Suport Curs Master

8/8/2019 Suport Curs Master

1/47

CURS MASTER /Evaluarea capitalului uman/ Conf.univ.dr. Ion ANGHEL

EVALUAREA CAPITALULUI UMANSuport de curs master

PARTEA I a. Evaluarea intreprinderii

PARTEA a II a. Evaluarea activelor necorporale create de capitalul uman

PARTEA a III a Dezvoltarea problematicii capitalul intelectual

ASE BucurestiPARTEA I a Evaluarea intreprinderii

A. Consideratii generale privind evaluarea

1. Sinteza teoriei valorii2. Concepte de baza n evaluare3. Principalele tipuri de valoare

B. Standarde si principii de evaluare a intreprinderii/ activelor necorporale1. Standarde de evaluare2. Principii fundamentale de evaluare. Principii de evaluare a intreprinderii/activelor necorporale3. Momentele evalurii ntreprinderii/ activelor necorporale

C. Procesul de evaluare a intreprinderii/ activelor necorporale

D. Abordarea pe baza de venit in evaluare1. Logica abordarii pe baza de venit2. Metoda capitalizarii venitului3. Metoda actualizarii fluxurilor de lichiditati (Discounted Cash Flow DCF).

4. Costul capitalului si valoarea in timp a banilor

E. Abordarea pe baza de active in evaluare

F. Abordarea prin comparatie in evaluare

A. Consideratii generale privind evaluarea

1. Sinteza teoriei valorii

Teoria valorii ar putea fi sintetizat n urmtoarele postulate :(1) Valoarea nu este o trstur intrinsec a unui activ sau a unui bun, ci ea

este creat n mintea persoanelor care constituie piaa acelui activ sau bun.

(2) Valoarea este creat din interaciunea a patru factori economiciinterdependenti:

utilitatea, respectiv capacitatea unui bun de a satisface o anumit nevoie saudorin;

1

1


2/47


raritatea, care exprim oferta prezent sau anticipat a unui bun economicraportat la cererea pentru acel bun;

dorina, exprimat de intensitatea satisfaciei pe care un bun economic oproduce celui care nu-l posed, dar care are nevoie de acesta;

puterea de cumprare, exprimat de capacitatea unui individ sau grup deindivizi - participani pe pia, de a cumpra bunurile oferite prin plata n banisau n echivalent.

(3) Manifestarea valorii este condiionat de transferabilitatea activului saubunului, exprimat prin capacitatea acestuia de a fi schimbat pe banisau echivalent. Transferabilitatea nu creeaza desigur valoare darreprezint o trasatura eseniala n manifestarea valorii. Atunci cand unbun sau un activ nu este transferabil el nu poate avea valoare de piaachiar daca poate avea o valoare de utilizare.

(4) Interaciunea continu dintre cei patru factori economici, redai la (2), seconcretizeaz n aciunea celei mai cunoscute legi ale economiei depia: legea cererii i ofertei.

2. Concepte de baza n evaluareTeoria i practica evalurii opereaz, n mod uzual, cu urmtoarele concepte

de baz:

a) Proprietatea este un concept legal care const n drepturile personale deposesiune asupra unei proprieti imobiliare (terenuri i construcii), numitproprietate real, sau asupra obiectelor fizice, altele dect cele care formeazproprietatea imobiliar, numit proprietate personal. Termenul de activ esteutilizat, de asemenea, ca un substitut pentru conceptul de proprietate. n evaluareaunei ntreprinderi, obiectul evalurii l constituie activele corporale, necorporale,financiare aflate n proprietate sau controlate de aceasta, iar evaluarea se poateface fie n mod individual, fie n totalitatea acestora.

b) Preul este suma acceptata a fi pltit pentru un bun economic. El poatefi fcut public sau poate avea un caracter confidenial (mai ales n cazul unortranzacii de anvergur). n cazul n care a fost pltit pentru o anumit achiziie, eldevine un fapt istoric i un cost pentru cumprtor. Preul este numai un indicatorgeneral al valorii proprietilor tranzacionate, neconfundndu-se cu aceasta,deoarece factori ca motivaiile specifice ale vnztorului i cumprtorului, relaiilespeciale dintre cele dou pri, interesele speciale ale cumprtorului etc. fac sexiste diferene sensibile ntre preul pltit i valoarea de pia, estimat de unevaluator nainte de tranzacie. Rezult c, preul pltit este un fapt cert ex post,pe cnd valoarea trebuie stabilit ex ante fa de actul tranzaciei.

c) Costul proprietii/activului este o noiune care se aplic, mai degrab, la

suma necesar pentru a crea sau produce un bun material, necorporal sau unserviciu, prin nsumarea cheltuielilor cumulate ale procesului de producie,distribuie i vnzare a unui bun economic, putnd fi agregat n mai multe categorii,ca, de exemplu, costuri fixe i costuri variabile, costuri de producie, de distribuie ivnzare, costuri de administrare general, costuri directe i indirecte, etc. nevaluare se utilizeaz, n mod curent, noiunile de cost de achiziie, cost de nlocuire(brut i net), cost de reproducie (brut i net), cost istoric inflatat.

d) Piaa este un sistem de relaii ntre cumprtori i vnztori, n care seschimb obiecte ale proprietii prin mecanismul preului. Conceptul de piaimplic reacii specifice ale participanilor pe pia la modificarea raporturilor dintre

2

2


3/47


cerere i ofert, la schimbarea altor factori care influeneaz preurile. Piaa poate filocal, naional i internaional, adr majoritatea pietelor (inclusiv cea acapitalului) tind sa devina globale.

