CBT_suport de Curs Master
-
Upload
cristian-bale -
Category
Documents
-
view
260 -
download
0
Transcript of CBT_suport de Curs Master
22
PSIHOTERAPIE COGNITIV COMPORTAMENTALĂ - CBT
Ce inseamna CBT (Cognitive-Behavior Therapy) ?
Terapia cognitiv-comportamentală este o combinare teoretico-metodologică fundamentată
ştiinţific a terapiei comportamentale cu terapia cognitivă, cu aplicaţii în patologie şi sănătate; aşadar, ea
are, pe lângă un caracter clinic (tratarea bolilor), şi un profund caracter educaţional şi preventiv
(optimizare, promovare a sănătăţii). (Daniel David-Tratat de psihoterapii cognitive si comportamentale, 2006).
Începând cu anii '70, încorporând principiile terapiei comportamentale, terapia raţională a devenit astăzi
terapie raţional emotivă şi comportamentală. Terapia cognitivă a asimilat procedurile comportamentale ca
mecanisme de schimbare a cogniţiilor.
Alte abordări cognitiv-comportamentale:
1. REBT – Terapia raţional emotivă şi comportamentală – Albert Ellis
2. TC – Terapia cognitivă – Aaron Beck
3. CBM – Modificări cognitiv-comportamentale
4. PST – Terapia prin rezolvare de probleme – Arthur Nezu
5. MT –Terapia multimodală – Arnold Lazarus
6. S-F T – Terapia schemelor cognitive – Jefrrey Young
7. ACT – Terapia acceptării şi angajamentului – Steven Hayes
Asumpţii
Evenimentele, în sine, nu ne afectează în mod direct, ci modul în care gândim cu privire la ele (cum
le interpretăm) generează răspusurile noastre cognitive, emoţionale, comportamentale sau fiziologice
Cogniţiile (gândirea) prin care interpretăm/semnificăm evenimentele pot fi identificate
Cogniţiile pot fi schimbate prin tehnici psihologice specifice şi putem schimba răspunsurile
disfuncţionale (dezadaptative) cu unele funcţionale (adaptative)
Principii (fundamente) - Asumpţiile formulate altfel
Problemele psihice sunt răspunsuri dezadaptative învăţate susţinute de cogniţiii disfuncţionale
(dezadaptative/iraţionale)
Factorii generatori ai gândirii disfuncţionale sunt influenţele genetice şi de mediu
Reducerea stresului şi a comportamentelor disfuncţionale se face prin modificarea cogniţiilor
disfuncţionale
Cogniţiile disfuncţionale pot fi identificate şi schimbate
22
Psihoterapie validată ştiinţific – “Terapia cognitiv-comportamentală este prototipul pentru un demers
psiho-terapeutic validat ştiinţific” ( David,D.,2006).
are o teorie bine testată şi susţinută ştiinţific prin studii experimentale;
are eficienţă (cum funcţionează în condiţii de laborator) /eficacitate (cum funcţionează în
practica clinică) stabilită prin studii clinice controlate;
are analize de eficienţă a costurilor atunci când este implementată.
Ca orice sistem psihoterapeutic are două componente majore:
1. componenta teoretică – angajează mecanismele etiopatogenetice implicate în sănătate şi
boală,
2. componenta procedurală – oferă pachete de intervenţie psihoterapeutică.
Componentele actului psihoterapeutic
TERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTALĂ
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) consideră problemele psihologice ca fiind răspunsuri
dezadaptative/disfuncţionale învăţate, susţinute de cogniţii disfuncţionale/iraţionale. Orice răspuns este
considerat ca fiind determinat de prelucrări informaţionale, potenţial amorsate de diverşi stimuli care
persistă ca urmare a întăririlor. TCC este:
terapia cu cea mai solidă bază teoretico-metodologică şi aplicată, fundamentată de mii de studii
experimentale şi clinice;
cea mai răspândită formă de psihoterapie în rândul practicienilor;
cea mai răspândită formă de psihoterapie la nivel academic;
terapia cognitiv-comportamentală este susţinută financiar în mod preferenţial de către casele de
asigurări de sănătate.
22
Ce este CBT ?
combinare teoretico-metodologică fundamentată ştiinţific între terapia comportamentală și terapia
cognitivă
Terapia comportamentală: Orice comportament este determinat de procesări informaționale
amorsate de stimuli și este menținut de consecințele sale
Terapia cognitivă: Reacţiile noastre emoţionale, comportamentale şi psihofiziologice sunt
generate de procesările cognitive
cu aplicaţii în patologie şi sănătate;
are caracter clinic (tratarea bolilor);
are caracter educaţional şi preventiv (optimizare, promovarea sănătăţii).
CBT – Paradigma scientist-practitioner : Ancorare constantă a intervenţiilor terapeutice în
literatura ştiinţifică!
PROTOTIPUL UNUI DEMERS CBT
Sedinţa 1: are rol explorator; în cadrul ei se psihoterapeutul urmărește:
aspecte administrative,
imaginea generală a problemelor pacientului,
educaţie pentru terapie,
crearea unor expectanţe favorabile.
Şedinţa 2: se colectează rezultatele la testele psihologice în vederea interpretării
Psihodiagnostic nosologic
Evaluare psihologică a mecanismelor etiopatogenetice
Tablou clinic: Emoţii
Comportamente
Ce evaluăm? Cogniţii
Manifestări psihofiziologice
Mecanisme etiopatogenetice: Cauzele simptomelor
Şedinţa 3:
Conceptualizarea clinică
Ce problemă are clientul ?
De ce a apărut ?
Ce se poate face pentru a o rezolva?
Lista de probleme
22
Sedinţa 4: această şedinţă şi următoarele se focalizează asupra problemelor de pe lista stabilită,
descompunând fiecare problemă în componente emoţionale şi practice
Tehnici terapeutice conform conceptualizării clinice şi listei de probleme.
După abordarea şi rezolvarea problemelor de pe listă, următoarea secvenţă a psihoterapiei este:
Integrarea şi prevenirea recăderilor
Conceptualizarea generală se face după modelul Stres-Vulnerabilitate :
Eveniment Activator
Vulnerabilitate:
1. Psihologică
2. Biologică
Tablou clinic:
1. Emoţii
2. Comportamente
3. Cogniţii
4.Elemente
psihofoziologice
Filozofia REBT
Identificarea şi modificarea cogniţiilor (credinţelor) iraţionale care generează suferinţă şi patologie şi
înlocuirea lor cu credinţe raţionale care stau la baza unei vieţi psihice sănătoase.
Emoţiile negative şi corelatele lor cognitive
Inferenţele legate de domeniul personal
Tipul credinţei Emoţia Tipul emoţiei
Ameninţare sau pericol Iraţională Anxietate disfuncţională
Raţională Îngrijorare funcţională
Pierdere (cu implicaţii pentru viitor); eşec
Iraţională Trăire depresivă disfuncţională
Raţională Tristeţe funcţională
Încălcarea unor reguli personale (de către sine sau alţii); ameninţarea din partea altora la adresa propriei persoane; frustrare
Iraţională Furie disfuncţională
Raţională Nemulţumire funcţională
Încălcarea propriului cod moral Iraţională Vinovăţie disfuncţională
Raţională Remuşcare funcţională
Trădare din partea altuia (persoana nu merită ceva mai bun)
Iraţională Sentimente de rănire disfuncţională
Raţională Dezamăgire funcţională
Slăbiciuni personale manifestate în public
Iraţională Ruşine disfuncţională
Raţională Regret funcţională
22
Caracteristicile Emoţiilor Negative Disfuncţionale
Au cel puțin una dintre următoarele caracteristici:
Conduc la experiența durerii și disconfortului psihic
Motivează persoana să recurgă la comportamente contrare propriilor interese
Impiedică persoana să se angajeze în comportamente necesare atingerii propriilor scopuri
Caracteristicile Emoţiilor Negative Funcţionale
Au cel puțin una dintre următoarele caracteristici:
Atrag atenția asupra blocajelor în atingerea scopului dar nu demobilizează
Motivează persoana să recurgă la comportamente care conduc la dezvoltarea personală
Incurajează persoana să se angajeze în comportamente necesare atingerii propriilor
scopuri
Modelul ABC (Beck,1976; Ellis1994) pentru intervenţie, terapie şi conceptualizare reprezintă
nucleul tare al practicii REBT
A. (activating events) = eveniment activator (stimuli interni şi externi)- situaţii obiective- gânduri, emoţii legate de acestea- evenimente, gânduri, amintiri din trecut legate de situaţia actuală
B. (beliefs) = convingerile (cogniţii/credinţe) persoanei (elementul cognitiv de prelucrare informaţională)
- se interpun între elementul activator şi consecinţe- mediază modul de percepere a lui A
C. (consequences)= consecinţele procesării cognitive a elementului activator- răspunsuri comportamentale- răspunsuri biologice/fiziologice- răspunsuri emoţionale-
C -uri funcţionale/disfuncţionale
Consecinţele (C-urile) prelucrărilor informaţionale (conştiente sau inconştiente) sunt
adaptative/funcţionale sau dezadaptative/disfuncţionale. Ele se manifestă la trei niveluri: (1) afectiv-
emoţional/subiectiv; (2) comportamental şi (3) psihofiziologic/biologic ; Se face o distincţie clară între
trăirile emoţionale funcţionale (pozitive şi negative) şi trăirile emoţionale disfuncţionale (pozitive şi
negative).
