Curs 6. Complet

8/16/2019 Curs 6. Complet

1/27

Curs 6. Procedura trimiterii preliminare. Continuare.

6.1. Limitele impuse obligaţiei de a cere o hotărâre preliminară.Instanţele prevăzute de art. 267 din TFUE au libertatea de a evalua

pertinenţa şi utilitatea interpretării date de Curte pentru soluţionarea cauzeideduse judecăţii. Curtea a speciicat !n cauza CI"FIT circu#stanţele şi actoriicare trebuie luaţi !n consideraţie de către instanţe$ c%iar şi de către acele instanţeale căror decizii nu sunt supuse unei căi de atac$ pentru a decide dacă estenecesar sau nu să tri#ită !ntrebarea preli#inară&.

' (ecla#antele Srl CILFIT and Laniicio di !a"ardo SP#$ societăţi producătoarede te)tile$ au susţinut că au plătit de la adoptarea "e*ii nr. +, din +, ianuarie &-6$ cu titlul deta)ă i)ă pentru vizita sanitară$ 7,, lire pentru un c%intal de l/nă i#portată$ p/nă la intrarea !nvi*oare a "e*ii nr. &2+- din +, dece#brie &-7, care #odiica această ta)ă astel !nc/t aveau

obli*aţia să plătească doar o su#ă de 7, lire pentru un c%intal$ 0conform interpretării exacte alegii din 30 ianuarie 1968 şi, în orice caz, conform interpretării autentice a acesteia, dată de Legea nr. 139 din 19!01.

ntruc/t Tribunalul din (o#a a respins cererea acestora prin %otăr/rea din 27octo#brie &-76$ recla#antele !n acţiunea principală au atacat %otăr/rea relu/nd ar*u#entulrespins de acest tribunal şi susţin/nd$ de ase#enea$ că "e*ea nr. +, din &-6 este inaplicabilă!n ur#a adoptării (e*ula#entului nr. 2736 al Consiliului din 2 iunie &-6 privindor*anizarea co#ună a pieţei pentru anu#ite produse enu#erate la ane)a II la tratat .

4rin %otăr/rea din &2 dece#brie &-7 Curtea de 5pel din (o#a a respins toate#otivele invocate de recla#ante ad#iţ/nd ar*u#entul inisterului ănătăţii cu privire laco#patibilitatea "e*ii nr. +, din &-6 cu re*ula#entul #enţionat.

"a 8 octo#brie &-7-$ recla#antele !n acţiunea principală au pro#ovat un recurs!#potriva acestei %otăr/ri. n cererea sa de respin*ere a recursului$ inisterul ănătăţii susţinecă 9 astel cu# a statuat Curtea de 5pel 9 !ntruc/t l/na nu este inclusă !n ane)a II la TratatulCEE$ aceasta nu ace obiectul unei or*anizări co#une a pieţelor şi$ prin ur#are$ nu poate iluată !n considerare !n re*ula#entul !n cauză.

inisterul ănătăţii 0insistă ca solu"ia pro#lemei ridicate astfel să fie adoptată de$urtea de $asa"ie sus"in%nd că circumstan"ele de fapt sunt at%t de e&idente înc%t înlătură

posi#ilitatea de luare în considerare a unei îndoieli pri&ind interpretarea şi sunt, prin urmare,

de natură să excludă cerin"a unei ac"iuni la $urtea de 'usti"ie a $omunită"ilor (uropene

pentru pronun"area unei )otăr%ri preliminare1.Curtea de Casaţie din Italia a esti#at că apărarea inisterului ănătăţii ridică o

proble#ă de interpretare a articolului &77 din tratat !n #ăsura !n care air#ă că aceastădispoziţie trebuie !nţeleasă !n sensul !n care Curtea supre#ă 9 ale cărei decizii nu ac obiectulunei acţiuni jurisdicţionale de drept intern 9 nu este obli*ată să sesizeze Curtea de :ustiţie aCo#unităţilor Europene 0în cazul în care solu"ia pro#lemei de interpretare a actelor institu"iilor comunitare este at%t de e&identă înc%t înlătură posi#ilitatea unei îndoieli cu

pri&ire la interpretare1.;n considerentele %otăr/rii$ Curtea a reţinut că or*anele de jurisdicţie nu

sunt obli*ate să tri#ită o cerere de interpretare de drept co#unitar ridicată !naţa lor$ dacă respectiva c%estiune nu este pertinentă$ adică !n cazul !n care

& C


2/27

răspunsul la !ntrebarea respectivă$ indierent care ar i el$ nu ar avea nici oinluenţa asupra soluţionării liti*iului.

>i#potrivă$ dacă or*anele jurisdicţionale respective constată cărecur*erea la dreptul co#unitar este necesară spre a se ajun*e la soluţia !n cadrul

unui liti*iu cu care au ost sesizate$ atunci art. &77 TCE le i#pune obli*aţia desesizare a Curţii de :ustiţie cu privire la orice c%estiune de interpretare care se pune.

>acă proble#a este pertinentă$ instanţa trebuie să parcur*ă #ai #ulteetape lo*ice?

