA va -

suntii garantate co. fondulii adnsii la eonstituirea Companiei.lóre, dces ta este scopulti seó.

rebuintéz4 pentru acéstá industriä ilnri capitala de una sun inil;(5ne galbeni, cu ce15 mai voiPer:taruspailrieitadleastlu?iriag'reoCirtitialemariie

selpteAsTiungTuErLaEfortii ce pótc crea F. d regeneea industria Ora§i consideratiunile cari le precedA,

in cAstigari insemuate este §i des -Pe lAttgA resultatulii sigurd ce promite intrep:inderea

NB. Neura este IA avutiä din oele mai Insemnate ale Orel. Ciindû in America se in-

ICY ItUeURESCI: La Banca Romanä, la D-MI Christu A. Nedelcovici, Hanulcu Tel', Stefan Ioanide, Str. Lipscani, 23 G. Niculescu, Str.Lipscanil A. E. Zehender et C-ie. calea Mosilor 50. si la

01110101.1M.VIIMMIN

ripegatia G. A tiósetti r-trads Acadaniei N