C-urile care derivă din IB - Irrational Beliefs - (rigide, fixe) despre A-uri negative = C disfuncțional C-urile care derivă din RB - Rational Beliefs - (flexibile) despre A-uri negative = C funcțional
Cognițiile raționale vor fi, astfel, responsabile de consecințele adaptative pe când cognițiile iraționale vor
genera răspunsuri/consecințe dezadaptative.
22
Modelul ABCDE (Ellis1994) pentru intervenţie terapeutică
Consecințele, odată generate, vor deveni la rândul lor evenimente activatoare (A) ducând la
producerea unor consecințe secundare prin intermediul cognițiilor raționale și iraționale secundare,
clienții fiind încurajați în disputarea acestor cogniții (D) și înlocuirea lor cu altele funcționale, adaptative (E)
D (disputing) = restructurarea cogniţiilor disfuncţionale şi iraţionale
E (effectives) = asimilarea unor noi cogniţii eficiente, funcţionale şi raţionale în locul celor disfuncţionale
Modelul ABC cognitiv
Modelul ABC Cognitiv (David, 2006)
A) . EVENIMENTUL ACTIVATOR (A) - poate poate fi de tip :
Situaţie externă (eveniment de viaţă) / internă-subiectivă (emoţii, factori biologici,
comportamentali)
Simplu (un zgomot puternic) / complex ( despărțirea de cineva drag)
Subliminal ( nu poate fi perceput conștient) / supraliminal ( poate fi perceput conștient)
Cu dublaj lingvistic / fără dublaj lingvistic
Evenimentul activator (A) nu este direct implicat în determinarea consecinţelor (C), ci cogniţiile (B)
care se interpun între A şi C sunt cele care produc C-urile.
22
B). PRELUCRĂRI INFORMAŢIONALE (B) BELIEFS – Cogniţii
În interacţiunea sa cu mediul, subiectul uman nu este un participant pasiv, el contribuie activ la
reprezentarea ei. Prelucrările informaţionale pot fi analizate, în principiu, printr-o infinitate de criterii. Din
punct de vedere clinic, cele mai importante structuri cognitive sunt următoarele:
I. Descrieri şi inferenţe
II. Evaluări
III. Prelucrări informaţionale inconştiente
B – BELIEFS – sinonimii:
CogniţiiStructuri cognitiveCredinţeConvingeriGânduri automateDistorsiuni cognitivePrelucrări informaţionaleAtitudini Discrepanţe cognitive Expectanțe…..inferențe….evaluări
I. Descrieri şi inferenţe
1. Descrierile = acele prelucrări informaţionale care au dublaj lingvistic şi care reflectă stimulii în
sistemul cognitiv prin propoziţii de observaţie (protocolare)
2. Inferenţe = pornesc de la descrieri, dar trec dincolo de actul perceptiv
Dacă cognițiile descriptive și inferențiale au caracter local, sunt asociate cu A-uri specifice și pot fi
accesate conștient sunt numite gânduri automate. Acestea pot fi funcţionale sau disfuncţionale (nu sunt
susţinute logic sau empiric/dovezi)
Gândurile automate derivă din structuri cognitive generale de tip descriptiv și inferențial, numite
credinţe centrale şi intermediare (Ex. Daca nu faci totul la superlativ atunci nu esti bun de nimic )
Credinţele centrale/intermediare sunt codate în sistemul cognitiv sub forma de scheme cognitive
Descrieri şi inferenţe disfuncţionale (Beck,1976)
1. Gândirea dihotomică2. Inferenţa arbitrară3. Abstracţiunea selectivă4. Minimalizarea şi maximizarea5. Suprageneralizarea (generalizarea excesivă)6. Gândirea emoţională7. Etichetarea8. Personalizarea
Sunt asociate cu psihopatologia = nefuncţionale
22
Cogniţii (credinţe) centrale (Beck)
Eistă 2 cogniții centrale disfuncționale de bază:
Autodepreciere / neajutorare (“indiferent ce fac, sunt fără valoare”)
Autoexcludere / neacceptarea (“indiferent ce fac, oamenii nu mă acceptă şi apreciază”)
Amintim că unii autori au identificat un număr mai mare de cogniţii centrale disfuncţionale (vezi Chestionarul de Scheme Cognitive Young)
Cogniţii (credinţe) intermediare - se dezvoltă din IR centrale
1. Atitudini : E rău să nu fii apreciat de ceilalţi
2. Asumpţii pozitive – cu rol compensator : Dacă lucrez de două ori mai mult decât ceilalţi atunci ei
mă vor aprecia şi nu vor vedea că sunt prost.
3. Reguli cu rol compensator : Trebuie să lucrez mult şi să nu fac greşeli
Gânduri automate care apar în interacţiunea cogniţiilor centrale şi intermediare cu evenimetul activator:
o Nu voi reuşi
o N-are rost să încerc
o Simt că e fără sens
o Orice fac pierd
Exemplu de descriere şi inferenţă(David, 2006)
• Descriere : este ora 22 iar soţia nu a ajuns acasă
• Inferenţă : Faptul că soţia nu este acasă la ora 22 arată că mă înşeală şi nu mă iubeşte
Gânduri automate: sunt un soţ groaznic …..+imagini mentale
Cogniţii descriptive şi inferenţiale (cold cognitions)
Cogniţii evaluative (hot cognitions)
II. Evaluări
Sunt prelucrări de informaţii în legătură cu descrierile şi inferenţele. Pot fi :
raționale (au suport logic, empiric și/sau pragmatic)
22
iraționale (nu au suport logic, empiric și/sau pragmatic)
A.Ellis descrie principalele evaluări asociate cu psihopatologia (nefuncţionale)
1. Trebuie absolutist vs stilul preferenţial
2. Catastrofare vs non-catastrofare
3. Toleranţa scazută la frustrare vs toleranţa crescută la frustrare
4. Evaluare globală vs evaluare contextuală
1. Trebuie absolutist vs stilul preferenţial (DEMANDIGNESS)
Dacă îţi doreşti ceva nu înseamnă că acel ceva trebuie să se şi întâmple (trebuie cu necesitate)
Este de preferat să ….( preferenţial )
Exemple: A. Trebuie să fiu primul, cel mai bun………(EU TREBUIE)
B. Trebuie să fiu respectat de toţi colegii...(CEILALTI TREBUIE)
C. Viaţa trebuie să fie dreaptă…..(VIAŢA)
Alternative ( stilul preferenţial) :
A. Eu prefer şi fac tot ce depinde de mine…
B. Mi-ar place şi fac ce depinde de mine….
Exemple de credinţe absolutiste
o Trebuie să fac întotdeauna lucrurile perfecto Trebuie să reuşesc întotdeauna în ceea ce faco Nu pot suporta să mi se întâmple ceva neplăcuto Nu pot suporta să fiu părăsităo Nu pot suporta să fiu criticată de ceilalţio Sunt incapabil dacă greşesc în lucrurile importanteo Viaţa trebuie să fie uşoară şi lipsită de griji
Alternative raţionale: mi-ar plăcea, aş vrea, este de preferat.