< >acă !ntrebarea or#ulată este identică cu o !ntrebare or#ulată !n altăcauză$ identică sau si#ilară$ şi la care Curtea a răspuns deja$ nu este obli*ată sătri#ită !ntrebarea@

< >acă !ntrebarea or#ulată nu este perect identică cu !ntrebări or#ulate!n alte cauze$ dar e)istă o jurisprudenţă constantă a Curţii privind soluţionarea

proble#ei de drept respective$ nu este obli*ată să tri#ită !ntrebarea@< >acă #odul de aplicare al nor#ei co#unitare este oarte clar$ astel !nc/t

nu e)istă loc de !ndoială$ nu este obli*ată să tri#ită !ntrebarea2.5ceastă ulti#ă situaţie este cunoscută sub denu#irea de 0doctrina acte

claire1$ doctrina actului clar şi presupune că instanţa trebuie să fie convinsă cămodul de soluţionare a problemei respective este în mod vădit acelaşi pentruorganele de jurisdicţie ale celorlalte state membre.

rin urmare?A instanţă naţională trebuie să introducă cererea $n interpretare atunci

c/nd?• e ridică o proble#ă de drept a UE@• C/nd decizia sa nu poate i obiectul unei căi de atac ordinare@• E)cepţii?

&. !ntrebarea este nerelevantă@2. e)istă o %otăr/re anterioară a C:CE3C:UE ' pe o proble#ă

identică de drept #aterial; sau răspunsul poate i dedus dintr


3/27

6.%. Cererea pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare $nlegătură cu "aliditatea unui act comunitar.

5tunci c/nd o instanţă naţională crede că o nor#ă juridică a UE esteneconor#ă cu dreptul UE$ cererea este$ !ntotdeauna$ obli*atorie.

otive de neconor#itate?• tratatul nu prevede ni#ic ' tace;@• jurisprudenţa C:CE prevede aceleaşi #otive ca pentru recursul !n

anulare? lipsa de co#petenţă$ !ncălcarea unei cerinţe proceduraleesenţiale$ !ncălcarea unei dispoziţii$ deturnarea de putere@

• instanţa nu poate declara actul UE invalid$ dar poate suspendaaplicarea sa dacă?

< are dubii serioase cu privire la conor#itatea actului juridical UE@

< e)istă ur*enţă !n sensul evitării unui prejudiciu ireparabil@< instanţa naţională ia !n considerare interesul UE@< introduce o cerere !n aprecierea validităţii.

+


4/27

P#&T'# # II(#)&'PT*L +#T'&I#L #L *,I*,II '*&-P','

S'CI*,'# I/ PI## I,T'&,0 # *,I*,II '*&-P',' IC'L' P#T&* LI2'&T0I F*,)#+',T#L'.

%.1. Instituirea 3i e"oluţia pieţei interne a *niunii 'uropene.Conceptul de 0piaţă co#ună1 a ost #enţionat pentru pri#a dată !n

Tratatul de instituire a Co#unităţii Europene a Cărbunelui şi Aţelului 'TCECA;şi a ost consacrat prin Tratatul de instituire a Co#unităţii Econo#ice Europene'TCEE;$ care prevedea$ prin art. 2$ că prin instituirea unei pieţe co#une şi prinapropierea treptată a politicilor econo#ice ale statelor #e#bre se ur#ăreşte sesă pro#oveze !n !ntrea*a Co#unitate o dezvoltare ar#onioasă a activităţilor

econo#ice$ o creştere durabilă şi ec%ilibrată$ o stabilitate cresc/ndă$ o creştereaccelerată a nivelului de trai şi relaţii #ai str/nse !ntre statele pe care lereuneşte+.

n vederea realizării acestor obiective acţiunea Co#unităţii Econo#iceEuropene 'CEE; presupunea$ printre altele$ eli#inarea !ntre statele #e#bre$ ata)elor va#ale şi a restricţiilor cantitative şi calitative la ieşirea sau intrarea#ărurilor$ precu# şi a oricăror altor #ăsuri cu caracter ec%ivalent$ precu# şistabilirea unui tari va#al co#un şi a unei politici co#erciale co#une !n raportcu statele terţe. Totodată se prevedea eli#inarea$ !ntre statele #e#bre$ a

obstacolelor care stăteau !n calea liberei circulaţii a persoanelor$ serviciilor şicapitalurilor$ instituirea unui re*i# care să !#piedice denaturarea concurenţei !n piaţa co#ună$ precu# şi apropierea le*islaţiilor interne !n #ăsura necesarăuncţionării pieţei co#une ' art. + din TCEE;.

odelul pieţei co#une a ost cel al econo#iei de piaţă8.Curtea de :ustiţie a Co#unităţilor europene a deinit piaţa co#ună ca un

#ecanis# de eli#inare a tuturor obstacolelor din calea sc%i#burilor intraco#unitare$ !n vederea uziunii pieţelor naţionale !ntr


5/27

4rin ur#are$ piaţa internă este rezultatul calitativ superior al procesului deinte*rare europeană$ !nceput sub auspiciile pieţei co#une6.

%.%. Principiile undamentale ale pieţei interne a *niuni 'uropene.•

Principiul nediscriminării.4otrivit dispoziţiilor art. & din TFUE$ !n do#eniul de aplicare a tratatelor şi ără a aduce atin*ere dispoziţiilor speciale pe care acestea le prevăd$ esteinterzisă orice discri#inare e)ercitată pe #otiv de cetăţenie sau naţionalitate.

n sera de acţiune a acestui principiu$ au ost incluse şi alte criterii$ !nvederea co#baterii oricărei discri#inări bazate pe se)$ rasă sau ori*ine etnică$

pe reli*ie sau convin*eri$ pe %andicap$ v/rstă sau orientare se)uală 'art. &- dinTFUE;.

