Ecm - curs

8/7/2019 Ecm - curs

http://slidepdf.com/reader/full/ecm-curs 1/103

MODULUL NR 1 INTRODUCERE ÎN ECONOMIA MONDIALĂ

Unitatea de învă are nr 1: Delimitări conceptuale privind economia mondialăț

1. Apari ia economiei mondiale. Premisele apari iei economiei mondiale ...........1ț ț

2. Globalizarea i rolul ei în economia mondială ..................................................3ș

3. Conceptul de economie mondială ......................................................................5

Obiective

După parcurgerea acestei unită i de învă are studentul trebuie:ț ț

1. să cunoască aspecte generale (istorice, economice, sociale) privind apari ia economieiț

modiale

2. să identifice i să definească concepte care semnifică premise ale apari iei economieiș ț

mondiale

3. să explice rolul globalizării în contextul economic mondial, atât în istoria economiei

mondiale cât i în epoca contemporanăș

4. să definească conceptul de economie mondială

1.Apari ia economiei mondiale. Premisele apari iei economiei mondialeț ț

Fenomenul apari iei economiei mondiale este dificil de localizat în timp. Se poate, însă,ț

aprecia că importan a acestui fenomen este deosebit de mare pentru epoca în care trăim.ț

Economia mondială reprezintă rezultatul unor procese evolutive, dinamice care se leagă în

primul rând de schimbul de mărfuri. Când acesta a căpătat o dimensiune la nivel interna ionalț

se poate spune că au apărut primele fenomene legate de economia mondială.

Unii speciali ti localizează temporal acest moment la marile descoperiri geografice,ș

deoarece primele forme mai ample de comer la scară mondială se leagă de acestea. Treptat,ț

limitele schimburilor America-Europa s-au extins, asistându-se, astfel la o desfă urare la scarăș planetară a schimburilor interna ionale.ț

În context contemporan economia mondială a devenit o tiin ă complexă. Ea nu se maiș ț

referă doar la comer ul interna ional, ci se desfă oară i pe alte componente. Astăzi, pe lângăț ț ș ș

sfera spa ială completă pe care o acoperă (practic, toate ările lumii sunt implicate în pia aț ț ț

mondială, desigur, în propor ii diferite) economia mondială se referă, pe lângă comer ul cuț ț

bunuri i la schimburile interna ionale cu for ă de muncă, capitaluri, idei i inova ii, servicii,ș ț ț ș ț

etc.

1

8/7/2019 Ecm - curs


Astfel, complexitatea acestei ramuri cre te pe măsură ce activitatea economică seș

dezvoltă. De fapt, apari ia economiei mondiale reprezintă un proces firesc. Ea derivă dinț

dezvoltarea activită ii economice pe un nivel superior. Astfel, după ce studiul activită iiț ț

economice s-a desfă urat la nivelul agentului economic (nivelul microeconomic) i, mai apoi,ș ș

la nivelul economiei na ionale (nivelul macroeconomic) rela iile interna ionale stabilite întreț ț ț

state (rezultat al globalizării) au determinat necesitatea studiului acestora dintr-o nouă

perspectivă – perspectiva mondoeconomică.

Pentru a avea o imagine mai concludentă asupra apari iei economiei mondialeț

considerăm că este important să prezentăm câteva din fenomenele mai importante care au

determinat apari ia ei. Acestea sunt:ț 1

a. dezvoltarea economiei de schimb i a comer ului dintre diferite ăriș ț ț

A a cum se tie, ca sistem de organizare activitatea economică determină douăș ș

tipologii de economie:

- economie naturală (în care accesul la bunuri se face în mod direct, în vederea

autoconsumului)

- economie de schimb (în care accesul la bunuri i servicii se face indirect, prinș

intermediul schimbului)

Schimbul este activitatea care favorizează dezvoltarea comer ului. Atunci cândț

schimbul se extinde la nivel interna ional, poate fi apreciat ca factor generator al apari ieiț ț

economiei mondiale

b. dezvoltarea comer ului cu produse manufacturate, favorizată în special de dezvoltareaț

industriei

La sfâr itul sec al XVII lea în Marea Britanie a avut loc revolu ia industrială care aș ț

determinat apari ia i dezvoltarea unor ramuri industriale (industria textilă, metalurgică).ț ș

Principalul efect al apari iei i dezvoltării industriei îl reprezintă produc ia în masă care aț ș ț

detrminat apari ia a ceea ce se numea la vremea respectivă plusproduc ia, adică o produc ieț ț ț suplimentară care urma să fie supusă schimbului. Dată fiind dimensiunea din ce în ce mai

mare a acesteia, schimbul interna ional cu aceste produse a devenit aproape o necesitate.ț

Astfel, se poate aprecia că dezvoltarea industriei a contribuit i ea la dezvoltarea schimbului,ș

implicit al celui interna ional.ț

c. diviziunea interna ională a munciiț

Diviziunea muncii reprezintă specializarea agen ilor economici în producerea unui bunț

1 Cre oiu, Ghe., Chirilă, M.,ț Economie mondială, Editura Porto-Franco, Gala i, 2000, pag 10ț

2

8/7/2019 Ecm - curs


sau a unei categorii de bunuri. Acest fenomen se poate manifesta i la nivel interna ional,ș ț

generând apari ia diviziunii interna ionale a muncii, adică specializarea agen ilor economiciț ț ț

din ări diferite în producerea anumitor bunuri.ț

Atunci când acest lucru se întâmplă, din nou devine necesar schimbul, astfel încât

fiecare ară să poată avea acces la cât mai multe categorii de bunuri i servicii.ț ș

d. progresul tehnic i tehnologicș

Odată cu dezvoltarea economică progresul tehnic i-a pus amprenta asupra dezvoltăriiș

activită ii economice, în special din perspective încorporării sale în cadrul economiilor ț

na ionale. Mai mult decât atât, progresul tehnic i tehnologic a contribuit la o mai rapidăț ș

desfă urare a schimbului interna ional. Putem da ca exemplu desfă urarea transportului laș ț ș

nivel interna ional ( i putem sesiza diferen a dintre transportul cu un vas cu pânze i cel cu unț ș ț ș

avion de marfă), rapiditatea i siguran a transferurilor capitalurilor financiare, amd.ș ț ș

e. expansiunea externă a firmelor din ările dezvoltateț

Odată cu apari ia unor noi forme de organizare a activită ii firmelor – ne referim laț ț

firmele transna ionale, corpora ii, a – a apărut un nou tip de fluxuri economice, respectivț ț ș

fluxurile comerciale interna ionale. Aceste tipuri de fluxuri sunt mai complexe decât cele laț

nivel na ional, întrucât se manifestă pe mai multe direc ii: firmă mamă-filială, filială-filială,ț ț

filială-alte firme,etc

f. formarea i dezvoltarea corpora iilor ș ț

Corpora iile presupun rela ii de colaborare economică între componentele sale, ceea ceț ț

determină dezvoltarea rela iilor economice interna ionaleț ț

2.Globalizarea i rolul ei în economia mondialăș

Studiul tiin ei economice la nivel mondial pleacă de la dezvoltarea rela iilor dintreș ț ț

agen ii economici la un nivel superior celui na ional.Acest fenomen este explicat printr-oț ț

tendin ă a cărei existen ă nu mai poate fi negată de nimeni,ț ț globalizarea.

Problematica generată de această tendin ă este foarte complexă i dă na tere laț ș ș

numeroase probleme precum:

- afectează globalizarea în vreun fel statul-na iune?ț

- distruge globalizarea valorile fundamentale ale popoarelor?

- cum influen ează globalizarea ordinea economică mondială?ț

- se pot sustrage ările acestui fenomen?ț

- care este finalitatea acestui fenomen la nivel mondial?

3

8/7/2019 Ecm - curs


8/7/2019 Ecm - curs


• Doar o interna ionalizareț

• O sublimare a interna ionalelor de ieri i de aziț ș

• Doar răspunsul la problemele economice globale

• Doar produsul nevoii de unificare a pie elor ț

• Doar libertate transfrontalieră

• Doar o nouă socializare, la scară planetară

• Răspunsul strategic la criza de identitate a postcapitalismului

• Produsul nevrozelor istoriei neconsumate pe deplin

3.Conceptul de economie mondială

Conceptul de economie mondială grupează, practic, toate elementele prezentate până

acum. A spune că economia mondială reprezintă ansamblul economiilor na ionale ale lumiiț

nu este suficient. Desigur, la a a ceva se referă în primul rând, economia mondială, dar ș

conceptul este mult mai complex.

În încercarea de a defini cât mai complet posibil economia mondială putem stabili

câteva coordonate esen iale:ț

1. celulele de bază ale economiei mondiale sunt reprezentate de către economiilena ionaleț

2. economia mondială se referă cu precădere la schimburile între agț

economici din diferite ări, schimburi favorizate în principal de diviziuneaț

interna ională a munciiț

3. economia mondială este o consecin ă a dezvoltării activită ii economice, gradulț ț

de implicare a ărilor fiind determinat în mod decisiv de puterea economică aț

ării, consecin ă a încorporării progresului tehnic i tehnologicț ț ș4. economia mondială nu se reduce în mod simplist doar la comer ul interna ionalț ț

cu bunuri, ci se referă i la servicii, idei, capitaluri, for ă de muncă, produse deș ț

inova ii, etc. Mai mult decât atât, interdependen ele stabilite între state nu suntț ț

doar de natură economică, ci i politică, financiar-valutarăș

5. existen a economiei modiale trebuie privită ca o consecin ă dar i un factor ț ț ș

favorizant al globalizării.

Plecând de la cele prezentate până acum, putem spune că economia mondială este

5

8/7/2019 Ecm - curs


8/7/2019 Ecm - curs


Răspunsuri :

Întrebare Răspuns corect Motivarea A specializarea interna ională a dus la apari ia i dezvoltareaț ț ș

schimbului interna ionalț

b F progresul tehnic a favorizat schimbul interna ional, ca factor ț

de apari ie i dezvoltare a economiei mondialeț ș

c F revolu ia industrială în acest context se referă la dezvoltareaț

produc iei industrialeț

d F globalizarea afectează statele na iune, chiar dacă în propor iiț ț

diferitee A perspectiva interna ională este domensiunea specificăț

economiei mondiale

Bibliografie selectivă

1) Angelescu, C., Economie, Editura Economică, 2005

2) Belli, N.,Globalizarea în gândirea economică contemporană, Centrul de Informare iș

Documentare Economică – Academia Română, 2002

3) Cre oiu, Ghe., Chirilă, M., Economie mondială, Editura Porto-Franco, Gala i, 2000ț ț

Unitatea de învă are nr. 2 Componentele economiei mondiale. Economia na ională -ț ț

7

8/7/2019 Ecm - curs


principala componentă a economiei mondiale

1. Caracterizarea economiei na ionale ........................................................................8ț

2. Privire de ansamblu asupra unor economii reprezentative în economia

mondială ......................................................................................................................10

Obiective:


1. să descrie componentele economiei mondiale

2. să categorisească i să definească sectoarele unei economii na ionaleș ț

3. să identifice cinci factori care determină locul i rolul unei economii na ionale înș ț

economia mondială

4. să cunoască i să descrie 10 modele economice la nivel mondialș

1. Caracterizarea economiei na ionaleț

Economia mondială este o entitate complexă. A a cum am arătat, ea este caracterizatăș

de o multitudine de elemente care apar în principal datorită dimensiunii sale interna ionale.ț

Încercând să sintetizăm aceste elemente, apreciem că următoarele elemente compun economia

mondială:

1. economiile na ionaleț

1. diviziunea interna ională a munciiț

2. pia a mondialăț

Economiile na ionale reprezintă componenta de bază a economiei mondiale. Ele suntț

celulele pe baza cărora func ionează economia mondială.ț

Economiile na ionale sunt centre autonome de decizie (statele na ionale au independen ă,ț ț ț

inclusiv economică), care în contextul economiei mondiale sunt legate prin ni te legăturiș specifice, determinate de existen a rela iilor economice interna ionale. Economiile na ionaleț ț ț ț

se manifestă în contextul global ca centre autonome de decizie, care ac ionează în spiritulț

unor tendin e ce se manifestă global.ț

În economia mondială există peste 200 de economii na ionale, diferen iate în modț ț

esen ial de poten ialul economic i de nivelul de dezvoltare.ț ț ș

Pentru a vedea modul în care func ionează economia mondială,în ansamblul său,ț

considerăm necesar a caracteriza modul de organizare i func ionare a economiei na ionale.ș ț ț

8

8/7/2019 Ecm - curs


Din punct de vedere metodologic, economia na ională se structurează în sectoare, laț

rândul lor structurate în ramuri. Sectoarele unei economii na ionale sunt:ț

1. Sectorul primar (materii prime i materiale, agricultură)ș

2. Sectorul secundar (produse manufacturate)

3. Sectorul ter iar (servicii)ț

4. Sectorul cuaternar (tehnologie informa ională, idei)ț

Sectoarele se subdivizează în ramuri. Spre exemplu, sectorul industrial include industria

u oară, industria grea, amd.ș ș

Cu cât avansăm spre un sector mai complex, cu atât valoarea adăugată este mai mare.

Astfel, ările cu sector primar preponderent în economie au un nivel de dezvoltare mai redus,ț

deoarece în comer ul mondial vor furniza produse cu valoare adăugată mai mică i, probabilț ș

vor importa produse cu valoare adăugată mai mare, ceea ce va crea o presiune de deficit a

balan ei lor comerciale.ț

Locul i rolul unei economii na ionale în economia mondială depinde de mai mul iș ț ț

factori dintre care mai importan i sunt:ț

a. înzestrarea cu factori de produc ieț

Există ări care sunt favorizate dpdv geografic, prin existen a unor mari cantită i deț ț ț

resurse. Acest fapt favorizează un acces direct, mai rapid i mai pu in costisitor la acestea,ș ț

ceea ce constituie un avantaj pentru ara respectivă.ț

Vorbim, spre exemplu, de cazul Rusiei, considerată un colos de reusre naturale, sau de

cazul Chinei, cu o mare reprezentativitate a factorului de produc ie muncă, i exemplele potț ș

continua.

b. dimensiunea pie ei interneț

Dimensiunea pie ei interne este importantă prin prisma a două puncte de vedere:ț

- mărimea popula iei, care indică poten ialul de for ă de muncă al ării respectiveț ț ț ț

- consumul total, pie ele de mare dimensiune fiind o atrac ie mai mare pentruț ț investitori străini atunci când iau decizia de a penetra o nouă pia ăț

c. dinamismul economiei

Dinamismul economiei poate fi eviden iat prin rata de cre tere economică. O rată deț ș

cre tere economică ridicată denotă o dezvoltare mai mare a ării respective, dezvoltare care seș ț

va vedea i in implicarea ei în economia mondială.ș

Există ări cu un mare dinamism al economiei. Putem da ca exemple Japonia, careț

perioada 1955-1972 a reu it cre teri economice i de 10%, sau ări în dezvoltare din Asiaș ș ș ț (Coreea de Sud, Malaesya) care au cunoscut cre teri economice de 8%.ș

9

8/7/2019 Ecm - curs


d. nivelul de dezvoltare economică

Nivelul de dezvoltare economică poate fi eviden iat de indicatori precum PIB sau PIB/loc,ț

i eviden iază capacitatea agen ilor economici din ara respectivă de a produce bunuri sauș ț ț ț

servicii.

e. gradul de deschidere a economiei na ionale spre exterior ț

Economia mondială aduce în prim plan o nouă dimensiune, cea interna ională. Dinț

acest motiv gradul de deschidere a economiei spre exterior devine o modalitate de evaluare a

for ei economice a unei ări. Principalul indicator prin care poate fi evaluată aceasta esteț ț

ponderea exportului în PIB, acesta arătându-ne gradul de implicare a ării în economiaț

mondială dpdv comercial.

2. Privire de ansamblu asupra unor economii reprezentative în economia mondială

Pentru a avea o imagine mai elocventă asupra modului în care se manifestă economiile

na ionale la nivelul economiei mondiale considerăm utilă o caracterizare generală a unor ț

economii na ionale cu o mai mare reprezentativitate din perspectiva studiului economieiț

mondiale.

STATELE UNITE ALE AMERICII

SUA este considerată cea mai mare putere economică a lumii. Din punct de vedere al

principalilor indicatorilor geografici i economici situa ia SUA se prezintă astfel:ș ț

Tabel nr 1 Principali indicatori în SUA

Indicator SUAPopula ieț 287 400 000Suprafa ăț 9 363 520IDU (HDI) 0,937 (7)VNB/loc 34 280Sursa: Gamblin, A., “Economia lumii 2004”, Editura Ştiinţelor Sociale şi Politice, 2003

Datele ne arată un poten ial fizic semnificativ i un mare grad de dț ș

economică. Se consideră că acest nivel ridicat de dezvoltare este rezultanta unor factori dintre

care mai importan i sunt:ț

a) faptul că nu a cunoscut feudalismul (considerat etapă de regres

economic), ceea ce a condus la organizarea societă ii i economiei americaneț ș

direct pe principiile capitalismului

10

8/7/2019 Ecm - curs


b) poten ialul de resurse naturale crescut, poten ial completat (singurul caz dinț ț

economia mondială) de cumpărarea cu plata cash a unor inuturi: Louisianaț

(1804), Oregon (1846), California (1848), Alaska (1867)

c) poten ial de for ă de muncă ridicat, sporit i de ideea excep ionalismuluiț ț ș ț

american i de un import masiv de for ă de muncă i inteligen ă.ș ț ș ț

d) atitudinea SUA după cel de-al doilea război mondial când, în principal datorită

puterii militare ridicate SUA a preluat pozi ia de lider al lumii de la Mareaț

Britanie

Statisticile ne arată că în perioada postbelică SUA au înregistrat perioade de avânt

alternante cu perioade de regres, cu cre terii economice de cca 4% pe an până în 1973, urmateș

de perioade de criză (1973-1975, 1981-1982, 1990-1991).1

Perioada 1990-2000 este una de cre tere economică, determinată în special de:ș

a) implicarea crescută a SUA în context global, atât prin exporturi cât i prin societă iș ț

transna ionaleț

b) revolu ia din domeniul comunica iilor i tehnologiei (prin investi ii de peste 600 mld $ț ț ș ț

în anul 2000)

c) ter iarizarea economiei (în 2002 78% din economia americană era reprezentată deț

servicii, iar SUA sunt recunoscute ca cel mai mare exportator mondial de servicii), în

2003 în condi ii de balan ă comercială negativă singura componentă pozitivă fiind ceaț ț

a serviciilor

d) o politică de încurajare a creditelor, în vederea dezvoltării afacerilor

e) implicarea SUA în blocuri regionale semnificative (NAFTA i APEC), ceea ce aș

condus la o îmbunătă ire a reprezentării SUA în economia mondialăț

Începând cu 2001, SUA se găsesc într- o încercare continuă de revenire din presiunea de

criză a economiei. Balan a comercială este în continuare negativă, rata omajului este înț ș

cre tere, pia a capitalurilor este incertă, în ciuda măsurilor de scădere a impozitelor pentruș ț realansarea consumului i investi iilor.ș ț

JAPONIA

Spre deosebire de SUA, Japonia este exemplul de ară care, în ciuda feudalismuluiț

întârziat, a cunoscut o dezvoltare deosebită. Perioada 1955-1972 a fost marcată de cre teriș

economice record ( i de 10% anual), cre teri care au dat na tere în literatura de specialitateș ș ș

no iunii de „miracol japonez”. Tot în această perioadă a avut loc o cre tere semnificativă aț ș

industriei în totalul PIB, industrie care pentru prima dată a devansat agricultura. Mai mult1 Gilpin, R., Economia mondială în sec XXI, Ed Polirom, 2004, pag 173

11

8/7/2019 Ecm - curs


decât atât, dacă în peioada 1970-1985 în ări considerate mari puteri cre terea produc ieiț ș ț

industriale a fost spre exemplu de 48% (SUA) sau de 4% (Marea Britanie), în Japonia aceasta

a fost de 162%.

În anii 80 Japonia, ară fără resurse, înregistra o balan ă comercială excedentară, fiindț ț

lider în lume în industria de construc ii de nave maritime, automobile, televizoare, i ocupândț ș

locul al doilea la produc ia de o el (după Rusia).ț ț

Anii 90 ne aduc în discu ie rate ale omajului ridicate în ări dezvoltate – 13,5% înț ș ț

Marea Britanie, 7,7% în SUA- , dar în Japonia aceasta era doar de 3,5%.

Desigur că speciali tii caută explica ii pentru aceste rezultate macroeconomiș ț

deosebite. Iată care ar fi cele mai importante:

a) o pozi ionare geografică favorabilăț

b) o pia ă na ională largă, cu o infrastructură dezvoltatăț ț

c) organizarea industriei specială (este vorba despre sistemul zaibatsu)

d) cooperarea eficientă guvern-industrie

e) investii străine dificile, direc ionate de către stat, cu măsuri de protec ie fa ă deț ț ț

SUA i UE, ceea ce a condus la o dezvoltare a firmelor autohtone, care auș

deschis filiale în străinătate.

f) for ă de muncă bine pregătită, salarizată în raport cu vechimea (nenkosei),ț

for a de muncă fiind utilizată într-un sistem numit sushinkoyo (utilizareaț

permanentă a for ei de muncă)ț

Japonia joacă i rolul unui lider regional în regiunea asiatică, fiind i ara care a ajutatș ș ț

la dezvoltarea rapidă a unor ări în dezvoltare din regiune. Astfel, firmele din Japonia aț

renun at la asamblarea i prelucrarea unor produse autuhtone intensive în muncă, transferândț ș

aceste opera iuni în state precum Thailanda, Malaesya, Coreea, eliberând, astfel, rezerve deț

for ă de muncă pentru produc ia altor bunuri, de regulă cu valoare adăugată mai mare. Cu alteț ț

cuvinte, Japonia joacă rolul creierului, iar celelalte state asiatice oferă bra ele.ț

Cu toate aceste aspecte pozitive eviden iate, sfâr itul anilor 90 au marcat o puternicăț ș

criză financiară în Japonia , anii 2002-2003 cele mai mari 7 bănci din Japonia înregistrând

pierderi de peste 4600 miliarde de yeni.

GERMANIA

Germania reprezintă cea mai puternică economie europeană. For a sa economică s-aț

eviden iat în mod deosebit după ce de-al doilea război mondial, când, de i distrusă în urmaț ș

acestuia, Germania a reu it să redevină o mare putere economică.ș Acest fapt se datoreazăunui poten ial economic semnificativ.ț

12

8/7/2019 Ecm - curs


Germania este o ară reprezentativă în industrie (industria constructoare de ma ini),ț ș

dar dispune i de un sector dezvoltat al serviciilor (peste 50% din din popula ia aptă de muncăș ț

este ocupată în sfera serviciilor), ceea ce îi conferă statutul de ară dezvoltată.ț

Germania reprezintă i motorul integrării europene, multe din deciziile fundamentaleș

pentru UE fiind sus inute de către Germania.ț

ELVE IAȚ

Am dori să eviden iem faptul că nu este neapărată nevoie de o ară mare caț ț

dimensiune i poten ial pentru a fi o economie reprezentativă pe plan mondial. Elve ia este unș ț ț

stat mic i fără un poten ial de resurse alimentare. Cu toate acestea, este unul din cei mai mariș ț

producători din industria alimentară. Deasemenea, mai este cunoscută pentru industria

farmaceutică, mecanică fină, i pentru sectorul serviciilor (afaceri bancare i turism)ș ș

OLANDA

Olanda reprezintă un alt model de ară cu poten ial economic redus i rezultateț ț ș

macroeconomice semnificative. Exemplul cel mai elocvent îl cinstituie modelul agriculturii

înalt intensive al Olandei în condi iile în care acest stat dispune de reduse resurse agricole.ț

CHINA

Nu trebuie să rămânem cu impresia că doar ările cu economie de pia ă suntț ț

reprezentative în economia mondială. Exemplul cel mai bun în acest sens îl reprezintă China.