Piaa ntreprinderilor necotate, dominanta in realizarea tranzactiilor de actiuniin Romania, se caracterizeaz prin mai multe elemente de transparen insuficientreferitoare la: informaiile asupra preurilor tranzaciilor anterior efectuate i condiiilor de

tranzacionare; limitarea contactrii numrului potenialilor cumprtori; condiiile de negociere a preului se caracterizeaz prin lipsa informaiilor asupra

preurilor oferite de ali poteniali cumprtori.Aceste caracteristici impun necesitatea unor judeci aprofundate i abordri

multiple ale evalurii din partea evaluatorilor profesioniti.

e) Valoarea este un concept economic care se refer la relaia monetardintre bunurile i serviciile destinate cumprrii/vanzarii i cei care lecumpr/vnd. Valoarea nu este un fapt cert, ci o opinie care arat ct preuiescbunurile i serviciile la un moment dat, n concordan cu o anumit definiie avalorii. Conceptul economic de valoare reflect n fapt imaginea pe care o are piaa

despre beneficiile viitoare care i revin celui care posed proprietatea la dataefectiv a evalurii.Din aceast prezentare a valorii, rezult mai multe aspecte implicate in

nelegerea conceptului economic de valoare n cadrul teoriei evalurii. Acesteasunt:

(1) exist mai multe tipuri de valoare. Un evaluator profesionist nufolosete noiunea general de valoare, ci adaug acesteia diferiteadjective pentru a desemna tipul de valoare supus estimrii;

(2) unele tipuri de valoare sunt folosite, n mod curent, n evaluarea activelorn scopul nregistrrilor financiare sau efecturii de tranzacii. Alte tipuri devaloare sunt utilizate n situaii speciale, n circumstane clar identificate iprezentate;

(3) n fiecare evaluare trebuie precizate n mod clar tipul i definiia valoriiestimate, care trebuie s fie adecvate cu scopul evalurii. Rolul esenial alStandardelor Europene de Evaluare (EVS-uri) i Standardelor Internaionalede Evaluare (IVS-uri) este de a stabili definiiile tipurilor de valoare i acircumstanelor utilizrii lor;

(4) criteriul de baz pentru estimarea valorii este utilitatea proprietii.Utilitatea proprietii este un termen relativ i nu unul absolut. Deexemplu, pentru unele proprieti, utilitatea este mai mare dac acesteasunt exploatate ca uniti operaionale distincte (n mod individual), nschimb alte proprieti au o utilitate mai mare dac sunt exploatate capri (componente) ale unui grup; n plus, pentru un anumit investitor(cumprtor) cu interese speciale, utilitatea unei proprieti pe care vrea

s o cumpere este de regula mai mare dect pentru un investitor deportofoliu, deoarece prin integrarea proprietii cumprate n componena

ntregii sale proprieti, rezult un efect sinergetic concretizat n beneficiisuplimentare. O alt accepiune a utilitii se refer la mentenabilitateaacesteia, de obicei pe durata de via rmas a obiectului proprietii,ceea ce nu nseamn c nu exist i momente cnd parti ale proprietii auo utilitate mai restrns (fiind subutilizate), pot deveni inutile (redundante)sau pot s fie mai valoroase ntr-o utilizare alternativa.

3. Principalele tipuri de valoare

3

3


4/47


Pentru diferite scopuri ale evalurii i pentru diferite categorii de proprietievaluate (n care exist o anumit clasificare a activelor) au fost elaborateStandarde ale tipului de valoare adecvat, care fac referire la diferite criterii deevaluare. Cel mai des aplicabil tip de valoare i, implicit, standard este valoareade pia (market value).

Pentru anumite situaii, standardul valorii este stabilit n mod oficial fie printr-o lege, fie prin documente legale (indeosebi pentru valoarea administrativa) saucontracte.

Funcie de scopurile evalurii se utilizeaz o multitudine de tipuri devaloare, definite prin standarde larg acceptate. Acestea sunt:

A. Valoarea de piaaPoate cel mai intalnit tip de evaluare folosit n practica este valoarea de piaa.Pentru

achizitii, fuziuni, privatizare, nregistrri n documentele financiar-contabile,noiunea utilizat adesea este valoarea de pia(market value). Definiia comun aautoritatii internationale i europene n domeniul standardelor de evaluareInternational Valuation Standards Comitee (IVSC) i The European Group of Valuers

Associations (TEGoVA) este:

Valoarea de pia este suma estimat pentru care un activ ar putea fischimbat, la data evalurii, ntre un cumprtor hotrt s cumpere i unvnztor hotrt s vnd, ntr-o tranzacie liber (neprtinitoare), dup unmarketing adecvat, n care fiecare parte a acionat n cunotin de cauz ifr constrngere.

B. Valoarea de investitiePentru un anumit investitor care are criterii clare asupra investiiei intenionate

se aplic conceptul de valoare de investiie:Valoarea proprietii pentru un anumit investitor, pentru o categorie deinvestitori sau pentru obiective (scopuri) de investiii identificate. Acest conceptsubiectiv face legtura ntre o proprietate anume i un investitor sau grup deinvestitori care au obiective de investiii sau criterii definite n mod clar pentruefectuarea investiiei.

C. Valoarea de utilizare:Se refer la valoarea cu care un anumit activ sau parte din firma contribuie la

valoarea ntreprinderii din care face parte, fr a avea n vedere cea mai bunutilizare sau suma ce s-ar obine prin vnzarea acestuia. Aceast categorie se referla valoarea unui activ din cadrul unei ntreprinderi pentru o anumit utilizare dectre un anumit utilizator, nefiind deci vorba de o valoare de pia.

D. Valoarea de lichidare sau de vnzare foratSuma care poate fi ncasat n mod rezonabil n urma vnzrii unei proprieti ntr-o

perioad de timp prea scurt pentru a fi conform cu perioada de timp specificatn definiia valorii de pia. n unele ri, valoarea de vnzare forat, n particular,poate implica, de asemenea, un vnztor obligat s vnd i un cumprtor saunite cumprtori care cumpr, fiind contieni de dezavantajul vnztorului.

E. Valoarea pentru garantii bancare

4

4


5/47


Pentru garantarea creditelor bancare, noiunea utilizat este valoarea ipotecii(mortgage lending value), definit de Directiva Consiliului Europei 98/32/EC,referitoare la ratele de solvabilitate pentru creditarea proprietii comerciale ipentru leasing-ul financiar, astfel:

Valoarea unei proprieti determinat de un evaluator care efectueaz oevaluare prudent a vandabilitii viitoare a proprietii, pe baz lurii nconsiderare a aspectelor mentenabile pe termen lung ale proprietii, acondiiilor normale i celor locale ale pieei, utilizrii curente i utilizriloralternative adecvate ale proprietii. Elementele speculative nu vor fi luate nvedere n stabilirea valorii ipotecii. Valoarea ipotecii va fi susinut cudocumente ntr-o manier transparent i clar.