• Principiul liberei circulaţii.

TFUE stabileşte$ !n art. 2&$ că orice cetăţean al Uniunii are dreptul laliberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor #e#bre$ sub rezerva li#itărilor şicondiţiilor prevăzute de tratate şi de dispoziţiile adoptate !n vederea aplicăriiacestora. Totodată$ Tratatul prevede că piaţa internă cuprinde un spaţiu ărărontiere interne$ !n care libera circulaţie a #ărurilor$ a persoanelor$ a serviciilor şi a capitalurilor este asi*urată !n conor#itate cu dispoziţiile Tratatelor ' art. 26din TFUE;.

• Principiul recunoa3terii reciproce.şi are ori*inea !n %otăr/rea $assis de /ion a Curţii de justiţie a Uniunii

Europene din 2, ebruarie &-7-7

şi a constituit baza unei noi evoluţii a pieţeiinterne a #ărurilor. 5cest principiu presupune că$ indierent de variaţiile deordin te%nic !ntre diversele nor#e naţionale aplicabile !n Uniunea Europeană$statele #e#bre de destinaţie nu pot interzice v/nzarea$ pe propriile teritorii$ a

produselor care nu ac obiectul ar#onizării la nivelul Uniunii europene şi caresunt co#ercializate !n #od le*al !n alt stat #e#bru$ c%iar dacă acestea au ost

produse !n conor#itate cu nor#e te%nice şi de calitate dierite de cele caretrebuie respectate de produsele interne. in*ura e)cepţie de la acest principiueste reprezentată de restricţiile justiicate din #otivele enunţate de art. +6 dinTFUE 'protecţia #oralităţii publice sau a securităţii publice$ protecţia sănătăţii şia vieţii persoanelor$ ani#alelor sau plantelor; sau pe baza #otivelor i#perativede interes public *eneral recunoscute de jurisprudenţa Curţii de :ustiţie$ caresunt proporţionale cu scopul ur#ărit.

6 5na#aria Droza$ op.cit.$ p. &.7 Cauza &2,37 (ee


6/27

%.4. Libertăţile undamentale garantate $n cadrul pieţei interne a*niunii 'uropene.

• "ibera circulaţie a #ărurilor@• "ibera circulaţie a persoanelor@

• "ibertatea de stabilire şi libera circulaţie a serviciilor@• "ibera circulaţie a capitalurilor şi plăţilor.

LI2' CI&C*L#I' # +0&F*&IL-& .

05ceastă libertate este unda#entală. Ea or#ează soclul pieţei uniceK

Sediul materiei ? art. 2 şi 2- din TFUE ' e). art. 2+ şi 28 din TCE;$ art. +,din TFUE ' e). art. 2= din TCE;$ art. +8$ +=$ +6 din TFUE ' e). art. 2$ 2-$ +,din TCE;$ art. &&, şi &&& din TFUE ' e). art. -,$-& din TCE;.

5ceste nor#e juridice produc efect direct $ adică creează !n patri#oniul particularilor drepturi de care aceştia se pot prevala !n aţa instanţelor naţionale.5ltel spus$ persoanele izice sau juridice private pot cere autorităţilor publice săle respecte drepturile ce decur* din libera circulaţie a #ărurilor.

4rin %otăr/rea din cauza Han Dend en "oos-$ Curtea de :ustiţie a stabilitcă art. 2= din TCE are efect direct &ertical . Curtea de :ustiţie a stabilit astel că$

interdicţia ta)elor va#ale şi a ta)elor cu eect ec%ivalent se aplică nu doar ta)elor ac%itate către stat$ ci c%iar celor ce se ac%ită către o autoritate locală sauc%iar către un or*anis# căruia i


7/27

in*urele produse !n privinţa cărora nu se aplică dreptul european privindlibera circulaţie a #ărurilor sunt cele care$ prin natura sau caracteristicile lor$ nui le*al co#ercializate sau inte*rate circuitului econo#ic$ precu# stupeiantele

sau #oneda alsiicată. 5r#ele şi produsele a*ricole

&=

au un statut special$ iar #oneda alată !n circulaţie le*ală ţine de do#eniul liberei circulaţii acapitalurilor.

n baza art. 2- TFUE 'e)


8/27

1.%. *niunea "amală 3i 5ona de liber schimb..ariful vamal comun este cel ce dierenţiază uniunea va#ală de zona de

liber sc%i#b$ care presupune doar !nlăturarea barierelor va#ale şi a restricţiilor cantitative$ cu conservarea politicilor va#ale proprii. n produs pro&enit dintr;

un stat ter" $ odată intrat pe teritoriul uniunii &amale$ va putea circula liber !ncadrul acesteia$ iind asi#ilat unui produs abricat !n uniune. 0A uniune va#alăse deosebeşte de o zonă de liber sc%i#b$ prin aptul că nu se #ulţu#eşte săor*anizeze eli#inarea drepturilor de va#ă şi a altor re*le#entări restrictive !ntreteritoriile care o co#pun$ ci i#pune totodată constituirea unei noi entităţi pe

plan va#al şi co#ercial$ care !ntreţine relaţii uniicate cu e)teriorul1&.Co#unitatea Europeană a Cărbunelui şi Aţelului$ ondată prin tratatul

se#nat la data de & aprilie &-=&$ la 4aris$ intrat !n vi*oare la 2+ iulie &,=2$ areprezentat o zonă de li#er sc)im# !n privinţa cărbunelui şi oţelului. >upă cetratatul său constitui devenit caduc prin !#plinirea ter#enului de =, de ani$ la 2+iulie 2,,2$ cele două produse au ost inte*rate uniunii va#ale din cadrulCo#unităţii Europene. Co#unitatea Europeană a Ener*iei 5to#ice şiCo#unitatea Econo#ică Europeană au constituit$ !ncă de la bun !nceput$ uniuniva#ale.