China este economia cu cel mai imposrtant poten ial de resurse umane din economiaț

mondială. Economia chineză reprezintă un model unic în economi globală, având un sistem

de organizare a activită ii economice mixt, în special după revenirea Hong Kong-ului. Astfel,ț

China practică o politică de deschidere (am putea aprecia-nespecifică econom

centralizate), fiind considerată un miracol de cre tere economică.ș

RUSIA

Rusia este o ară în tranzi ie care î i men ine locul între cele mai puternice ări aleț ț ș ț ț

lumii, de i, după prăbu irea sistemului comunist mul i ar fi sus inut contrariul. Explica iaș ș ț ț ț acestui fenomen constă în cel pu in două argumente:ț

a) Rusia reprezintă un mare colos de resurse, în special resurse naturale

b) Rusia rămâne una din marile puteri militare ale lumii

BRAZILIA

13

8/7/2019 Ecm - curs


8/7/2019 Ecm - curs


d) Dimensiunea pie ei interne determină locul unei economii na ionale în economiaț ț

mondială atât prin mărimea popula iei cât i prin consumul total.ț ș

e) Sectorul ter iar se referă la cercetarea tiin ifică.ț ș ț

Răspunsuri:

Întrebare Răspuns corect Motivarea A Economia na ională este asimilată ca importan ă celulei dinț ț

organismb F Chiar dacă nu este prezent în toate economiile, sectorul

cuaternar există din punct de vedere teoretic în sectorizarea

unei economii na ionaleț

c A Există structuri specifice pentru toate sectoarele economiilor,

sectorul cuaternar fiind specific ărilor dezvoltateț

d A Dimensiunea pie ei interne determină cele două componenteț

amintitee F Sectorul ter iar este sectorul serviciilor ț

Aplica iiț :

1. Analiza i comparativ, din cinci puncte de vedere economia americană cu cea japoneză.ț

Acela i tip de analiză realiza i-l în ceea ce prive te economia Rusiei i economiaș ț ș ș

Norvegiei.

2. Găsi i câte un cuvânt/expresie care să sintetizeze specific economia următoarelor ări:ț ț

SUA, Japonia, China, Coreea de Sud, Rusia, Finlanda, Olanda, Brazilia, India,

Norvegia.

3. Exemplifica i pentru o ară aleasă structura pe sectoare a economiei sale na ionale.ț ț ț

4. Aprecia i i motiva i aprecierea următoarei afirma ii:ț ș ț ț O cotă de pia ă de 5% în Chinaț

este mai importantă decât o cotă de pia ă de 20% în Grecia.ț


1) Dumitrescu, S., Bal, A., Economie mondială, Editura Economică, Bucure ti, 1999ș

2) Gamblin, A., Economia lumii 2004, Editura tiin elor Sociale i Politice, 2003Ș ț ș

3) Gilpin, R., Economia mondială în sec XXI, Editura Polirom, Bucure ti, 2004ș

Unitatea de învă are nr. 3ț Componentele economiei mondiale. Pia a mondială iț ș

Segmentarea pie ei mondiale.ț

15

8/7/2019 Ecm - curs


1. Pia a mondială i caracteristicile sale ............................................................16ț ș

2. Segmentarea pie ei mondiale .........................................................................17ț

Obiective:


1.să definească conceptul de pia ă mondială ț

2. să caracterizeze fluxul economic interna ional i circuitul economic mondialț ș

3. să poată exemplifica un flux economic interna ionalț

4. să descrie segmentele pie ei mondialeț

1. Pia a mondială i caracteristicile saleț ș

Odată cu dezvoltarea rela iilor interna ionale a apărut i o pia ă specifică în cadrulț ț ș ț

căreia aceste rela ii se manifestă. Aceasta este pia a mondială.ț ț

Pia a mondială reprezintă ansamblul schimburilor interna ionale la care participăț ț

ările i agen ii economici din diverse ări ale lumii, inclusiv companiile interna ionale,ț ș ț ț ț

precum i o serie de institu ii cu caracter regional sau la nivel planetar.ș ț 1

Pia a mondială este constituită dintr-o multitudine de subsisteme specifice, în careț

obiectul de activitate i agen ii economici prezintă acelea i tipuri de caracteristici.ș ț ș

În evolu ia pie ei mondiale există câteva momente mai importante:ț ț

a) Perioada marilor descoperiri geografice, care marchează momentul

apari iei schimburilor interna ionaleț ț

b) Perioada revolu iilor industriale i a dezvoltării produc iei de masă, careț ș ț

marchează dezvoltarea pe scară planetară a schimbului interna ionalț

c) Perioada de după cel de-al doilea război mondial, în care datorită

dezvoltării tehnologice i a fenomenelor de integrare pia a mondială aș ț căpătat dimensiune globală.

Pe pia a mondială au loc legături între agen ii economici din diferite. Aceste legăturiț ț

constituie fluxuri economice interna ionale. Un flux economic interna ional este caracterizatț ț

de următoarele elemente:

- două categorii de agen i economici, afla i în ări diferiteț ț ț

- un bun sau o categorie de bunuri, într-o cantitate i frecven ă dată (obiectulș ț

tranzac iei)ț

1 Cre oiu, Ghe., Chirilă, M., Economie mondială, Editura Porto-Franco, Gala i, 2000ț ț

16

8/7/2019 Ecm - curs


- o legătură bidirec ională între cele două categorii de agen i economiciț ț

Spre exemplu, să presupunem un import de 1000 t de grâu, de la un agent

economic din România (exportator) către un agent economic din Polonia (importator).

Valoarea acestei tranzac ii este de 5000 euro. Fluxul economic poate fi reprezentat astfel:ț

Figura nr. 1 Flux economic interna ionalț

Furnizează 1000 t grâu (Flux real)

Exportator

(România)

Plăte te 5000 euro (Flux financiar)ș

Totalitatea fluxurilor economice interna ionale alcătuiesc circuitul economic mondial.ț

Fluxurile economice interna ionale sunt specifice pie elor interna ionale specifice, iar ț ț ț

circuitul economic mondial – pie ei mondiale.ț

2. Segmentarea pie ei mondialeț

Pe pia a mondială se tranzac ionează atât bunuri i servicii, cât i for ă de muncă iț ț ș ș ț ș

capitaluri. Pentru fiecare se crează fluxuri specifice, i, deci, subpie e (segmente specifice).ș ț

Pentru a realiza segmentarea pie ei mondiale, se pleacă de la segmentarea pie ei na ionale. Seț ț ț

ob in astfel următoarele segmente:ț

Tabel nr. 2 Segmentele pie ei mondialeț

Segment al pie ei na ionaleț ț Segment al pie ei mondialeț

Pia a bunurilor i serviciilor ț ș Pia a interna ională a bunurilor i serviciilor ț ț ș

(comer ul interna ional)ț țPia a munciiț Pia a interna ională a munciiț ț

Pia a monetarăț Pia a schimburilor valutareț

Pia a capitalurilor ț Pia a interna ională a capitalurilor ț ț

Pia a ideilor i cercetărilor tiin ificeț ș ș ț

A a cum se poate observa, spre deosebire de pia a na ională, pe pia a mondială apareș ț ț ț

un nou segment, pia a cercetării tiin ifice, întrucât în economia mondială există economiiț ș ț

care au dezvoltat i sectorul cuaternar.ș

17

8/7/2019 Ecm - curs


Pia a interna ională a bunurilor i serviciilor ț ț ș este cea mai reprezentativă pia ă dinț

economia mondială. Cel mai mare volum de schimburi interna ionale se desfă oară pe acestț ș

segment. Comer ul interna ional este activitatea în care sunt implicate, practic, ț ț

economile na ionale.ț

În 2007 produc ia de bunuri i servicii s-a ridicat la cca 50 000 miliarde , din care maiț ș

mult de 30% (respectiv peste 16 000 de miliarde) au fost implicate în comer ul mondial.ț 1

Pia a interna ională a munciiț ț include totalitatea schimburilor cu for ă de muncă. Înț

epoca contemporană, datorită dezvoltării societă ii for a de muncă, de i destul de pu inț ț ș ț

mobilă, se deplasează mult mai u or. Mai mult există tenta ia unor venituri salariale mai mari,ș ț

ceea ce a determinat apari ia a numeroase fluxuri interna ionale de for ă de muncă.ț ț ț

Pia a schimburilor valutareț s-a dezvoltat odată cu dezvoltarea rela iilor comerciale.ț

Fluxurile reale antrenate de comer ul interna ional sunt dublate de fluxuri monetare care, înț ț

context interna ional se concretizează în plata prin intermediul diferitelor valute.ț

Pia a interna ională a capitalurilor ț ț include totalitatea tranzac iiilor cu titluri de valoare,ț

la nivel interna ional. Actorii pe această pia ă sunt băncile comerciale, bănci centrale,ț ț

corpora ii financiare, agen ii guvernamentale, etc.ț ț

Pia a interna ională a cercetării tiin ificeț ț ș ț este o componentă mai recent apărută în

cadrul pie ei mondiale. Existen a ei se datorează dezvoltării cercetării tiin ifice, în special înț ț ș ț

ările dezvoltate.ț

Rezumat

1. Pia a mondială este cea mai complexă pia ă pe care o studiază tiin a economică, fiindț ț ș ț

o extrapolare la nivel interna ional a pie ei na ionale.ț ț ț

2. Ansamblul rela iilor dintre agen ii economici din diferite ări formează flț ț ț

economic interna ional, iar totalitatea acestor fluxuri formează circuitul economicț

mondial.3. Segmentele pie ei mondiale sunt o extindere a segmentelor pie elor na ionale (pia aț ț ț ț

bunurilor, pia a muncii, pia a capitalurilor, pia a monetară), la care se adaugă pia aț ț ț ț

cercetării tiin ifice.ș ț

Termeni cheie: pia a mondială, flux economic interna ional, circuit economic mondial,ț ț

segmentarea pie ei mondiale, pia a interna ională a bunurilor i serviciilo, pț ț ț ș ț

interna ională a muncii, pia a schimburilor valutare, pia a interna ională a capitalurilor,ț ț ț ț

pia a interna ională a cercetării tiin ifice.ț ț ș ț

1 Krugman, P., Obstfeld, M., International Economics, Eight Edition, Pearson International Edition, 2008, pag 12

18

8/7/2019 Ecm - curs


Teste de autoevaluare:

Aprecia i cu adevărat sau fals următoarele afirma ii:ț ț

a) Pia a mondială reprezintă cea mai complexă formă de pia ă existentăț ț

b) Fluxul economic interna ional desemnează legături între agen i economici din ăriț ț ț

diferite

c) Circuitul economic mondial nu include fluxuri economice, între cele do

neexistând o legătură.

d) Pia a interna ională a bunurilor i serviciilor se referă la comer ul interna ionalț ț ș ț ț

e) Pia a interna ională a cercetării tiin ifice este specifică pie ei mondiale.ț ț ș ț ț

Răspunsuri:

Întrebare Răspuns corect Motivarea A Spre deosebire de alte pie e, pia a mondială presupune iț ț ș

dimensiunea interna ională a fenomenelor ț

b A Conform defini iei fluxului economic interna ionalț ț

c F Circuitul economic mondial reprezintă totalitatea fluxurilor

economice interna ionale, incluzându-le, deci, pe acesteaț

d A Schimburile interna ionale cu bunuri i servicii sunt obiectulț ș

comer ului interna ionalț țe A Întrucât nu toate economiile na ionale au acest sector, el nuț

poate fi specific economiei na ionale.ț

Aplica iiț :

1. Construi i un exemplu de flux economic interna ional, pentru o opera iune de comer ț ț ț ț

exterior. Pentru aceasta ave i în vedere următoarele:ț

a. Descrierea exactă a opera iuniiț

b. Stabilirea fluxului real i a celui monetar ș

c. Construirea unei scheme care să sugereze cât mai bine exemplul dat.

2. Apelând la date statistice caracteriza i unul din segmentele pie ei mondiale.ț ț

3. Pentru un segment dat, analiza i în cca o pagină o pia ă na ională comparând-o cuț ț ț

segmentul similar al pie ei mondiale.ț

Bibliografie selectivă:

19

8/7/2019 Ecm - curs


1) Cre oiu, Ghe., Chirilă, M.,ț Economie modială, Editura Porto-Franco, Gala iț

2) Zaharia, R. M., Economie modială, Editura ASE, 2004

3) World Bank

Unitatea de învă are nr. 4 Guvernarea economiei mondiale. Organiza ii i institu iiț ț ș ț

interna ionaleț

1. Problema guvernan ei în economia mondială. Puteri în economia mondială ..............21ț

2. Institu ii i organiza ii interna ionale implicate în economia mondială .......................22ț ș ț ț

Obiective:


20

8/7/2019 Ecm - curs


1. să definească no iunea deț putere mondială i să aplice toate în elesurile sale pe un cazș ț

concret.

2. să descrie o organiza ie interna ională cu voca ie mondialăț ț ț

3. să descrie cel pu in o organiza ie interna ională specifică segmentelor pie ei mondialeț ț ț ț

4. să rezume problematica guvernan ei economiei mondialeț

1. Problema guvernan ei în economia mondială. Puteri în economia mondialăț

Managementul economiei globale reprezintă una din cele mai actuale problematici ale

tiin ei economice. Principala problemă pe care o ridică posibila idee de guvernare aș ț

economiei globale este aceea că integrarea economiei globale a fost mult mai rapidă decât

capacită ile sale de a asigura managementul noilor for e, noilor tipuri de rela ii economice iț ț ț ș

noilor rela ii între state. Vorbim de o economie complexă, cu nu număr crescut de economiiț

na ionale care o compun, cu nivele diferite de dezvoltare, cu sisteme diferite de organizare aț

economiilor, cu politici macroeconomice aplicate specific, etc.

Teoria economică sus ine că cel mai bun conducător al pie ei ar fi chiar for ele ei. Însăț ț ț

nu toate statele agreează această idee. Există state a căror orientare politică (cu implica iiț

directe în economic) presupune implicarea destul de ridicată a statului în economie. Mai mult

decât atât, există în economia mondială state puternice i grupuri de interese care nu- i dorescș ș

neapărat laissez faire-ul.

No iunea deț putere mondială presupune capacitatea de a influen a i controlaț ș

fenomene din economia mondială sau de a impune/direc iona orientări unor parteneri deț

rela ii economice interna ionale. Puterea în economia mondială presupune existen a maiț ț ț

multor componente:

1. puterea economică

2. puterea militară

3. puterea fizică

4. puterea politică

5. puterea sistemului na ional de valoriț

Puterea economică derivă din capacitatea economiei de a se afirma pe plan

interna ional i poate fi evaluată prin participarea acesteia în comer ul mț ș ț

productivitatea muncii, for a sa financiară, etc. (spre exemplu, SUA).ț

21

8/7/2019 Ecm - curs


Puterea militară derivă din capacită ile militare ale statului i, de i unii sus in că nu ar ț ș ș ț

trebui să fie luată în discu ie în evaluările din economia mondială, conferă ării care o de ineț ț ț

i posibilitatea unei pozi ii dominante pe pia a mondială. (vezi cazul Rusiei).ș ț ț

Puterea fizică se referă la dimensiunile statului, la resursele de care dispune, la

dimensiunea pie ei interne i a for ei de muncă, etc. (ilustrative în acest sens sunt exempleleț ș ț

Rusiei sau Chinei).

Puterea politică se referă la capacitatea statului de influen a politic fenomene dinț

economia mondială.

Puterea sistemului na ional de valori presupune modul în care anumite valori specificeț

unei ări sunt insuflate altor ări din economia mondială (astfel limba engleză devine tot maiț ț

cunoscută în toate ările lumii, tot mai multe ări adoptă sărbători ini ial nespecifice – ț ț ț

Valentines Day, spre exemplu, iar mâncarea chinezească este agreată de o sumedenie de alte

ări).ț

Există state care acoperă multe din valen ele puterii mondiale, sau chiar pe toate. Esteț

vorba despre SUA, Japonia, China, Rusia sau Germania.

În acest context, problema creerii unor structuri specifice economiei mondiale, care să

o guverneze după ni te principii valabile i acceptabile pentru toate economiile eterogene careș ș

o compun, i care să fie acceptate ca autorită i de către acestea a devenit o preocupare foarteș ț

serioasă, în special în sec al XXlea, când economia mondială a devenit o constantă a tuturor

statelor na ionale ale lumii.ț

2. Institu ii i organiza ii interna ionale implicate în economia mondialăț ș ț ț

Institu iile i organiza iile interna ionale implicate în economia mondială pot fiț ș ț ț

clasificate în două categorii:

1) organiza ii cu voca ie mondială (Organiza ia Na iunilor Unite)ț ț ț ț

2) organiza ii specifice segmentelor pie ei mondiale (Organiza ia Mondială a Comer ului,ț ț ț ț

Organiza ia Interna ională a Muncii, Grupul Băncii Mondiale, Fondul Monetarț ț

Interna ional)ț

ORGANIZA IA NA IUNILOR UNITE (ONU) I SISTEMUL NA IUNILOR UNITEȚ Ț Ș Ț

ONU a fost creată în 1945 pe baza Chartei Na iunilor Unite semnată la 26 iunie 1945ț

de către 50 de state. Actualmente ONU numără 191 de ări.ț

22

8/7/2019 Ecm - curs


În momentul creării, ONU i-a propus următoarele scopuri:ș 1

- men inerea păcii i securită ii interna ionaleț ș ț ț

- dezvoltarea rela iilor între na iuni, întemeiată pe principiul egalită iiț ț ț

- cooperarea interna ionalăț

- să fie un centru în care să se armonizeze eforturile na iunilor cătreț

atingerea scopurilor comune

Limbile oficiale ale ONU sunt: chineza, engleza, franceza, rusa, spaniola i araba( înș

Adunarea Generală, Consiliul de Securitate, Consiliul Economic i Social).ș

Structura administrativă presupune următoarele:

1) Adunarea Generală

2) Consiliul de Securitate

3) Consiliul Economic i Social (ECOSOC)ș

4) Curtea Interna ională de Justi ie (CIJ)ț ț

5) Consiliul de Tutelă

6) Secretariatul

Adunarea Generală este reprezentată de fiecare stat-membru. Sistemul de vot este cel

al majorită ii simple, pentru problemele considerate mai importante fiind necesare 2/3 dinț

voturile exprimate. Adunarea Generală a ONU se întrune te în sesiuni ordinare anualeș

(septembrie) i în sesiuni speciale (care pot fi convocate în 24 de ore).ș

Consiliul de Securitate a fost creat cu scopul de men inere a păcii i securită iiț ș ț

interna ionale, fiind singura organiza ie care poate ordona ac iuni armate. Este alcătuit din 15ț ț ț

membri, astfel:

- 5 membri permanen i (SUA, Fran a, Marea Britanie, China, Rusia)ț ț

- 10 membri nepermanen i, ale i de Adunarea Generală pe o perioadă deț ș

2 ani

Deciziile în Consiliul de Securitate se iau cu o majoritate de 9 voturi (pentruproblemele de procedură) i cu majoritate de 9 voturi, în care, însă, sunt obligatorii voturileș

celor 5 membri permanen i (pentru problemele mai importante).ț

Consiliul Economic i Social (ECOSOC)ș coordonează ac iunile ONU din domeniulț

economic i social.ș

Curtea Interna ională de Justi ie (CIJ)ț ț reglementează diferendele dintre state i oferăș

consultan ă juridică ONU i agen iilor specializate. Este alcătuită din 15 judecători ale i deț ș ț ș

Adunarea Generală i Consiliul de Securitate, fiecare stat având având maxim un judecător.ș

1 Zaharia, R.M., Economie mondială, Editura ASE, 2004, pag 108

23

8/7/2019 Ecm - curs


Consiliul de Tutelă supraveghează teritoriile aflate sub tutela ONU, adică acele

teritorii aflate sub mandat ONU care nu se pot autoguverna.

Secretariatul General este o institu ie permanentă alcătuită din oficii conduse de unț

secretar general.

Organiza iile care fac parte din ONU sunt prezentate în Anexa nr 1ț

ORGANIZA IA MONDIALĂ A COMER ULUI (OMC)Ț Ț

Apari ia Organiza iei Mondiale a Comer ului î i are originea în Acordul general pentruț ț ț ș

Tarife i Comer -GATT, ONU implicându-se la sfâr itul celui de-al doilea război mondial înș ț ș

crearea unei organiza ii care să contribuie la eliminarea treptată a tuturor bț

comerciale, în vederea dezvoltării economice prin comer ul mondial.ț

GATT este un tratat multilateral interguvernamental, ările semnatare asumându- iț ș

respectarea unor reguli stabilite de comun acord.

În 1986 membrii semnatari GATT s-au reunit la Punta del Este pentru ceea ce avea să

devină cunoscută ca Runda Uruguay. Runda s-a încheiat după negocieri intense, un acord

fiind încheiat în aprilie 1994. Printre prevederile acestuia se număra şi aceea care stipula

crearea Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Prima reuniune a OMC s-a desfă urat la Singapore în 1996, la ea participând 128 deș

state membre i 28 de ări cu statut de observator.ș ț

BANCA MONDIALĂ ŞI GRUPUL BĂNCII MONDIALE

Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), cunoscută, mai ales ca

Banca Mondialăa fost creată de Conferinţa Monetară şi Financiară de la Bretton Woods (iulie

1944) . Ulterior, pe lângă acest organism au mai fost create încă trei instituţii ajutătoare:

a) Corporaţia Financiară Internaţională (CFI)

b) Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (AID)c) Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor (MIGA)

Conform acordurilor încheiate la Bretton Woods, membrii BIRD trebuie să fie şi

membrii ai FMI. Actualmete BIRD are 183 de ţări membre.

Resursele BIRD au următoarele surse principale de provenienţă:

1) Cote subscrise de către fiecare stat-membru

2) Alte venituri, obţinute din operaţiuni bancare proprii, plasamante pe

obligaţiunilor, etc3) Împrumuturi proprii

24

8/7/2019 Ecm - curs


Prin resursele alocate BIRD sprijină reconstrucţia şi dezvoltarea ţărilor în dezvoltare,

acordând credite pe considerente economice. Aceleaşi scopurile au şi celelalte instituţii, însă

pentru ţări mai sărace.

Obiectivele Băncii Mondiale, stabilite la Bretton Woods, sunt:1

Tabel nr. 3 Obiectivele BIRD

Obiective principale Obiective secundareSprijinirea reconstruc iei i dezvoltării ărilor ț ș ț

membre

Medierea în vederea rezolvării unor litigii

interna ionaleț

Încurajarea investi iilor străine private,ț

pringaran ii sau participare la împrumuturiț

Asisten ă tehnică prin stabilirea i elaborareaț ș

de proiecte tehnice i caiete de sarcini,ș

acordarea de sprijin băncilor de dezvoltare

regionale, etc.Stimularea dezvoltării echilibrate pe termen

lung a comer ului interna ional i men inereaț ț ș ț

unor balan e de conturi echilibrateț

Înfiin area unor consor ii bancare , în vedereaț ț

mobilizării de fonduri pentru acordarea de

asisten ă financiarăț

Coordonarea împrumuturilor acordate sau

garantate de BIRD cu împrumuturi ob inuteț

pe alte căi

Rol de consilier tehnic pe lângă diverse

institu ii interna ionale care solicită sprijinț ț

Ajutarea statelor-membre în efortul de trecere

de la economia de război la economiade pia ățSursa: Zaharia, R.M., Economie mondială , Editura ASE, 2004

FONDUL MONETAR INTERNA IONAL (FMI)Ț

FMI a fost creat, împreună cu BIRD, tot în cadrul Conferin ei de la Bretton Woodsț

(iulie 1944). Activitatea sa a început la 1 martie1947.

În prezent, FMI are 179 de ări membre (România fiind membră din 15 decembrieț

1972).

Resursele financiare ale FMI se constituie din:

a) Vărsăminte efectuate de ările membre, numite cote-păr i sau cote ț ț

participare

b) Credite puse la dispozi ia sa de unle ări industrializateț ț

c) Venituri din dobânzi

d) Alte venituri, cum ar fi, spre exemplu, veniturile din investi ii propriiț

1 Zaharia, R.M., Economie mondială, Editura ASE, 2004, pag131

25

8/7/2019 Ecm - curs


FMI nu ac ionează ca o bancă, ci ca o institu ie financiară, în sensul că nu modificăț ț

valoarea totală a lichidită ilor, ci numai structura acestora, pe diferite valute.ț

Politica tran elor de credit cuprinde, în principal:ș 1

1) Aranjamente de tip stand-by – linii de credit pe termen mediu, în favoarea unor ări înț

dificultate pe baza unor programe de reformă

2) Facilită i de transformare sistemică - care asigurăsporirea posibilită ilor de asisten ăț ț ț

financiară pentru ările-membre aflate în dificultate datorită tranzi iei la economia deț ț

pia ăț

3) Facilitatea de ajustare structurală extinsă – se oferă celor mai sărace ări i în crediteț ș

pe 5-10 ani cu rata dobânzii de 0,5%

4) Finan area stocurilor tampon – prin care ările în dezvoltare stochează produse primareț ț

în scopul reducerii ofertei pot angaja o tran ă suplimentară de credite de până laș

25%din cotele lor păr i, cu condi ia ca aceste stocuri tampon să fie concordante cuț ț

normele ONU

5) Finan area extinsă – creată pentru ările care se confruntă cu grave dezechilibre aleț ț

balan elor de plă i sau ările cu ritm lent de dezvoltareț ț ț

ORGANIZA IA INTERNA IONALĂ A MUNCII (OIM)Ț Ț 2

Organiza ia Interna ională a Muncii (OIM) este agen ia specializată a Natiunilor ț ț ț

Unite care caută să promoveze justi ia socială i recunoa terea interna ională a drepturilor ț ș ș ț

omului i drepturilor muncii.ș

OIM a fost fondată în 1919 i a devenit prima agen ie specializată a Organiza ieiș ț ț Na iunilor Unite (ONU) in 1946.ț

OIM formulează standardele interna ionale în domeniul muncii sub forma unor ț

Conven ii i Recomandări. Acestea stabilesc normele de bază ale dreptului muncii:ț ș

libertatea asocierii, dreptul la organizare, negocierea colectivă, abolirea muncii for ate,ț

egalitatea anselor i tratamentului i alte standarde care reglementează întreg spectrulș ș ș

problemelor dreptului muncii.