F. Valoarea de asigurare, respectiv valoarea unei proprieti ce face obiectulunui contract de asigurare.

G. Valoarea de impozitare se bazeaz n general pe definiia i accepiuneadat n legislaia fiscal referitoare la taxele pentru proprieti.

H. Valoarea de recuperare reprezint valoarea unei proprieti (exclusivterenul) vndut pentru materialele recuperabile i nu pentru utilizarea ncontinuare.

Standarde si principii de evaluare1. Standarde de evaluare2. Principii fundamentale de evaluare. Principii de evaluare a intreprinderii/activelor necorporale3. Momentele evalurii ntreprinderii/ activelor necorporale

1. Standarde de evaluareRolul declarat al standardelor de evaluare este n principal:

1. s instituie proceduri care s permit certificarea valorii n condiii comparabilecu legislaia intern i internaional, cu practic evalurii i cu standardelecontabile;

2. s ajute evaluatorii prin definirea elementelor fundamentale ale evalurii,crendu-se o baz precis i compatibil n activitatea practic;

1. s asigure parametrii de calitate pentru beneficiarii evalurilor.

Intr-o economie global, n care graniele geografice nu mai au un impactmajor asupra micrii capitalului, rolul evalurilor i ndeosebi al standardelor deevaluare crete semnificativ.

Cteva elemente esentiale ale standardelor de evaluare a afacerii/activelor

necorporale sunt: necesitatea de a utiliza n evaluare numai acele metode i proceduri de evaluarerecunoscute, care sunt selectate de evaluator funcie de scopul evalurii i deipostaza n care se gsete evaluatorul;

precizarea i descrierea clara a celor trei abordri n evaluarea unei ntreprinderi,respectiv:

- abordarea pe baz de active;- abordarea pe baz de venit;- abordarea prin comparaie.

5

5


6/47


reconcilierea valorii finale, n cazul n care se utilizeaz mai multe metode deevaluare se face nu prin recurgerea la aprecieri statistice (de exemplu o medieponderat a valorilor obinute), ci prin selectarea unei valori n cadrul unuiproces de judecata a evaluatorului.

2. Principii fundamentale de evaluare. Principii de evaluare a intreprinderii

A. Principii fundamentale de evaluare1. Principiul anticiparii: valoarea provine din beneficiile viitoare anticipate care

urmeaza a fi generate de proprietatea detinuta.Pe piata este normal ca investitorii sa gandeasca valoarea mai degraba infunctie de beneficiile probabile si riscurile atasate unui anumit plasament decapital decat in functie de costul istoric sau costul de recreare a aceleiproprietati.

2. Principiul substituiei: atunci cand pe piata sunt disponibile mai multe bunurisimilare cu preturi diferite, acela care are pretul cel mai mic se va epuiza primul.Forma de manifestare a acestui principiu este cunoscuta din viata obisnuita, darmodul de nuantare in domeniul evaluarii este putin diferit, tinand seama decomplexitatea proprietatilor sau afacerilor evaluate care incorporeaza mai multebunuri: un activ nu valoreaz mai mult dect costul de nlocuire al tuturor

prilor sale componente.3. Princ ipiul schimbarii: schimbarea este rezultatul actiunii legii cauza - efect;

Schimbarile care apar in cadrul fortelor care creaza sau influenteaza valoarea(unei proprietati sau afaceri) sunt continue, unele graduale altele rapide.Evaluatorul incearca sa cuprinda in estimarea sa schimbarile probabile ale pieteisau ale proprietatii dar totusi trebuie retinut ca o estimare a valorii este validadoar la data specificata in raport.

4. Principiul cererii si ofertei: pretul unei marfi (proprietati) variaza direct dar nuneaparat si proportional cu cererea si invers, dar nu neaparat proportional cuoferta.

5. Principiul contributiei: valoarea unei parti componente a unei proprietati/ afaceridepinde de cat de mult contribuie aceasta la valoarea intregului sau de cat demult reduce valoarea intregului absenta sa.

B. Principii de evaluare a intreprinderii/ activelor necorporale

Principiul 1 Valoarea ntreprinderii/ activelor necorporale este echivalent cuvaloarea prezent a tuturor fluxurilor viitoare anticipate care derivdin dreptul de proprietate asupra capitalului firmei.

Principiul 2 Atunci cnd valoarea este definit ca "valoarea actualizat a tuturor

ctigurilor viitoare anticipate care deriv din dreptul deproprietate", valoarea are 2 componente distincte: comercial (sautransferabil) i necomercial (sau valoare pentru proprietar).

Principiul 3 Valoarea este estimat la un anumit moment de timp. Ea este ofunctie de informaiile cunoscute i previziunile fcute numai la acelmoment de timp.

Principiul 4 Piaa determin rata de fructificare a capitalului ateptat deinvestitor.

6

6


7/47


Costul capitalului sau rata de fructificare a capitalului are un rol esential nestimarea valorii de piata a ntreprinderii. De asemenea, evaluatorul trebuie sainteleaga ca la un anumit moment de timp, forele pieei sunt cele care determinratele de fructificare a capitalului, ateptate de investitori. Aceste fore suntdeterminate indeosebi de:

a) condiiile economice generale, dar n mod deosebit ratele dobnzilor lacreditele pe termen scurt i lung;

b) situatia echilibrului cerere oferta pe piata investitiilor n general i aintreprinderilor n special;

c) categoria de cumprtori de pe pia, motivaia lor i filosofia de investiiea fiecruia. Evident c fiecare categorie are ateptri specifice referitoarela fructificarea capitalului i atitudinea lor va influena performanelegenerale ale pieei de capital.

Principiul 5 Valoarea ntreprinderii depinde direct de performana acesteia de agenera n viitor fluxuri pozitive la dispozitia proprietarilor, cuexceptia cazurilor cnd lichidarea conduce la o valoare mai mare.

Principiul 6 Cu ct este mai mare valoarea activelor tangibile (estimat cavaloare de utilizare sau de lichidare) cu att este mai mare valoareantreprinderii.

Principiul 7 n majoritatea cazurilor participaia de control are o valoare unitarmai mare dect participatia minoritar, atunci cnd acestea sunt estimate separat.