1.4. Tariul "amal comun..ariful /amal 0omun are două co#ponente?< ta)ele va#ale@< Go#enclatura Co#binată 'GC; ce porneşte de la iste#ul 5r#onizat

de Clasiicare şi Codiicare a #ărurilor '; la 6 cire$ co#pletat cu !ncă douăniveluri de detaliere$ rezult/nd un cod cu opt cire. GC răspunde e)i*enţelor declasiicare din co#erţul intra


9/27

o ta)e de sezon@o ta)e stabilite pe baza unei or#ule te%nice de calcul 'olosite !n

cazul 0produselor a*ricole transor#ate1 obţinute din produse a*ricole pri#areşi3sau transor#ate$ de e)e#plu produse conţin/nd lapte$ za%ăr şi ăină$ pentru

care ta)a va#ală se deter#ină pe baza unei reţete;.4otrivit art. +& TFUE 'e)repturile de va#ă care rezultă !n ur#a aplicării tariului va#al co#un

sunt$ !n #od 0natural şi lo*icK2&

$ resurse proprii ale bu*etului Uniunii Europene.5portul lor este !nsă li#itat !n conte)tul liberalizării co#erţului internaţional$astel cu# vo# arăta !n ulti#a secţiune a capitolului.

1.. Ta7ele "amale 3i ta7ele cu eect echi"alent.1..1 Ta7ele "amale.

&- (e*ula#entul 'CEE; nr. 26=37 privind Go#enclatura tariară şi statistică şi Tariul Ha#al Co#un ':A " &8=din 8 iunie 2,,.;2, (e*ula#entul 'CEE; nr. 26=37$ citat supra.2& 5na#aria Droza$ op.cit .$ p. . 5utoarea citează opera lui D. Isaac$ . lanMuet$ /roit g:n:ral de l2nioneurop:ene$ Ed. ireN$ 2,,6$ p. &=-.

-


10/27

4otrivit art. +, TFUE 'e)


11/27

; nu are i#portanţă scopul !n care ta)a a ost constituită. Gu sunt considerate ta)e cu eect ec%ivalent ta)ei va#ale?a; ta)ele interne@

b; ta)ele !ncasate pentru servicii prestate a*enţilor econo#ici@

c; ta)ele solicitate !n te#eiul unor prevederi le*ale ale UE. 1unurile originare în !niunea Europeană sunt cele obţinute înîntregime sau produse în acea ţară.

E)presia 0obţinute !n !ntre*i#e !ntr


12/27

ea poate constitui o i#punere discri#inatorie sau protecţionistă !n sensul art.&&, din TFUE ' e). art. -, din TCE;.

1.8. Principiul neutralităţii iscale.

1.8.1. Inter5icerea măsurilor iscale discriminatorii sau protecţioniste.Interdicţia ta)elor va#ale poate să nue ase#enea$ niciun stat #e#bru nu aplică produselor altor state #e#bre i#pozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de

producţieK. 5cest articol interzice at/t discri#inarea Qalin. '&; 9 vezi cauza TatuL$c/t şi măsurile iscale protecţioniste Qalin.2L.

copul art. &&, TFUE este *arantarea unei neutralităţi stricte !ntre produsele interne şi cele provenite din i#port$ respectiv !ntre produsele destinatee)portului şi cele destinate pieţei naţionale$ din punct de vedere al ta)elor şii#pozitelor interne. Curtea de :ustiţie a %otăr/t că un siste# iscal naţional esteconor# Tratatului$ doar dacă este de natură să e7cludă $n orice ipote5ăta7area mai mare a produselor importate9 $n comparaţie cu produseleinterne similare. >iscri#inarea presupune un trata#ent dierit !ntre #ărurileinterne şi cele provenite din i#port$ care dezavantajează ulti#a cate*orie.

>iscri#inarea se produce ie prin i#punerea unor ta)e iscale doar

#ărurilor provenite din i#port$ ie prin ta)e iscale #ai #ari percepute cu privire la această cate*orie de #ăruri !n co#paraţie cu cele aplicate #ărurilor interne si#ilare sau prin i#ple#entarea unei proceduri ad#inistrative #airi*uroase de percepere !n privinţa produselor i#portate2.

e observă că art. &&, alin.& din TFUE se aplică !n cazul unor produsesi#ilare. Curtea de :ustiţie a arătat că 0'...; trebuie să interpretă# noţiunea deRproduse si#ilareS !ntr


13/27

1.8.%. )istincţia $ntre ta7ele interne 3i T''.4iaţa internă a deter#inat o nouă accepţiune a noţiunii de rontieră$