1 Marin, G., Economia mondială, Editura Independen a Economică, 1996, preluare din Zaharia, R.M., Economieț mondială, Editura ASE, 2004, pag 1242 www.fsanp.ro

26

8/7/2019 Ecm - curs


Organiza ia Interna ională a Muncii (OIM) acordă asisten ă tehnică, în principal, înț ț ț

domenii ca:

• pregătirea i reabilitarea profesional/ocupa ională;ș ț

•

politica angajărilor;• managementul muncii;

• dreptul muncii;

• condi ii de muncă.ț

Rezumat:

1. Problema guvernării economiei mondiale este departe de a fi rezolvată, guvrnan aț

economiei mondiale fiind o problemă foarte complexă i greu de rezolvat.ș

2. Ordinea economică mondială este determinată de capacitatea ărilor de a se implica iț ș

de a influen a fenomenele economice mondiale, ceea ce determină puterea lor înț

economia mondială.

3. La nivel interna ional există două categorii de institu ii i organiza ii:ț ț ș ț organiza ii cuț

voca ie mondială (Organiza ia Na iunilor Unite) i organiza ii specifice segmentelor ț ț ț ș ț

pie ei mondiale (Organiza ia Mondială a Comer ului, Organiza ia Interna ională aț ț ț ț ț

Muncii, Grupul Băncii Mondiale, Fondul Monetar Interna ional).ț

Termeni cheie: putere mondială, ordine economică mondială, ONU, GATT, OMC, FMI,

OIM.


Aprecia i cu adevărat sau fals următoarele afirma iiț ț

a) Ordinea economică mondială este determinată doar de puterea economică.

b) ONU este o organiza ie cu voca ie mondială.ț ț

c) Fondurile FMI sunt constituite din cote-păr iț

d) OMC este precursorul GATT

e) Institu ia care gestionează probleme economice i sociale la nivel interna ional esteț ș ț

Consiliul de Tutelă al ONU

Răspunsuri:

Întrebare Răspuns corect Motivarea F No iunea de putere mondială este mai complexă, incluzând iț ș

27

8/7/2019 Ecm - curs


puterea militară, politică, puterea sistemului na ional de valoriț

b A Organiza ia se ocupă de probleme globale, i nu strict legată deț ș

pie e specificeț

c A Acest sistem este principala formă de constituire a fondurilor

FMId F GATT a precedat OMCe F ECOSOC este institu ia care gestionează probleme economiceț

i sociale la nivel interna ionalș ț

Aplica ii:ț

1. Descrie i în cca o pagină o activitate specifică a unei organiza ii interna ionaleț ț ț

2. Demonstra i pe componentele no iunii deț ț putere mondială că SUA este cea mai mare

putere economică mondială




3) Stutz, F., Warf, B., The World Economy, Pearson Prentice Hall, 2007

MODULUL NR: 2 PRIVIRE ASUPRA ECONOMIEI MONDIALE

CONTEMPORANE

Unitatea de învă are nr. 5 : ările dezvoltate. Caracterizare generală a ărilorț Ț ț

Dezvoltate

1. Clasificarea economiilor na ionale .....................................................................29ț

2. Caracterizare generală a ărilor dezvoltate .........................................................30ț

Obiective:


1. să categorisească economiile na ionale cel pu in din trei puncte de vedere (,ărimeaț ț

popula iei, poten ialul economic, nivelul de dezvoltare)ț ț

2. să enun e cel pu in 10 caracteristici ale ărilor dezvoltateț ț ț

3. să descrie OECD

28

8/7/2019 Ecm - curs


4. să descrie G7/G8

1. Clasificarea economiilor na ionaleț

În încercarea unui studiu mai sintetic al economiei mondiale, considerăm necesară

realizarea unor clasificări ale economiilor na ionale, studiul lor urmând a se realiza plecând deț

la această clasificare.

1. dpdv al mărimii popula ieiț

B. ări mari (peste 50 mil loc)Ț

C. ări mijlocii (15-50 mil)Ț

D. ări mici (până la 15 mil loc)Ț

2. dpdv al poten ialului economicț

B. ări cu mare putere industrială (SUA, Japonia, Germania, Fran a, Marea Britanie)Ț ț

C. ări mari cu orientare industrială sau primară (China, Rusia, Brazilia, India)Ț

D. ări mijlocii industriale ( Spania, Australia, Africa de Sud)Ț

E. ări mici industriale (Olanda, Elve ia, Belgia, Suedia, Austria, Danemarca, Finlanda,Ț ț

Noua Zeelandă)

3. dpdv al nivelului de dezvoltare

A. ări dezvoltate cu economie de pia ă (OCDE)Ț ț

B. ări în dezvoltare i ări în tranzi ieȚ ș ț ț

C. ări subdezvoltateȚ

Din cele prezentate mai înainte considerăm mai adaptat studiului nostru punctul de vedere

conform căruia studiul obiectivelor propuse s-ar realiza mai bine inând cont de nivelul deț

dezvoltare al ărilor.ț

2. Caracterizare generală a ărilor dezvoltateț

Includerea într-una din aceste categorii se face în func ie de diferi i indicatori, precumț ț

gradul de industrializare, dezvoltarea umană, reprezentarea în economia mondială, etc.

Ca o caracterizare generală, o economiile dezvoltate prezintă următoarele:

1) Sunt ări cu economie de pia ă, chiar dacă unii sus in în continuaț ț ț

postcapitalismului de după cel de-al doilea război mondial. Totu i, aceste economii i-ș ș

au dovedit cel mai bine viabilitatea i eficien a, vazându-se pe propeietatea privată.ș ț

2) Ca forme de stat, cele mai multe dintre ele sunt republici, dar există i câteva monarhiiș (Marea Britanie, Belgia, Olanda,Spania, Norvegia, Suedia, Danemarca)

29

8/7/2019 Ecm - curs


3) Sunt ări cu eficien ă economică de ansamblu ridicată, eficien ă care se regăse te înț ț ț ș

prductivitatea ridicată a muncii, în PIB/locuitor ridicat, în consumul/locuitor crescut,

etc. Eficien a ridicată poate fi explicată prin revolu ia managerială pe care au aplicat-oț ț

aceste ări.ț

4) Avansul lor economic în compara ie cu alte state poate fi pus în special pe oț

dezvoltare extensivă în factori de produc ie , economia lor bazându-se din ce în ce maiț

mult pe informa ie i tehnologieț ș

5) Au o structură a economiei diversificată, cu o propor ie specifică a sectoarelor înț

economie. Astfel, sectorul primar prezintă o pondere foarte redusă în compara ie cuț

celelalte, cel mai bine reprezentate sectoare fiind cele ale industriei i serviciilor (spreș

exemplu, în 2000, economia SUA avea 3% din popula ie antrenată în agricultură,ț

producând cu aceasta pentru toată ara). Mai mult decât atât, chiar i sectorul primar ț ș

este puternic industrializat

6) Au un grad de alfabetizare de 100% (acest fapt le influen ează pozitiv i indiceleț ș

dezvoltării umane) .

7) Popula iile lor au acces la asisten ă sanitară i servicii de asigurăriț ț ș

8) Domină economia mondială dpdv al comer ului interna ional, investi iilor străine,ț ț ț

tehnologiei, etc. Spre exemplu, nu numai că din punct de vedere al volumului

comer ului aceste ări domină comer ul mondial, dar i din punct de vedere alț ț ț ș

structurii comer ului aceste ări dovedesc eficien ă. Astfel ele importă produse cuț ț ț

valoare adăugată mică i exportă produse cu valoare adăugată mare.ș

9) Reprezintă locul de provenien ă al celor mai multe societă i transna ionale, fiind astfelț ț ț

cele mai reprezentative ări în procesul globalizării. Chiar se afirmă că acesta ări auț ț

contribuit la transna ionalizarea vie ii economice.ț ț

10)Au monedele cele mai puternice, unele din ele fiind monede de rezervă pentru

celelalte ări ale lumiiț

11) Pie ele financiare cele mai reprezentative se găsesc în ările dezvoltateț ț

12) Înregistrează cele mai mari realizări în domeniul cercetării-dezvoltării

Trebuie să facem observa ia că aceste caracteristici nu sunt general valabileț

pentru toate ările. Există ări nou intrate în grupul ărilor dezvoltate, care nu îndeplinesc chiar ț ț ț

toate aceste trăsături, ceea ce ăi face pe unii să la conteste calitatea de ări dezvoltate.ț

ările dezvoltate alcătuiesc Organiza ia pentru Cooperare i Dezvoltare (OCDE) . DinȚ ț ș

rândul acestora fac parte: SUA, Japonia, Germania, Fran a, Marea Britanie, Norvegia, Suedia,ț Finlanda, Danemarca, Belgia, Olanda, Luxemburg, Spania, Italia, Irlanda, Elve ia, Australia,ț

30

8/7/2019 Ecm - curs


Noua Zeelandă, Canada, Cehia, Ungaria, Slovacia, Mexic, Turcia, Coreea de Sud, Polonia,

Grecia, Islanda.

În mod succint, economiile acestor ări pot fi caracterizate astfel:ț

Tabel nr 4 ările OCDEȚ

arăȚ CaracterizareSUA Cea mai mare putere mondială, cel mai reprezentativ stat din punct

de vedere militar, economic (în special servicii i industrie), ceaș mai reprezentativă economie de pia ăț

Japonia Cel mai puternic stat asiatic, economie de pia ă cu grad ridicat deț interven ie a statului în economie, nivel de dezvoltare industrialăț ridicat

Germania Economie dezvoltată, industrie (autoturisme), serviciiFran aț Industrie dezvoltată (ramuri de vârf), servicii (peste 50% din

popula ia activă)ț

Marea Britanie Industrie dezvoltată, servicii (servicii financiare), centru financiar important al economiei mondiale

Norvegia Nivel ridicat de trai, aIIIa putere în industria extractivă a petroluluiSuedia Economie de pia ă dirijată, nivel ridicat de industrializare, nivel deț

trai foarte ridicatFinlanda Nivel ridicat de trai, protec ie socială ridicată, industrii de vârf ț

(telecomunica ii)ț

Danemarca Poten ial economic valorificat eficient, orientare industrialăț

Belgia Poten ial economic eficient valorificatț

Olanda Putere economică venită din istorie, agricultură intensivă, industrie

dezvoltată (petrochimie, electronică, industrie alimentară), pozi ieț geostrategică avantajoasăLuxemburg Poten ial economic relativ redus, dar eficien a valorificării lui esteț ț

foarte mare (PIB/locuitor a fost în mul i ani cel mai mare dinț lume)

Spania Economie cu cre tere economică deosebităș

Italia De i mul i ani instabilă politic, cunoa te cre tere economicăș ț ș ș

Irlanda Economie cu cre tere economică deosebităș

Elve iaț Industrie dezvoltată (alimentară, mecanică fină, farmaceutică)Australia Una din cele mai prospere economii, implicare din ce în ce mai

ridicată în economia mondială

Noua Zeelandă Poten ial economic ridicat, rate de cre tere relativ ridicate iț ș ș constante (cca 4%)

Canada În primele 7 ări ale lumii, inclusiv din perspectiva IDU, rolț crescut în comer ul regional i mondialț ș

Cehia De i fostă ară în tranzi ie, a cunoscut un ritm de creș ț ț ș semnificativ, în special prin dezvoltarea sectorului industrial.

Ungaria Sector industrial complet reformat, cu cre teri industrialeș semnificative

Slovacia Singura ară care îndepline te criteriile de convergen ă la euro aleț ș ț UE, depă ind cu succes momentul tranzi iei la economia de pia ăș ț ț

Polonia ara cu cel mai mare volum de investi ii străine dintre TCEE, cuȚ ț cre tere economică sus inutăș ț

31

8/7/2019 Ecm - curs


Turcia Economie realnsată la începutul anilor 2000Mexic În ciuda unor perioade alternante de cre tere economică ș ș

recesiune, implicarea tot mai mare în structurile regionale iș legătura cu SUA i Canada a dus la cre terea implcării sale înș ș economia mondială.

Coreea de Sud Unul din tigrii asiatici, cu cre teri economice ridicate, cu gradș ridicat de interven ie a statului în economieț

Grecia Reprezintă primul investitor interna ional în Balcaniț

Islanda Balan ă comercială excedentară, rată de alfabetizare ridicată, IDUț crescut

Portugalia De i are deficit bugetar, ritmul său de cre tere a scăzut, se află înș ș plin proces de reformă economică i institu ionalăș ț

Austria Economie dezvoltată, mult legată de cea a Germaniei, cu maregrad de industrializare

ările OECD sunt dominate de ungrup de ări care alcătuiesc Grupul celor 7/8Ț ț (G7/G8). Aceste ări sunt considerate a fi cele mai puternice ări din lume. Rusia face parteț ț

dintre ele (de aici titulatura de G7/G8), datorită marii sale puteri fizice (resurse naturale) dar iș

militare, chiar dacă nu este o putere economică.

Rezumat:

1. La nivel mondial există un grup de ări dezvoltate, ări a căror importan ă înț ț ț

economia mondială este extrem de ridicată. Ele formează OECD.2. Din rândul acestora se deta ează G7/G8.ș

3. ările dezvoltate prezintă ni te caracteristici comune, caracteristici care se leagă înȚ ș

principal de nivelul lor de dezvoltare.

Termeni cheie: economie de pia ă, economie dezvoltată, poten ial economic, nivel deț ț

dezvoltare, OECD, G7/G8



a) ările dezvoltate au o structură specifică a sectoarelor în economieȚ

b) Popula ia din ările dezvoltate are un grad mediu de alfabetizareț ț

c) ările dezvoltate reprezintă principala sursă de provenien ă a societă ilȚ ț ț

transna ionaleț

d) În comer ul mondial ările dezvoltate exportă cu precădere produse cu valoareț ț

adăugată mică i importă bunuri cu valoare adăugată mare.ș

32

8/7/2019 Ecm - curs


e) Toate ările dezvoltate au acelea i caracteristiciț ș

Răspunsuri:

Întrebare Răspuns corect Motivarea A Se poate observa din statistici o structră specificăb F În ările dezvoltate există cel mai mare grad de alfabetizareț

(apropiat de 100%)c A For a economică a firmelor din aceste ări le permite să seț ț

transforme în mari investitori la nivel interna ionaliț

d F Raportul este inverse F ările dezvoltate au câteva caracteristici comune, dar existăȚ

pentru fiecare în parte caracteristici specifice.

Aplica iiț :

1. Demonstra i, pe baza unor date culese individual că 3 ări sunt ări dezvoltate.ț ț ț

2. Caracteriza i economia unei ări dezvoltate din perspectiva caracteristicilorț ț

enumerate în curs.

3. Descrie i importan a G7-G8 în desfăşurarea evenimentelor economice şi politice înț ț

anii 90



2) Dumitrescu, S., Bal, A., Economie mondială, Editura Economică, Bucure ti,ș

1999

3) Gamblin, A., Economia lumii 2004, Editura tiin elor Sociale i Politice, 2003Ș ț ș



33

8/7/2019 Ecm - curs


Unitatea de învăţare nr 6 Politici economice în ţările dezvoltate

1.Politica monetară ............................................................................................34

2.Politica comercială ..........................................................................................35

3.Politica bugetară ..............................................................................................37

4.Politica industrială ...........................................................................................38

Obiective:


1. să identifice şi să descrie principalele instrumente ale politicii monetare2. să identifice şi să descrie principalele instrumente ale politicii comerciale

3. să descrie tipologia politicii comerciale şi să exemplifice cazuri concrete

4. să identifice principalele tipuri de politică bugetară şi funcţiile acesteia

5. să identifice şi să descrie principalele tipuri de politică industrială şi să

exemplifice aceste tipuri

1. Politica monetarăPolitica monetară reprezintă ac iunea statului prin ac iune asupra ofertei de monedăț ț

34

8/7/2019 Ecm - curs


sau a ratei dobânzii în vederea stabilizării macroeconomice.

Principalul scop al politicii monetare este acela al controlului masei monetare, al

corelării acesteia cu volumul de bunuri i servicii, în vederea reducerii infla iei i a stabilită iiș ț ș ț

pre urilor.ț

Un rol esen ial în elaborarea, implementarea i supravegherea politicii monetare îl areț ș

Banca Centrală a statului respectiv. Băncile Centrale sunt bănci care din perspectiva politicii

monetare sunt independente fa ă de băncile comerciale. Modul lor de constituț ș

func ionare diferă de la ară la alta. Astfel, în Marea Britanie, proprietatea capitalului esteț ț

de inută de stat, colaborând cu Trezoreria în problemele de emisiune monetară; în Germaniaț

Bundesbank este una din cele mai independente bănci din lume; în Japonia proprietatea

asupra capitalului este de inută de ac ionari priva i; în SUA Banca Centrală (numită Sistemulț ț ț

Federal de Rezerve) este de inută de băncile comerciale.ț

Sistemul Federal de Rezerve (FED)1

Crearea FED a fost un proces mai îndelungat care a constat în înfiin area unor bănciț

centrale în 1811 i 1816. Abia în 1913, prin Federal reserve Act s-a înfiin at a treia bancăș ț

centrală – FED

FED este organizată ca un sistem piramidal astfel:

Consiliul Guvernatorilor – 7 membri în frunte cu 1 pre edinte, numi i pe oș ț

perioadă de 14 ani

Băncile Federale de Rezervă - 12 bănci controlate de Consiliu (sunt 12 Bănci

federale, câte una în fiecare district)

Băncile Federale au rol de bănci centrale în fiecare district

Bănci comerciale private – păstrează rezerve la depozitele Băncilor Federale,

având dreptul în contrapartidă la împrumuturi i opera iuni de scontareș ț

Puterea de decizie este de inută de Federal Open – Market Comitee, un comitetț

alcătuit din 7 membri ai Consiliului i pre edintele Băncii districtului New York ș ș

2. Politica comercială

Politica comercială reprezintă totalitatea instrumentelor utilizate de către stat în

1 Dumitrescu, S., Bal, A., Economie mondială, Editura Economică, Bucure ti, 1999, pag 71ș

35

8/7/2019 Ecm - curs


reglementarea rela iilor sale comerciale externe. Scopul acestei politici este de men inere aț ț

unui echilibru optim în schimburile comerciale a unei ări, cunoscut fiind faptul că echilibrulț

balan ei comerciale influen ează i echilibrul balan ei de plă i.ț ț ș ț ț

Politica comercială este realizată prin următoarele categorii de instrumente:

1) Instrumente tarifare (taxele vamale)

2) Instrumente netarifare

3) Instrumente de natură promo ională (de promovare i stimulare a exporturilor)ț ș

Instrumentele tarifare sunt reprezentate de taxele vamele, care reprezintă impozite

indirecte aplicate mărfurilor, care se adaugă la pre ul produsului importat.ț

Taxele vamale pot fi de trei categorii:

a) Taxe vamale advalorem, percepute ca % din valoarea mărfii

b) Taxe vamale specifice, percepute pe unitatea de marfă importată

c) Taxe vamale mixte

Instrumentele netarifare îmbracă forme nemonetare, fiind uneori greu de identificat.

Acestea sunt:

a) Bariere care implică o limitare cantitativă directă a importurilor (interdic ii la import,ț

contongente de import, licen e de import, limitări voluntare la export,)ț

b) Bariere care implică o limitare indirectă a importurilor prin mecanismul pre urilor ț

(pre uri minime i maxime la import, ajustări fiscale la frontieră, depuneri prealabile înț ș

valută la import)

c) Bariere care decurg din formalită ile vamale i administrative privind importurileț ș

(evaluarea valorii mărfurilor în vamă, documete i formalită i suplimentare)ș ț

d) Bariere care decurg din participarea statului la activitatea comercială(achizț

guvernamentale, comer ul de stat, monopolul de stat)ț

e) Bariere care decurg din standardele aplicate (obstacole tehnice, norme sanitare, norme

de securitate)Instrumentele de natură promo ionalăț sunt utilizate de stat pentru a încuraja

exporturile. Acestea sunt:

a) Măsuri promo ionale luate la nivel macroeconomic (târguri i expozi ii, tratate iț ș ț ș

acorduri,agen ii i reprezentan e în străinătate,informare i consultan ă)ț ș ț ș ț

b) Măsuri de stimulare de natură bugetară (subven ii directe la export, prime de export) iț ș

fiscală (scăderi sau scutiri de impozite)

c) Măsuri de stimulare de natură financiară (credite de export)d) Măsuri de natură valutară (primele valutare i deprecierea monedei na ionale)ș ț

36

8/7/2019 Ecm - curs


Un stat poate aplica, în principal, următoarele tipuri de politică comercială:

1. favorabilă liberului schimb – care utilizează în mod restrâns instrumentele tarifare iș

netarifare, economia care aplică o asemenea politică putând fi socotită o economie

deschisă. Acest tip de politică poate fi realizată de către statele care pot face fa ăț

concuren ei produselor externe i care, prin competitivitatea produselor, pot exportaț ș

concurând produsele altor ări (de exemplu, SUA)ț

2. protec ionistă – utilizează măsuri de limitare a importurilor (inclusiv taxe vamale), înț

cederea protejării producătorilor autohtoni

3. strategică – reprezintă o variantă a protec ionismului, statul respectiv fixându- i caț ș

obiectiv încurajarea (chiar i prin protejare) a unor domenii considerate prioritare. (deș

exemplu, Japonia).

De cele mai multe ori, statele nu aplică o un singur tip de politică comercială. În

func ie de momentul de timp i de context, statele optează pentru combina ii de politici, careț ș ț

să îi favorizeze producătorii locali i să îi consolideze pozi ia pe pia a interna ională.ș ș ț ț

Politica comercială a SUA

Până la cel de-al doilea război mondial politica comercială a SUA a fost una de liber

schimb. În anii 70 accentuarea deficitului comercial i cre terea datoriei externe au determinatș ș

măsuri protec ioniste (Trade Act), în special netarifare.ț

Actualmente politica comercială a SUA este caracterizată de următoarele:

a) Caracter reactiv

b) Excep ionalism (clauza na iunii celei mai favorizate)ț ț

c) Protec ie tarifară redusăț

d) Stimularea exporturilor (programe speciale)

Politica comercială a JaponieiAnalizând instrumentele politicii comerciale aplicate de Japonia rezultă următoarele:

a) Nivel foarte redus al protec iei tarifareț

b) Protec ie netarifară specifică (preferin a consumatorilor japonezi pentru prduseț ț

autohtone, înclina ia crescută spre economisire, particularită ile re elelor de distribu ie)ț ț ț ț

c) Stimularea exporturilor agresivă, sus inută de stat – automobile, produse electronice iț ș

semiconductori, calculatoare; instrumente financiar-bancare, cursul de schimb, marje

reduse de profit (strategii ale firmelor)

37

8/7/2019 Ecm - curs


3. Politica bugetară

Politica bugetară reprezintă ac iunea unui stat prin intermediul bugetului său.ț

Politica bugetară îndepline te două func ii:ș ț

1) Func ia de alocareț

2) Func ia de distribu ieț ț

Politica bugetară răspunde nevoilor de macrostabilizare economică, plecând de la

premisa că evolu ia macroeconomică nu este una liniară. Astfel, în perioadele de cre tereț ș

economică exagerată, statul aplică politici de tip STOP, iar în perioadele de criză- politici de

încurajare fiscală, de tip GO, care să permită relansarea economică.