3. Momentele evalurii ntreprinderii/ activelor necorporale

1) Operaiuni de achiziii, fuziuni, majorri de capital2) Expropieri.3) Suport n caz de litigii.4) Disputele ntre acionari.5) Disputele ntre soi.6) Solicitarea instituiilor financiare.7) n aciuni juridice cu scop patrimonial (succesiune, faliment, constituirea

de ipoteci)

C. Procesul de evaluare a ntreprinderii/ activelor necorporale

Procesul de evaluare reprezint o procedur sistematic utilizat pentruestima ntr-o manier credibil o anumit valoare a ntreprinderii/ activelornecorporale.

Procesul de evaluare este util pentru estimarea credibil a valorii definite,

bazat pe analiza tuturor informaiilor disponibile (ndeosebi n diagnosticul ntreprinderii). Evaluatorul va estima valoarea firmei prin metode i tehnicispecifice, care reflect trei abordri distincte n evaluarea firmei. n modfundamental nu exist dect trei modaliti (abordri) de a ajunge la valoarea unei

ntreprinderi/ activ necorporal:(A) Abordarea pe baza de active/ costuri(B) Abordarea pe baza de venit(C) Abordarea prin comparatie

Abordarea bazat pe active se bazeaza in mod esential pe principiul substituieicare spune ca un activ nu valoreaz mai mult dect costul de nlocuire al tuturor

7

7


8/47


prilor sale componente. In cadrul acestei abordari evaluatorul va corecta bilantulcare reflecta valori contabile (influentate in mare masura de costul istoric) cu unbilant care reflect pentru toate activele (atat corporale cat i necorporale) i toatedatoriile, valoarea lor de pia sau o alt valoare corespunzatoare (adecvat).

Abordarea pe baza de venit se bazeaza in primul rand pe principiul anticiparii careafirma ca valoarea provine din beneficiile viitoare anticipate care urmeaza a figenerate de proprietatea detinuta . In abordarea pe baz de venit se estimeazvaloarea unei ntreprinderi, prin determinarea valorii prezente a venituriloranticipate.

Atunci cand sunt disponibile mai multe tranzactii cu intreprinderi/active similare irelevante abordarea prin comparatie este poate cea mai buna abordare pentru arealiza o estimare credibila a valorii de piata. In abordarea prin comparatie,evaluatorul este pus in situatia de a aprecia gradul de similitudine intre firmaevaluata i tranzactiile comparabile dar i diferentele intre acestea.

8

8


9/47

PROCESUL DE EVALUARE

I. DEFINIREA PROBLEMEIa. identificarea

intreprindriib.identificareapachetului deactiuni evaluat

c. scopul evaluarii,clientul/ destinatarulraportului

d.definirea valoriiestimate

e. Data evaluariii data raportului

f. Ipoteze iconditii limitative

II. DIAGNOSTICUL INTREPRINDERIICOMERCIAL JURIDIC OPERATIONAL RESURSE UMANE i

MANAGEMENTECONOMICO-FINANCIAR

Estimare a pieteiactuale ipotentiale aintreprinderii i apozitiei sale pepiata.

analiza aspectelorlegale privindactivitatea firmeievaluate

analiz a factorilortehnici, atehnologiilor defabricatie precum ia organizariiactivitatiioperationale.

cunoaterea dectre evaluator aresurselor umane ia potentialului demanagement

Performanerealizate i riscuri

Ajustareasituaiilorfinanciare istorice

Compararea cuntreprinderisimilare

III. APLICAREA CELOR TREI ABORDARIACTIVE VENIT COMPARATIE

Metode uzuale Activ Net Corectat (ANC);

Activ Net de Lichidare

Metode uzuale Capitalizarea profitului

Fluxuri financiare actualizate

Comparatia cu tranzactii de firmesimilare sau tranzactii anterioare cu

subiectul evaluarii

IV. RECONCILIEREA VALORII i ESTIMAREA VALORII FINALE

9

9


10/47

CURS POSTUNIVERSITAR /Evaluarea capitalului uman/ Conf.univ.dr. Ion ANGHEL

D. Abordarea pe baza de venit in evaluare

1. Logica abordarii pe baza de venitPrin aceasta abordare se estimeaz valoarea unei ntreprinderi/ proprietatiprin calcularea valorii prezente a veniturilor anticipate pentru proprietari/

investitori, in mod uzual prin metoda capitalizarii profitului net i/sauactualizarii cash-flow-ul sau a dividendelor.Abordarea pe baza de venit este fundamentat pe cateva principiiimportante:Principiul anticiparii valoarea provine din beneficiile viitoare anticipate careurmeaza a fi generate de proprietatea detinuta este indiscutabil elementul debaza in intelegerea acestui mod de judecata a valorii;Principiul substituiei ajuta la intelegerea atat a costului capitalului cat si alegaturii intre costul capitalului si valoarea intreprinderii/ activelornecorporale.Principiul cererii si ofertei.Principiul contributiei: permite intelegerea legaturii intre valoarea partilor

(activelor) si valoarea intregului (intreprinderii) pentru ca valoarea unei partidin intreprindere depinde de cat de mult contribuie aceasta la valoareaintregii firme.

Una din premisele importate ale estimarii valorii in abordarea pe baza devenit este continuitatea exploatarii, respectiv premisa ca intreprindereaevaluata sau parte din aceasta isi va continua activitatea operationala si intr-un viitor previzibil.

2. Metoda capitalizarii venituluiAceasta metoda se bazeaza pe raportarea unui singur flux de venit/

beneficiu economic, aferent unei singure perioade (de regula un an) la o ratade capitalizare.

Este considerata o simplificare a metodei actualizarii fluxurilor delichiditati - DCF.Retinem ca relatii de baza:

Valoarea = Venit / Rata de capitalizaresauValoarea = Venit x multiplicator

Formule de calcul

VCP = PN / c

VCP = valoarea intreprinderii/ activului necorporal prin metoda capitalizariiprofituluiPN = profitul netc = rata de capitalizare

10

10


11/47


In conditiile in care este previzionata o dinamica stabila (constanta) aprofitului net se utilizeaza modelul de crestere Gordon, iar relatia de calcul avalorii devine:

VCP = PN / ( c g)

sau, atunci cand profitul net se bazeaza pe rezultatul ultimului an incheiatinainte de data evaluarii:

VCP = PN0 x (1 + g) / ( c g)In care g = rata de crestere constantaPN0 = profitul net al anului imediat anterior datei evaluarii

Rata de actualizare (costul capitalului) si rata de capitalizareAtat ratele de capitalizare cat i ratele de actualizare se bazeaza peinformatii de pia:sunt exprimate ca un multiplu de pre (derivat din informaiile despre

ntreprinderile cotate sau din tranzacii cu pachete de actiuni), sau

exprima o rat a rentabilitii investiiei (derivat din informaiile despreinvestiiile alternative).