!nţeleasă !n #od tradiţional ca deli#itare !ntre state. A piaţă care se doreşte unspaţiu ără rontiere interioare se loveşte nu doar de rontierele !ntre state$ ci şi

de rontierele locale$ care deli#itează re*iunile unui stat$ !n consecinţă$distincţia !ntre ta)ele va#ale$ TEE$ pe de o parte şi i#pozitele interne$ pe de altă parte$ a devenit diicilă. Criteriul i#punerii TEE ca ur#are a trecerii uneirontiere naţionale poate să nu #ai ie util$ deoarece !n conte)tul actual$ locul*eo*raic unde este percepută ta)a nu #ai prezintă caracter decisiv. 5cestraţiona#ent a justiicat sancţionarea le*islaţiei italiene care obli*a operatoriiecono#ici care transportau #ar#ură e)trasă din zona Carrara !n alte re*iuni să

plătească o ta)ă !n beneiciul ad#inistraţiei locale$ ta)ă care se aplica indierentde destinaţia transportului '!n Italia sau !n alte state #e#bre;. n %otăr/rea sa$Curtea a valoriicat at/t cerinţele care decur* din instituirea uniunii va#ale$ c/tşi obstrucţionarea co#erţului intraco#unitar +,.

0aracteristica esenţială a unei taxe cu efect ec#ivalent unei taxevamale, care o distinge pe aceasta de un impoit intern, constă în aceea că

prima afecteaă exclusiv produsul importat ca atare, în timp ce a douaafecteaă atât produsele importate, cât şi pe cele naţionale. Totuşi$ Curtea aad#is că o ta)ă care aectează un produs i#portat dintr


14/27

principiului autono#iei instituţionale şi procedurale naţionale$ cu respectareaec%ivalenţei şi eectivităţii dreptului european.

utonomia institu"ională şi procedurală na"ională presupune că or*aneleco#petente şi procedurile care vor i utilizate pentru aplicarea dreptului

european sunt deter#inate de nor#ele constituţionale interne. tatele #e#bredeter#ină instituţiile le*islative$ ad#inistrative şi jurisdicţionale co#petente săaplice dreptul Uniunii$ precu# şi nor#ele procedurale şi parţial #ateriale careur#ează să ie utilizate !n scopul valoriicării drepturilor care rezultă !n

beneiciul justiţiabililor din dreptul unional. unte# !n prezenţa unei obli*aţiico#ple)e$ de reultat $ !n sarcina statelor #e#bre$ care derivă din obligaţia

generală de cooperare loială şi a cărei nerespectare poate deter#ina an*ajarearăspunderii juridice a statului !n te#eiul art. 2= TFUE 'e)$ %otăr/rea din - iulie &-=.

&8


15/27

de protecţie a proprietăţii industriale şi co#erciale. Cu toate acestea$ interdicţiilesau restricţiile respective nu trebuie să constituie un #ijloc de discri#inarearbitrară şi nicio restricţie disi#ulată !n co#erţul dintre statele #e#bre1.0EE(C or#ează ansa#blul disparat al tuturor #ăsurilor i#a*inate de state$

care nu sunt nici drepturi de va#ă 'altel ar i restricţii tariare;$ nici restricţiicantitative 'cote$ care au dispărut !n Europa la inalul perioadei de tranziţie;$ dar care restrâng totuşi volumul importurilor sau al exporturilor comunitare3(

4ăsurile cu efect ec#ivalent restricţiilor cantitative $4EE-0% au ostdeinite de către Co#isia Europeană drept acele #ăsuri care rezultă din orice tipde act provenit de la o autoritate publică 'le*islativ$ ad#inistrativ sau o si#plăreco#andare;$ precu# şi practicile ad#inistrative care$ odată aplicate$ deter#inăca i#porturile din celelalte state #e#bre să ie i#posibile$ ie #ai diicile sau#ai oneroase aţă de desacerea producţiei naţionale$ ără ca acest lucru să ienecesar pentru atin*erea unui obiectiv care ră#/ne !n cadrul co#petenţeistatelor de a edicta nor#e co#erciale.+6 04rintre aceste #ăsuri$ trebuie inclusecele care subordonează accesul produselor i#portate pe piaţa naţională$ !n oricestadiu al co#ercializării$ unei condiţii dierite şi #ai *reu de satisăcut dec/t ceacerută pentru produsele naţionale$ astel !nc/t rezultă o obli*aţie nu#ai pentru

produsele i#portate1+7 ."a r/ndul său$ Curtea de :ustiţie a deinit EE(C ca reprezent/nd orice

#ăsuri care duc la o restr/n*ere totală sau parţială a i#porturilor$ e)porturilor sau tranzitului de #ăruri şi 0orice re*le#entare co#ercială a statelor #e#bresusceptibilă să !#piedice co#erţul intraco#unitar direct sau indirect$ !n #od

real sau potenţial1+.