Experien a ărilor dezvoltate identifică câteva tipuri esen iale de politică bugetară:ț ț ț

1. PB a relansării – în perioade de recesiune (SUA, ‘60)

2. PB a cre terii echilibrate – modularea ( ările europene după cel de-al doilea războiș ț

mondial)

3. PB a stagfla iei – cre terea investi iilor ț ș ț

O problemă de actualitate în politica bugetară o reprezintă ra ionalizarea politiciiț

bugetare. Acest concept nou pleacă de la ideea considerării unei economii ca o mare firmă

care trebuie să fie rentabilă. Astfel, alocarea resurselor se face plecând de la obiectivele

stabilite. Ideea a plecat de la PPBS (Planning Programming Budgeting System)-un sistem

care stabilea rentabilitatea în decizia bugetară, plecând de la finalită ile guvernamentaleț

4. Politica industrială

Din cadrul politicilor sectoriale o importan ă aparte o are politica industrială, întrucâtț

experien a istorică a economiei mondiale ne arată că dezvoltarea industriei i, implicit,ț ș

cre terea gradului de industrializare rămâne cea mai importantă (dacă nu singura) metodă deș

cre tere a gradului de dezvoltare a unei ări.ș ț

Acest tip de politică poate îmbrăca următoarele forme:1. Politică industrială generală -SUA, Marea Britanie

2. Politici industriale specifice pe activită i (cercetare-dezvoltare, export)- Germania,ț

Coreea de Sud

3. Politici industriale specifice pe sectoare i industrii (extrac ia) – Fran a, Japoniaș ț ț

4. Politici industriale specifice pe regiuni – care vizează diminuarea decalajelor prin

dezvoltarea unor regiuni

Exemple de aplicare a politicii industriale

38

8/7/2019 Ecm - curs


1. SUA – politică generală (promovarea liberei concuren e, încurajarea măsurilor deț

comer liber), dar i specifice (industrii în dificultate – o el, automobile) i pe activită iț ș ț ș ț

(contracte de cercetare-dezvoltare cu sectorul privat i universită i în domș ț

prioritare: apărare, spa ială, transporturi, etc)ț

2. Marea Britanie – politică generală (promovarea liberei concuren e, adoptarea legilor ț

antitrust, atragerea de investitori străini în industriile prelucrătoare), dar i politiciș

specifice (planificare industrială)

3. Germania – politică industrială pe activită i (promovarea cercetării-dezvoltării prinț

institute de cercetare i stimularea interven iei landurilor), dar i pe inș ț ș

(Siemens), i generală (men inerea competitivită ii interna ionale, dezvoltarea marilor ș ț ț ț

firme, IMM-urilor sus inute de servicii bancare, etc)ț

4. Coreea de Sud – politică industrială încadrată în strategie de export

5. Fran a – planificarea industriilor prioritare (aerospa ială, energie nuclearăț ț

electronică), protejarea industriilor cu cre tere lentă (o el, construc ii navale)ș ț ț

6. Japonia – viziuni strategice în planificare, subven ii pentru sectoarele prioritare iț ș

stabilizarea industriilor în declin

Rezumat:

1. Politicile macroeconomice sunt conmponente importante care pozi ionează o economie înț

economia mondială. Toate economiile aplică aceste politici, însă, politicile din ț

dezvoltate se constituie în modele pentru alte economii.

2. Politica monetară are o importan ă deosebită din perspectiva stabilită ii monetare, ca iț ț ș

componentă a stabilită ii macroeconomice. Organismul care coordonează acestă politică esteț

Banca Centrală, institu ie care diferă ca organizare de la ară la ară.ț ț ț

3. Politica comercială poate contribui decisiv la pozi ionarea economiei în ansamblulț

comer ului mondial. ările dezvoltate aplică politici sau combina ii de politici comercialeț Ț ț specifice.

4. Politica bugetară îndepline te func ii deosebit de importante în ansamblul politicilor ș ț

macroeconomice, orientările moderne ale acesteia bazându-se pe ra ionalizare.ț

5. Politica industrială devine din ce în ce mai importantă, dat fiind faptul că men inerea înț

rândul ărilor dezvoltate depinde în mod fundamental de ungrad de industrializare aț

economiei crescut.

39

8/7/2019 Ecm - curs


Termeni cheie: Banca Centrală, instrumente tarifare, instrumente netarifare, instrumente de

încurajare a exporturilor, politica comercială a liberului schimb, politica comer

protec ionistă, politica comercială strategică, politică industrială generală, politici industrialeț

specifice.



a) Politica monetară utilizează ca instrument rata dobânzii.

b) Instrumentele tarifare sunt din ce în ce mai pu in utilizate în comer ul mondial.ț ț

c) În perioadele de criză guvernele aplică politici bugetare de tip GO, pentru relansarea

activită ii economice.ț

d) Politica comercială protec ionistă vizează utilizarea unor măsuri de limitare ț

exporturilor.

e) Politica industrială pe regiuni vizează diminuarea decalajelor dintre regiuni.

Răspunsuri:

Întrebare Răspuns corect Motivarea A Unul din cele mai utilizate instrumente ale acestei poltici este

rata dobânziib A OMC se preocupă de cre terea liberalizării comer ului exterior ș ț

c A Relansarea activită ii economice este cea mai certă măsură deț

relansare a activită ii economice, iar statele prin politici de tipț

GO lasă la îndemâna agen ilor economici resurse financiareț

care să poată fi utilizate pentru relansared F Politica comercială protec ionistă vizează utilizarea unor ț

măsuri de limitare a importurilor e A Scopul acestei politici este chiar eliminarea decalajelor dintre

regiuni

Aplica iiț :

1. Pentru o economie dată prezenta i toate tipurile de politici pe care le aplică.ț

2. Pe un exemplu concret demonstra i că o politică industrială adecvată esteț

modalitatea cea mai sigură de cre tere a nivelului de dezvoltare economică.ș


40

8/7/2019 Ecm - curs




1999

3) Gamblin, A., Economia lumii 2004, Editura tiin elor Sociale i Politice,Ș ț ș

2003



Unitatea de învă are nr 7ț Societă ile transna ionale – formă specifică de activitateț ț

economică în ările dezvoltateț

1.Investi iile străine ...............................................................................................41ț

2. Societă ile transna ionale ..................................................................................42ț ț

Obiective:


1. Să definească investi iile străine directe i să le diferen ieze de investi iile de portofoliu.ț ș ț ț

2. Să identifice 3 modalită i de a realiza investi ii străine directeț ț

3. Să definească societatea transna ionalăț

4. Să identifice elementele pie ei societă ii transna ionaleț ț ț

5. Să descrie strategiile specifice societă ilor transna ionale, exemplificând fiecare strategieț ț din realitatea economică contemporană

1. Investi iile străineț

În contextul globalizării agen ii economici se văd în situa ia de a ac iona pe o nouăț ț ț

pia ă, pia a mondială. Una din modalită ile de ac iune a agen ilor economici pe această pia ă oț ț ț ț ț ț

reprezintă investi iile străine.ț

Investi iile străine sunt de două tipuri:ț

1) Investi ii de portofoliuț

41

8/7/2019 Ecm - curs


2) Investi ii străine directeț

Investi iile de portofoliu reprezintă investi ii în ac iuni i obliga iuni cu scop pur ț ț ț ș ț

financiar.

Investi iile străine directe (ISD) reprezintă, conform FMI, investi ii care sunt efectuateț ț

pentru a achizi iona o participare importantă într-o întreprindere, operând într-o altăeconomieț

decât cea a investitorului, scopul acestuia fiind acela de a dobândi un rol efectiv în

managementul întreprinderii.

Principalele caracteristici ale ISD pot fi sintetizate astfel:

1) Crearea i consolidarea pie elor reprezintă mobilul capitalurilor ș ț

2) ISD sunt orientate în ultima vreme către industriile prelucrătoare

3) ISD se concentrează într-un număr restrâns de ări în dezvoltare de către ăriț ț

dezvoltate

4) ISD sunt investi iile care î i canalizează direc ia de ac iune spre domenii noi deț ș ț ț

activitate: industria electronică, biotehnologiile i ingineria genetică, aplica iiș ț

aerospa iale, ob inerea de resurse energetice noi, etcț ț

Există mai multe posibilită i de a realiza ISD:ț

1) Achizi ionarea pachetului ac iunilor de controlț ț

2) Cumpărarea de întreprinderi

3) Construirea pe loc gol (investi ia greenfield)ț

4) Constituirea de societă i mixteț

Avantajele agen ilor economici atunci când optează pentru investi ia în străinătate (înț ț

compara ie cu exportul, în principal) sunt date de următoarele:ț

• Posibilitatea evitării barierelor vamale, exportul având ca principală consecin ăț

supunerea mărfurilor exportate la taxe vamale sau bariere netarifare

• Scăderea sau chiar suprimarea cheltuielilr de transport i asigurareș

• Impulsionarea comer ului mondial, ISD creând noi fluxuri comerciale, în specialț

dinspre ara de provenien ă a investitorului, ceea ce aduce beneficii acesteiaț ț

• Cre terea influxului de capital în ara în care se face investi iaș ț ț

• Exploatarea unor posibile diferen e de rate ale dobânzii, ceea ce poate aduce dubleț

beneficii investitorului, atât din punct de vedere al afacerii, cât i din punctul deș

vedere al specula iilor financiare.ț

2. Societă ile transna ionale (STN)ț ț

42

8/7/2019 Ecm - curs


Societă ile transna ionale sunt societă i reprezentative pentru economia mondială, înț ț ț

spe ă pentru economia mondială contemporană. O societate transna ională este o societateț ț

care consideră pia a mondială ca o pia ă proprie, depă ind prin modul de organizare limitaț ț ș

unei societă i na ionale, chiar i o societate na ională importantă, implicată în activitateaț ț ș ț

interna ională prin export.ț

Societă ile transna ionale reprezintă în viziunea unora o victorie (dacă nu singura) aț ț

economicului asupra politicului. Unii critici ai globalizării chiar consideră STN o nouă formă

de imperialism.

În ciuda criticilor aduse STN trebuie să recunoa tem cel pu in două merite aleș ț

acestora:

• Sunt răspunzătoare într-o măsură ridicată de accelerarea integrării economice

mondiale

• ările în care se deschid filiale ale acestor societă i beneficiază de pe urmaț ț

investi iilor realizate, de pe urma transferurilor de tehnologie i know-howț ș

Actualmente fenomenul creării STN nu mai sunt doar apanajul americanilor. După

anii 80 STN s-au dezvoltat i în Asia (inclusiv Coreea, Taiwan) i în America Latină, astfelș ș

încât fenomenul acesta a devenit global.

Motivul esen ial pentru care un agent economic alege varianta constituirii uneiț

societă i transna ionale este delocalizarea interna ională a produc iei. Aceasta reprezintăț ț ț ț

transferul unei produc ii interne în străinătate. Scopul realizării acestei delocalizări este dat deț

următoarele:

a) Prelungirea ciclului de via ă al produsuluiț

b) Minimizarea costurilor de fabrica ieț

c) Ocolirea barierelor vamale

d) Evitarea fiscalită ii din ara mamăț ț

Pia a unei STN presupune ac iunea acesteia pe trei spa ii economice:ț ț ț

2) Spa iul autohton (al societă ii-mamă)ț ț

3) Spa iul străin (în care ac ionează filialele)ț ț

4) Spa iul interna ional (în care au loc schimburi între filiale i între societate i pia ă)ț ț ș ș ț

Între entită ile componente ale STN se stabilesc fluxuri multiple i complexe. Iată cumț ș

arată schematic aceste legături:

43

8/7/2019 Ecm - curs


Figura nr. 2 Pia a STNț

Societă ile transna ionale î i desfă oară activitatea atât în ara mamă cât i în spa iulț ț ș ș ț ș ț

străin. Propor ia dintre cele două este diferită de la caz la caz. Unele STN î i orienteazăț ș

Societatea mamă(spa iu autohton)ț

Filiala 1(spa iu străin)ț



44

8/7/2019 Ecm - curs


activitatea preponderent către ara mamă, iar altele către spa iul străin. Pentru a vedea în careț ț

din cele două situa ii se află STN se calculează un indicator, numit ț

transna ionalitate. Atunci cînd valoarea indicelui de transna ionalitate este de peste 50% avemț ț

de-a face cu o STN extravertită (Nestle-95,3%, Electrolux-88,7%, Philips-84,9% în 1998).

Dacă valoarea indicelui de transna ionalitate este mai mică de 50% avem de-a face cu oț

structură intravertită (General Electric-30,7%, Hitachi-20%).

Strategii specifice societă ilor transna ionaleț ț

În dorin a lor de a- i dezvolta activitatea firmele transna ionale implementeazăț ș ț

strategii de cre tere. Acestea se împart în două categorii:ș 1

1) Strategii de cre tere internă, adică prin for e propriiș ț

2) Strategii de cre tere externă, adică din surse externeș

Cre terea internăș se realizează din profit sau din alte surse pe care le suportă firma.

A a cum se tie, în urma activită ii economice rezultă profitul firmei, care cunoa teș ș ț ș

două destina ii: reinvestire i repartizare. Profitul reinvestit este sursa de cre tere internă laț ș ș

care ne-am referit. Schematic, procesul arată astfel:

Costuri de produc ie (achizi ionarea de factori de produc ie) -------- proț ț ț ț

--------venituri ob inute din vânzarea produc iei -----------profitul brut al firmei ----------ț ț

profitul net al firmei ---------- repartizarea profitului (dividende)

---------- reinvestirea profitului (cre tere internă ș )

O altă modalitate de cre tere internă o reprezintă majorarea capitalului. Aceastaș

presupune ca firma să apeleze la surse externe de finan are (emisiuneade capital sauț

împrumuturi).

În ceea ce prive teș cre terea externăș , aceasta se poate realiza cel mai frecvent prin:- Fuziune – două firme se regrupează într-o firmă nouă, vechile firme dispărând

i fiind înlocuite cu una nouăș

- Absorb ie – o firmă cumpără integral o altă firmă, aceasta din urmă pierzându-ț

i numele i independen aș ș ț

- Participarea – o firmă achizi ionează o participa ie din capitalul altei firmeț ț

1 Dumitrescu, S., Bal, A., Economie mondială, Editura Economică, Bucure ti, 1999, pag 101ș

45

8/7/2019 Ecm - curs


Rezumat:

1.Una din cele mai utilizate modalită i de a pătrunde pe o pia ă străină o reprezintă investi iaț ț ț

străină directă.

2. Există mai multe modalită i de a realiza investi ii străine directe: achizi ionarea pachetuluiț ț ț

ac iunilor de control, cumpărarea de întreprinderi, construirea pe loc gol (invț ț

greenfield), constituirea de societă i mixte.ț

3. O societate transna ională ac ionează simultan pe mai multe spa ii: spa iul autohton, spa iulț ț ț ț ț

străin i spa iul interna ional, dezvoltând fluxuri specifice pe fiecare spa iu în parte.ș ț ț ț

4. În vederea dezvoltării activită ilor lor, firmele străine implemenează strategii de cre tereț ș

specifice: cre tere internă sau cre tere externă.ș ș

Termeni cheie: investi ie străină directă, investi ie de portofoliu, societate interna ională,ț ț ț

delocalizarea interna ională a produc iei, indice de transna ionalitate, cre tere internă,ț ț ț ș

majorarea capitalului, fuziune, absorb ie, participare.ț



1.Investi ia străină directă se diferen iază de investi ia de portofoliu prin scopul său.ț ț ț

2. Atunci când societatea transna ională î i orientează cu precădere activitatea către exterior,ț ș

societatea este intravertită.

3. În urma fuziunii firmele nu î i păstrează numele.ș

4. Ocolirea barierelor vamale este un motiv de a crea o societate transna ională.ț

5. Delocalizarea interna ională a produc iei reprezintă transferul unei produc ii în străinătate.ț ț ț

Răspunsuri:

Întrebare Răspuns corect Motivare

a A Investi ia străină are ca scop implicarea în managementulț firmei, investi ia de portofoliu are un scop pur financiar ț

b F Societatea este intravertită când î i orientează cu precădereș

activitatea spre interior c F Fuziunea men ine numele firmelor care fuzionează (exemplu:ț

fuziunea Daimler-Crysler)d A Unul din principalele motive de creare a STN îl reprezintă

ocolirea barierelor vamalee A Conform defini iei delocalizării interna ionale a produc ieiț ț ț

46

8/7/2019 Ecm - curs


Aplica iiț :

1.Pe baza materialelor existente în statisticile interna ionale, realiza i un clasament al primelor ț ț

10 societă i transna ionale.ț ț

2. Da i 5 exemple de societă i transna ionale intravertite i 5 exemple de ț ț ț ș ț

transna ionale extravertite.ț

3. Pentru o societate transna ională aleasă identifica i spa iile economice în care ac ionează.ț ț ț ț

4. Găsi i un exemplu de cre tere externă din realitatea economiei mondiale contemporane.ț ș





Unitatea de învă are nr. 8 Economia ărilor în dezvoltareț ț

1. Caracterizare generală a ărilor în dezvoltare .....................................................47ț

2. Principalele probleme ale ărilor în dezvoltare ...................................................49ț

Obiective:


1. să identifice i să explice minim 4 caracteristici ale economiilor ărilor în dezvoltareș ț

2. să caracterizeze din punct de vedere economic cel pu in 2 ări în dezvoltareț ț

3. să explice în ce constă problema comercială a ărilor în dezvoltareț

4. să explice problematica datoriei externe a ărilor în dezvoltareț

1.Caracterizare generală a ărilor în dezvoltare (TiD)ț

ările în dezvoltare reprezintă cele mai numeroase economii din lume. Ele au atinsȚ grade diferite de dezvoltare, plecând de la poten iale economice diferite. Astfel, există ăriț ț

bogate în petrol (Emiratele Arabe Unite, Quatar, Bahrein, Arabia Saudită), ări bogate înț

resursa for ă de muncă (China, India), noile state industriale din America Latină (Argentina,ț

Brazilia, Chile) sau ări cu o mare cre tere economică, a a numi ii tigri asiatici (Taiwan,ț ș ș ț

Malaezia, Thailanda, Singapore, Coreea).

O sumară caracterizare a economiei acestor ări ne arată următoarele:ț

• Grade diferite de cre tere economică, unele specifice ărilor dezvoltate (chiar iș ț ș peste 8%)

47

8/7/2019 Ecm - curs


• Cre terea VNB i a exporturilor realizată în principal prin sectorul industrialș ș

(chiar industrii de vârf)

• Sunt ări-gazdă pentru unele societă i transna ionale (Daewoo, Samsung)ț ț ț

•

Se confruntă cu probleme specifice: corup ia, ineficien a economicăț ț infrastructura prea pu in dezvoltată, implicare destul de redusă în comer ulț ț

mondial, datorii externe, etc.

Aceste ări au ca scop propus cre terea nivelului de dezvoltare, multe din ele reu indț ș ș

rezultate remarcabile în ceea ce prive te cre terea economică realizată în special prinș ș

dezvoltarea industriei. Iată câteva din experien ele economice ale acestor ări:ț ț

TAIWAN

• economia este marcată de o implicare ridicată a statului în cre terea economicăș

• firmele taiwaneze realizează delocalizarea interna ională (în Asia) în special înț

domeniile care încorporează for ă de muncă i materii primeț ș

• este cel mai mare investitor în Asia (după Japonia)

•

dezvoltă industrii cu tehnologii avansate (acordând scutiri de impozite saucredite avantajoase pentru optică, electronică, automatică, biotehnologii, etc

INDIA

• anul 1994 marchează o accentuare a politicii de integrare a economiei indiene

în economia mondială

• India a optat pentru deschiderea concuren ei în foste domenii monopolț

(transporturi aeriene, energie, telecomunica ii, petrol, o el)ț ț

•

pentru men inerea unui climat concuuren ial recunoscut i la nivel interna ionalț ț ș ț India a redus numărul de produse licen iate la importț

• sfâr itul anilor 90 a marcat liberalizarea comer ului (cre tere a exporturilor,ș ț ș

taxe vamale diferen iate la importuri: scăzute – la subansamble, ridicate – laț

bunuri de consum)

THAILANDA

• a reu it cre terea economică din finan are internă i externă (inclusiv muta iiș ș ț ș ț

financiare din zonă)

• cre terea economică a avut ca i consecin ă reducerea infla iei în anii 90ș ș ț ț

48

8/7/2019 Ecm - curs


EGIPT

• ară cu nivel redus de dezvoltare, Egiptul a început un proces de reformeț

economice (anii 90), în special reforma fiscală

•

pentru crearea i respectarea regulilor economiei de pia ă Egiptul a trecut laș ț liberalizarea pre urilor la produse industrialeț

BRAZILIA

• de i Brazilia este o ară care în ultimele decenii a avut cre tere economică ea aș ț ș

înregistrat, totu i, mari fluctua ii ale activită ii economice i o rată a infla ieiș ț ț ș ț

foarte ridicată

NIGERIA

• este o ară cu poten ial economic crescut, dar de o mare instabilitateț ț

• este marcată de crize economice i politice (infla ie de peste 100% în 1992)ș ț

2. Principalele probleme ale ărilor în dezvoltareț

În ciuda eforturilor canalizate către dezvoltarea industriei i afirmarea interna ională înș ț

produc ia i exportul de produse industriale, totu i, majoritatea ărilor în dezvoltare continuăț ș ș ț

să aibă ponderea cea mai ridicată în exportul de produse primare. Deasemenea, neavând surse

de finan are a a cum au ările dezvoltate, ările în dezvoltare se confruntă adeseori cuț ș ț ț

lichidită i. Concluzionând, două sunt problemele principale cu care se confruntă ările înț ț

dezvoltare:

1. activitatea comercială

2. datoria externă

1. Activitatea comercială a ărilor în dezvoltare este marcată de două probleme:ț

- probleme care apar la exportul de produse primare în ările dezvoltateț

- probleme care apar la exportul de produse manufaturate în ărileț

dezvoltate

Exportul de produse primare este, practtic, cea mai importantă componentă a

exportului acestor ări. Exportul produselor primare este afectat de următoarele categorii deț

obstacole

1) Obstacole la exportul de produse primare

a) Interven ia statului în D (sus inerea pre urilor de produc ie, subven ionareaț Ț ț ț ț ț

factorilor de produc ie, restric ii la import)ț ț

b) Fiscalitatea

49

8/7/2019 Ecm - curs


2) Instabilitatea pre urilor ț

1)De i ările dezvoltate produc cu precădere produse industriale i servicii, ele dorescș ț ș

să î i protejeze producătorii locali de o poosibilă concuren ă venită din partea producătărilor ș ț

străini, implicit a celor din ările în dezvoltare. Astfel, ările dezvoltate potț ț ț

producătorii locali prin:

- sus inerea pre urilor de produc ie, realizată prin sistemul pre urilor ț ț ț ț

complement(lăsarea pre urilor să fluctueze, făcându-se vărsăminte direct producătorilor) sauț

prin men inerea pre urilor la un nivel determinat, prin achizi ii guvernamentaleț ț ț

- subven ionarea factorilor de produc ie, adică acordarea de avantaje băț ț ș

producătorilor (pentru îngră ăminte, hrană pentru animale, ma ini, a), avantaje care scadș ș ș

odată cu cre terea productivită iiș ț

- restric ii la import (drepturi de import, restric ii cantitative, pre uri minime la import,ț ț ț

interdic ii sanitare, etc)ț

- măsuri de încurajare fiscală, care de multe ori sunt corelate cu taxarea produselor

similare din import

2)Instabilitatea pre urilor este o altă dificultate cu care se confruntă producătorii deț

produse primare din ările în dezvoltare.ț

Pentru produsele primare cererea este relativ rigidă, ceea ce înseamnă că nu se

modifică semnificativ de la o perioadă la alta.

Să luăm exemplul unui produs agricol. Dată fiind expunerea acestuia unor factori

aleatori, ace tia pot să modifice imprevizibil oferta în sensul cre terii sau scăderii sale. Înș ș

acest context pre ul să de vânzare se va modifica i el.ț ș

50

8/7/2019 Ecm - curs


Figura nr.3 Instabilitatea pre urilor la exportul de produse primareț

A a cum se poate observa, fa ă de o situa ie ini ială dată, caracterizată de un pre deș ț ț ț ț

echilibru P, atunci când oferta cre te pre ul va scădea la P1, iar la scăderea ofertei pre ul vaș ț ț

cre te până la nivelul P2. Situa ia scăderii pre ului este neconvenabilă, întrucât scădereaș ț ț

pre ului diminuează din profit i, uneori, poate chiar să nu mai permită recupareareaț ș

cheltuielilor de produc ie. Situa ia cre terii de pre poate fi neconvenabilă deoarece poateț ț ș ț

influen a cererea care se orientează fie spre al i producători, fie spre produse substituente.ț ț

Exportul de produse manufacturate, de i nu cel mai important ca pondere în come ulș ț

acestor ări, reprezintă o preocupare importantă a ărilor în dezvoltare, întrucât, valorificareaț ț

resurselor primare se face mult mai eficient prin prelucrarea lor.

ările dezvoltate au tendin a de a cre te taxele vamale pe măsură ce gradul deȚ ț ș

prelucrare a produselor pe care le importă cre te. Dacă o asemenea măsură ar putea aduceș

asupra ărilor dezvoltate acuza ia de regim discriminatoriu, acestora le rămân mijloaceleț ț

51

8/7/2019 Ecm - curs


netarifare pentru a descuraja ările în dezvoltare (mai ales noile state independente i ările dinț ș ț

Asia de Sud-Est) să concureze produsele provenite din ările dezvoltate. Astfel, ărileț ț

dezvoltate au aplicat timp de mul i ani contingentarea produselor provenite din ările înț ț

dezvoltare.