Totusi, uneori este dificil de realizat diferenta intre rata de actualizare(utilizata in metoda DCF) si rata de capitalizare element cheie in metoda pecare o discutam. Principalele elemente de diferentiere au in vedere:Rata de capitalizare este utilizata pentru a converti un flux constant sireproductibil in valoarea prezenta a proprietatii in vreme ce rata deactualizare este utilizata pentru a converti fluxuri viitoare diferite ca marimesi evolutie in valoarea prezenta a proprietatii care genereaza acele fluxuri;Rata de capitalizare preia toate modificarile viitoare ale venitului consideratpentru estimarea valorii;Modificarile in veniturile viitoare sunt preluate in capitalizare prin deducereadin rata de actualizare a ratei de crestere anuale a venitului prin intermediulrelatiei Gordon Shapiro, si deci:

Rata de capitalizare (c)= rata de actualizare (a) rata de crestere (g), sauc = a - g

In tehnica bazata pe actualizare orice crestere a venitului esteprevizionata pentru fiecare an de previziune fiind preluata in estimarea valoriila numarator. Prin capitalizare, modificarile viitoare ale venitului suntestimate ca o medie anuala (rata de crestere) si preluate in estimarea valoriila numitor (rata de crestere se deduce din rata de actualizare). Din punct devedere matematic, daca rata de crestere este estimata corect, capitalizareava produce aceeasi valoare ca si tehnica bazata pe actualizare;Daca este estimata o crestere importanta pe termen scurt sau mediu abeneficiului economic al intreprinderii, dupa care va fi probabila o perioadastabila sau o dinamica lenta, din punct de vedere tehnic va fi preferata ometoda bazata pe actualizare.Un aspect important, valabil atat pentru rata de actualizare cat si pentru ratade capitalizare vizeaza coerenta intre estimarea profitului (in termeninominali sau in termeni reali) si rata de actualizare/ capitalizare.

Relatia dintre cele dou rate (termeni nominali/ termeni reali) este:

11

11


12/47


i n= i 1r1r ,

incare :in -reprezint rata (de actualizare sau capitalizare) exprimata in termeni reali;i1 -rata (de actualizare sau capitalizare) exprimata in termeni nominali;r -rata inflatiei.

De exemplu, dac rata de capitalizare exprimata in termeni nominalieste de 28,5%, iar rata anual a inflatiei este de 17%, rezulta o rata decapitalizare exprimata in termeni reali de 9,83%.

%83,917,01

175,28=

+

=ni

3. Metoda actualizarii fluxurilor de lichiditati (DCF)

Este una dintre cele mai complexe metode de evaluare, dar totodata si

cea mai corecta din punct de vedere teoretic. Ea se bazeaza pe actualizareatuturor beneficiilor economice proiectate (fluxuri de lichiditati sau altevariabile asimilate) ale intreprinderii utilizand o rata de actualizare cereprezinta costul capitalului pentru acea investitie.Actualizarea presupune o perioada explicita de previziune si o valoarereziduala (perioada non-explicita).

Formula de calcul

Estimarea valorii ntreprinderii prin metoda actualizarii fluxurilor dedisponibilitati (DCF), se bazeaz pe urmatoarea relatie de calcul.

( ) ( )=

+++=

n

i

nia

Vr

a

CFV

1 11

VDCF = valoarea intreprinderii prin metoda DCFCF = cash flow disponibil pentru actionari (daca se estimeaza valoareacapitalului actionarilor) sau pentru furnizorii de capital (daca se estimeazavaloarea capitalului investit). Deci poate fi vorba de:a = rata de actualizare (costul capitalului)Vr = valoarea reziduala

i = anul de previziunen = intervalul de previziune (numar de ani)Principalele etape necesare in aplicarea acestei metode sunt:Stabilirea parametrilor cheie de evolutie a intreprinderii (in contextuleconomic in care opereaza). Tinand seama de concluziile diagnosticului sevor preciza variabilele cheie care vor influenta activitatea viiitoare si limitelegenerale ale dinamicii firmei.Alegerea duratei de previziune

12

12


13/47


Actualizarea presupune o perioada explicita de previziune si o valoarereziduala (perioada non-explicita).Stabilirea ipotezelor de previziune. Scenariile/ stadiile de evolutie aintreprinderiIn aceasta etapa evaluatorul stabileste ipotezele generale si ipotezelespecifice in care realizeaza previziunea.

Din punct de vedere tehnic in aceasta etapa sunt utilizate instrumente sitehnici specifice, fiind realizate: proiectii ale contului de rezultate; proiectii ale situatiei patrimoniului; proiectii ale principalilor indicatori economico-financiari; proiectii ale fluxului de lichiditati.

Estimarea valorii rezidualeFunctie de estimarile privind evolutia intreprinderii dupa perioada explicita depreviziune (evolutie constanta sau crestere/ descrestere), evaluatorul vaaplica una din relatiile urmatoare de calcul.

c

PNsauCFVr=

sau

ga

PNsauCFVr

=

4. Costul capitalului si valoarea in timp a banilor

4.1. Definirea costului capitaluluiCostul capitalului reprezinta rata de rentabilitate pe care o solicita

piata pentru a atrage surse de finantare pentru o anumita investitie. In

termeni economici este vorba de costul de oportunitate. Costul capitalului sebazeaza pe principiul substitutiei (un principiu de altfel foarte important inevaluare) care, in contextul dat, spune ca un investitor va prefera cea maiatractiva alternativa investitionala, respectiv:investitie cu risc echivalent ce asigura o rata a rentabilitatii sperate mairidicata;o investitie cu risc mai redus dar cu aceeasi speranta de rentabilitate;