Stilul absolutist generează emoţii disfuncţionale şi produce motivare excesivă asociată cu scăderea
performanţei (Legea Yerkes-Dodson).
2. Catastrofare vs. non-catastrofare - AWFULIZING
Evaluarea unui eveniment negativ ca fiind cel mai rău lucru posibil. Raţional este să evaluăm
evenimentul negativ pe un continuum.
3. Toleranţa scăzută la frustrare vs toleranţa crescută la frustrare – (LOW FRUSTRATION TOLERANCE)
Evaluarea unei situaţii ca fiind intolerabilă şi imposibil de acceptat şi de trăit cu acea situaţie
Raţional -Faptul că nu ne place şi nu o tolerăm nu înseamnă că e imposibil de tolerat
4. Evaluare globală vs evaluare contextuală - (GLOBAL EVALUATION)
Tendinţa naturală de a evalua global (buni/răi, valoroşi/incapabili, dreaptă/nedreaptă). Are la bază un
raţionament inductiv (este ilogică pentru că pornește de la comportamente / fenomene disparate,
22
punctuale). Inclusiv în evenimente pozitive facem evaluări globale iraţionale – consecinţele dezvoltării
stimei de sine.
Soluţia raţională este acceptarea necondiţionată a propriei persoane şi a celorlalţi.
Biblia : pedepseşte păcatul şi nu păcătosul
Idem acceptarea necondiţionată – te accept ca persoană dar nu înseamnă că sunt de acord cu
toate comportamentele tale.
Gândirea de tip întotdeauna sau niciodată
A considera că vei avea întotdeauna eșecuri și niciodată nu vei fi aprobat de persoane semnificative.
Dacă evenimentele de viaţă confirmă iraţionalitate (ex. Toţi colegii mă apreciază) atunci nu apare
tabloul clinic dar se crează un factor de vulnerabilitate. Acest proces iraţional este un factor de
vulnerabilitate, căci dacă în viitor anumiţi colegi nu mă vor aprecia, aş putea ajunge să experienţiez o serie
de emoţii negative. Aşa că observăm din nou că elementul necesar (nu şi suficient) pentru patologie este
discrepanţa dintre ceea ce se întâmplă şi ceea ce dorim noi!
CREDINŢE RAŢIONALE VS IRAŢIONALE
Credinţele raţionale (RB) sunt caracterizate de:
Stilurile preferenţiale, non/absolutiste
Generează emoţii pozitive sau negative (mulţumire, tristeţe, îngrijorare) funcţionale
Sunt flexibile şi nu obstrucţionează scopurile
Credinţele iraţionale (IB)
Sunt absolutiste, dogmatice, rigide
Generează emoţii dezadaptative- disfuncţionale (anxietate, depresie)
Sunt iraţionale deoarece sunt rigide şi blochează scopurile
Criterii de definire a iraţionalităţii/raţionalităţii (flexibilitate vs rigiditate mentală)
REBT consideră că credinţele raţionale – RB - trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
1. să fie LOGICĂ Logic=non-absolutist în opoziţie cu Ilogic=dogmatic, rigid
2. să fie PRAGMATICĂ ( se bazează pe fapte)
3. să fie EMPIRICĂ (în acord, consecvent cu realitatea)
Cum apar credinţele iraţionale - IB ?
Albert Ellis vorbeşte despre tendinţa accentuată a oamenilor de a cultiva credinţele iraţionale -IB
Baza biologică uşurează achiziţia şi îngreunează modificarea materialului achiziţionat.
Există o tendinţă înnăscută de a transforma dorinţele şi preferinţele puternice în imperative dar și
capacitatea de a schimba credinţele iraţionale - IR
Orientarea implicită a psihicului spre principiul plăcerii (Freud)
22
Concluzie
Gândirea disfuncţională este determinată în mare măsura genetic, de factori biologici aflaţi în interacţiune
cu variabile culturale.
Credinţele iraţionale sunt variaţii ale celor 3 tipuri de TREBUIE :
1. Aşteptări rigide faţă de sine
2. Aşteptări rigide faţă de ceilalţi
3. Aşteptări rigide faţă de lume/condiţii de viaţă
1. Aşteptări rigide faţă de sine
Trebuie să reuşesc în ceea ce fac şi să fiu aprobat de persoanele semnificative iar dacă nu se
întâmplă asta e îngrozitor
Nu suport să dau greş, sunt o fiinţă groaznică atunci când nu sunt iubit de ceilalţi sau când nu
reuşesc în ceea ce fac
CONSECINŢE: anxietate, depresie, ruşine, vinovăţie
2. Aşteptări rigide faţă de ceilalti
Trebuie ca toţi ceilalţi să mă trateze corect şi frumos iar dacă nu o fac este îngrozitor şi nu suport
asta
Ceilalţi sunt groaznici dacă nu se comportă frumos cu mine şi merită să fie pedepsiţi pentru că nu
fac ceea ce trebuie să facă
CONSECINŢE: furie/mânie, atitudini pasiv/agresive, agresivitate externalizată
3. Aşteptări rigide faţă lume/condiţii de viaţă
Viaţa mea ar trebui să fie aşa cum vreau eu să fie şi dacă nu este aşa atunci mă simt groaznic
Lumea asta este profund nedreaptă ….
Romania este o ţară…..
CONSECINŢE: autocompatimire, procrastinarea, adicţii
Clasificarea credinţelor
Pozitive/Negative
Iraţionale/Raţionale
Generale/abstracte (Toţi oamenii…)
Specifice/concrete (Partenerul meu…)
Formularea credinţelor raţionale - CRITERII
1. Stilul preferenţial Imi doresc, vreau, prefer …..
2. Relevanţa motivaţională Şi fac tot ce ţine de mine….
3. Acceptare …..dar accept că s-ar putea să nu se întâmple
22
O filozofie de viaţă bazată pe acceptarea necondiţionată
Acceptarea necondiţionată a celor din jur
Acceptarea necondiţionată a propriei persoane
Acceptarea necondiţionată a condiţiilor de viaţă
R. Keepling (curaj, putere, înţelepciune)
Funcţii ale prelucrărilor informaţionale
Prelucrările informaţionale sau, altfel spus, comportamentele interiorizate reprezintă conceptualizarea
cogniţiilor. Ca funcţii, amintim:
Unele au rolul de mecanism de coping atunci când urmează un A ( eveniment activator) de tip
stare
afectivă şi urmăresc să moduleze starea afectivă
Mecanismul de coping nu este o structură cognitivă ci o funcţie pe care o dobândeşte o structură
cognitivă atunci când modulează o stare afectivă
Exemple : O stare afectivă negativă poate genera autodepreciere (sunt incapabil) care poate fi compensată
prin coping de tipul: Dacă lucrez de două ori mai mult ca şi ceilalţi atunci voi avea şi eu o performanţă
bună; totul trebuie să fie perefect ! = perfecţionistul Vulnerabilitate la stres şi aglomerare de sarcini
C. CONSECINŢE(C)
Consecinţele procesării cognitive a evenimentelor, şi anume: răspunsuri afectiv-
emoţionale/subiective, comportamentale, psihofiziologice/biologice. Pot fi adaptative şi dezadaptative.
Se manifestă la trei nivele:
1. subiectiv-afectiv
2. comportamental
3. biologic/fiziologic
Consecinţele interacţiunii acestor nivele şi prelucrările informaţionale asociate tulburări psihice DSM IV
experienţe integrative
Consecinţe emoţionale ale credinţelor (B-urilor)
Funcţionalitatea/disfuncţionalitatea emoţiilor este dată de experienţa subiectivă, cogniţiile
asociate (convingeri raţionale versusiraţionale) şi consecinţele lor.