Actualmente OMC încearcă să men ină condi iile de concuren ă loială în comer ulț ț ț ț

mondial, supraveghind ările membre în acest sens. Problemaț “ inechită ii“ comerciale înț

cadrul raportului analizat a ridicat la mijlocul anilor 90 problema creării unui nou sistem

comercial, care să poată să răspundă a teptărilor tuturor categoriilor de ări.ș ț

2.Datoria externă reprezintă o altă problemă cu care se confruntă ările în dezvoltare.ț

Cre terea datoriei externe este un fenomen care marchează economiile ărilor înș ț

dezvoltare. Chiar dacă i ările dezvoltate au datorii externe (care în valoare absolută potș ț

depă i datoriile ărilor în dezvoltare) sepune problema capacită ii economiei staș ț ț

respective de a putea returna aceste datorii.

ările în dezvoltare au acumulat în timp datorii externe. Incapacitatea de rambursare aȚ

acestora a atras după sine dobânzi, care au mărit valorile datoriei. Mai mult decît atât,

economiile acestoer ări au resim it din plin i ocurile unor crize economice interna ionaleț ț ș ș ț

sau regionale. Astfel, în urma crizei Mexicului (1982) unda de oc a acestei crize s-a extins iș ș

asupra altor ări din America Latină (Argentina, Brazilia, Peru). Un nou puseu de criză aț

marcat Mexicul în 1994, iar în 1997 a izbucnit criza din Asia, care afectat ări în dezvoltare deț

aici (Thailanda, Indonezia, Coreea de Sud, Malaesya, Filipine); tot în acest an a izbucnit o

criză care afectat altă ară în dezvoltare, Brazilia.ț

Pentru a opri din efectele acestor crize, FMI a acordat credite speciale acestor ăriț

(Mexicul a primit în 1995 18,1 miliarde de $), iar anumite ări dezvoltate s-au implicat înț

rezolvarea efectelor negative prin ajutor financiar (SUA au acordat Mexicului câteva miliarde

de $).Comunitatea interna ională, prin institu ii i organiza ii, este preocupată de cre tereaț ț ș ț ș

gradului de dezvoltare a ărilor în dezvoltare. Astfel, s-au ini iat programe specială deț ț

asisten ă către aceste ări.ț ț Iată câteva:1

A. În 1988 G7 propune primele reduceri (cu o treime) ale datoriei publice ale

ărilor cele mai săraceț

B. 1989 – Planul Brady (program de reducere voluntară a datoriei), care oferă

posibilitatea ca ările cu venituri intermediare să- i răscumpere datoriile cuț ș 1 Cre oiu, Ghe., Chirilă, M., Economie mondială, Editura Porto-Franco, Gala iț ț

52

8/7/2019 Ecm - curs


exonerare sau să le schimbe contra unor titluri emise de Trezoreria americană

ca garan ieț

C. 1989 – Banca Mondială crează un Fond de dezîndatorare pentru răscumpărarea

datoriilor bancare

D. SWAPS (debt equity swaps) – posibilitatea ca banca ce de ine crean e asupraț ț

unor ări să le vândă pe pia a secundară pe pia a secundară unui investitor cu oț ț ț

anumită exonerare; acesta ia legătura cu Banca Centrală a ării debitoare careț

le răscumpără la un pre superior celui pe care l-a plătit, ob inând un beneficiuț ț

E. ONU a elaborat cele 4 decenii ale dezvoltării cunoscute ca i Conferinele ONUș

pentru Dezvoltare. Acestea reprezintă programe de asisten ă pentru dezvoltareț

care se desfă oară pe perioade de 10 ani. Asisten a pentru dezvoltare (APD)ș ț

presupune un transfer de resurse publice i private către aceste ăriș ț

Rezumat:

1. ările în dezvoltare au un nivel de dezvoltare inferior celor dezvoltate.Ț

2. Ele se confruntă cu fenomene negative specifice, principalele lor probleme fiind cele legate

de activitatea comercială i de datoria externă.ș

3. Principala problemă comercială o reprezintă un dezechilibru între exportul TiD către TD

(predominant în produse primare) i importul din TD (predominant în pș

manufacturate).

4. Cre terea continuă a datoriei externe a ărilor în dezvoltare a determinat organismeleș ț

interna ionale să ia măsuri specifice.ț

Termeni cheie: ară în dezvoltare, Planul Brady, SWAPS, Conferin a ONU peț ț

Dezvoltare, UNCTAD

Teste de autoevaluare:Aprecia i cu adevărat sau fals următoarele afirma ii:ț ț

a) ările în dezvoltare sunt cele mai numeroase ări din economia mondială.Ț ț

b) ările în dezvoltare pot fi ară-gazdă pentru societă i transna ionale.Ț ț ț ț

c) Instabilitatea pre urilor la produsele primare poate fi un element defavorizant înț

importurile de produse primare din ările dezvoltate în ările în dezvoltare.ț ț

d) Asisten a pentru dezvoltare presupune doar fonduri publice pentru ările aflate înț ț

dificultate.

53

8/7/2019 Ecm - curs


e) Cre terea continuă a datoriei externe a ărilor în dezvoltare a determinat organismeleș ț

interna ionale să ia măsuri specificeț

Răspunsuri:

Întrebare Răspuns corect Motivarea A Banca Mondială arată că sunt peste 100 de ări în dezvoltareț

b A Chiar dacă nu acestea sunt cele mai semnificative în economia

mondială, STN-urile din TiD cunosc o dezvoltare continuăc F Reprezintă un factor la exportul de produse primare din TiD în

TDd F Există i fonduri private orientate către această direc ieș ț

e A În ultimele decenii există preocupări din ce în ce

numeroase

Aplica iiț :

1.Demonstra i că principala posibilitate de cre tere a gradului de dezvoltare a unei ări esteț ș ț

cre terea gradului de industrializare. Exemple.ș

2. Explica i în ce constau problemele legate de exportul de produse primare din ările înț ț

dezvoltare în ările dezvoltate.ț

3. În ce constau preocupările organismelor interna ionale în problema datoriei externe aț

ărilor în dezvoltare? Exemple.ț



2) Dumitrescu, S., Bal, A., Economie mondială, Editura Economică, Bucure ti, 1999ș

Unitatea de învă are nr. 9 Subdezvoltarea i implica iile sale în economia mondialăț ș ț

1.Subdezvoltarea – problemă globală a omenirii ...................................................54

2. Cauzele subdezvoltării ........................................................................................55

Obiective:


1. să rezume problema subdezvoltării i să o identifice cu o problemă globală a omeniriiș

2. să identifice o legătură de cauzalitate între IDU i nivelul de dezvoltareș

3. să definească principalele cauze care determină subdezvoltarea

54

8/7/2019 Ecm - curs


1.Subdezvoltarea – problemă globală a omenirii

A a cum s-a arătat, una din problemele cele mai importante probleme ale omenirii ( i,ș ș

deci, implicit, i a economiei mondiale) o reprezinte problema nivelului de dezvoltare destulș

de redus al unor ări. Atunci când nivelul de dezvoltare este extrem de redus, avem de-a faceț

cu ări subdezvoltate.ț

Problema gradelor diferite de dezvoltare a ărilor a preocupat istorici, sociologi,ț

economi ti, i alte categorii de oameni de tiin ă. Explica ia principală rezidă în teoriaș ș ș ț ț

conform căreia subdezvolltarea este o expresie, o manifestare a ineficien ei unei economii.ț

Economia de pia ă impune în mod clar criterii de departajare plecând de la conceptele deț

ra ionalitate i eficien ă. Extrapolând, am putea trage concluzia că, a a cum există agen iț ș ț ș ț

economici ineficien i, în aceea i măsură există i economii ineficiente.ț ș ș

Comunitatea interna ională i organismele guvernatoare ale economiei mondiale nu seț ș

pot mul umi, însă, cu o asemenea atitudine. Mai mult decât atât, spre deosebire de nivelulț

na ional, la nivel global există câteva elemente specifice de care trebuie să se ină seamaț ț

pentru o apreciere complexă, de ansamblu:

1) Subdezvoltarea reprezintă consecin a nu doar a unei stări a economiei, ci i a unor ț ș

fenomene sociale, orientări politice, i chiar a unor premise istorice i geograficeș ș

2) În evolu ia economiei mondiale se observă aceea i situa ie în care acelea i ări suntț ș ț ș ț

dezvoltate în vreme ce acelea i ări sunt ări subdezvoltate, ceea ce reprezintăș ț ț

asimetria cre terii economice mondiale (spre exemplu, Marea Britanie a ș

dintotdeauna o ară dezvoltată, în vreme ce ările Africii subsahariene, cu excep iaț ț ț

Africii de Sud au fost întotdeauna ări sărace)ț

3) Decalajele dintre ările dezvoltate i cele subdezvoltate, în cele mai multe dintre cazuriț ș

nu numai că nu s-au diminuat, ci chiar s-au mai mărit. Acest fapt se poate vedea din

urmărirea evolu iei în timp a unor indicatori.ț

Spre exemplu1, raportul între VNB/locuitor al ărilor subdezvoltate (TS) fa ă de cel alț ț

ărilor dezvoltate (TD) era de 1/7,5 (1930), 1/10 (1960), 1/14 (1970), 1/50 (1997).ț

Un alt exemplu concludent este acela al diferen elor PIB/locuitor al TS fa ă de TD:ț ț

74$/2281$ (1965), 283$/17 056$ (1990).

Din punct de vedere al produc iei industriale în 1997 ările industriale de ineau 80%ț ț ț

din produc ia industrială mondială, în timp ce ările din Africa Subsahariană – doar 0,3%.ț ț

1 Cre oiu, Ghe., Chirilă, M., Economie mondială, Editura Porto-Franco, Gala i, pag 293ț ț

55

8/7/2019 Ecm - curs


Productivitatea muncii în Bangladesh era de 5% din productivitatea muncii în SUA

(1993), iar valoarea adăugată/locuitor în Kenya era de 1% din cea creată în SUA.

Statisticile Băncii Mondiale arată că cca un sfert din popula ia Globului trăie te înț ș

sărăcie sub limita de 1$/zi.

Un indicator mai complex de apreciere a gradului de dezvoltare îl reprezintă

Indicatorul Dezvoltării Umane (IDU)=Human Development Index (HDI). Acest indicator este

un indicator agregat care in cont de :ț

1) Longevitate (exprimată ca speran ă medie de via ă)ț ț

2) Cuno tin e (grad de alfabetizare)ș ț

3) Standardul de trai (PIB/locuitor ajustat cu costul local al vie ii)ț

A a cum am men ionat, la nivel interna ional există preocupări pentru cre terea graduluiș ț ț ș

de dezvoltare a ărilor subdezvoltate (Conferin ele ONU pentru Dezvoltare).ț ț

2. Cauzele subdezvoltării

Subdezvoltarea este un fenomen complex care are consecin e multiple. Din punct deț

vedere al economiei mondiale, două sunt considerate mai importante:

1) Cre terea popula iei Terreiș ț

2) Gradul de industrializare scăzut

Cre terea popula iei Terreiș ț este un fenomen care marchează în mod ireversibil

evolu iile la nivelul economiei mondiale. Iată cum arată estimările privind popula ia pe Glob:ț ț

Tabel nr 5 Popula ia Terreiț

An Popula ie (mld)ț

56

8/7/2019 Ecm - curs


1804

1927

1960

1974

1987

1998

2009

2021

2035

2054

2093

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11Sursa: Cre oiu, Ghe., Chirilă, M., Economie mondială, Editura Porto-Franco, Gala iț ț

Cre terea popula iei poate fi considerată o cauză a subdezvoltării din mai multeș ț

motive:

a) Cre terea popula iei se face pe acela i suport de resurse. Resursele Terrei sunt limitate,ș ț ș

ceea ce conduce la o diminuare a resurselor pe locuitor în condi iile cre teriiț ș

popula iei.ț

b) Cre terea popula iei se face asimetric. În mod paradoxal, de i popula ia mai săracăș ț ș ț trăie te în ările subdezvoltate, rata de cre tere a popula iei este mai ridicată în acesteaș ț ș ț

din urmă (spre exemplu, în anul 2000 dintr-o popula ie totală de 6,12 mld locuitoriț

4,3 miliarde se găseau în ările subdezvoltate)ț

c) Nu numai numărul locuitorilor prezintă interes din perspectiva subdezvoltării, ci iș

rata medie de via ă, care este foarte scăzută în ările subdezvoltate, comparativ cu ceaț ț

din ările dezvoltateț

d) Cre terea popula iei generează apari ia problemei alimenta iei pe glob, în ărileș ț ț ț ț subdezvoltate în mod special

e) Cre terea popula iei generează cre terea omajului pe glob - ratele omajului pentruș ț ș ș ș

unele ări din Africa arătau următoarele valori: 31% (Botswana), 23% (Kenya), 10%ț

(Nigeria), 22% (Tanzania), 31% (Zambia). omajul este sporit i de migra ia for ei deȘ ș ț ț

muncă spre marile metropole, de o cre tere rapidă a gradului de urbanizare.ș

Tabel nr. 6 Cele mai mari metropole din lume

57

8/7/2019 Ecm - curs


Oraș Popula ie (1990)ț Popula ie (2000)ț

Mexico City

Sao Paulo

CalcuttaBombay

Shanghai

Teheran

Jakarta

Lagos

Cairo

KarachiManila

Dhaka

19,4

18,4

11,811,1

9,2

9,2

9,4

7,6

9,1

7,78,4

6,4

24,4

23,6

15,915,4

14,7

13,7

13,2

12,5

11,8

11,611,5

11,3Sursa: Cre oiu, Ghe., Chirilă, M., Economie mondială, Editura Porto-Franco, Gala iț ț

Gradul de industrializare scăzut reprezintă o altă cauză majoră a subdezvoltării.

ările dezvoltate au un sector al industriei cu o pondere crescută a industriei în totalulȚ

PIB, i un sector primar cu o pondere redusă. Iată, de, exemplu, structura pe sectoare aș

ărilor subdezvoltate.ț

Tabel nr.7 % sectoarelor în TS

Sector 1970 1985 2000

Agricultură

Industrie

Servicii

57,3

14,4

28,3

48,4

15,5

36,1

41,4

18,3

40,4

Sursa: United Nations

Spre deosebire de ările dezvoltate, ările subdezvoltate au ponderea cea mai redusă înț ț

sectorul industrial. Iată, conform Na iunilor Unite, ponderea diferitelor sectoare economice înț

PIB pentru ările subdezvoltateț

Experien a interna ională a arătat că una din cele mai sigure căi ale cre terii graduluiț ț ș

de dezvoltare o reprezintă dezvoltarea industriei. De aceea, aceste ări trebuie să dezvolteț

strategii de cre tere industrială. Sunt elocvente exemplele Chinei, care, în 1995 a avut oș

cre tere economică industrială de 14% , contribu ia la PIB a acestui sector fiind de 50%, sauș ț

al Indiei, care, în perioada 1970-1990 a contribuit din industrie la cre terea PIB cu 28,6%.ș

58

8/7/2019 Ecm - curs


Rezumat:

1. Subdezvoltarea reprezintă o problemă globală a omenirii.

2. Subdezvoltarea î i are cauzele în timp, mai importante fiind cre terea popula iei i gradulș ș ț ș

de industrializare scăzut.

3. Cre terea popula iei are numeroase consecin e, din care mai importante sunt: cre tereaș ț ț ș

omajului, asimetria cre terii, rata medie de via ă scăzută, problema alimenta iei.ș ș ț ț

4. ările subdezvoltate au un grad de industrializare scăzut.Ț

Termeni cheie: subdezvoltare, Indicele Dezvoltării Umane (IDU)



a) Există o legătură între gradul de industrializare i gradul de dezvoltare.ș

b) În timp, decalajele dintre ările în dezvoltare i cele dezvoltate s-au mărit.ț ș

c) Cre terea popula iei poate determina în anumite condi ii cre terea subdezvoltării.ș ț ț ș

d) Gradul de industrializare determină subdezvoltarea.

e) Una din ările cu cea mai mare cre tere economică este China.ț ș

Răspunsuri:

Întrebare Răspuns corect Motivarea A Există o legătură directă între cele două elemente men ionateț

b A Evolu ia economiei mondiale demonstrează acest lucruț

c A Atunci când ea se face asimetric, în sensul ăriț subdezvoltate

59

8/7/2019 Ecm - curs


d F Gradul de industrializare scăzut poate determina

subdezvoltareae A Ea este cunoscută ca un miracol de cre tere economică ( iș ș

10%)

Aplica iiț :

1.Analiza i IDU pentru 10 ări subdezvoltate.ț ț

2. Explica i rolul migra iei popula iei către mediul urban în adâncirea subdezvoltăriiț ț ț

3. Exemplifica i ratele omajului în 10 ări subdezvoltate. Compara i cu ratele omajului dinț ș ț ț ș

ările G7/G8.ț




1999


2003


5) Stutz, F. P., Warf, B., The World Economy, Pearson Prentice Hall, 2005


MODULUL NR.3 TENDIN E I FENOMENE ÎN ECONOMIA MONDIALĂȚ Ș

CONTEMPORANĂ

Unitatea de învă are nr. 10 Integrarea interna ională i regionalizarea.ț ț ș

1. Integrarea interna ională – concepte ...................................................60ț

2. Regionalizarea i integrarea economică ..............................................61ș

60

8/7/2019 Ecm - curs


Obiective:


1. să definească conceptul de integrare

2. să încadreze integrarea interna ională în cadrul procesului de globalizareț

3. să descrie rela iaț integrare – regionalizare

4. să categorisească i să descrie stadiile de integrare la nivel mondial.ș

1. Integrarea interna ională – concepteț

Integrarea economică internaţională, în frunte cu port-drapelul ei, integrarea europeană

reprezintă indiscutabil una dintre problemele istorice cele mai importante

contemporaneităţii. Faptele care susţin acest adevăr sunt atât de evidente şi atât de cunoscute,

încât, orice încercare de a-l demonstra ar fi de domeniul banalului. N-ar fi, însă, deloc o

banalitate a afirma că dacă globalizarea constituie problema fundamentală a

contemporane, integrarea economică internaţională reprezintă problema fundamentală a

globalizării. Prezentă, practic, pe toate continentele şi subcontinentele Terrei, chiar dacă

formele sale sunt extrem de variate ca amploare şi adâncime, integrarea ec

internaţională devine, astfel, motorul globalizării. Prin aceste forme, ca expresii regionale ale

întregului său, globalizarea cuprinde treptat dar continuu toate spaţiile geografice ale lumii

contemporane, inclusiv acele părţi ale acestei lumi, cum este cazul Orientului Mijlociu, în

care tendinţele conservatoare şi antiglobalizare sunt puternic sprijinite de unele forţe politico-

religioase aflate la putere.

O sinteză a evoluţiei diferitelor forme şi tipuri de integrare economică internaţională a

ţărilor realizată de Banca Mondială ne arată că, în prezent, există în lume nu mai puţin de 37

de mari organizaţii integraţioniste internaţionale, repartizate geografic astfel: 11 organizaţii în

Africa, 9 în America Latină şi Caraibe, 8 în Orientul Mijlociu şi Asia, 4 forme în ţările cu

venituri ridicate (vezi Anexa nr 2).Marile fluxuri economice care leagă ţările între ele – comerţul exterior de mărfuri şi

servicii, investiţiile străine, ştiinţa şi tehnologia, migraţia forţei de muncă, etc. – au loc în mod

prioritar între ţările membre ale acestor forme de integrare. Menţionăm că unele ţări fac parte

chiar din două sau trei asemenea organizaţii.

61

8/7/2019 Ecm - curs


Integrarea economică internaţională are o istorie proprie. La începutul anilor ’50

termenul a început să fie definit de către economişti, în principal, din perspectiva comerţului

internaţional, respectiv prin crearea unor zone libere de comerţ.

Termenul desemnează, însă, mai mult decât atât. El presupune desfiinţarea barierelor

între ţări, nu numai cele cu privire la libera circulaţie a bunurilor , ci şi a altor elemente, la

„desfiinţarea graniţelor dintre cel puţin două state participante şi stabilirea unor elemente certe

de cooperare şi coordonare între ele”.1

Din punct de vedere teoretic sunt recunoscute următoarele forme de integrare la nivel

mondial2:

1. zona de comerţ liber, caracterizată prin înlăturarea barierelor comerciale dintre

ţări, fiecare ţară menţinându-şi, însă, entitatea sa comercială proprie faţă de

terţi

2. uniunea vamală care, faţă de zona de comerţ liber presupune şi o atitudine

comună faţă de terţi, prin adoptarea unui tarif vamal unic faţă de aceştia

3. piaţa comună, o formă de integrare mai complexă care presupune înlăturarea

barierelor comerciale dintre ţări, un tarif vamal unic, dar şi libera circulaţie a

persoanelor şi a capitalurilor

4. uniunea economică, ce presupune pe lângă cele anterioare şi unele politici

armonizate

Există autori care văd existenţa unui grad de integrare superior uniunii economice,

şi anume integrarea totală, care presupune şi realizarea uniunii politice.

Pe măsură ce avansează, gradul de integrare se măreşte, cel mai profund grad de

integrare fiind acela care presupune pe lângă aspecte de ordin economic şi pe cele legate de

politici comune şi chiar guvernare politică comună, fiecare grad de integrare putând fi privit

ca o evoluţie a celui anterior.

2. Regionalizarea i integrarea economicăș

În esen ă, regionalizarea este un fenomen care presupune cooperarea dintre stateț

apar inând unei anumite regiuni. Însă, pentru a defini acest fenomen în toată complexitateaț

lui, este nevoie de câteva lămuriri suplimentare:

1 El-Agraa, A., M., “The European Union – Economics and Politics”, Prentice Hall, Seventh Edition, pag.32 preluare din Prisecaru, P., „Teoria integrării economice europene” , Editura Sylvi, Bucureşti, 2001,pag 13

62

8/7/2019 Ecm - curs


1) Cooperarea presupune la prima vedere doar aspectul economic. Dezvoltarea în

profunzime a acestui fenomen duce i la cooperarea culturală, financiară, iș ș

chiar politică. Elocvent în acest sens este exemplul Uniunii Europene, care,

într-o primă fază a presupus o structură cu principală manifestare în domeniul

comercial i apoi a evoluat, într-o structură cu obiective comune în ceea ceș

prive te for a de muncă, capitalurile, cultura, justi ia i afacerile interne,ș ț ț ș

politica externă, etc.De fapt, la nivel regional, se constată o tendin ă de evolu ieț ț

a structurilor regionale constituite către forme superioare, care să ofere

avantaje nu numai comerciale, ci i financiare, culturale, politice.ș

2) Regionalizarea este o concretizare a globalizării care păstrează legitimitatea

statului-na iune. În condi iile globalizării, una din principalele probleme cuț ț

care se confruntă statele este aceea a pierderii a identită ii na iț ț

Regionalizarea este, din acest punct de vedere, varianta care permite o

guvernare autonomă a statului-na iune. Desigur, discu ia poate scoate înț ț

eviden ă faptul că i participarea la structurile regionale aduce după sine oț ș

implicare mai mare a statului în cooperarea intraregională. Aceasta este, însă

de o amploare diferită , în func ie de structura creată, existând o mai mare sauț

mai redusă dimensiune suprana ională.ț

3) Regionalizarea este doar o modalitate care poate pune în practică conceptul de

economie globală. Extinderea la scară planetară a unor structuri regionale

poate da na tere, în viitor, economiei globale. Există deja la nivel planetar ș

(chiar dacă doar ca forme simple de cooperare) structuri cu voca ie mondială.ț

Semnificativ în acest sens este exemplul Forumului de Cooperare Asia Pacific

(APEC), care cuprinde ări de pe mai multe continente (Asia, America), ări cuț ț

nivele diferite de dezvoltare (pe de o parte SUA, Japonia, Rusia, Republica

Coreea, Filipine, Hong Kong, Indonezia, dar i Mexic, i deasemenea, Papuaș ș Noua Guinee).

4) De i la prima vedere regionalizarea ar putea fi considerată o tendin ă contrarăș ț

globalizării, apreciem că atâta vreme cât structurile regionale nu se formează,

nu func ionează cu obiectivul de a se izola în economia mondială, ea reprezintăț

doar o variantă a globalizării.

Cele mai mari organizaţii de integrare economică internaţională sunt Cooperarea

Economică a ţărilor din Asia şi Pacific (APEC), Cooperarea Economică Est Asiatică(ASEAN), Uniunea Europeană (UE) şi Zona de Liber Schimb a Americii (NAFTA).