In acest context putem defini conceptul de cost de oportunitate cafiind costul optiunilor pierdute, respectiv acea rata a rentabilitatii capitaluluiinvestit care este atractiva pentru un investitor, facindu-l sa opteze pentru oanumita investitie dintr-o serie larga de alte investitii alternative care au

conditii similare de risc. Un investitor care opteaza pentru o anumitainvestitie pierde oportunitatile de cistig oferite de alte alternative deinvestire. De aceea, un investitor corect informat va alege acea optiune dincare spera sa obtina rentabilitatea maxima in conditii similare de risc

4.2. Valoarea in timp a banilorSunt trei elemente de baza in componenta costului capitalului:

13

13


14/47


rata de rentabilitate exprimata in termeni reali pe care o asteapta investitoriipentru a renunta la orice alta alternativa investitionala;rata inflatiei, respectiv scaderea puterii de cumparare a banilor;riscul, respectiv incertitudinea referitoare la perioada si dimensiunea cash-flow ului (sau a altei masuri a venitului asteptat de investitor) ce va fi obtinutin viitor.

Combinatia primelor doua componente prezentate anterior seanalizeaza prin intermediul valorii in timp a banilor.

Pentru intelegerea facila a principiului valorii in timp a banilor vom prezentaurmatoarele elemente:

a) Valoarea viitoare (Vv).Presupunem ca aveti o suma de 100 u.m. pe care vreti sa o depuneti la

banca (cu o rata a dobanzii de 5%) dar totodata vreti sa stiti cat va fivaloarea pe care o veti avea la sfarsitul perioadei de investitie. Pentruaceasta vom folosi o tehnica cunoscuta sub numele de compunere, respectiv

procesul aritmetic prin care se determina valoarea finala a unui flux dedisponibil sau a unei serii de disponibilitati plin aplicarea ratei dobanzii(rentabilitatii).

In exemplul nostru:

Vv n = Vv1 = Va + Dobanda == Va + Vp x d == Va x (1 + d) == 100 x (1 + 0,05) = 105

In care: Vv = Valoarea viitoare;Va = Valoarea actuala;d = Rata dobanzii.

Valoarea viitoare este asadar suma la care un flux de lichiditati sau oserie de fluxuri de lichiditati va creste intr-o anumita perioada de timp princompunerea cu rata dobanzii (rentabilitatii investitiei).

Mentinand exemplul anterior ne intrebam ce se va intampla dacasuntem interesati sa mentinem investitia pe o perioada de 5 ani.Valoarea la sfarsitul anului 5 va fi:

Vv5 = Vv1 x (1 + d)5 == 100 x (1 + 0,05)5 = 127,63

Axa timpului 0 1 2 3 4 5Flux initial - 100 Vv1 Vv2 Vv3 Vv4 Vv5Dobanda obtinuta 5,00% 5,25% 5,51% 5,79% 6,08%Suma la sfarsitulperioadei

105,00 110,25 115,76 121,55 127,63

14

14


15/47


b) Valoarea actuala (prezenta) (Va).Valoarea prezenta este suma de astazi a unui flux de lichiditati viitor

sau a unei serii de fluxuri viitoare de disponibilitati.Pentru a afla valoarea prezenta folosim tehnica actualizarii.

Vvn 1Va = ---------- (1) sau Vvn x --------- - (2)

(1 + d)n (1 + d)n

Va = Vvn x @ d (3)

@ d = factorul de actualizare corespunzator unei rate de actualizare/dobanda date;

Axa timpului 0 1 2 3 4 5Flux viitor Vp1 Vp2 Vp3 Vp4 127,63Factor de actualizare (@5%)

0,7835

0,8227 0,8638 0,9070 0,9524

Valoarea actuala(prezenta)

100 105,00 110,25 115,76 121,55

@ 5% = factorul de actualizare corespunzator unei rate de 5%.

c) Valoarea actuala a unui sir de anuitatiMulti dintre noi sunt impresionati de contractele si salariile pe care le

obtin sportivii. De exemplu putem auzi ca un fotbalist a obtinut un contractde 3 mil.$ pe o perioada de trei ani. Aceasta nu inseamna ca sportivul vaprimi acesti bani imediat. Sa presupunem ca el va primi cate un milion dedolari la sfarsitul fiecarui an de contract si ne intereseaza cat este valoareaactuala a sumelor de primit in viitor, considerand o rata de actualizare de10%.

0 1 2 31.000.00

0

1.000.00

0

1.000.00

0909.091 10%

826.446 10%

751.315 10%

2.486.852

15

15


16/47


Prin urmare, valoarea actuala este de 2.486.852 $, determinata pebaza relatiei urmatoare:

Unde:Va an = valoarea actuala a sirului de anuitati ;a i = anuitatea perioadei i.

d) Anuitatile perpetue

O serie de anuitati pot genera fluxuri pe o perioada nedefinita in viitor.In acest caz:

anuitateaVp = ---------------- (5)

Rata dobanzii

De exemplu, valoarea prezenta a unui sir de anuitati constante de 100 u.m.la o rata de dobanda de 20% este:

Vp = 100/ 20% = 500 u.m.

Putem intelege acest lucru daca vom folosi si relatia (4).

Pe baza relatiei (4), obtinem o valoare identica, insa cu un efort evident

suplimentar:

0 1 2 3 4 5 6 .100 100 100 100 100 100 100

83,33 20%69,44 20%57,87 20%48,23 20%40,19 20%33,49 20%

500,00

4.3. Notiuni utilizate

16

16

)4(

)1(

1

)1(

...

)1()1( 12

2

1

1

= +

=

+

+

+

+

+

=

n

i

ii

n

n

an

d

a

d

a

d

a

d

aVa


17/47


a. Actualizarea: calcularea valorii prezente (actuale), la data evaluarii, aunui flux banesc viitor (venituri sau cheltuieli).

Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un fluxmonetar viitor in capacitatea de a genera un venit anual. Se refera in generalla sume anuale viitoare de marimi inegale (de exemplu cash-flow disponibil

pentru proprietari sau pentru furnizorii de capital).Tehnica actualizarii presupune calcule matematice inverse fata de cele

utilizate in tehnica dobinzii compuse:

in care: Va = valoarea actuala;Fi = fluxul monetar viitor;a = rata de actualizare;1/(1+a)n = factor de actualizare;

n = numarul de ani inclusi in perioada de prognoza;

Instrumentul actualizarii il reprezinta rata de actualizare (a), respectivfactorul de actualizare 1/(1+a).

b. Rata de actualizare: rata rentabilitatii utilizata pentru a convertio suma de bani, platibila sau de primit in viitor in valoarea prezenta(actuala).