Consecințele emoționale negative și pozitive funcţionale provin din credinţe raţionale (RB)
• Pot fi pozitive sau negative , adaptative/funcţionale sau dezadaptative/disfuncţionale
• Emoţii negative funcţionale: tristeţe, dezamăgire, regret, nemulţumire
• Mobilizeaza individul pentru a modifica situatia
22
• Există şi emoţii pozitive dezadaptative (mândria, trufia, vanitatea, încredere în sine
exagerată)
Consecințele emoționale negative și pozitive disfuncţionale provin din credinţe iraţionale (IB)
Credinţele absolutiste nu duc automat la emoţii disfuncţionale dar vulnerabilizează (atunci când
nu obţii răspunsul sau consecinţa dorită). Uneori meritele se judecă după altitudinea scopurilor şi nu după
finalitate.
Exemple de emoţii negative dezadaptative: Depresie, Anxietate, Panică, Vină, Agresivitate
Cele 4 niveluri de analiză ale subiectului uman :
1. nivelul cognitiv - procesele informaţionale şi conţinutul acestora
2. nivelul comportamental -comportamentul operant reprezentat, în special, de comportamentele
motorii învăţate, aflate sub control
3. nivelul psihofiziologic – toate modificările ce au loc în organism pe plan fiziologic şi anatomic
4. nivelul afectiv-emoţional/ subiectiv - trăirile subiectului, descrierea propiei experienţe afective
PROCEDURILE/TEHNICILE DE INTERVEN Ţ IE TERAPEUTIC Ă
Acestea vizează următoarele niveluri:
1) cognitiv (cum ar fi modificarea cogniţiilor disfuncţionale/iraţionale);
2) comportamental (de exemplu, modificarea comportamentelor dezadaptative);
3) psihofiziologic/biologic -modificări biologice prin tehnici de psihoterapie (de exemplu,
relaxare) şi medicale
1) TEHNICI DE INTERVENŢIE LA NIVEL COGNITIV
I. Tehnici de IDENTIFICARE a gândurilor dezadaptative
Întrebări directe
Imagerie dirijată
Joc de rol
Observarea reacțiilor pacientului în cursul terapiei
Înregistrarea zilnică a gândurilor automate
Inferența terapeutică
22
Asocieri libere
Prin desen, joc, povești…
a) Întrebări directe
Pentru a identifica mai uşor gândurile automate care generează răspunsurile, este indicat să
structurăm întrebările astfel încât să amorsăm gândurile care apar şi generează răspunsul anxios:
- La ce te gandesti astfel incat acel gand te face anxios ?
- Ce-ti trece prin minte atunci cand esti anxios ?
b) Tehnica imageriei
Dacă pacientul nu reuşeşte să-şi identifice gândurile automate , el este rugat să-şi amintească şi
apoi
să-şi imagineze, cât mai real, o situaţie în care apar probleme.
- Inchide ochii şi relaxează-te. Imaginează-ţi că eşti în faţa clasei şi incepi prezentarea. Ce vezi ?
Descrie ce se întâmplă.......
c) Jocul de rol
Această tehnică îl va ajuta pe pacient să-şi conştientizeze gândurile care îi afectează performanţa în
viaţa de zi cu zi. Este indicată atunci când are probleme de interacţiune socială sau nu reuşeşte să
conştientizeze automat.
Terapeutul joacă rolul unei persoane reale iar clientul joaca propriul rol, el învață rolul cerând detalii
clientului
Persoanele evitante sau cu anxietate socială au dificultăţi de a conştientiza gândurile automate!!!
Prin această tehnică se poate învăța și asertivitatea.
d) Tehnica observării clientului
La schimbarea stărilor psihologice – intreabă-l ce gândește atunci, astfel gândurile automate sunt
identificate „pe viu".
e) Tehnica înregistrării zilnice a gândurilor automate
f) Tehnica inferenței terapeutice
În cazul în care gândurile automate într-o situaţie-ţintă nu pot fi identificate (subiectul are
sentimentul că ştie, dar îi este greu să verbalizeze sau verbalizează parţial), terapeutul, pe baza
informaţiilor culese despre situaţia-ţintă şi despre reacţiile clientului, elaborează împreună cu acesta
gândul automat probabil. Este o tehnică non-directivă si nu presupune impunerea unui punct de vedere.
Verifica ipoteza ta!
- Hai să vedem ce gânduri ar putea face pe cineva să se simtă aşa când are de ieşit la tabla ? ……(le
construim impreună sau încet îi sugerezi câte o variantă, fără a-i oferi răspunsuri)
IMPORTANT!!
22
NU ÎNCEPE RESTRUCTURAREA COGNITIVĂ PÂNĂ NU TE CONVINGI CĂ CLIENTUL ÎNŢELEGE MODELUL ŞI
RELAŢIA DINTRE GÂNDURI ŞI EMOŢII
RESTRUCTURAREA COGNITIVĂ NU E UN SCOP IN SINE ci un mijloc de a contura tabloul clinic, mizând pe
faptul că pacientul alizează legătura Credinţe/cogniţii – Consecinţe/ răspunsuri emoţionale
Exemplu : T: Altfel spus, atunci când strigă la tine, te înfurii…P : Da..T: Dacă 100 de oameni ar fi în
situaţia respectivă, crezi că toţi s-ar înfuria ?...P: Nu toţi. Unora nu le-ar păsa….T: Din ceea ce îmi spui
înţeleg că nu evenimentul în sine înfurie, ci modul în care noi ne raportăm la el ne infurie. Unora le pasă,
altora nu. înţeleg bine?...P: Da, cred că da…………
MODIFICAREA gândurilor iraţionale (Restructurarea cognitivă = Disputarea)
În terapia cognitiv-comportamentală, tehnicile de modificare a conţinuturilor informaţionale
disfuncţionale şi/sau iraţionale sunt extrem de diverse. Secvențele acestei restructurări sunt:
1. Identificarea şi evaluarea intensităţii unei emoţii negative (anxietatea pe o scală de la 1-10)
2. Conştientizarea faptului că nu situaţia mă face anxios ci felul în care gândesc despre ea (alţi oameni în
aceiaţi situaţie sunt OK)
3. Identificarea credinţei iraţionale care stă în spatele emoţiei
Trebuie să fiu perfect în această situaţie.
Mi-e frică să nu greşesc şi astfel să mă fac de râs.
Ar fi groaznic şi n-aţ suporta asta.
4. Disputarea credinţei iraţionale
Intrucât acest mod mă face să mă simt neplăcut…… îmi este util să gândesc aşa ?
Unde scrie că eu trebuie să fiu perfect în tot ce fac ?
Nimeni nu este perefct în tot ce face !
Dacă am greşit în trecut, este normal să cred că nu voi mai greşi niciodată în viitor ?
Care este definiţia experienţei/greşelii ?
5. Modificarea credinţei iraţionale
Imi doresc mult să fac faţă cât mai bine situaţiei şi mă străduiesc să fie astfel dar nu
întotdeauna lucrurile se vor întâmpla cum vreau eu .
6. Intărirea credinţei raţionale (RB)
De câte ori sunt anxios încerc să identific ce anume gândesc pentru a fi aşa şi să înlocuiesc
acea credinţă cu una raţională.
TEHNICILE CLASICE ALE TERAPIEI COGNITIV-COMPORTAMENTALE
de modificare a gândurilor automate sunt:
22
1. Tehnici logice - au ca fundament raţionalismul. Prin acestea se modifică conţinutul informaţional
disfuncţional şi/sau iraţional al pacientului, bazându-se pe identificarea inconsistenţelor logice în gândurile
acestuia
Cunoștințele valide sunt doar cele logic consistente
Sursa cunoașterii: raționamentul deductiv care pornește de la adevăruri universale
Realitatea absolută se ascunde dincolo de cea perceptuală și poate fi cunoscută doar cu ajutorul
logicii
Ex.: Doar pentru că spui trebuie nu înseamnă că se va şi întâmpla ….Diferenţa dintre <de ce trebuie> vs
<de ce e preferabil>….Nu există nici un „trebuie”
Unde este logica acestei convingeri ?