63

8/7/2019 Ecm - curs


Iată, cu titlu ilustrativ, câteva date despre aceste patru forme de integrare internaţională

privind locul lor în economia mondială prin prisma participării lor la comerţul mondial.

Menţionăm ca termen de referinţă că, în anul 2000, de pildă, valoarea exportului mondial

reprezenta 6 355,99 miliarde $.

a) APEC, Cooperarea Economică a ţărilor din Asia şi Pacific, cuprinde 22 de ţări. Nu are

aranjamente preferenţiale între membrii săi, dar este considerată un bloc integraţionist

din cauza volumului mare al comerţului exterior şi a cooperării economice între

membrii săi. De pildă, în anul 2000, membrii APEC realizau între ei un export în sumă

de 2 259,7 miliarde $, reprezentând 73,2% din exportul lor total. Acest total, în

valoare de cca 3087,1 miliarde $ reprezenta 48,6% din total export mondial al

aceluiaşi an.

b) UE – Uniunea Europeană – grupează în cadrul său un număr de 27 de membri din

2007. La nivelul anului 2003, UE 15 realiza un export de mărfuri de 1 768,98 miliarde

$ în cadrul blocului, reprezentând 60,3% din totalul său de export

internaţional. Acest total reprezenta imensa sumă de 2 933,6 miliarde $, respectiv

35,9% din exportul mondial. Dacă adăugăm la aceste dimensiuni şi datele aferente

celor doisprezece membri primiţi în 2004 şi 2007, rezultă că UE 27 realiza în 2003 un

export total de 3 154,0 miliarde $, respectiv 41,6% din indicatorul mondial respectiv.

c) ASEAN – Cooperarea Economică Est-Asiatică – o organizaţie prezentă doar cu unele

aranjamente preferenţiale privind schimburile de mărfuri, grupează în cadrul său 11

state membre şi realiza în 2003 un export total de 455,96 miliarde $, din care 23% se

realizau în cadrul blocului. În exportul mondial acest bloc este prezent cu o pondere

de 6,0% din care cea mai mare parte revine Japoniei şi Indoneziei.

d) NAFTA – Zona de Liber Schimb a Americii de Nord - , care cuprinde SUA, Canada şi

Mexic realizează un comerţ în cadrul blocului de 651,21 miliarde $, adică 36,1% din

totalul lor de export, care reprezenta în acelaşi an, 2003, suma de 1 160,8 miliarde $,respectiv 15,3% din indicatorul respectiv mondial.

Rezumat:

1.Integrarea interna ională reprezintă unul din fenomenele cele mai recente, dar i maiț ș

evidente din economia mondială.

2. Există o rela ie directă între regionalizare i globalizare, regionalizarea fiind variantaț ș concretă în care se realizează globalizarea.

64

8/7/2019 Ecm - curs


3. Speciali tii au identificat diferite stadii de integrare în func ie de complexitatea lor: zona deș ț

comer liber, uniunea vamală, pia a comună, uniunea economică i monetară i integrareaț ț ș ș

totală.

Termeni cheie: integrare, globalizare, regionalizare, stadii de integrare, zona de comer liber,ț

uniunea vamală, pia a comună, uniunea economică i monetară i integrarea totală.ț ș ș



a) Uniunea economică i monetară este un stadiu de integrare mai profund decât pia aș ț

comună.

b) Zona de comer liber presupune libertatea comercială fa ă de ter i.ț ț ț

c) Integrarea economică preuspune cre terea i dezvoltarea fluxurilor economiceș ș

interna ionale în cadrul blocurilor regionale create.ț

d) Cooperarea dintre ările membre ale unei structuri de integrare este reprezentată doar ț

de cooperarea economică.

e) Cea mai evoluată structură de integrare din lume este NAFTA.

Răspunsuri:

Întrebare Răspuns corect Motivarea F UEM este un stadiu de integrare superior, presupunând pia aț

comunăb A Acest stadiu de integrare lasă această libertate fa ă de ter iț ț

c A Ea se constituie într-un factor favorizant al dezvoltărifluxurilor dintre ările membreț

65

8/7/2019 Ecm - curs


d F Pe măsura evolu iei economiei mondiale cooperarea întreț

statele unui bloc regional au trecut pragul economiculuie F UE este cea mai evoluată formă de integrare economică (are ca

obiectiv declarat integrarea politică)

Aplica iiț :

1.Pentru fiecare stadiu de integrare teoretic găsi i cel pu in o structură de ț ț

reprezentativă.

2. Exemplifica i rela ia regionalizare-globalizare pe un continent, la alegereț ț

Bibliografie selectivă:1) Candidatu, C., Integrarea economică, Editura ASE, 2006

2) El-Agraa, A., M., The European Union – Economics and Politics, Prentice Hall,

Seventh Edition

3) Moldoveanu, M., Mersul lumii la cumpăna dintre milenii, Academia Română, 2003

4) Prisecaru, P., Teoria integrării economice europene , Editura Sylvi, Bucureşti, 2001

Unitatea de învă are nr. 11 Structuri de integrare la nivel mondialț

1.Structuri regionale de integrare ...........................................................................................66

2. Structuri de integrare cu voca ie mondială .........................................................................71ț

Obiective:


66

8/7/2019 Ecm - curs


1. să identifice cel pu in 2 structuri de integrare pentru fiecare stadiu dat (acolo unde acesteaț

există)

2. să descrie cel pu in o structură de integrare pentru fiecare stadiu de integrareț

3. să diferen ieze structurile de integrare de la nivel mondial prezentate i să le clasifice înț ș

stadiul de integrare corespunzător

1.Structuri regionale de integrare

Câteva exemple ale stadiilor de integrare regăsite în economia mondială arată astfel:

Tabel nr 7 Exemple de stadii de integrare

Zona de comer ț

liber

Uniunea vamală Pia a Comunăț Uniunea

Economică iș

Monetară• AELS

(Asocia iaț Europeanăa LiberuluiSchimb)

• NAFTA(NorthAmerican

Free TradeArea)

• ALADI(Asocia iaț Latino-AmericanădeIntegrare)

• CEFTA

(CentralEuropeanFree TradeArea)

• Pactul ANDIN

• CARICOM(Pia a Comunăț a Caraibelor)

• SELA(SistemulEconomic

Latino-American)

• (MERCOSUR)Pia a Comună aț Sudului

• Uniunea Vamalăi Economică aș

Africii Centrale

• UniuneaEuropeană

Sursa: The World Bank, World Development Indicators

Două observa ii putem să facem cu privire la cele mai sus prezentate:ț

67

8/7/2019 Ecm - curs


1) Cu cât avansăm spre un stadiu de integrare superior, cu atât mai pu ine suntț

structurile care pot atinge aceste stadii. Există o singură structură de integrare care

atins stadiul de uniune economică i monetară, respectiv Uniunea Europeană.ș

2) Desigur, a încadra o structură regională strict în limitele unui stadiu teoretic este

destul de dificil. Există situa ii când anumite structuri de integrare depă escț ș

stadiul de integrare propus sau declarat (Uniunea Europeană a îndep

obiectivele Pie ei Unice, i s-a înscris deja pe drumul înfăptuirii integrăriiț ș

politice), dar i situa ii când anumite structuri î i propun obiective legate de unș ț ș

stadiu de integrare superior, neputându-le îndeplini. (spre exemplu CEDEAO -

Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest, care i-a propus să devinăș

o uniune vamală în 15 ani de la constituire, neputând realiza acest obiectiv)

Acordul American de Liber Schimb (NAFTA)

NAFTA a fost creată în 1992 prin semnarea unui acord între SUA, Canada şi Mexic,

acord ce a fost ratificat în 1993 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1994. Ulterior, alte ţări şi-au

manifestat dorinţa de a participa la NAFTA. Prin semnarea acordului NAFTA s-au pus bazele

celei mai mari zone de liber schimb din lume, care includea cca 425 milioane de locuitori în

2003, cu perspectiva de a ajunge la 472,1 milioane în 2015, după prognozele Băncii

Mondiale,1 şi la 700 milioane de locuitori în perspectivă, după economistul român Gh.

Creţoiu2.

NAFTA produce un venit naţional brut de 12 423,7 miliarde dolari SUA, adică

35,94% din VNB mondial în anul 2003, corespunzător unei populaţii de 425 milioane

locuitori, adică doar 6,77% din populaţia mondială în acelaşi an. Ţările NAFTA au exportat în

2003 în valoare de 1 429,8 miliarde dolari SUA, într-o pondere de 15,67% din exportul

mondial.

Aceste date relevă importanţa deosebită a acestei structuri de integrare, care, peo suprafaţă care reprezintă 16,10% din suprafaţa mondială, cu o populaţie a cărei pondere în

totalul populaţiei mondiale este de 6,77% produce o proporţie semnificativă din VNB

mondial.3

Asocia ia Latino-Americană de Integrare (ALADI)ț

1 The World Bank 2005, World Development Indicators, pag 47-482 Creţoiu, Ghe., „Economie mondială”, Editura Porto-Franco, Galaţi, pag. 1213 The World Bank 2005, World Development Indicators, pag 47-48

68

8/7/2019 Ecm - curs


Această structură integra ionistă a fost creată în 1980 prin Tratatul de la Montevideo,ț

incluzând Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, Mexic, Ecuador, Paraguay, Peru,

Uruguay,Venezuela i Cuba (din anul 1999). Tratatul de la Montevideo a stabilit obiectiveleș

i mecanismele prin care pot fi atinse aceste obiective:ș 1

1. preferin e tarifare regionale pentru produsele originiare din statele membreț

2. acorduri regionale pe domenii între toate statele-membre

3. acorduri par iale pe domenii, între două sau mai multe state-membreț

A a cum rezultă din cele prezentate mai sus, ALADI func ionează în esen ă pe bazaș ț ț

unor acorduri multilaterale bazate pe în elegeri bilaterale cu privire la acordarea de facilită iț ț

comerciale.

Crearea ALADI avut ca efect accelerarea ritmului de liberalizare a comer ului iț ș

promovarea unei dezvoltări industriale echilibrate.

Anii 90 au marcat o revigorare a integrării (după ceea ce se cheamă deceniul pierdut,

respectiv anii 80), printr-o nouă serie de acorduri care să finalizeze procesul de eliminare a

barierelor tarifare în comer ul intraregional.ț

Piaţa Comună din Caraibe (CARICOM) este constituită dintr-un număr mare de ţări,

de forţă economică redusă.CARICOM nu este un bloc reprezentativ pentru această formă de

integrare. Ea a eşuat în mod constant de-a lungul procesului de integrare economică. În 1984

statele membre CARICOM au adoptat un angajament formal privind înfăptuirea uniunii

economice şi monetare, fără ca, însă, de atunci să se realizeze progrese semnificative. În

octombrie 1991 guvernele statelor CARICOM au eşuat pentru a treia oară consecutiv în

stabilirea unui termen limită pentru tariful vamal comun.

Pia a Comună a Sudului (MERCOSUR)ț reprezintă una din cele mai evoluate structuri de

integrare de pe continentul american. Creată pentru a deveni pia ă comună, MERCOSUR aț pus în discu ie chiar i existen a unei monede unice.ț ș ț

MERCOSUR a fost creată prin Tratatul de la Asuncion (26 martie 1991), incluzând la

vremea respectivă Argentina, Brazilia, Paraguay, cărora li s-au adăugat ulterior Chile (1996)

i Bolivia (1997)ș

Obiectivele specificate în Tratatul de înfiin are au fost următoarele:ț

1. Liberalizarea comer uluiț

1 Candidatu, C., Integrare economică-perspectivele realizării Zonei de Liber Schimb a Americilor, Ed ASE,2006, pag 126

69

8/7/2019 Ecm - curs


2. Tarif vamal comun

3. Armonizarea politicilor macroeconomice

Începând cu 1 ianuarie 1996 MERCOSUR a devenit o uniune vamală progresivă prin

elaborarea unui Tarif vamal comun.

Asocia ia Na iunilor de Sud-Est (ASEAN)ț ț a fost creată în august 1967, prin Declara iaț

de la Bangkok, incluzând Indonezia, Malaezya, Singapore, Filipine, Thailanda (Brunei,

Vietnam, Laos, Mynamar, Cambodgia). La ASEAN au statut de state asociate China iș

Coreea.

Ţările ASEAN sunt un exemplu de colaborare regională. Chiar dacă apropiate din

punct de vedere geografic, de-a lungul istoriei relaţiile între ele nu au fost din cele mai bune,

din motive care ţin de istoria lor. Odată cu crearea ASEAN, colaborarea între aceste ţări s-a

extins, în 1994 miniştrii economiei căzând de acord să înfiinţeze o zonă de comerţ liber până

în 2003.

Dezvoltarea unei asemenea zone a fost favorizată şi de deschiderea economiei

Japoniei, până nu demult o piaţă închisă, şi de oportunităţile pe care le oferă India. De

asemenea, evoluţiile ASEAN au arătat vulnerabilitatea unei asemenea zone atunci când una

din ţările membre se confruntă cu o criză.

ASEAN a fost creată ca organiza ie politică, cu rol în men inerea stabilită ii regionale.ț ț ț

Ulterior această structură i-a extins domeniile de preocupare, în 1976, prin Declara ia deș ț

Acord ASEAN (Bali) stabilindu-se un program de cooperare regională în domeniile comer ,ț

industrie i în sectorul financiar-bancar.ș

Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (CEDEAO)

CEDEAO a fost înfiin ată în mai 1975, încluzând Benin, Burkina Fasso, Capul Verde,ț

Cote d’Ivoire, Gambia, Ghana, Guineea, Guineea Bissau, Liberia, Mali, Mauritania, Niger,Nigeria, Senegal, Sierra Leone, Togo.

Ea s-a dorit a fi o uniune vamală cu obiective stabilite pe 15 ani. În ciuda acestor

obiective propuse, CEDEAO nu a avansat la stadiul de integrare propus, principalele cauze

fiind: tendin a de recurgere la restric ii netarifare a statelor componente, existen a înț ț ț

continuare a taxelor de import generate, în special de crizele de lichidită i.ț

Uniunea Europeană (UE)

70

8/7/2019 Ecm - curs


Din punct de vedere al profunzimii stadiului de integrare Uniunea Europeană reprezintă

exemplul celei mai dezvoltate structuri de integrare. Ea reprezintă echivalentul uniunii

economice i monetare. Acesta se exprimă printr-un termen specific – Pia a Unică.ș ț Pia aț

Unică reprezintă o pia ă în care se respectă cele patru libertă i fundamentale:ț ț

1. libertatea de circula ie a bunurilor ț

2. libertatea de circula ie a serviciilor ț

3. libertatea de circula ie a for ei de muncăț ț

4. libertatea de circula ie a capitalurilor ț

Corespunzător acestora, Uniunea Europeană a introdus moneda unică, euro, îndeplinind

obiectivele uniunii economice, dar i monetare.ș

Realizarea acetor obiective se leagă în principal de prevederile Tratatului de la

Maastricht (1992).

Sistemul institu ional european este cel mai dezvoltat sistem la nivel mondial, dateț

fiind obiectivele extrem de complexe ale sale. UE dispune de următoarele institu ii:ț

Tabel nr. 7.1. Tratate care au creat instituţiile comunitare

INSTITUŢIE FUNC IE ESEN IALĂȚ Ț

Parlamentul European

Comisia EuropeanăConsiliul de Miniştri

Curtea de Justiţie Europeană

COREPER

Curtea Auditorilor

Comitetul Economic şi Social

Comitetul Regiunilor

Banca Centrală Europeană

Ombudsman

Agen ii specializateț

Institu ii temporareț

Institu ie politică, cu rol în deciziaț

comunitară

Institu ie executivăț

Institu ie de decizieț

Institu ie de dreptț

Institu ie auxiliară de decizieț

Institu ie de control financiar ț

Institu ie de consultare pe problemeț

sociale

Institu ie de consultare pe problemeț regionale

Institu u ie financiarăț ț

Drepturile cetă eanului europeanț

Problematici specifice (mediu, energie,

etc)

Func ii în aderarea ărilor asociate la UEț ț

2.Structuri de integrare cu voca ie mondialăț

71

8/7/2019 Ecm - curs


Integrarea interna ională este un pas de început al unui fenomen mai complex,ț

respectiv integrarea economiei modiale i crearea unei singure economii, economia globală.ș

Fenomenul integrării interna ionale prezintă i o concretizare a ideii de integrare cuț ș

voca ie mondială, respectiv Spa iul Asia-Pacific (APEC).ț ț

APEC este prima structură de integrarea care trece grani a unui continent. Creată înț

1989, prin Conferin a de la Camberra, ea includea în 2003 : Australia, Brunei, Canada, China,ț

Chile, Republica Coreea, Filipine, Hong Kong, Indonezia, Japonia, Malaezya, N

Zeelandă, Mexic, Papua Noua Guinee, Peru, Rusia, Singapore, Taiwan, Thailanda i Vietnam.ș

Pentru a avea o imagine despre dimensiunea economică a acestei structuri, considerăm

elocvente următoarele date:

• APEC include peste 50% din popula ia mondială (de 6,5 ori popula ia UE, de 6 oriț ț

popula ia NAFTA)ț

• APEC crează peste 50% din PIB mondial (de 1,9 ori PIB UE, de 2,1 ori PIB

NAFTA)

Creată ini ial ca forum consultativ interguvernamental, APEC i-a propus abia ulterior ț ș

obiective de natură economică.

APEC se dore te a fi o structură de integrare cu structură de organizare proprie. Înș

acest scop au fost create următoarele institu ii:ț

• 3 comitete specializate (comer i investi ii, probleme economice generale,ț ș ț

buget i administra ie)ș ț

• 3 grupuri de exper i (IMM, tehnologie agricolă, mediu i dezvoltare durabilă)ț ș

• 10 grupuri de lucru (domenii economice i tehnice)ș

• Secretariat (Singapore)

Rezumat:

1.În lume există 37 de structuri de integrare dispuse pe toate continentele.

2. Structurile de integrare pot fi clasificate în două categorii: structuri regionale i structuri cuș

voca ie mondială.ț

3. APEC, singura structură cu voca ie mondială din lume include peste 50% din popula iaț ț

lumii i produce peste 50% din PIB mondial.ș

Termeni cheie: AELS, NAFTA, ALADI, CEFTA, Pactul ANDIN, CARICOM, SELA,

MERCOSUR, CEDEAO, UE, APEC

72

8/7/2019 Ecm - curs




a) Uniunea Europeană este cea mai evoluată structură de integrare din lume.

b) Cea mai mare zonă de liber schimb din lume este NAFTA.

c) MERCOSUR se află în stadiul de uniune vamală.

d) Se poate face o încadrare strictă într-un stadiu pentru toate structurile de integrare.

e) NAFTA reprezintă cca 1/3 din comer ul mondial.ț

Răspunsuri:

Întrebare Răspuns corect Motivare

a A UE a depă it stadiul UEM i este în curs de a realiza integrareaș ș totală

b A NAFTA include un continent i două ări G7ș ț

c F MERCOSUR este o pia ă comună i la un moment dat, chiar ț ș ș

i-a propus atingerea stadiului UEMș

d F Unele structuri se află în evolu ie către stadii superioareț

e A Banca Mondială demonstrează acest lucru.

Aplica iiț :

1.Descrie i în cca două pagini o structură de integrare, la alegere. În descriere trebuie avute înț

vedere următoarele:

- contextul economic, social i poltic al creerii structurii respectiveș

- o scurtă caracterizare economică a ărilor membreț

- obiectivele propuse de către ările membreț

- evolu ia structurii de integrare de la creare i până în prezent.ț ș

2. Demonstra i, pe baza datelor că NAFTA este ca mai mare zonă de comer liber din lume.ț ț

3. Demonstra i că UE este cea mai evoluată formă de integrare.ț


5) Candidatu, C., Integrarea economică, Editura ASE, 2006

6) El-Agraa, A., M., The European Union – Economics and Politics, Prentice Hall,

Seventh Edition

73

8/7/2019 Ecm - curs


7) Moldoveanu, M., Mersul lumii la cumpăna dintre milenii, Academia Română, 2003

8) Prisecaru, P., Teoria integrării economice europene , Editura Sylvi, Bucureşti, 2001

Unitatea de învă are nr. 12 Sectorizarea economiei mondialeț

1.Agricultura pe Glob .....................................................................................................75

2.Industria i importan a ei în economia mondială ........................................................79ș ț

3.Serviciile i dezvoltarea sectorului ter iar în economia mondială ...............................81ș ț

74

8/7/2019 Ecm - curs


Obiective:


1.să caracterizeze în general situa ia agriculturii pe Glob (ponderea în produc ia mondială,ț ț

resursele agricole ale Terrei, noile forme de agricultură)

2. să identifice i să descrie principalele tipuri de sisteme de produc ie agricolăș ț

3. să eviden ieze prin date concrete importan a industrializării în evolu ia economiei mondialeț ț ț

4. să exemplifice importan a serviciilor în dezvoltarea economiei mondialeț

5. să motiveze i să explice externalizarea serviciilor ș

A a cum la nivelul economiilor na ionale se vorbe te despre sectorizarea ei (adicăș ț ș

împăr irea ei în sectoare: primar, secundar, ter iar, cuaternar), se poate vorbi i la nivel globalț ț ș

de o sectorizare a economiei mondiale.

1. Agricultura pe Glob

a) Caracteristici generale ale agriculturii pe Glob

Agricultura este exponenta sectorului primar, adică a produselor neprelucrate sau cu

grad scăzut de prelucrare.

Problematica agriculturii este destul de complexă i trebuie privită plecând de laș

evolu ia sa în timp. La începutul sec al XXlea, ările componente ale economiei mondialeț ț

erau preponderent agrare. Popula ia antrenată la nivelul agriculturii în aceste ări avea o mareț ț

pondere, iar în comer ul mondial, cea mai importantă parte a acestuia era reprezentată deț

comer ul cu produse agro-alimentare.ț

Odată cu dezvoltarea economiilor na ionale i a industriei la nivel mț ș

reprezentativitatea agriculturii pe plan mondial s-a diminuat. Problema nu îngrijorează din

perspectiva procentelor sau chiar i a valorilor absolute, ci doar făcându-se corelarea cuș

cre terea continuă a popula iei.ș ț

În esen ă, iată câteva din aspectele care îngrijorează comunitatea mondială în ceea ceț

prive te implica iile problemei agriculturii la nivel mondial:ș ț

1) La nivelul economiei mondiale asistăm la o diminuare a ponderii produc iei agricoleț

în totalul produc iei mondiale. În sume absolute, produc ia agricolă a crescut, însă, nuț ț

poate satisface pe deplin nevoile alimentare ale popula iei din două motive:ț

• Rata de cre tere a produc iei agricole este inferioară ratei de cre tere aș ț ș

popula iei la nivel mondial, ceea ce duce la o insuficien ă a resurselor ț ț alimentare în raport cu nevoile alimentare

75

8/7/2019 Ecm - curs


• Cre terea produc iei agricole este neuniformă, ceea ce conduce la o cre tereș ț ș

mai ridicată în ările dezvoltate, cu economii mai eficiente, pe când cre tereaț ș

popula iei este mai semnificativă în ările subdezvoltateț ț

2) Suportul relativ constant de resurse agricole a Terrei a determinat necesitatea unei

eficientizări mai mari a agriculturii. Iată de ce, astăzi cele mai mari ări producătoareț

de produse agricole sunt ările dezvoltate, (care, datorită introducerii progresuluiț

tehnologic în activitatea agricolă, au capacitatea de a ob ine productivită i mari înț ț

agricultură), i mai pu in ările în dezvoltare i subdezvoltate (care, în ciuda orientăriiș ț ț ș

lor agrare nu au posibilitatea practicării unei agriculturi înalt productive).