+6 5 se vedea prea#bulul >irectivei Co#isiei 7,3=,3CEE din 22 dece#brie &-6- privind eli#inarea #ăsurilor cueect ec%ivalent cu cel al restricţiilor cantitative la i#port !n te#eiul Tratatului CEE ':ACE " &+32- din +& #ai&-7,;+7 >irectiva 7,3=,3CEE$ cit. supra$ prea#bul$ pct. 6. 5rt. 2 din această >irectivă a prezentat o listăe)e#pliicativă de #ăsuri cu eect ec%ivalent$ care trebuiau supri#ate de statele #e#bre. Cu titlu de e)e#plu$redă# c/teva #ăsuri considerate că obstrucţionau libera circulaţie a #ărurilor? i#pun$ nu#ai pentru produselei#portate$ preţuri #ini#e sau #a)i#e$ respectiv sub sau peste care i#porturile sunt interzise$ reduse sau supuseunor condiţii care pot !#piedica i#porturile@ i#pun preţuri #ai puţin avantajoase pentru produsele i#portatedec/t pentru produsele naţionale@ stabilesc #arje de proit sau orice alte ele#ente de preţ nu#ai pentru produsele

i#portate sau le stabilesc !n #od dierit pentru produsele naţionale şi produsele i#portate$ !n detri#entul celor din ur#ă@ ac i#posibilă eventuala #ajorare a preţului produsului i#portat$ corespunzătoare costurilor şi ta)elor supli#entare inerente i#portului@ stabilesc preţurile produselor !n uncţie de preţul de cost sau nu#ai de calitatea produselor naţionale la un nivel care !#piedică i#portul@ depreciază un produs i#portat$ !n special provoc/nd odi#inuare a valorii sale intrinseci sau o scu#pire@ condiţionează accesul produselor i#portate pe piaţa naţionalăde e)istenţa unui responsabil sau reprezentant pe teritoriul statului #e#bru i#portator@ i#pun nu#ai pentru produsele i#portate condiţii de plată sau le i#pun acestora condiţii dierite şi #ai *reu de !ndeplinit dec/t celei#puse produselor naţionale@ condiţionează nu#ai i#porturile de depunerea unei *aranţii sau de plata unuiavans@ i#pun condiţii privind !n special or#a$ di#ensiunile$ *reutatea$ co#poziţia$ prezentarea$ identiicarea$a#balajul nu#ai pentru produsele i#portate sau i#pun acestora din ur#ă condiţii dierite şi #ai *reu desatisăcut dec/t cele pentru produsele naţionale@ interzic cu#părarea de către particulari nu#ai a produselor i#portate sau reco#andă nu#ai cu#părarea produselor naţionale sau i#pun această cu#părare sau !i acordă o preerinţă@ e)clud$ total sau parţial$ nu#ai produsele i#portate de la posibilitatea de a olosi instalaţiile sau

ec%ipa#entele naţionale sau rezervă$ total sau parţial$ olosirea acestor instalaţii sau ec%ipa#ente nu#ai pentru produsele naţionale etc.+ C:CE$ /asson&ille, cauza 8!>$ %otăr/rea din && iulie &-78.

&=


16/27

' n el*ia era interzis i#portul băuturilor alcoolice ce nu erau !nsoţite de undocu#ent care să certiice dreptul de a purta o denu#ire de ori*ine. Duvernul bel*ianrecunoştea denu#irea de 0scotc% %isN1 ca denu#ire de ori*ine. Dustave >assonville$ unco#erciant care !şi desăşura aacerile !n special !n Franţa$ şi iul său$ enoit >assonville$care *estiona aacerile ir#ei din el*ia$ au ac%iziţionat din Franţa un transport de %isN

0:o%nnnie aler1 şi 0Hat 6-1 şi lassonville au ataşat transportului etic%ete i#pri#ate cu cuvintele0ritis% Custo#s Certiicate o Ari*in1$ precu# şi o notă scrisă de #/nă cu nu#ărul şi datadocu#entului$ care atesta că a plătit accizele prevăzute de le*ea ranceză.

5utorităţile bel*iene au considerat că aceste docu#ente nu sunt suiciente şi au!ntoc#it dosar penal. >in dosar a rezultat că$ dorind sa i#porte !n el*ia %isN alat deja !nliberă circulaţie !n Franţa$ co#ercianţii pot obţine un certiicat cu denu#ire de ori*ine doar cu#are diicultate$ spre deosebire de concurenţii care i#portau direct din area ritanie$ av/ndcontracte e)clusive de v/nzare


17/27

prevăzute de le*islaţia olandeză$ este #ult prea aleatorie şi indirectă pentru cadispoziţia naţională care autorizează #ăsura coniscării$ să ie privită ca o

piedică !n calea co#erţului !ntre statele #e#bre18,

0assis de ijon. Este i#portant de subliniat că nu se i#pune ca #ăsuranaţională să discri#ineze #ărurile din i#port sau să protejeze #ărurilenaţionale$ pentru a constitui o EE(C8. Cu at/t #ai #ult !nsă$ #ăsurilediscri#inatorii reprezintă EE(C. $assis de /ion este o %otăr/re de reerinţă aCurţii de :ustiţie !n #ateria liberei circulaţii a #ărurilor. Cu acest prilej$ Curteaa pus bazele principiului recunoaşterii reciproce$ denu#it şi re*ula ţării deori*ine$ conor# căruia dacă un bun este pus !n circulaţie !ntrupă &8 ani de la %otăr/rea $assis de /ion$ Curteade :ustiţie a operat un reviri#ent al jurisprudenţei sale privind libera circulaţie a#ărurilor$ !n Vec şi it%ouard . 0'...; Trebuie să se considere că$ spredeosebire de ceea ce s


18/27

interzic anu#ite #odalităţi de v/nzare nu este de natură să constituie$ !n #oddirect sau indirect$ eectiv sau potenţial$ un obstacol !n calea co#erţului dintrestatele #e#bre$ !n sensul jurisprudenţei /asson&ille$ dacă aceste dispoziţii seaplică tuturor a*enţilor econo#ici vizaţi care !şi desăşoară activitatea pe

teritoriul naţional şi dacă aectează !n acelaşi #od$ !n drept şi !n apt$co#ercializarea at/t a produselor naţionale$ c/t şi a celor provenite din alte state#e#bre18&.