2. Tehnici empirice - au ca fundament empirismul (Berkeley, Hume şi Locke); asumpţiile fundamentale
sunt:
- Cunoștințele valide sunt cele care corespund realității obiective
- Sursa cunoştinţelor noastre este raţionamentul inductiv, pornind de la experienţa cotidiană
- Existenţa unei singure realităţi stabile- Explorarea dovezilor care susțin cognițiile pacientului - Operaționalizarea etichetelor atribuite- Unde scrie..? Ce dovezi ai …?
3. Tehnici pragmatice - au ca substrat pragmatismul şi constructivismul. În terapia cognitiv-
comportamentală, pragmatismul/constructivismul avansează ideea că tulburările psihice sunt expresia
faptului că sistemul de credinţe al subiectului nu mai este funcţional/raţional.
- Criteriul important: utilitatea ( se mai numesc și tehnici funcționale)
- Analiza costuri-beneficii ale gândului : La ce-ţi foloseste…..Ce costuri ai suportat gândind aşa…/
Ex. Sunt o mamă rea….
Gândurile care nu sunt utile generează probleme şi, în consecinţă, ele trebuie înlocuite cu altele
utile de preferinţă corecte şi logice şi/sau empirice.
4. Tehnici metaforice - înlocuiesc indirect, prin intermediul metaforelor, gândurile disfuncţionale şi/sau
iraţionale cu unele funcţionale şi/sau raţionale.
- literatură, povești, cântece, poezii
Exemplu: Poezii care promovează un stil cognitiv funcţional şi raţional :
- „...De poţi să nu-ţi pierzi capul când toţi în jurul tău şi l-au pierdut pe-al lor găsindu-ţi ţie vină/De poţi,
atunci când toţi te cred nedemn şi rău, să nu-ţi pierzi nici o clipă încrederea în tine.. („Dacă", Rudyard
Kipling, 1895);
Exemplu: Poezii care promovează un stil cognitiv disfuncţional şi iraţional :
- „..Pe umeri pletele-i curg../Mlădie, ca un../Cu şorţul negru../O pierd din ochi.../Şi când o văd,
îngălbenesc/Şi când n-o văd, mă-mbolnăvesc/../Vin popi de mă dezleagă..." („Numai una", George Coşbuc)
22
5. Tehnici umoristice/ ironice - Umorul şi ironia, chiar şi autoironia, incluzând uneori chiar limbajul mai
colorat, sunt vehicole importante ale schimbării cogniţiilor disfuncţionale şi iraţionale.
Exemplu: (Umor şi ironie) …..Pacient: Când am starea de panică mă gândesc că voi muri….Terapeut
(repetând un aforism al lui Blaga): îmi închipui că a muri este un chin atât de greu, că fiecare mort ar trebui
felicitat pentru această ispravă!
6. Tehnica imageriei emotive – Folosește situaţii imaginare, simulând situaţii concrete de viaţă şi duc la
schimbări eficiente în gândire, care, apoi, se generalizează în viaţa reală.
- Expunerea in vitro la diverse situații
- Experiențierea emoțiilor negative funcționale vs. disfuncționale
- Pentru evenimente anticipate
Utilizarea cogniţiilor funcţionale şi/sau raţionale prin repetare în limbaj intern înainte şi/sau în timpul
situaţiei problematice, chiar în situaţii concrete de viaţă, are rol de coping (de „pilulă psihologică"),
facilitând adaptarea subiectului.
7. Experimente comportamentale –constau în prescrierea de diverse sarcini comportamentale, pentru
restructurarea cogniţiilor pacientului şi apoi pentru asimilarea cogniţiilor funcţionale/raţionale
- Shame attack (de ex : se cere subiectului să execute un comportament prin care se expune la un
risc controlat şi prin care se face de râs în public – să cânte cu voce tare în autobus)
- Distragere atenţională ( ex: dacă la debutul unui atac de panică pacientul se orientează asupra
unor sarcini comportamentale –ex.: sună un prieten - şi/sau cognitive ), atunci cogniţia catastrofică poate
să fie blocată.
8. Tehnici cognitiv-comportamentale de blocare a influenţei informa ţ iei false sau dezadaptative asupra
comportamentului. Se aplică atunci când pacientul recunoaște cognițiile disfuncționale, dar acestea
continuă să îl afecteze :
a. Anticiparea rațională
- Anticiparea influenței pe care informația falsă ar putea să o aibă asupra comportamentului nostru
b. Restructurarea globală
- Sub hipnoză sau prin imagerie dirijată
- Se cere pacientului să uite toată informația despre un eveniment (inhibarea schemei cognitive)
- Se formează o nouă schemă cognitivă care conține numai informația adevărată
c. Tehnica informa ţ iilor alternative ş i incompatibile în acest caz, pentru a evita influenţa
informaţiilor false asupra comportamentului, subiectului i se dă instrucţiunea de uitare intenţionată
facând referire la această informaţie, dublată de oferirea unor informaţii adevărate şi incompatibile cu
informaţia falsă.
CUM DISPUTĂM?
1. Disputarea “nevoilor absolute”
22
- Explicarea diferenței dintre “a prefera” și “a avea neapărat nevoie”
Ex: identificați nevoile umane reale (hrană, apă). Succesul și aprobarea sunt lucruri de care oamenii au
nevoie pentru a supraviețui?
“deşi aş prefera să am succes, nu trebuie neapărat să am succes”
“deşi prefer să fiu plăcut şi aprobat, nu am neapărat nevoie şi fiu plăcut şi aprobat”
Mă cert cu soția tot timpul …. chiar tot timpul?
Nimeni nu mă ascultă niciodată….Niciodată?
Trebuie să reușesc în tot ce fac…nu înseamnă că dacă îţi doreşti se şi întamplă …..
De ce trebuie să fii cel mai bun ? De ce e preferabil să fii cel mai bun ?
!!! Nu exista in Univers nici un TREBUIE cu necesitate
2. Disputarea auto – evaluării globale negative
- Care sunt trăsăturile tale pozitive și negative?....dacă s-a întâmplat ceva rău (ex: o notă slabă) ți-ai
pierdut toate calitățile pozitive?
- Imperfecţiune umană: a face greșeli face parte din natura umană, nu are sens să ne gândim “nu
trebuie să fac greșeli” pentru că greșelile sunt inevitabile
- Acceptarea necondiţionată
3. Disputarea toleranţei scăzute la frustrare
Exemplu: “nu pot suporta” înseamnă literalmente că el nu poate exista, nu poate trăi în prezența
evenimentului activator negativ : “ei bine, ai vreo dovadă că nu poţi supravieţui în prezenţa/absenţa......?
Te va ucide acest lucru? Vei leşina? Ai supravieţuit până acum?”
4. Disputarea “catastrofării”
- Utilizați “scala catastrofelor”
a) Alege un moment în care te-ai simţit de 8, 9 sau 10 şi scrie-l
b) Apoi gândeşte-te la nişte lucruri care ţi s-ar întâmpla ţie sau în lume pe care tu le consideri
catastrofale, foarte rele, rele şi mai puţin rele
c) Gândeşte-te iar la evenimentul negativ. În care dintre categorii l-ai pune acum? Ar fi tot o
catastrofă?
5. Disputarea “evaluării globale negative a altei persoane”
- Toate ființele umane, incluzând adulții și copiii, fac greșeli
- Nimeni nu este perfect
- Greșelile nu îi anulează unei persoane calitățile pozitive
- Persoana nu este același lucru cu performanța
- Oamenii nu sunt în totalitate răi datorită greșelilor pe care le fac
22
2) TEHNICI DE INTERVENŢIE LA NIVEL COMPRTAMENTAL
Aceste tehnici vizează direct modificarea comportamentelor operante, conceptualizate în cadrul
modelului ABC.
I. Tehnici de accelerare a comportamentului - vizează creşterea ocurenţei unui comportament
operant-ţintă.
a. Prin modificarea consecinţelor
- Tehnica î nt ă ririi pozitive : Un comportament operant urmat de o întărire pozitivă îşi
creşte ocurenţa. Tipuri de întăriri pozitive :
întăriri primare: hrană, sex etc.