Rata de actualizare este utilizata pentru a determina suma pe care uninvestitor ar plati-o la data evaluarii pentru dreptul de a beneficia de un fluxviitor de lichiditati sau de profituri. Pentru evaluator, rata de actualizare este

rata rentabilitatii estimata ca acceptabila pentru un investitor care ar plati inprezent fluxuri viitoare generate de afacere, in contextul riscurilor presupusede realizarea acestor fluxuri.

c. Rata de capitalizare: un divizor (care exprima rata rentabilitatii)folosit pentru transformarea unui flux anual constant (uniform) saucu o crestere constanta in valoarea actuala a capitalului din careprovine.

O diferenta fundamentala intre rata de capitalizare si cea deactualizare provine din faptul ca rata de capitalizare se refera la un fluxconstant sau cu o crestere constanta in vreme ce rata de actualizare vizeaza

fluxuri variabile .

d. Coeficientul multiplicator: este inversul ratei de capitalizare,respectiv un multiplu prin care marimea anuala a unui flux dat setransforma in valoarea actuala a capitalului.

17

17

( )= +

=

n

i

ia

xFiVa

1 1

1


18/47


Cel mai cunoscut multiplicator este PER (Price Earning Ratio) careexprima raportul dintre cursul (pretul) unei actiuni si profitul net ce revinepentru acea actiune.

e. Rata rentabilitatii fara risc: reprezinta acel nivel de remunerare acapitalului investit in conditii de risc minim (obligatiuni de stat).

f. Rata rentabilitatii capitalului investit de proprietari: este raportulprocentual intre profitul net anual din exploatare si capitalul propriu(al actionarilor)

g. Costul mediu ponderat al capitalului: reprezinta costul intreguluicapitalului investit intr-o afacere/ proprietate imobiliara, indiferentde provenienta acestuia (proprietari, banci etc.).

E. Abordarea pe baza de active in evaluare

Abordarea pe baz de active, presupune estimarea valorii unei firmeutiliznd metode bazate pe valoarea de pia a activelor individuale ale

ntreprinderii din care se scad datoriile totale ale acesteia.Aa cum am precizat n paginile anterioare, abordarea bazat pe active

este fundamentat pe principiul substituiei potrivit cruia un activ nuvaloreaz mai mult dect costul de nlocuire al tuturor prilor salecomponente.

Logica abordrii este simpl: un cumprtor nu va plti pentru oproprietate (afacere) mai mult dect l-ar costa s creeze o entitate cu outilitate echivalent.

Ajustrile aplicate activelor i datoriilor ntreprinderii se bazeaz peuna din urmtoarele dou premise ale valorii:

- continuitatea exploatrii, care va implica, n cadrul metodei activului netcorectat (ANC), evaluarea tuturor activelor i datoriilor la valoarea de piasau o alt valoare curent adecvat;

- lichidarea, care va implica, n cadrul metodei activului net de lichidare(ANL), evaluarea tuturor activelor i datoriilor la valoarea net de realizare pepia.

n cadrul acestei abordri bilanul contabil, bazat ndeosebi pe valori ceexprim costuri este nlocuit cu bilanul ce reflect toate activele, corporale inecorporale i toate datoriile, la valoarea lor de pia sau la o valoare curentadecvat n cazul metodei activului net corectat (ANC) sau la valoarea netde realizare pe pia n cazul metodei activului net de lichidare (ANL).

Evident, rezultatul metodei ncadrate n aceast abordare nu trebuie sfie singurul rezultat atunci cnd evalum ntreprinderi operaionale i carevor funciona pe o perioad previzibil n viitor.

Dac ntreprinderea evaluat deine proprieti i ncaseaz venituridin aceste proprieti, pentru fiecare din aceste active trebuie determinatvaloarea lor de pia.

Dac trebuie evaluate aciunile, fie cotate sau necotate, ale uneintreprinderi

18

18


19/47


deintoare, pot fi relevante lichiditatea aciunilor i mrimea participaiei, ideci se pot obine valori diferite de cursul aciunii la burs.

n cadrul abordrii pe baz de active se disting dou metode de baz:activul net corectat i activul net de lichidare.

F Abordarea prin comparatie in evaluare

Abordarea prin comparatie se bazeaza pe un proces logic in carevaloarea de piata se obtine prin analiza tranzactiilor cu intreprinderi similaresi relevante, compararea acestor intreprinderi cu firma evaluata si, in final,estimarea valorii companiei evaluate prin utilizarea unor chei de conversie(multiplicatori).

Abordarea prin comparatia de piata se bazeaza fundamental peprincipiul substitutiei. Acest principiu nu cere ca intreprinderea baza decomparatie sa fie identica ci similara si relevanta: Similar se refera la natura intreprinderii si cuprinde atat elemente

cantitative cat si elemente calitative; Relevant este un atribut care se refera la dorintele si asteptarile

cumparatorului potential si se refera la gradul de risc preluat prin

investitia in firma respectiva, lichiditatea investitiei, performanteleprobabile ale intreprinderii etc.

In aceasta abordare evaluatorul compara subiectul evaluat cu alteintreprinderi similare, cu participatii si actiuni care au fost vandute pe piata.Preturile de tranzactionare sunt analizate prin utilizarea unor unitti(elemente) de comparatie adecvate si in multe situatii sunt ajustatecorespunztor deosebirilor dintre elementele de comparatie firmecomparabile versus firma evaluata.

Elementele de comparatie reprezinta acele caracteristici aleafacerii/ actiunii evaluate care stau la baza diferentelor de pret detranzactionare.

Dintre elementele importante in evaluare retinem urmtoarele:- dimensiunea firmei;

- data tranzactiilor trebuie s fie pe ct posibil recente (aproape dedata efectiv a evalurii);

- motivatia prtilor(conditiile de vnzare);

- pretul trebuie exprimat n conditii cash sau echivalent;

- cantitatea pretul variaz cu cantitatea tranzactionat(dimensiunea pachetului de actiuni);

- tipul tranzactiei.