5cest reviri#ent jurisprudenţial are la bază distincţia !ntre nor#ele şi practicile interne care privesc substanţa3conţinutul unui produs şi cele care privesc #odalităţile de co#ercializare ale produselor. Cele din ur#ă produc$ dere*ulă$ un i#pact #ai redus !n privinţa co#erţului intraco#unitar şi nuconstituie nor#e cu sarcină dublă pentru operatorii econo#ici$ deoarece aceştiatrebuie să se conor#eze dispoziţiilor din statul !n care doresc să v/ndă#ărurile. !n sc%i#b$ cerinţele le*ate de conţinutul produsului ac #ai oneroasesc%i#burile co#erciale$ deoarece cei care le eectuează trebuie să asi*ureconor#itatea produsului at/t cu nor#ele din ţara !n care a ost abricat 'ţara deori*ine;$ c/t şi cu cele din ţara unde se intenţionează v/nzarea sa 'ţara dedestinaţie;. 5cest tip de restricţii au ost nu#ite de doctrină$ nor#e cu sarcinădublă. >ierenţa de trata#ent !ntre cele două cate*orii de nor#e 0ar putea ie)plicată prin aptul că nor#ele privind condiţiile reeritoare la produse sedovedesc a i #ai restrictive pentru libera circulaţie$ dec/t cele care privesc#odalităţile de v/nzareK. (estricţiile care$ odată cu ?ec


19/27

e)terne a Uniunii '4olitica co#ercială co#ună 9 4CC şi uniunea va#ală 9 !ncadrul căreia un rol i#portant revine Tariului Ha#al Co#un; reprezintăco#erţul e)terior al Uniunii Europene8+;. *niunea 'uropeană dispune de ocompetenţă e7clusi"ă $n pri"inţa politicii comerciale comune 'e)


20/27


21/27

#otivele acţiunii a ost !ncălcarea re*ulilor 5cordului Deneral asupra Tarielor şiCo#erţului 'D5TT;$ de către respectivul re*ula#ent. >eşi a recunoscut că5cordul obli*a juridic Co#unitatea$ Curtea a apreciat că acesta nu putea iinvocat de justiţiabili pentru a contesta le*alitatea unui act co#unitar din cauza

absenţei caracterului său necondiţionat. Instanţa europeană a catalo*at nor#eleD5TT ca iind #ult prea le)ibile$ per#iţ/nd dero*ări şi ne*ocieri !ntre state pentru *ăsirea unor soluţii *eneral acceptate.

6.1.%. +ăsurile antidumping.Ter#enul Kdu#pin*K descrie v/nzarea de produse sub preţul de producţie$

de #ulte ori cu scopul de a eli#ina alţi concurenţi de pe piaţă. >u#pin*ul este oor#a de concurenta neloiala$ si este ile*al in #ulte econo#ii de piaţă. Un

produs$ o #arcă va i considerat ca ace obiectul practicii de du#pin* dacă preţul sau de e)port spre co#unitate este #ai #ic dec/t un preţ co#parabil pentru produsul si#ilar$ in cursul obişnuit al co#erţului$ aşa cu# este stabilit pentru tara e)portatoare.

ăsurile antidu#pin* '5>; aplicate de UE la i#portul unor produseori*inare din ţări terţe sunt re*le#entate de (e*ula#entul Consiliului nr.&22=32,,- din +, noie#brie 2,,- privind protecţia !#potriva i#porturilor careac obiectul unui du#pin* din partea ţărilor care nu sunt #e#bre aleCo#unităţii Europene.

>in punct de vedere *eo*raic$ re*ula#entul are aplicare pe teritoriulstatelor #e#bre si vizează i#portul din state terţe !niunii Europene 'UE;.

Uniunea poate adopta prevederi speciice privind i#portul din ţările ărăecono#ie de piaţă sau pentru cele cu econo#ie de tranziţie.

!rile de "eriicare a cuno3tinţelor acumulate $n cursul nr. 6.

&. Ideea unei politici co#erciale co#une conduce la recunoaştereaunor prero*ative speciale?

a; Co#isiei Europene@ b; 4arla#entului european@c; tatelor #e#bre.

2&


22/27

2. tatele #e#bre pot pune !n aplicare o politică co#ercială$dierită de cea a Uniunii Europene?

a; dacă sunt abilitate de către autorităţile Uniunii europene@ b; nu#ai !n situaţiile special prevăzute de Tratate@

c; nu#ai !n relaţiile cu statele terţe.

+. 4otrivit art. 2,7 TFUE$ Uniunea Europeană are co#petenţăe)clusivă$ !n cadrul politicii co#erciale co#une$ !n ceea ce

priveşte?a; #odiicările intervenite !n #aterie co#ercială@

b; !nc%eierea acordurilor internaţionale@c; unior#izarea #ăsurilor de liberalizare.

8. 4otrivit art. 2,7 TFUE$ Uniunea Europeană are co#petenţăe)clusivă$ !n cadrul politicii co#erciale co#une$ !n ceea ce

priveşte?a; #odiicările salariale@

b; !nc%eierea acordurilor tariare şi co#erciale@c; politica e)ternă.