întăriri secundare (prin asocieri cu întăririle primare): obiecte materiale (jucării,
cadouri etc.), activităţi frecvente( jocul cu jucăria preferată..), sociale ( atenţie, laudă), feedback …
- Tehnica î nt ă ririi negative : Un comportament operant care reduce o pedeapă îşi creşte
ocurenţa sau când ocurența comportamentului crește prin faptul că previne apariția unei pedepse –
tehnica evitării (ex. fobii)
- Tehnica aproxim ă rii succesive (shaping/chaining) :Uneori, comportamentul pe care dorim
să-l întărim nu există în repertoriul obiectului. El poate fi construit (aproximat treptat), pornind de la
comportamentele actuale ale persoanei. Shaping-ul se referă la „aproximarea succesivă" a unui astfel de
comportament.
Exemplu: împărţirea pe secvenţe care există deja în repertoriul pacientului:
Prinderea lingurii în mână-→ luarea supei cu lingura-→ ridicarea lingurii la gură-→ introducerea supei în
gură.
- Tehnica model ă rii : Uneori, un comportament poate fi învăţat fără a-l experienţia direct
observându-l în cazul altor persoane, tip de învăţare numit de Albert Bandura „învăţare vicariantă".
- Tehnica Premack: Premack este numele autorului acestei tehnici. Ideea de bază este că
activitate cu frecvenţă mai mare poate funcţiona ca întărire pentru o frecvenţă redusă, a cărei frecvenţă
dorim să o creştem . Exemplu: Copilul poate merge la joacă (comportament frecvent), doar dacă îşi face
mai întâi temele (comportament cu frecvenţă mică).
22
- Tehnica contractului : stabileşte explicit modul de relaţionare reciprocă:
(1) care este comportamentul-ţintă al fiecărei părţi;
(2) care sunt consecinţele executării/neexecutării lui.
b. Prin modificarea antecedentelor. Accelerarea unui comportament poate fi stimulată prin
manipulări ale antecedentelor acelui comportament
- Tehnica amorsajului (prompting) stimul – î nt ă rire : Manipulând stimulii discriminativi din
mediu și consecințele, putem manipula deschiderea operațională și comportamentele (ex. organizarea
mediului
- Tehnica amorsajului proceselor informaţionale : Conform regulii de intervenţie
comportamentală, procesările informaționale sunt amorsate de stimuli externi sau interni.
- Tehnica controlului guvernat de reguli : regula dobândeşte funcţia de stimul
discriminativ pentru comportamentul operant pe care dorim să-l producem. Exemplu: regula „Dacă îţi faci
temele, te las la joacă" este un stimul discriminativ pentru comportamentul operant de „a face temele"
II. Tehnici de decelerare a comportamentului
a. Prin modificarea antecedentelor:
- Tehnici de control al stimulilor (ex. comportamentul de a mânca în exces)
- Tehnici de control al prelucrărilor informaţionale (autoeficacitatea și expectațele)
b. Prin modificarea consecinţelor:
- Tehnici de terapie consecvenţială
Tehnica extincţiei – înlăturarea întăririlor pozitive
Tehnica pedepsei - Să urmeze imediat comportamentului
- Să fie marcată de un avertisment
- Să fie nonagresivă
- Să fie intensă
- Să fie întărit comportamentul opus
- Comportamentul să nu primească alte întăriri pozitive
Tehnica “time-out”
Tehnica saţierii
Tehnica penalizării – prin eliminarea unui privilegiu
Tehnica excesivei corecţii – solicitarea de reparații pentru daunele produse
Tehnica paradoxală – amplificarea voluntară a frecvenței comportamentului
operant cu scopul de a declanșa simptomatologia.
- Tehnici de terapie aversivă:
Tehnica stimulării aversive directe
Tehnica stimulării aversive simbolice
22
Tehnica stimulării aversive în imaginar
Tehnica “thought stopping” - Identificarea gândurilor intruzive
- Neutralizarea emoțională prin flooding
- Tehnica “stop-nu te mai gândi”
3) TEHNICI DE INTERVENŢIE LA NIVEL BIOLOGIC
Procedurile urmăresc modificări la nivel psihofiziologic fie în sensul echilibrării balanței vegetative-
răspunsul de relaxare, fie în sensul dezechilibrării acesteia. Procedurile au două funcții:
1. modificarea prelucrărilor informaționale și/sau
2. modificarea directă a manifestărilor biologice
a. Proceduri de relaxare
Antrenamentul autogen : pe fondul relaxării musculare, sunt repetate formule verbale
specifice (exercițiul greutății, căldurii, al răcorii frunții, etc.). Vezi exerciţiile din Anexa 1!
Relaxarea progresivă Jacobson : alternarea relaxării și tensionării principalelor grupe de
mușchi, până la atingerea relaxării
Tehnica biofeedback : utilizarea unor instalații electronice pentru detectarea și
amplificarea
unor procese fiziologice inconștiente care devin indirect conștientizabile și controlabile
Tehnica de control al respirației : (toracică vs. abdominală, în pungă). Utilă în atacurile
de panică . Respiră usor si lent pe nas- 3-4 sec. inspiraţia- 4 sec. apnee- 4 sec. expiraţie
b. Proceduri de activare fiziologică
Tehnica hiperventilației : respirație adâncă, pe gură, cu frecvență mare, timp de 1-2
minute, până la apariția hiperventilației și a simptomelor asemănătoare celor declanșate în crizele
anxioase
Tehnica aplicării tensiunii : contractarea grupelor musculare după modelul descris în
relaxarea progresivă Jacobson în tulburările cu reacții vagale
c. Tehnici de modificare a comportamentelor respondente
Tehnica expunerii (flooding): expunerea la stimulul fobic și experiențierea timp
îndelungat a stării de anxietate, până la apariția inhibiției de stingere
Tehnica implozivă : similară cu tehnica expunerii, cu diferența că stimulul fobic este
exagerat în intensitate sau frecvență, până la inhibiția de stingere și/sau inhibiția de protecție
Tehnica desensibilizării progresive : expunerea inițial in vitro și ulterior in vivo la stimuli
22
anxiogeni gradați ca intensitate pe fondul unei stări de relaxare până când stimulul anxiogen este asociat
cu un nou răspuns, incompatibil cu reacția anterioară
Tehnica expunerii gradate : similară tehnicii desensibilizării progresive însă
implementată nu cu tehnici de relaxare ci cu comportamente naturale ale pacientului
d. Proceduri multimodale
Sugestia, hipnoza ş i hipnoterapia
Proceduri meditative Meditaţii de tip concentrativ: atenția este focalizată asupra unui
obiect predeterminat (de exemplu, un sunet, o imagine, o rugăciune) iar distractorii sunt minimizati
Meditaţii de tip mindfulness: atenția nu este focalizată asupra ceva anume, lasând contemplativ să se
exprime toate experiențele pe care le avem.
PERSPECTIVA GENERALĂ ASUPRA TEORIEI REBT
REBT este o abordare structurată a demersului de rezolvare a problemelor emoționale, în care
terapeutul adoptă o atitudine activ-directivă pentru a-și ajuta clienții.
REBT este o terapie multimodală (utilizează tehnici cognitive, comportamentale, de intervenție la
nivel biologic/fiziologic etc)
SECVENŢELE REBT
1. Centrați-vă pe probleme specifice de viață
2. Definiți și stabiliți împreună problema țintă
3. Evaluați C-ul
4. Evaluați A-ul
5. Identificați și evaluați problemele emoționale secundare
6. Clarificați legătura B și C
7. Evaluați convingerile clientului (B-ul)
8. Stabiliți legătura dintre B și C
9. Disputați IB-ul
10.Pregătiți clientul pentru a-și adânci încrederea în RB
11.Incurajați clientul să pună în practică ce a învățat
12. Verificați sarcinile pentru acasă
13. Facilitați procesul de producere a schimbării
1. Centraţi-vă pe probleme specifice de viaţă
Cu ce problemă doriți să începem ?
Ce vă deranjează cel mai mult în viața Dvs. acum ?
Ce faci când nu-și poate identifica o problemă ?
• Să caute emoții și comportamente pe care vrea să le întărească sau să le diminueze
22
• Ce dorește să obțină în urma terapiei ?