3) Produc ia agricolă este marcată i de unele fenomene i tendin e sociale. Astfel,ț ș ș ț

începând cu mijlocul sec al XXIlea, asistăm la migra ia popula iei rurale către mediulț ț

urban, dublată, în ările subdezvoltate de o scădere a nivelului de trai a popula ieiț ț

agricole, astfel încât o nouă problemă a agriculturii o reprezintă i lipsa for ei deș ț

muncă specializate în anumite regiuni. Aceasta este sus inută de mijloace tehnice înț

ările dezvoltate (a căror popula ie necesară în agricultură este de cca 5%), dar seț ț

constituie într-o problemă în ările în dezvoltare i cele subdezvoltate (unde popula iaț ș ț

din agricultură poate depă i 50% din popula ia ocupată a ării respective).ș ț ț

4) Organizarea activită ii agricole se bazează pe noi principii. Astfel, se constată că celeț

mai eficiente agriculturi sunt cele în care atomizarea agriculturii a dispărut. No iuneaț

de mare fermă desemnează cea mai modernă formă de organizare agricolă (spre

exemplu, cca 12% din fermele cu mai mult de 50 ha de in peste 80% din suprafa aț ț

agricolă a ării).ț

5) Apari ia unei concuren e interna ionale puternice în domeniul agricol, în urmaț ț ț

apari iei marilor concerne alimentare, societă i transna ionale care au ca obiect deț ț ț

activitate produc ia i comercializarea produselor agricole. (Nestle, Cargill, etc)ț ș

b) Tipuri de sisteme de produc ie agricole i politici agricoleț ș

În lucrarea The World Economy, autorii, Frederick Stutz i Barney Warf identificăș

câteva posibile sisteme de produc ie agricolă:ț 1

1) Agricultura de subzisten ă – un sistem de produc ie specific ărilor în dezvoltare iț ț ț ș

subdezvoltate, cu următoarele caracteristici:1 Stutz, F., Warf, B., The World Economy,

76

8/7/2019 Ecm - curs


- domina ie a autoconsumului asupra schimbuluiț

- majoritatea lucrătorilor antrena i în agriculturăț

- tehnicile agricole sunt primitive

- produc ia agricolă este destinată autoconsumuluiț

- este specifică unor zone din Asia (planta iile de orez) i Africa de Estț ș

2) Agricultura intensivă de subzisten ăț

- este intensivă în for ă de muncăț

- pământul este redus cantitativ, dar folosit intensiv

- grad scăzut de tehnologizare

- este specifică unor zone din Asia i America Centrală i de Sudș ș

3) Agricultură intensivă destinată schimbului

- este o agricultură intensivă în capital, cu un grad de tehnologizare

crescut

- este capabilă să producă produc ie suplimentară, destinată schimbuluiț

- este specifică ărilor dezvoltateț

Una din ările care reprezintă un exemplu de luat în seamă în agricultura mondială,ț

este SUA. Agricultura SUA este cunoscută ca o agricultură corporatistă (marile agroafaceri:

ConAgra, Dole, Nabisco, Ralston Purina, General Mills, General Foods, Hunt-Wesson,

United Brands, fiind organizate ca firme integrate pe verticală, în jurul unor firme care, de

regulă, nu de in pământ agricol, dar se implică în controlul produselor, pre uriloe, distribu ieiț ț ț

i promovării produselor agricole).ș

Specific agriculturii SUA este faptul că rezultatele sale agricole sunt ob inute doar deț

o mică parte a popula iei ocupate (cca 4%).ț

Organizarea activită ii agricole se constituie în model pe care multe alte ări l-au iț ț ș

urmat, respectiv agricultura bazată pe marile ferme, cu mare grad de tehnologizare.Ini ial, agricultura americană a func ionat pe baza fermelor de mici dimensiuni careț ț

deserveau pie e locale. Acest mod de organizare avea ca principal beneficiu pre urile relativț ț

stabile i predictibile.ș

Actualmente, o familie de ine sute, chiar mii de ha i echipamente mecanizate, ari deț ș

deservire mărindu-se sim itor.ț

În privin a implicării sale în agricultura mondială, SUA a traversat o prioadă fastă înț

anii 60-70, când, în urma încheierii unui acord privind comer ul cu cereale cu URSS,ț exporturile SUA au crescut. Actualmente, exporturile de produse alimentare ale SUA sunt

77

8/7/2019 Ecm - curs


ameninţate atât de produsele similare din Uniunea Europeană (care a elaborat o Politică

Agricolă Comună), cât şi de ţările în dezvoltare care au devenit în ultimele două decenii

exportatori importanţi pe piaţa mondială (India, spre exemplu, s-a transformat dintr-un

importator net de produse agricole într-un exportator net) . Acest fapt a determinat guvernul

SUA să elaboreze Programe de subvenţii pentru agricultură.

Agricultura în Uniunea Europeană. Politica Agricolă Comună.(PAC)

PAC vizează crearea pieţei agricole comune, în sensul liberei circulaţii a produselor;

trebuie ţinut cont, însă, de faptul că produsele agricole sunt eterogene, astfel încât se formează

pieţe specifice pentru grupuri specifice de produse. Se disting astfel patru tipuri de pieţe1:

- pieţe cu intervenţie internă şi protecţie externă - caracteristice pentru cca 70% din

totalul produselor agricole (cereale, unt, lapte praf, zahăr, carne de vacă)

- pieţe fără intervenţie internă dar cu protecţie externă - caracteristice pentru cca 25%

din totalul produselor agricole (ouă, păsări, vin)

- pieţe cu ajutoare complementare la preţuri - specifice produselor aflate sub incidenţa

GATT (mai ales la plante tehnice)

- pieţe cu ajutoare forfetare la producţie - plătite de către integratorii producătorilor de

in, cânepă, viermi de mătase, hamei

În 1958 miniştrii agriculturii ai ţărilor membre s-au întâlnit la Stresa în cadrul unei

conferinţe, stabilind principiile operaţionale în vederea realizării pieţei agricole comune.

Piaţa agricolă comună s-a format în perioada următoare (1961 – 1969) având la bază

trei principii:

- unicitatea pieţei

- preferinţa comunitară

- solidaritatea financiară

Primul principiu stabileşte libera circulaţie a produselor agricole între ţările Comunităţiiprin eliminarea taxelor vamale, a restricţiilor cantitative sau a altor măsuri care să aibă ca

efect îngrădirea pieţei unice agricole.

Ca o consecinţă a acestui principiu, preferinţa comunitară reprezintă transpunerea, la nivel

comunitar, a priorităţii care se acordă în majoritatea ţărilor producţiei agricole proprii. Acest

principiu asigură protejarea pieţei comunitare, prin mecanisme de preţ, împotriva importurilor

din ţări terţe.

1

Belli, N., “Uniunea Europeană: Geneza şi instituţiile sale-Probleme Economice nr 37-38/1995, Centrul deInformare şi Documentare Economică al Academiei Române, Bucureşti, pag. 26

78

8/7/2019 Ecm - curs


Cel de-al treilea principiu a presupus că o politică comună trebuie să fie susţinută, pe lângă

elementele de natură economică, şi de suportarea în comun a cheltuielilor aferente. În acest

sens, în 1962 s-a constituit Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA).

2. Industria şi importanţa ei în economia mondială

Importanţa sectorului industrial în cadrul economiei mondiale este de necontestat. Şi

Aceasta cel puţin din două motive:

a) experienţa economiei mondiale arată că există o legătură directă între gradul de

industrializare şi dezvoltarea economică

b) produsele manufacturate au o valoare adăugată mai mare decât produsele agricole.

Aceasta se exprimă ca valoare adăugată manufacturieră (VAM). VAM este în ărileț

dezvoltate de 3 ori mai mare decât în ările în dezvoltare, de 10 ori mai mare decât înț

ările subdezvoltate i de 5 ori mai mare decât în ările în tranzi ie.ț ș ț ț

Responsabilă de progresul economic, în general, şi dezvoltarea industriei, în mod special

este revoluţia industrială din Anglia (1760). Chiar dacă ulterior tipul de fabrici britanice a fost

depă it în special din perspectiva costurilor de fabrica ie ridicate, corelate cu scăderi aleș ț

productivită ii muncii, ceea ce a avut ca i consecin ă scăderea competitivită ii globale,ț ș ț ț

revolu ia industrială din Anglia a deschis drumul unui fenomen global coț

industrializarea.

Industrializarea a fot marcată de câteva momente mai importante:

- Sec XIX – dezvoltarea industriilor textilă, extracţia de cărbune, producţia de

motoare cu aburi, apoi dezvoltarea industriilor petrolieră i chimicăș

- Sec XX – fordismul şi dezvoltarea produc iei în masă, specifică industriei SUAț

- criza petrolieră (70) – care a marcat o scădere a activităţii industriale globale

- sfârşitul sec al XXlea şi începutul sec al XXIlea – care marchează dezvoltarea

unor noi ramuri industriale de vârf (electronică şi telecomunicaţii,biotehnologiile, industria de construcţii aerospaţiale, producţia de soft şi

calculatoare, etc.

Actualmente, se poate aprecia că i industrializarea este supusă globalizării în cadrulș

diviziunii interna ionale a muncii, astfel încât putem vorbi despre specializarea în industrie aț

anumitor ări.ț

Dezvoltarea globală a industriei se regăse te într-o propor ie rdicată a PIB industrialș ț

mondial în PIB mondial (3/4 din acesta din urmă la sfâr itul sec al XXlea)ș

79

8/7/2019 Ecm - curs


Din acesta Germania realiza 38%, Fran a - 27%, Italia - 31%, Japonia - 38%, SUAț

-27%, Olanda - 27%.

Semnificativă pentru nivelul de dezvoltare industrială a unei ări este ocuparea for eiț ț

de muncă în industrie. Aceasta, era în 1997 de 21,2% în Marea Britanie, 31,7% în Germania,

23,4% în Fran a, 26,5% în Italia, 21,7% în Olanda, 22% în SUA, 33,9% în Japonia, 14% înț

Indonezia, 15% în China, 16% în India, 18% în Peru.

Evolu iile industriei în ultimele decenii arată următoarele:ț

• ările OCDE au cunoscut o cre tere industrială semnificativă (în perioada 1995-1996:ț ș

SUA 16,5%, Canada 13,5%, Australia 8,8%, Irlanda 70,9%, Norvegia 34,1%)

• ările în dezvoltare, în aceea i perioadă, au cunoscut ritmuri pozitive de cre tere, dar ț ș ș

inegale (China a avut 14% cre tere, contribu ia la PIB fiind de 50%, India 1970-1990ș ț

contribu ia la PIB 28,6%, ările din America Latină – cre tere oscilantă, Braziliaț ț ș

înregistrând cea mai mare valoare a acestei cre teri - 9%ș

• ările din Africa au înregistrat exporturide produse industriale mai mici de 2 mld$ț

• în ceea ce prive te ările în tranzi ie acestea au cunoscut o scădere drastică a produc ieiș ț ț ț

industriale (Rusia producea în 1995 50% din produc ia indutrială din 1990)ț

În acest context, ările dezvoltate continuă să dezvolte industria (în special noileț

industrii cu valoare adăugată mare), iar ările în curs de dezvoltare i subdezvoltate elaboreazăț ș

politici i strategii industriale care să le crească gradul de dezvoltare. Acestea constau în:ș

- Subven ii i transporturi directe (export)ț ș

- Reorganizare i restructurare (domenii importante - energia)ș

- Modernizarea unor ramuri

- Sprijin pentru regiunile defavorizate

- Proiecte de infrastructură catre să promoveze cererea i reducerea costurilor ș

- Politici de relansare a consumului

- Utilizarea pîrghiilor vamale

3. Serviciile i dezvoltarea sectorului ter iar în economia mondialăș ț

Sectorul ter iar reprezintă o componentă foarte importantă în economia globală,ț

întrucât implicarea agen ilor economici în acest ssector prezintă câteva avantaje nete:ț

a) serviciile sunt produsele cu valoarea adăugată cea mai mare

b) investi iile din sectorul serviciilor sunt de cele mai multe ori mai mici decât în sectorulț

industrial

c) serviciile sunt mult mai u or de delocalizat la nivel interna ional decât alte produseș ț

80

8/7/2019 Ecm - curs


Serviciile reprezintă produse care presupun inputuri i outputuri intangibiș

Intangibilitatea serviciilor este o componentă care, de multe ori este în rela ie cu elementeț

tangibile. Spre exemplu, un serviciu turistic este caracterizat de două tipuri de elemente:

- intangibile (prestarea efectivă a serviciului turistic)

- tangibile (loca ia, hotelul, mijlocul de transport, etc)ț

Începând cu anii 80 la nivel interna ional asistăm la o intensificare a activită ilor ț ț

economice din sectorul serviciilor. Exporturile de servicii ajung să înregistreze cca 20% din

comer ul mondial, firmele ajung să investească la nivel interna ional în servicii, ba chiar seț ț

ajunge la constituirea unor societă i transna ionale, corpora ii în servicii.ț ț ț

Un fenomen specific pie ei mondiale a serviciilor îl reprezintă externalizț

serviciilor specifică sfâr itului de sec XX. Motivele pentru care acest fenomen a căpătatș

amploare sunt următoarele:1

a) costurile mai scăzute – întrucât pentru firmele de mai mică dimensiune eficien a deț

ansamblu nu permite angajarea unui personal calificat în serviciile de care ar avea

nevoie (spre exemplu; servicii financiare, consultan ă în diferite domenii, publicitate iț ș

alte metode de promovare, servicii juridice), este mai facilă cumpărarea acestor

servicii decât producerea lor. Varianta marilor firme interna ionale, specializate i cu oț ș

mai mare tradi ie i recunoa tere devine astfel mult mai atrăgătoare.ț ș ș

b) Flexibilitate – apelarea la servicii externe este preferabilă întrucât nu presupune

neapărat o continuitate în timp, ci poate fi realizată numai în perioadele în care este

nevoie.

c) Reducerea riscurilor – în special risucurile legate de personal, asigurarea acestuia,

instruirea acestuia, etc.

d) Servicii noi – o firmă cu o for ă financiară moderată sau redusă este limitată în ceea ceț

prive te serviciile pe care la poate asigura, singura ei op iune fiind firmele de serviciiș ț

(acest lucru este valabil în special în serviciile noi – design web, publicitate prinInternet, etc)

e) Cadre legislative specifice – firmele de servicii cu voca ie interna ională dispun deț ț

informa ii i experien ă interna ională ce poate fi utilizată i de firmele care nu dispunț ș ț ț ș

de aceste mijloace.

Serviciile, la nivel interna ional, trebuie analizate din aceea i perspectivă ca i la nivelț ș ș

na ional, perspectivă ce trebuie, însă, îmbunătă ită cu elemente specifice legate de mediulț ț

interna ional (legisla ie specifică, mediu poltic specific, mediu tehnologic, diferen e culturale,ț ț ț 1 Stutz, F., Warf, B., The World Economy, Pearson Prentice Hall, 2007, pag 255

81

8/7/2019 Ecm - curs


etc). Vorbim i la acest nivel de servicii financiare, de asigurări, juridice, consultan ă i rela iiș ț ș ț

publice, transport, servicii ale intermediarilor, servicii guvernamentale (servicii publice,

for ele armate, educa ia, sănătatea, servicii oferite de poli ie), servicii nonprofit (serviciiț ț ț

religioase, servicii ale agen iilor nonprofit).ț

La nivelul economiei mondiale cea mai reprezentativă economie de servicii o are

SUA. SUA au dezvoltat cel mai important sector al serviciilor (în anii 90 80% din popula iaț

ocupată era antrenată în servicii).

SUA este liderul mondial în furnizarea anumitor servicii (spre exemplu, în industria de

servicii software, oferind cca 50% dintr-o pia ă totală de peste 150 miliarde $). Serviciileț

crează cca un sfert din PIB-ul SUA i cca 30% din exporturile acestui stat.ș

Împreună cu Canada SUA totalizează 150 din primele 500 de corpora ii interna ionaleț ț

de servicii din lume.

Rezumat:

1.A a cum se vorbe te de sectorizarea unei economii na ionale, a a în economia mondialăș ș ț ș

vorbim de sectorizarea acesteia.

2. Sectorul primar al economiei corespunde agriculturii. La nivel mondial există câteva

tendin e generale în ceea ce prive te agricultura. Literatura economică de specialitateț ș

consemnează câteva tipuri esen iale de sisteme de produc ie agricolă: agriculturaț ț

subzisten ă, agricultura intensivă de subzisten ă, agricultură intensivă destinată schimbului.ț ț

3. Industrializarea este una din experien ele care a marcat pozitiv evolu ia economieiț ț

mondiale.

4. Sectorul în plină dezvoltare al economiei mondiale este sectorul serviciilor. Externalizarea

serviciilor este un proces complex i motivat al evolu iei economiei mondiale. Serviciile auș ț

câteva trăsături specifice care le fac foarte atractive pentru agen ii economici care ac ioneazăț ț

la nivel interna ional.ț

Termeni cheie: agricultura de subzisten ă, agricultura intensivă de subzisten ă, agriculturăț ț

intensivă destinată schimbului, industrializarea, externalizarea serviciilor, tangibilitate,

intangibilitate.



a) Agricultura destinată schimbului este intensivă în tehnologie.b) Politica Agricolă Comună are ca principiu preferin a comunitară.ț

82

8/7/2019 Ecm - curs


c) ările în dezvoltare nu elaborează politici i strategii agricole, fiind preocupateȚ ș

prioritar de agricultură.

d) Serviciile sunt mai greu de delocalizat decât alte produse.

e) Cea mai reprezentativă economie de servicii o au SUA.

Răspunsuri:

Întrebare Răspuns corect Motivarea A Este agricultura contemporană, cea mai intensivă agriculturăb A Preferin a comunitară este unul din cele trei principii PACț

c F Multe ări în dezvoltare elaborează asemenea politici înț

vederea cre terii nivelului de dezvoltareș

d F Serviciile sunt mai u or de localizat atât fa ă de produseș ț

industriale, cât i fa ă de produsele agricoleș ț

e A Statisticile arată cea mai mare pondere a serviciilor

economie în anii 90

Aplica iiț :

1.Caracteriza i sectorul agricol al economiei mondiale.ț

2. Caracteriza i sectorul industrial al economiei mondialeț

3. Caracteriza i sectorul de servicii al economiei mondialeț




1999


2003




83

8/7/2019 Ecm - curs


Unitatea de învă are nr. 13 Probleme globale ale omeniriiț

1. Problema alimentaţiei pe Glob ................................................................................85

2. Poluarea şi problema mediului înconjurător ............................................................86

3. Energia. Problema energiei la nivel global ..............................................................87

Obiective:


1. să identifice formele problemei alimenta iei i să rezume activitatea organismelor ț ș interna ionale implicate în rezolvarea acestei probleme.ț

84

8/7/2019 Ecm - curs


2. să categorisească tipurile de poluare pe Glob i să explice în ce constă fiecare tip deș

poluare în parte

3. să identifice etapele energetice ale dezvoltării economiei mondiale i să leș

caracterizeze

1. Problema alimentaţiei pe Glob

Consecin a imediată a problemei agricole o reprezintă apari ia unei alte probleme – ț ț

problema alimenta iei. Accesul insuficient la resursele alimentare, determinat de cauzeț

economice este principala cauză a foametei, fenomen cu care se confruntă cca un sfert din

popula ia Terrei. Propor ia cea mai mare a acesteia se află în Africa Subsahariană, dar i ăriț ț ș ț

din Asia, Orientul Apropiat, i chiar i America Latină i Caraibe se confruntă cu acestș ș ș

fenomen.

Problema alimenta iei îmbracă două forme:ț

a) Malnutri ia – adică o alimenta ie deficitară din punct de vedere calitativ, adică o lipsăț ț

sau un slab aport al anumitor nutrien i necesari pentru o via ă sănătoasăț ț

b) Subnutri ia – adică o alimenta ie insuficientă din punct de vedere cantitativ (care nuț ț

atinge pragul minim de hrană necesar zilnic)

Fiind vorba de o nevoie primară (nevoia de hrană), imposibilitatea satisfacerii ei de

către toată popula ia Terrei constituie o preocupare pentru organismele abilitate în acestț

domeniu:

• ONU prin Organiza ia Na iunilor Unite pentru Alimenta ie i Agricultură (FAO) iț ț ț ș ș

Consiliul Mondial al Alimenta iei (CMA)ț

• Banca Interna ională de Reconstruc ie i Dezvoltare (BIRD), prin acordarea de crediteț ț ș

preferen iale ărilor afectate de foameteț ț

• Consiliul Economic i Social al ONU (ECOSOC)ș

• Conferin a ONU pentru Dezvoltare (UNCTAD)ț

• PNUD, Programul Na iunilor Unite pentru Dezvoltareț

Aceste institu ii monitorizează zonele expuse acestui fenomen, realizează anchete înț

aceste zone (s-a realizat chiar i un tablou mondial al agriculturii), organizează informări prinș

întâlniri de importan ă mondială, concep programe de asisten ă, se implică financiar, etc.ț ț

O nouă problemă privind alimenta ia o reprezintă cre terea calită ii produselor ț ș ț

alimentare.

85

8/7/2019 Ecm - curs


2. Poluarea i mediul înconjurătorș

Problema mediului înconjurător este una din cele mai importante probleme ale

începutului de secol XXI. Dezvoltarea economică a secolului al XXlea a adus, pe lîngă

consecin ele pozitive i consecin e negative. Problemele mediului rezultate din activitateaț ș ț

economică se rezumă la poluare. Poluarea reprezintă degradarea aerului, apei sau pământului

rezultată din eliberarea de gaze i substan e chimice. Consecin a imediată a acestor fenomeneș ț ț

o reprezintă degradarea mediului i afectarea mediului natural (plante, animale, organismeș

umane).

Poluarea aerului este realizată de principalii poluan i (monoxid de carbon, oxizi deț

azot, dioxid de sulf, acid sulfuric sau acid nitric). Cel mai adesea, acest tip de poluare se

întâlne te în ora e i în jurul acestora.ș ș ș

Pe termen lung, efectul principal al acestui tip de poluare îl reprezintă distrugerea

stratului de ozon, fenomen responsabil de încălzirea globală. În vederea contracarării efectelor

acesteia în 1987 se încheie Protocolul de la Montreal care stabileşte ca ţările dezvoltate să nu

mai utilizeze poluanţii care distrug stratul de ozon până în 2010, iar ţările în dezvoltare –

până în 2020.

Poluarea apei se referă în principal la contaminarea apei. Problema este mai complexă,

în sensul că astăzi se implementează conceptul de management al utilizării apei, în contextul

în care în ţările dezvoltate cca 1 miliard de oameni au probleme în obţinerea apei potabile.

Poluarea mediului natural generează o rela ie conflictuală între principiul protejăriiț

naturii i nevoia de dezvoltare (în special din partea marilor corpora ii). A a cum se tie,ș ț ș ș

principala cauză a poluării mediului natural o reprezintă ploaia acidă rezultată din dezvoltarea

industrială excesivă.

Experien a interna ională actuală a degradării mediului ne arată următoarele;ț ț

- America de Nord are ca principale probleme ale poluării ploaia acidă(este o zonă de dezvoltare industrială foarte ridicată) i cantită i mariș ț

de poluan i (ceea ce conduce la distrugerea stratului de ozon). SUAț

este unul din cei mai mari poluan i ai lumiiț

- În America de Sud principala problemă legată de mediu o reprezintă

defri ările masive (în special în bazinul Amazonului)ș

- În Africa de Nord i Orientul Mijlociu principala problemă o reprezintăș

eroziunea solului care a condus la ceea ce se nume te de ertificareaș ș

86

8/7/2019 Ecm - curs


acestuia (spre exemplu, barajul de la Assuan pe lângă consecin ele saleț

pozitive duce i la scăderea fertilită ii solului)ș ț

- În Europa problemele mediului derivă din ploaia acidă (Germania iș

Polonia), suprapopularea (Mediterana), management iresponsabil

(Rusia)

- Asia de Sud-Est este marcată de dezvoltarea agriculturii i industriei,ș

ceea ce conduce la efecte specifice (defri ări, poluarea apelor i ploaiaș ș

acidă)

Tabloul acesta motivează apari ia unor noi concepte i teorii care marcheazăț ș

dezvoltarea economică viitoare. Unul dintre acestea este conceptul de dezvoltare economică

durabilă. Conceptul este foarte complex, dar, în esen ă desemnează acel tip de dezvoltare careț

ine cont de nevoile genera iilor prezente, fără a compromite ansa genera iilor viitoare de a- iț ț ș ț ș

satisface propriile nevoi. Esen a acestei probleme este aceea de a cuantifica nevoile actuale iț ș

impactul lor asupra mediului pentru a realiza un raport optim între satisfacerea nevoiei iș

efectul ei.

2. Energia. Problema energiei la nivel global.

Apari ia conceptului de activitate economică are ca punct de plecare rela ia dintreț ț

resurse i nevoi. Această rela ia tensionată între cele două componente pleacă de la faptul căș ț

resursele sunt limitate. Resursele naturale, componente ale resurselor în general, nu fac

excep ie. Mai mult, sursele energetice primare sunt neregenerabile. Acest fapt a determinatț

de-a lungul evolu iei economiei mondiale situa ii de criză energetică (Criza petrolului dinț ț

1973).