=. 4otrivit art. 2,7 TFUE$ uniunea Europeană GU are co#petenţăe)clusivă$ !n cadrul politicii co#erciale co#une$ !n ceea ce

priveşte?a; #odiicările tariare@ b; politica e)porturilor@c; #ăsurile de protecţie co#ercială@d; nici una dintre variantele de #ai sus.

6. 4otrivit TFUE$ politica co#ercială co#ună se !nte#eiază pe?a; principii unior#e@

b; voinţa statelor #e#bre@c; a;Xb;.

7. n do#eniul co#erţului cu servicii sociale$ de educaţie şi desănătate$ !n situaţia !n care aceste acorduri pot să perturbe !n #od*rav or*anizarea acestor servicii la nivel naţional şi să aducăatin*ere răspunderii statelor #e#bre pentru prestarea acestor servicii %otăr/rea de a desc%ide ne*ocieri şi de a !nc%eia acorduriaparţine?

a; Consiliului european@ b; Consiliului@

c; Co#isiei Europene.

22


23/27

. n do#eniul co#erţului cu servicii culturale şi audiovizuale$ !ncazul !n care aceste acorduri riscă să aducă atin*ere diversităţiiculturale şi lin*vistice a Uniunii$ %otăr/rea de a desc%idene*ocieri şi de a !nc%eia acorduri aparţine?

a; Consiliului european@ b; Consiliului@c; Co#isiei europene.

-. n cadrul politicii co#erciale co#une$ ne*ocierile sunt purtatede?

a; Consiliul European@ b; Consiliu@c; Co#isia Europeană.

&,. >u#pin*u#pin*


24/27

c; electricitatea@d; deşeurile care au valoare co#ercială$ *ener/nd anu#ite costuri

pentru !ntreprinderi.

&=. ărurile obţinute !n !ntre*i#e pe teritoriul va#al al UniuniiEuropene$ ără să i ost olosite #ăruri i#portate din ţări sauteritorii care nu sunt incluse !n teritoriul va#al sunt considerate#ăruri ori*inare din statele #e#bre?

a; adevărat@ b; als.

&6. unt considerate #ăruri ori*inare din statele #e#bre?a; produsele #inerale e)trase din acea ţară@

b; produsele provenite din ani#ale născute !n state terţe dar crescute

pe teritoriul acelui stat@c; produsele ve*etale care sunt olosite ca #aterie pri#ă$ c%iar dacă

sunt i#portate dintr


25/27

b; interzice$ !ntre statele #e#bre$ drepturile de va#ă la i#port şie)port$ precu# şi orice ta)ă av/nd eect ec%ivalent@

c; are un tari va#al co#un 'THC;.

2&. Instituţiile UE au stabilit o piaţă a #ărurilor ără rontiere$ prinluarea !n consideraţie a ur#ătoarelor aspecte?

a; eli#inarea ta)elor va#ale@ b; eli#inarea restricţiilor calitative@c; eli#inarea #ăsurilor cu caracter ec%ivalent.

22. GU sunt considerate ta)e cu eect ec%ivalent?a; ta)ele interne@

b; ta)ele solicitate !n te#eiul unor prevederi le*ale ale EU@

c; ta)a cerută pentru că #ărurile trec o rontieră.

2+. unt considerate ta)e cu eect ec%ivalent?a; ta)ele interne@

b; ta)ele !ncasate pentru servicii prestate a*enţilor econo#ici@c; ta)ele solicitate !n te#eiul unor prevederi le*ale ale Uniunii

Europene@d; nici una dintre variantele de #ai sus.

28. 4entru a i considerată ta)ă cu eect ec%ivalent$ este necesar ca perceperea să aibă eecte discri#inatorii sau ca produsele să ie!n concurenţă cu cele naţionale.

a; adevărat@ b; als.

2=. I#punerea internă se aplică asupra?

a; produselor naţionale@ b; produselor i#portate@c; produselor e)portate.

26. I#punerea internă GU se aplică?a; produselor naţionale@

b; produselor i#portate@c; produselor e)portate.

2=


26/27

27. A ta)ă poate i ec%ivalentă unui drept de va#ă dacă acediscri#inare !ntre produsele?

a; naţionale@ b; naţionale şi cele i#portate@

c; naţionale şi cele e)portate.

2. A ta)ă GU poate i ec%ivalentă unui drept de va#ă dacă acediscri#inare !ntre produsele?

a; naţionale@ b; naţionale şi cele i#portate@c; naţionale şi cele e)portate.

2-. Uniunea va#ală se caracterizează prin?a; libera circulaţie a #ărurilor$ adoptarea unui tari va#al co#un şia unei ta)e pe valoarea adău*ată co#une@

b; libera circulaţie a actorilor de producţie$ adoptarea unui tari va#al co#un@

c; libera circulaţie a actorilor de producţie$ libera circulaţie acapitalurilor$ unui tari va#al co#un şi a unei ta)e pe valoareaadău*ată co#une.

+,. n ce cauză Curtea de la "u)e#bur* sassonville '&-78;@

b; Cassis de >ijon '&-7;@c; Vec et it%ouard '&--&;.

+&. n care dintre cauzele de #ai jos$ C:UE a ăcut distincţia !ntrere*ulile reeritoare la bunuri şi re*uli reeritoare la aranja#entelede v/nzare?

a; >assonville ' &-78;@ b; Cassis de >ijon '&-7;@

c; Vec et it%ouard '&--&;.

26


27/27

Curs 6. Complet

Documents

Transcript of Curs 6. Complet