• Jurnal de probleme
2. Definiţi şi stabiliţi împreună problema ţintă
Distincția dintre probleme emoționale vs probleme practice (lipsa banilor, lipsa slujbei)
Terapia este centrată pe probleme emoționale (chiar dacă uneori ele sunt consecința unor aspecte
practice de viață)
!NU SCHIMBA ENF (emoții negative funcționale) cu EPF(emoții pozitive funcționale) ci schimbă
doar
END(emoțiile negative disfuncționale)
Operaționalizați probleme neclare (soția mea este o pacoste; sunt varză etc)
• Ce face soția ta ca tu să spui că-i o pacoste ?
• Ce simți tu când ea se comportă astfel ?
Schimbă C-ul nu A-ul (înainte de strategii rezolutive pentru A ajută-l să schimbe C-ul și să înțeleagă
că asta îl va ajuta apoi să schimbe A-ul)
Evaluează problema țintă cât mai precis și concret (pentru a dobândi precizie în exprimare
întreabă-l Când s-a intamplat A-ul ultima dată ? ) . Blocajul in identificarea exemplelor poate semnifica
prezența unei probleme emoționale secundare față de problema emoțională primară.
Nu accepta să formuleze obiective în exprimarea unei END (emoții negative disfuncționale) mai
puțin intense (Ex:Vreau să fiu mai puţin depresiv)
Nu accepta scopuri care vizează neutralitatea, calmul în situații negative (nu-l încuraja să nege
existența dorințelor)
Nu accepta experiențierea unor EPF în situații negative (nu-l ajuta să schimbe A-ul : Iţi pierzi slujba
şi eşti happy – nu te ajută să găseşti alta)
Vreau să fiu fericit !!! (exprimarea în termeni vagi)
3. Evaluaţi C-ul
!!! Problema emoțională a clientului = END
Atentie la limbajul clientului și la etichete lingvistice: negru la suflet, sfâşiat de durere....
!!! C-urile pot fi emoţii sau comportamente (fumatul, addicţiile, procrastinarea, comportamente evitante)
!!! Incepe cu C-uri emoţionale care-l vor ajuta să evite END (comportamentele dezadaptative sunt chiar o
consecinţă a END)
Clarificați C-ul (imagerie, joc de rol, tehnica scaunului liber)
Uneori frustrarea poate fi A
• Dacă e suportabilă poate fi o ENF
Verificați motivația de a schimba C-ul
• Vezi dacă înțelege rolul dezadaptativ al END și legătura cu comportamentele
22
dezadaptative: Ce faci când simţi astfel ? Cum ar fi dacă în loc de furie ai simţi doar nemulţumire ?
Evitați capcanele de evaluare a C-ului
• Nu pune întrebări care sugerează relația cauzală A-C
• Cum te face să te simţi soţia atunci când….. (???)
• Cum te simţi în această situaţie ? OK
• Mă simt rău, supărat, nenorocit, varză, prins în capcană, respins !!!! ATENŢIE la ABC=ul
emoţiilor
4. Evaluaţi A-ul
Identificați partea din A care amorsează B-ul
• Exemplu: Anxietatea la aflarea sarcinii de a prezenta un referat în fața clasei
Terapeutul -Ce anume din asta te sperie ?
Clientul -S-ar putea să nu mă descurc foarte bine
Tp. - Hai să presupunem că aşa va fi. Ce îţi provoacă anxietate când te gandeşti la asta ?
Cl. – Profesorul îmi va da o notă proastă
Tp.- Să presupunem că aşa va fi. Ce este aşa de înfricoşător în asta ?
Cl. - S-ar putea să rămân corigent.
Tp.- Şi dacă ai rămâne corigent ?
Cl. – Aoleu, păi n-aş putea da ochii cu tata.
Tp.- Păi, dacă i-ai spune tatălui tău că ai ramas corigent, ce crezi că ar fi înspăimântător ?
Cl. – Il văd deja distrus.
Tp.- Şi cum te-ai simţi dacă s-ar întâmpla asta ?
Cl. –Vai, ar fi groaznic! şi nu suport să-l văd pe tata plângând. Mi-ar fi milă de el.
Tp.- Hai să presupunem că-i spui tatălui tău că ai rămas corigent şi el nu s-ar supăra. Ar
influenţa cu ceva asta teama ta de a face prezentarea în faţa clasei ? (Raspunsul DA = evaluarea corecta a
problemei)
Pentru început considerați că A-ul este adevărat
• Chiar dacă A-ul este o distorsiune majoră a realității nu-l disputați de la început ci lăsați să
vadă B-ul despre A-ul care a condus la C
• In exemplul anterior e mai puțin important dacă A-ul e faptul că tatăl s-ar simți indurerat,
ci e mai important de a-l lăsa să creadă asta pentru a stabili relația dintre B și C ăn legătura cu A-ul.
Evitați capcanele de evaluare a A-ului
• Nu cereți prea multe detalii despre A (se îndepărteză de demersul de rezolvare de
probleme)
• Nu-l lăsați să descrie A-ul în termeni vagi (Şeful s-a purtat urât / Şeful m-a făcut incapabil)
• Nu-l lăsați să vorbească despre mai multe A-uri în același timp
22
5. Identificaţi şi evaluaţi problemele emoţionale
Identificați emoția secundară (Cum te simţi faţă de faptul că eşti anxios ?)
De multe ori e mai util să începem să lucrăm pe emoția secundară (frica de frică – anxietatea
secundară) = normalizare, depatologizare
6. Clarificaţi legătura dintre B şi C
Utilizați alte exemple care nu au legatură cu problema clientului (ex. metafore, povești, exemple –
povestea cu cei doi prieteni care sunt disponibilizați)
7. Evaluaţi B-ul
Evaluați toate formele convingerilor IR (TREBUIE , catastrofarea, toleranța scăzută, ev. globale)
Nu uitați că ele pot avea 3 forme: așteptări rigide față de sine, ceilallți și lume/viață
Folosiți întrebări deschise sau bazate pe teorie:
• Ce anume ți-ai spus?
• La ce te gândeai atunci ?
• Ce ți-a trecut prin minte ?
• Ce așteptări aveți ?
• Ce fel de om v-ați gândit că sunteți ?
8. Stabiliţi legătura dintre convingerile iraţionale şi C
Orientarea clientului spre descoperirea relației și nu explicarea directă (ex.povestea cu cei doi șomeri)
Dacă 100 de oameni ar fi în situaţia asta toţi ar simţi furie ? De ce crezi…?9. Disputarea IB
Vezi tehnicile de restructurare cognitivă
10. Pregătiţi clientul pentru a-şi adânci încrederea în RB
Încrederea superficială în RB nu duce la schimbare
Abordați problematica: Ce gândesc vs Ce simt
11.Incurajaţi clientul să pună în practică ceea ce a învăţat
Sarcini cognitive• Să convingă o altă persoană• Să exerseze afirmații raționale înainte de un A negativ
Sarcini de imagerie• Să schimbe o END cu o ENF în timp ce-și imaginează cât mai viu A-ul perturbator
Sarcini emoționale• Disputarea unor IB
Sarcini comportamentale• Expunerea
12.Verificaţi sarcinile pentru acasă
În prima parte a ședinței = verificarea sarcinilor
Începeți cu teme ușoare (ABC-ul emoțiilor)
22
13.Facilitaţi procesul de producere a schimbării
Sarcini diferite pentru aceiași IB
Modelul non-linear al schimbării
• Frecvență• Intensitate• Durată
SARCINILE (TEMELE) PENTRU ACASĂ
REBT promovează idea că mare parte din schimbare are loc în viaţa de zi cu zi şi mai puţin în
şedinţele de terapie, drept urmare se dau clientului TEME DE CASĂ.
Faza finală constă în ajutarea clienților să practice abilitățile achiziționate în situații problematice
în mediul lor natural. Acestea îi ajută pe clienți să treacă de la faza de insight la practicarea activă și
aplicarea noilor modalități de a gândi, simți și comporta.
Fiți pregătiți pentru “uitarea” sau alte motive pentru nerealizarea temelor săptămânale.