Omenirea a parcurs i este în curs de parcurgere a următoarelor etape privindș

principala sa resursă energetică:

Regele abur – regele petrol – regele atom

Actualmente, omenirea se află în etapa utilizării pe scară largă resursei petrol i, înș

acela i timp, de început a etapei de utilizare a resurselor energetice nucleare. Această situa ieș ț

nu exclude, însă, existen a i utilizarea altor resurse naturale: gaze naturale, cărbune, dar iț ș ș

surse alternative de energie, surse regenerabile de energie (combustibilul lemnos, energia

hidraulică, energia solară, energia eoliană, energia geotermală.Problema resurselor regenerabile a devenit actuală cel pu in din două motive:ț

87

8/7/2019 Ecm - curs


a) Sunt resurse regenerabile i pu in sau deloc poluanteș ț

b) Consumul de resurse este în continuă cre tere (în ările dezvoltate acesta este de 80ș ț

de ori mai mare decât în ările în dezvoltare), ceea ce face necesară i găsirea unor ț ș

noi resurse energetice

La nivel interna ional pot fi men ionate câteva organiza ii cu implicare în problemaț ț ț

energiei:

a) Organiza ia ărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), din care fac parte: Iran, irak,ț Ț

Kuweit, Arabia Saudită, Venezuela ( ări fondatoare), Qatar, Indonezia, Libț

Emiratele Arabe Unite, Algeria i Nigeria. Importan a acestei organiza ii derivă dinș ț ț

faptul că peste 65% din rezervele de petrol ale lumii se află în aceste state. Scopul

principal al acestei organiza ii este acela de a men ine stabilitatea pre urilor petrolului.ț ț ț

b) Agen ia Interna ională a Energiei Atomice (AIEA), organism al ONU înfiin at înț ț ț

1957, cu sediul la Viena

Rezumat:

1.Economia mondială este marcată de cîteva probleme globale. Dintre acestea,

importante sunt: problema alimenta iei, poluarea mediului i problema energetică.ț ș

2. Problema alimenta iei îmbracă două forme: malnutri ia i subnutri ia. Ea este o problemăț ț ș ț

specifică ărilor subdezvoltate.ț

3. Problema poluării este foarte complexă, regăsindu-se pe mai multe dimensiuni: poluarea

aerului, apei i a mediului natural.ș

4. Problema energetică apare datorită caracterului limitat al resurselor energetice, ceea ce

determină insuficien a lor în raport cu nevoileț

Termeni cheie: malnutri ie, subnutri ie, poluarea aerului, poluarea apei i poluarea mediuluiț ț ș

natural, resurse regenerabile regele abur, regele petrol, regele atom, dezvoltare durabilă.



a) Malnutri ia reprezintă o alimenta ie insuficientă din punct de vedere cantitativ (care nuț ț

atinge pragul minim de hrană necesar zilnic)

b) Poluarea mediului natural generează o rela ie conflictuală între principiul protejăriiț

naturii i nevoia de dezvoltare.ș

c) Poluarea reprezintă degradarea aerului, apei sau pământului rezultată din eliberarea degaze i substan e chimiceș ț

88

8/7/2019 Ecm - curs


d) Agen ia Interna ională a Energiei Atomice (AIEA) este un organism al UNESCO.ț ț

e) Problema energetică apare datorită caracterului limitat al resurselor energetice, ceea ce

determină insuficien a lor în raport cu nevoileț

Răspunsuri:

Întrebare Răspuns corect Motivarea F Defini ia dată este aceea a subnutri ieiț ț

b A Nevoia de dezvoltare nu ine întotdeauna seama de mediulț

înconjurător c A Enun ul surprinde toate aspectele legate de poluareț

d F AIEA este un organism al ONUe A Caraterul limitat al resurselor naturale determină insuficien aț

lor

Aplica iiț :

1.Analiza i o situa ie concretă de poluare la nivel mondial.ț ț

2. Exemplifica i rolul organiza iilor interna ionale în problema alimenta iei.ț ț ț ț

3. Analiza i o situa ie de criză energetică la nivel regional sau mondial (spre exemplu, Crizaț ț

petrolului din 1973).




1999

15)Gamblin, A., Economia lumii 2004, Editura tiin elor Sociale i Politice,Ș ț ș

2003




89

8/7/2019 Ecm - curs


MODULUL NR. 4 ROMÂNIA I PARTICIPAREA EI ÎN ECONOMIA MONDIALĂȘ

Unitatea de învă are nr. 14 România i rolul ei în economia mondialăț ș

Obiective:


1.să rezume principalele aspecte legate de economia României

2. să identifice rolul României în ansamblul economic mondial.

În analiza economiei României este recomandabil să împăr im evolu ia economică a eiț ț

în 2 etape: etapa economiei centralizate i etapa tranzi iei către economia de pia ă.ș ț ț

În prima etapă, aceea a economiei centralizate din punct de vedere al implicării în

economia mondială România s-a găsit ca partener CAER sub influen a Uniunii Sovietice. Înț această perioadă România a dezvoltat industria, însă din păcate pe cea energo-intensivă i aș

90

8/7/2019 Ecm - curs


fost un partener comercial, în special pentru CAER. Totu i, dintre toate ările CAER,ș ț

România a dezvoltat cele mai importante rela ii comerciale cu exteriorul, în special cuț

Comunitatea Europeană.

După 1990 România a trecut în etapa tranzi iei cătreț economia de pia ă,ț etapă care a

presupus mari transformări fundamentale în economie. În primul rând, întregul sistem

economic a trebuit reformat prin reformele structurale (reforma proprietă ii, refoț

institu ională, reforma sistemului bancar), totul în condi iile unei macrostabilită i economice,ț ț ț

în vederea scăderii semnificative a rolului statului în economie.

O rela ie aparte a apărut odată cu inten ia României de a adera la Uniunea Europeană.ț ț

Schimbarea regimului din România în 1989 a fost salutată şi privită cu interes de către

Comunitate, în 1990 noul regim din România fiind recunoscut de către aceasta. România a fost

prima ţară din cele foste comuniste care a acreditat primul ambasador la Comunitate.

Iniţial, principala formă de manifestare a relaţiilor CE – România a reprezentat-o

cooperarea comecială. România a reprezentat un partener comercial important din Estul Europei

pentru Comunitate. Acest fapt poate fi reliefat prin prisma următoarelor date1:

- exporturile României către Comunitate au crescut de la 24,8% din totalul exporturilor în

1989 (echivalentul a 20,9% din PIB) la 65,5% în 1999 (echivalentul a 30,1% din PIB)

- importurile din statele membre comunitare au crescut de la 13,1% din totalul importurilor

(reprezentând 18,2% din PIB) la 60,4% în 1999 (reprezentând 32,3% din PIB)

Cea mai dificilă, dar şi cea mai arzătoare problemă a României este reprezentată, în

continuare, de marile sale decalaje economice faţă de ţările dezvoltate ale lumii. Decalajele nu

le-a creat tranziţia, ele sunt o moştenire a trecutului. Tranziţia, însă, până în prezent, nu numai

că nu le-a diminuat, dar le-a adâncit profund. Din datele statistice cunoscute, de-abia în 2004-

2005 a fost refăcut nivelul economic, măsurat în PIB/loc. din 1989. Dacă pornim de la datele

Băncii Mondiale pentru anul 2000, rezultă că România avea un VNB/loc. de 1 670 $ la cursul

de schimb, şi 6 360 la paritatea puterii de cumpărare. În acelaşi an, datele pentru UE indicau

22 384 dolari şi, respectiv, 23 497 dolari/loc. În ipoteza că România ar realiza o creştere de

5% în medie anual, iar UE-2%, rezultă următoarele concluzii:

A.Ipoteza cursului de schimb

România va realiza:

1 Sută, N., „Comerţ internaţional şi politici comerciale internaţionale”, Ed. Eficient, Bucureşti, 2000,pag. 533

91

8/7/2019 Ecm - curs


a) ½ din VNB/loc. al UE din 2000 în 40 de ani

b) ½ din VNB/loc. al UE cu creştere de 2% în 66 de ani

c) 100% nivelul UE în 2000 în 53 de ani

d) 100% nivelul UE cu creştere de 2% în 90 de ani

B. Ipoteza VNB/loc. la paritatea puterii de cumpărare

România va realiza:

a) ½ din nivelul UE din 2000 în 11,6 ani

b) ½ din nivelul UE cu creştere de 2% în 20 de ani

c) 100% nivelul UE în 2000 în 25-26 de ani

d) 100% nivelul UE cu creştere de 2% în 43,5 de ani

Din punct de vedere al participării la economia mondială România este categorisită ca

o ară în dezvoltare. Gradul de dezvoltare a fost diferit de la an la an, în 2006 Româniaț

aflându-se pe locul 68 într-o ierarhie care ine cont de indicele de competitivitate globalăț 1 (un

indicator care ine cont de factorii ce stimulează productivitatea i competitivitatea: institu ii,ț ș ț

infrastructură, climat macroeconomic, sănătate i educa ie primară, învă ământ superior iș ț ț ș

instruire, eficien a pie ei, nivelul tehnologic, nivelul mediului de afaceri, inovare).ț ț

Rezumat:

1.România a avut handicapul a 40 de ani de economie centralizată, care a marginalizat-o în

circuitul economic mondial

2. După 1990 rela iile interna ionale ale României au avut ca principală preocupare integrareaț ț

în pia a europeană, mai mult decât integrarea în pia a mondială.ț ț

3. Principala problemă a României în rela ia sa cu exteriorul o reprezintă decalajeleț

economice fa ă de alte ări cu nivel de dezvoltare mai ridicat.ț ț

Termeni cheie: economie centralizată, tranzi ie, economie de pia ă, ipoteza cursului deț ț

schimb, ipoteza VNB/locuitor, paritatea puterii de cumpărare.

1 Văcărel, I., (coord) Cunoa te România – membră a Uniunii Europene, Editura Economică,2007, pag 187ș

92

8/7/2019 Ecm - curs



1) Sută, N., „Comerţ internaţional şi politici comerciale internaţionale”, Ed. Eficient,

Bucureşti, 2000

2) Văcărel, I., (coord) Cunoa te România – membră a Uniunii Europene, Edituraș Economică, 2007

3) Anuarul statistic al României

LUCRĂRI DE VERIFICARE

MODULUL 1

Concepe i la alegere un studiu de cca 3 pagini din următoarele teme posibile:ț

1) Rolul marilor descoperiri geografice în apari ia economiei mondialeț

2) Rolul revolu iei industriale în dezvoltarea schimburilor interna ionaleț ț

3) Analiza unui segment al pie ei mondialeț

4) Rolul unei organiza ii interna ionale în economia mondialăț ț

În aprecierea lucrării se va ine cont de:ț

- informa ia tiin ifică din cadrul lucrăriiț ș ț

- adaptarea informa iei la cerin a din titlul temeiț ț

- demonstrarea capacită ii de a sintetiza informa ii complexe i de a face legătura întreț ț ș

aceste informa ii i obiectul studiuluiț ș

MODULUL 2

93

8/7/2019 Ecm - curs



1) OECD

2) G7/G8

3) Analiza unei ări dezvoltate din perspectiva politicilor sale i a implicării sale înț ș

economia mondială

4) Transna ionalizarea. Aplica ie: o societate transna ionaleț ț ț

5) Probleme cu care se confruntă o ară în dezvoltare. Evolu ii economice în araț ț ț

respectivă.

6) Evolu ia economică a unei ări subdezvoltate.ț ț






MODULUL 3


1) Integrarea regională pe un continent (ex: Integrarea pe continentul nord-american)

2) Analiza unui segment de pia ă mondială într-o structură de integrare ț

Dezvoltarea comer ului în cadrul NAFTA, Aspecte legate de pia a muncii în UE)ț ț

3) Evolu ia agriculturii pe plan mondial în perioada ..... (10 ani)ț

4) Industrializarea în ........... (o regiune, un continent)

5) Importan a serviciilor în economia mondialăț

6) Problema alimentaţiei pe Glob7) Energia. Problema energiei la nivel global

8) Poluarea şi problema mediului înconjurător




- demonstrarea capacită ii de a sintetiza informa ii complexe i de a face legătura întreț ț ș aceste informa ii i obiectul studiuluiț ș

94

8/7/2019 Ecm - curs


- exemplificarea ideilor (temele 5,6,7,8)

MODULUL 4

Concepe i un studiu cu temaț România i rolul ei în economia mondială ș .

În realizarea acestui studiu va trebui să aborda i următoarele aspecte:ț

- date generale despre poten ialul Românieiț

- caracterizare economică a economiei României în perioada 1990-2007 (evoluț

principalilor indicatori macroeconomici, mediul de afaceri i investi iile, structura peș ț

sectoare a economiei, sistemul financiar-bancar, etc)

- caracterizare a calită ii vie ii în Româniaț ț

- rolul României în pia a mondială (pe toate segmentele sale)ț

- decalaje economice în România fa ă de alte ări din economia mondialăț ț






Anexa nr. 1 Organiza ii speciale ale ONUț

• Centrul Naţiunilor Unite pentru Aşezări Umane (United Nations Centre for Human

Settlements - Habitat; fondat în 1977, cu sediul în Nairobi, Kenya);

• Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF - United Nations Children's Fund,

fondat în 1964, cu sediul la New York, SUA);

• Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD - United Nations

Conference on Trade and Development, fondată în 1946 cu sediul la Geneva, Elveţia);

• PNUD - Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (United Nations Development

Programme, fondat în 1965 şi cu sediul la New York);

• PNUE- Programul Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător (United Nations

Environment Programme, fondat în 1972, cu sediul la Nairobi, Kenya);

• Programul Internaţional al Naţiunilor Unite pentru Prevenirea Consumului de Droguri

(United Nations Internation Drug Control Programme, fondat în 1991, cu sediul la

Viena, Austria);

95

http://ro.wikipedia.org/wiki/UNICEF

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=UNCTAD&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=PNUD&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=PNUE&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=UNCTAD&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=PNUD&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=PNUE&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/UNICEF

8/7/2019 Ecm - curs


• Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi (United Nations High Commissioner for

Refugees UNHCR , fondat în 1950, cu sediul la Geneva);

• Operaţiunile ONU de Menţinere a Păcii (United Nations Peace-keeping Operations, cu

sediul la New York);

• Fondul ONU pentru Activităţi în Domeniul Populaţiei (United Nations Population

Fund, fondat în 1967, cu sediul la New York);

• Agenţia pentru Refugiaţii Palestieni (United Nations Relief and Works Agency for

Palestine Refugees in the Near East, fondat în 1950, cu sediul la Gaza);

• Programul Mondial pentru Alimentaţie (World Food Programme, fondat în 1961, cu

sediul la Roma).

ONU lucrează cu următoarele organizaţii autonome: UNESCO, OIS, OIM, BIRD, FMI şialtele.

Anexa nr. 2 ările OECDȚ

Există în mod curent 30 de membri cu putere deplină; dintre aceştia 24 sunt, în descrierea din

2003 a Băncii Mondiale, ţări cu venituri mari. Ţările devenite membre OECD în 1961 nu au

anii după nume. Alte naţiuni sunt listate în funcţie de anul de admisie.

• Australia (1971)

• Austria

• Belgia

• Canada

• Republica Cehă

(1995)

• Danemarca

• Finlanda (1969)• Franţa

• Ungaria (1996)

• Islanda

• Irlanda

• Italia

• Japonia (1964)

• Coreea de Sud

(1996)

• Luxemburg • Mexic (1994)

• Norvegia

• Polonia (1996)

• Portugalia

• Slovacia (2000)

• Spania

• Suedia

• Elveţia

• Turcia

96

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=UNHCR&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/wiki/UNESCO

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C5%A3ie_Interna%C5%A3ional%C4%83_a_S%C4%83n%C4%83t%C4%83%C5%A3ii&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C5%A3ia_Interna%C5%A3ional%C4%83_a_Muncii&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Banca_Interna%C5%A3ional%C4%83_pentru_Reconstruc%C5%A3ie_%C5%9Fi_Dezvoltare&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C5%A3ional


http://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Mondial%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Australia

http://ro.wikipedia.org/wiki/1971

http://ro.wikipedia.org/wiki/Austria

http://ro.wikipedia.org/wiki/Belgia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Canada

http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Ceh%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Danemarca

http://ro.wikipedia.org/wiki/Finlanda


http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ungaria


http://ro.wikipedia.org/wiki/Islanda

http://ro.wikipedia.org/wiki/Irlanda

http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Japonia


http://ro.wikipedia.org/wiki/Coreea_de_Sud


http://ro.wikipedia.org/wiki/Luxemburg

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mexic


http://ro.wikipedia.org/wiki/Norvegia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia


http://ro.wikipedia.org/wiki/Portugalia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Slovacia


http://ro.wikipedia.org/wiki/Spania

http://ro.wikipedia.org/wiki/Suedia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C5%A3ia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Turcia


http://ro.wikipedia.org/wiki/UNESCO

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C5%A3ie_Interna%C5%A3ional%C4%83_a_S%C4%83n%C4%83t%C4%83%C5%A3ii&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C5%A3ia_Interna%C5%A3ional%C4%83_a_Muncii&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Banca_Interna%C5%A3ional%C4%83_pentru_Reconstruc%C5%A3ie_%C5%9Fi_Dezvoltare&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Mondial%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Australia


http://ro.wikipedia.org/wiki/Austria

http://ro.wikipedia.org/wiki/Belgia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Canada

http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Ceh%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Danemarca

http://ro.wikipedia.org/wiki/Finlanda


http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ungaria


http://ro.wikipedia.org/wiki/Islanda

http://ro.wikipedia.org/wiki/Irlanda

http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Japonia


http://ro.wikipedia.org/wiki/Coreea_de_Sud


http://ro.wikipedia.org/wiki/Luxemburg

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mexic


http://ro.wikipedia.org/wiki/Norvegia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia


http://ro.wikipedia.org/wiki/Portugalia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Slovacia


http://ro.wikipedia.org/wiki/Spania

http://ro.wikipedia.org/wiki/Suedia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C5%A3ia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Turcia

8/7/2019 Ecm - curs


• Germania

• Grecia

• Olanda

• Noua Zeelandă

(1973)

• Regatul Unit

• Statele Unite ale

Americii

97

http://ro.wikipedia.org/wiki/Germania

http://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Olanda

http://ro.wikipedia.org/wiki/Noua_Zeeland%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unit

http://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americii


http://ro.wikipedia.org/wiki/Germania

http://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Olanda

http://ro.wikipedia.org/wiki/Noua_Zeeland%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unit



8/7/2019 Ecm - curs


Anexa nr. 3 Structuri integra ioniste la nivel mondialț

Structură de integrare Anulcreerii

Ţări componente

EUROPAUniunea Europeană (UE)

Central European FreeTrade Agreement (CEFTA)

Commonwealth of Independent States (CIS)

Euro-Mediterranean FreeTrade Area (EMFTA)

1951

1992

1991

1995

Germania, Franţa, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Marea Britanie, Danemarca,Irlanda, Grecia, Spania, Portugalia, Austria, Finlanda, Suedia, Cipru, Estonia, Ungaria,

Polonia, Cehia, Slovenia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia

Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Slovenia

Armenia, Azerbaidjan, Bielorusia, Georgia, Kazastan, Moldova, Federaţia Rusă,Tadjikistan, Ucraina, Uzbekistan

Uniunea Europeană, Algeria,Cipru, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Malta, Maroc, Siria,Tunisia, Turcia

98

8/7/2019 Ecm - curs


AFRICAEconomic and MonetaryCommunity of centralAfrica (CEMAC)

Economic of the Countriesof the Great Lakes (CEPGL)

Common Market for Easternand Southern Africa(COMESA)

Cross Border Initiative

East African Community(EAC)

Economic Community of Central African States(ECCAS)

Economic Community of West African States(ECOWAS)

Indian Ocean Commission

Mano River Union (MRU)

Southern African

1994

1976

1994

1992

1996

1983

1975

1984

1973

1992

Camerun, Republica Central Africană, Congo, Guineea, Gabon, Principatul SaoTome

Burundi, Congo, Rwanda

Angola, Burundi, Comoros, Congo, Djibouti, Egipt, Eritrea, Etiopia, Kenya,Madagascar, Mauritius, Malawi, Namibia, Rwanda, Seychelles, Sudan,Swaziland, Uganda, Tanzania, Zambia, Zimbabwe

Burundi, Comoros, Kenya, Madagascar, Malawi, Mauritius, Nambia, Rwanda,Seychelles, Swaziland, Tanzania, Uganda, Zambia, Zimbabwe

Kenya, Tanzania, Uganda

Angola, Burundi, Camerun, Republica Central Africană, Chad, Congo, Guineea,Gabon, Rwanda, Sao Tome

Benin, Burkina Faso, Capul Verde, Cote d’Ivoire, Gambia, Ghana, Guinea,Guineea-Bissau, Liberia, Mali, Mauritania, Niger, Nigeria, Senegal, Sierra Leone,Togo

Comoros, Madagascar, Mauritius, Réunion, Seychelles

Guineea, Liberia, Sierra Leone

Angola, Botswana, Congo, Lesotho, Malawi, Mauritius, Mozambic, Namibia,

99

8/7/2019 Ecm - curs


AMERICA LATINĂ SICARAIBE

Association of CaribbeanStates (ACS)

Andean Group

Central American CommonMarket (CACM)

Caribbean Community andCommon Market(CARICOM)

Central American Group of Four

Group of Three

Latin American Integration

Association (LAIA)

Southern Cone CommonMarket (MERCOSUR)

Organization of EasternCaribbean States (OECS)

1994

1969

1961

1973

1993

1995

1980

1991

1981

Antigua, Barbuda, Bahamas, Barbados, Belize, Columbia, Costa Rica, Cuba,Domenica, Republica Domenicană, El Salvador, Grenada, Guatemala, Guyana,Haiti, Honduras, Jamaica, Mexic, Nicaragua, Panama, St.Kitts şi Nevis, St.Lucia,St.Vincent şi Grenadines, Surinam, Trinidad şi Tobago, Republica Bolivariana deVenezuela

Bolivia, Columbia, Ecuador, Peru, Republica Bolivariana de Venezuela

Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua

Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados, Belize, Domenica, Grenada, Guyana,Jamaica, Montserrat, St.Kitts şi Nevis, St.Lucia, St.Vincent şi Grenadines,Surinam, Trinidad şi Tobago

El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua

Columbia, Mexic, Republica Bolivariana de Venezuela

Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, Ecuador, Mexic, Paraguay, Peru,Uruguay, Republica Bolivariana de Venezuela

Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay

Antigua şi Barbuda, Domenica, Grenada, Montserrat, St.Kitts şi Nevis, St.Lucia,

100

8/7/2019 Ecm - curs


St.Vincent şi GrenadinesASIA ŞI ORIENTULMIJLOCIU

Arab Common Market

Association of South-EastAsian Nations (ASEAN)

Bangkok Agreement

East Asia Economic Caucus(EAEC)

Economic CooperationOrganization (ECO)

Gulf Cooperation Council(GCC)

South Asian Association for Regional Cooperation(SAARC)

Arab Maghreb Union(UMA)

1964

1967

1975

1990

1985

1981

1985

1989

Egipt, Irak, Iordania, Libia, Mauritania, Siria, Yemen

Brunei, Cambodgia, Indonezia, Laos, Malaysia, Myanmar, Filipine, Singapore,Thailanda, Vietnam

Bangladesh, India, Coreea, the Laos People's Democratic Republic, Filipine, Sri

Lanka, Thailanda Brunei, China, Hong Kong (China), Indonezia, Japonia, Coreea, Malaysia,Filipine, Singapore, Taiwan (China), Thailanda

Afghanistan, Azerbaidjan, Iran, Kazakstan, Pakistan, Tadjikistan, Turcia,Turkmenistan, Uzbekistán

Bahrein, Kuwait, Oman, Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite

Bangladesh, Bhutan, India, Maldives, Nepal, Pakistan, Sri Lanka

Algeria, Libia, Mauritania, Maroc, Tunisia

AMERICA – ASIA -PACIFIC

North American Free TradeArea (NAFTA) 1994

Canada, Mexic, Statele Unite ale Americii

101

8/7/2019 Ecm - curs


Free Trade Areas of theAmericas (FTAA)

Asia Pacific EconomicCooperation (APEC)

1994

1989

Antiqua şi Barbuda, Argentina, Bahamas, Barbados, Belize, Bolivia, Brazilia,Canada, Chile, Columbia, Costa Rica, Domenica, Republica Domenicană,Ecuador, El Salvador, Grenada, Guatemala, Guyana, Haiti, Honduras, Jamaica,Mexic, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Republica Bolivariana de Venezuela,St.Kitts şi Nervis, St.Lucia, St.Vincent şi Grenadines, Surinam, Trinidad şiTobago, Statele Unite ale Americii, Uruguay

Australia, Brunei, Canada, Chile, Hong Kong (China), Indonezia, Japonia,Coreea, Malaysia, Mexic, Noua Zealandă, Papua Noua Guinee, Peru, Filipine,Rusia, Singapore, Taiwan (China), Thailanda, Statele Unite ale Americii,Vietnam

Sursa: “World Development Indicators”, World Bank, Washington, 200

102

8/7/2019 Ecm - curs


Ecm - curs

Documents

Transcript of Ecm - curs