Exemple de teme cognitive
1. Pentru clienții care se înfurie – să repete auto – verbalizările raționale când nu obțin ceea ce vor
(ex: “nimeni nu poate face ce vrea, când vrea”)
2. Oferiți povești de citit care ilustrează gândirea rațională
3. Să lucreze pe scheme ABC
4. Să își învețe părinții ce au învățat la terapie
Exemple de teme emoţionale
1. Un tabel cu identificarea emoțiilor din timpul săptămânii
2. Practicarea emoțiilor și gândurilor într-o situație reală
3. Să culeagă informații despre furia lui prin înregistrarea frecvenței, locației, duratei, rezultatului,
persoane implicate
4. Imageria
5. Sloganuri cu limbaj puternic și evocativ (“pot suporta când fratele meu mă necăjește”)
Exemple de teme comportamentale
1. Să-și asume riscuri responsabile
2. Experimente: să facă ceva ce ei consideră că nu pot suporta
3. Perfecționiști: să facă ceva pentru care probabilitatea de a eșua este mare (exercițiu de asumare a
riscului)
4. Pentru cei supuși presiunii grupului: o listă de fraze pe care să le spună celorlalți (“nu multumesc,
nu vreau, dacă tu vrei atunci foarte bine”, “nu cred că ar trebui să facem asta”)
5. Pentru cei care caută aprobarea: un exercițiu în care ei să fie de acord să se angajeze într-un
comportament care, cu o mare probabilitate, va atrage comentariile negative și râsul din partea celorlalți.
6. Practicarea de comportamente asertive
22
Temele de casă sunt EXTREM de importante pentru a se putea produce generalizarea gândurilor, emoțiilor
și comportamentelor învățate în terapie .
Anexa 1
TEHNICI DE RELAXARE
SĂPTĂMÂNA 1: exerciţiul de bază
Amintiți-vă sau imaginați-vă un loc din natură care vă inspiră pace, liniște, împăcare. Vizualizați cât
mai atent culorile din acel peisaj, auziți sunetele… ce mirosuri sunt acolo? Cum e soarele? Sunt păsări sau
alte vietăți? imaginați-vă că sunteți acolo și vă bucurați de fiecare aspect.
Apoi cu vocea minții vă spuneți rar următoarele:
Sunt calm/ă, relaxat/ă… sunt plin/ă de pace…sunt liniştit/ă…calmul mă inundă…sunt plin/ă de
împăcare…sunt calm/ă, liniştit/ă….o pace plăcută mă cuprinde…sunt tot mai calm/ă şi mai
liniştit….calm/ă…liniştit/ă
Repetați acest pasaj de câteva ori (5-7-10 ori).
SĂPTĂMÂNA 2: exerciţiul greutăţii
La pasajul de mai sus, pe care îl repetați de mai puține ori, adăugați:
Acum mă concentrez uşor asupra mâinii drepte. Mâna dreaptă începe să devină mai grea… o
greutate plăcută cuprinde mâna dreaptă…mâna dreaptă este grea….mâna dreaptă e grea ca plumbul…
mâna dreaptă e grea ca un braţ de statuie…mâna dreaptă…grea.
La fel procedați pentru mâna stângă, piciorul drept, piciorul stâng.
Apoi:
Mâinile mele sunt grele..grele ca de plumb… mâinile mele sunt grele…tot mai grele….ca de plumb…
La fel procedați pentru ambele picioare. Apoi:
Întregul corp este greu…din ce în ce mai greu….greu ca plumbul…corpul meu este greu….ca o
statuie…greu… sunt calm…liniştit…corpul e greu….calm…greu….calm…greu…
SĂPTĂMÂNA 3: exerciţiul căldurii
La pasajele de mai sus, pe care le repetați de mai puține ori, adăugați:
Acum mă concentrez uşor asupra mâinii drepte. Mâna dreaptă începe să devină mai caldă… o
căldură plăcută cuprinde mâna dreaptă…mâna dreaptă este caldă….mâna dreaptă e caldă ca razele
blânde ale soarelui… mâna dreaptă e caldă …mâna dreaptă… caldă.
La fel procedați pentru mâna stângă, piciorul drept, piciorul stâng.
Apoi:
Mâinile mele sunt calde …. calde ca razele soarelui…mâinile mele sunt calde…tot mai calde…. calde
La fel procedați pentru ambele picioare. Apoi:
22
Întregul corp este cald …din ce în ce mai cald …cald …corpul meu este cald….ca razele blânde ale
soarelui…razele blânde ale soarelui…sunt calm…liniştit…corpul e greu….calm…greu….cald…calm..greu..cald
SĂPTĂMÂNA 4: exerciţiul cardiac
La pasajele de mai sus, pe care le repetați de mai puține ori, adăugați:
Inima mea bate liniştit şi ritmic…
Repetați de (10-20 de ori). Apoi:
Corpul meu e greu….calm…greu….cald…calm…greu…cald…sunt calm/ă…liniştit/ă…calm/ă…liniştit..
SĂPTĂMÂNA 5: exerciţiul respiraţiei
La pasajele de mai sus, pe care le repetați de mai puține ori, adăugați:
Respiraţia mea este adâncă şi liniştită….adâncă şi liniştită….
Repetați de (10-20 de ori). Apoi:
Corpul meu e greu….calm…greu…. cald … calm…greu… cald…sunt calm/ă…liniştit/ă….
calm/ă…liniştit/ă….inima bate liniştit şi ritmic…calm/ă…relaxat/ă
SĂPTĂMÂNA 6: exerciţiul abdomenului
La pasajele de mai sus, pe care le repetați de mai puține ori, adăugați:
Abdomenul meu este mai cald … O căldură plăcută cuprinde abdomenul meu… Abdomenul meu
este mai cald
Repetați de (10-20 de ori). Apoi:
Corpul meu e greu….calm…greu…. cald … calm…greu… cald…sunt calm/ă…liniştit/ă….
calm/ă…liniştit/ă…. inima bate liniştit şi ritmic…calm/ă…relaxat/ă…respiraţia e adâncă şi liniştită….
calm/ă…relaxat/ă… Abdomenul meu este cald… calm/ă…liniştit/ă
SĂPTĂMÂNA 7: exerciţiul frunţii
La pasajele de mai sus, pe care le repetați de mai puține ori, adăugați:
O răcoare plăcute cuprinde fruntea…fruntea mea este răcoroasă… o adiere plăcută îmi cuprinde
fruntea… fruntea mea este răcoroasă…
Repetați de (10-20 de ori). Apoi:
Corpul meu e greu….calm…greu…. cald … calm…greu… cald…sunt calm/ă…liniştit/ă….
calm/ă…liniştit/ă…. inima bate liniştit şi ritmic…calm/ă…relaxat/ă…respiraţia e adâncă şi liniştită….
calm/ă…relaxat/ă… Abdomenul meu este cald… calm/ă…liniştit/ă… fruntea mea este răcoroasă… calm/ă…
liniştit/ă…
Relaxarea progresivă Jacobson
Subiectul învaţă expresia practică a conceptelor de relaxare şi tensiune musculară
Repetarea exercitţiilor întăreşte conexiunea dintre eticheta lingvistică de relaxare şi starea
efectivă pe care o defineşte
Vizează obţinerea rapidă a unei relaxări musculare voluntare
22
Bibliografie1. David, D (2006). Tratat de psihoterapii cognitive şi comportamentale, Editura Polirom, Iasi
2. David, D. (editor) (2007). Protocol clinic de psihoterapie raţional-emotivă şi comportamentală pentru depresie.
Editura Sinapsis, Cluj-Napoca.
3. David, D. (editor) (2007). Ghid şi protocol clinic de psihoterapie cognitivă pentru depresie. Editura Sinapsis, Cluj-
Napoca
4. Dryden, Windy & DiGiuseppe, Raymond (2003). Ghid de terapie raţional-emotivă şi comportamentală, Editura RTS,
Cluj Napoca
5. Leahy, Robert L. & Holland, Stephen J. (2010) Planuri De Tratament Şi Intervenţii Pentru Depresie Şi Anxietate,
Colecţia Psihologul expert
6. Wills, Frank (2012)". Psihoterapie & consiliere cognitiv comportamentală, Editura Herald, București