In mod formal elementele de comparatie se reduc la rate de valoare/evaluare care, de regula, reprezinta rapoarte intre preturile detranzactionare si indicatori financiari ca: profitul, cifra de afaceri, activul netcontabil, cash-flow ul etc. Aceste rate de evaluare trebuie sa fie consistente sicomparabile, cerintele explicite referitoare la aceastea fiind urmatoarele:

19

19


20/47


ratele de evaluare trebuie sa furnizeze informatii pertinente si desubstanta pentru valoarea firmei;

modul de calcul al ratelor sa fie exact si uniform; atunci cand se retin rate medii, perioadele de timp pentru care se

calculeaza media trebuie sa fie adecvate ratei si tipului de intreprindere;

informatiile de pret trebuie sa fie valabile la data evaluarii; atunci cand este necesar se vor realiza corectii si ajustari pentruasigurarea comparabilitatii;

daca se utilizeaza informatii referitoare la tranzactii anterioare cusubiectul proprietatii de evaluat (actiuni ale firmei evaluate) in modnormal sunt necesare corectii datorate trecerii timpului si schimbarii atatin conditiilor mediului economic cat si in performantele si riscurileintreprinderii respective.

Abordarea prin comparatie este convingtoare numai atunci cand suntdisponibile suficiente informatii de piat. Credibilitatea acestei abordari estelimitat n cazul modificrilor rapide ale conditiilor pietei sau n cazul

intreprinderilor / actiunilor care se vnd rar.

Sursele de informatii pe care se bazeaza aceasta abordare retin in modfundamental:a) Pietele financiare de valori mobiliare unde sunt tranzactionate participatii

pentru intreprinderi similare;b) Piata pe care sunt cumparate si vandute intreprinderi in ansamblu lor;c) Tranzactii anterioare cu actiuni ale firmei evaluate.

Metoda comparatiei este adecvat atunci cnd exist o piat activ cuun numr suficient de tranzactii care, in cazul unor operatii private, ar puteafi eventual confirmate din surse independente.

Esential pentru abordarea evaluarii prin comparatie o reprezinta

asigurarea unei baza de comparatie corespunzatoare. Criterii in functie decare se retin intreprinderile pentru a asigura cerintele similaritate sirelevanta precizate in standardele de evaluare sunt: domeniul de activitate: firmele comparabile trebuie sa actioneze in acelasi

domeniu de activitate si sa se afle sub influenta acelorasi variabileeconomice (piata de aprovizionare, piata de desfacere etc.);

caracteristicile cantitative: intreprinderile retinute ca baza de comparatievor avea in principiu dimensiuni similare cu cele ale firmei evaluate(volumul activelor, cifra de afaceri, numarul de salariati etc.);

caracteristicile calitative: intreprinderile comparabile trebuie sa aibaparametrii calitativi (tehnici, economico-financiari etc) apropiati de aifirmei subiect al evaluarii.

Datele generale necesare a fi obtinute sunt:- denumirea firmei retinute ca baza de comparatie;- ramura si subramura de activitate;- structura actionariatului;- dimensiunea firmei (volumul activelor, capitalurile proprii, cifra de

afaceri, numarul de salariati etc.);- informatii economico-financiare, inclusiv ratele financiare specifice

metodei (Price Earning Ratio PER, Pret/ Activ net, Pret/ Cifra deafaceri etc.);

20

20


21/47


PARTEA a II a. Evaluarea activelor necorporale create de capitalul uman

A. Dematerializarea capitalului. Activele necorporaleB. Definirea activelor necorporaleC. Clasificarea activelor necorporale

D. Metode si tehnici de evaluare a activelor necorporaleE Procesul de evaluare a ntreprinderii/ activelor necorporale

A. Dematerializarea capitalului. Activele necorporalePentru reliefarea tendintei de dematerializare a investitiilor au fost

dezvoltate numeroase studii. Acestea pot fi grupate n trei categorii, nfunctie de obiectivul urmrit:

explicarea modificrilor importante intervenite n esenta i rolulcapitalului necorporal;

delimitarea sferei notiunilor utilizate n teoria i practica economic(sistemul statistic i nregistrrile contabile);

elaborarea unor principii, metode i procedee de evaluare (cuantificare)a investitiilor nemateriale i capitalului necorporal.

Dematerializarea capitalului reprezint procesul actual de modificare astructurii capitalului n sensul creterii semnificative a ponderii capitaluluinecorporal. De important decisiv n ntelegerea dematerializrii capitaluluieste nu att modificarea de structur, ci faptul c activele corporale suntsubordonate capitalului necorporal n procesul economic modern; este decirelevanta unei modificri de rol economic, primatul trecnd de parteacapitaluli nematerial. Referindu-se la aceast translatie de rol a activelor

ntreprinderii moderne, A. Toffler scrie: "Ct vreme investitorii n sectoarelenapoiate ale industriei nc mai consider traditionalul patrimoniu concret -

uzine, echipamente i stocuri - critic, investitorii n sectoarele cele mainaintate i cu cea mai rapid dezvoltare se bazeaz pe factori radical diferitipentru a-i sustine investitiile. Nimeni nu cumpr o parte din actiunile AppleComputer sau I.B.M. datorit patrimoniului material al firmei. Ceea ceconteaz nu sunt cldirile sau aparatura companiei, ci contactele i putereamarketingului i a fortei sale de vnzri, capacitatea organizatoric aadministratiei i ideile care dospesc n capetele angajatilor (Toffler A. -Powershift, Puterea n micare, Ed. ANTET, Bucureti, 1995, p. 67i).

Referindu-se la inversarea importantei celor dou categorii mari de active(corporale i necorporale), care s-a produs i se amplific n economiamodern de tip informational, Pierre Chapignac afirm c: "Astzi, ierarhia seschimb. Activele determinante sunt nemateriale (cunotinte, capacitatea de

tratare a informatiilor, cultura etc.) Cu alte cuvinte, capitalul material estesubordonat activelor nemateriale. Esenta capacittii unei persoane de aproduce bogtie nu const n mainile i celelalte mijloace de productie pecare le posed. Ea se situeaz n cunotintele specifice, n capacitatea sa dea rezolva problemele, de a crea solutii, etc. Mai mult dect importantafiecruia din aceste elemente necorporale, capacitatea economic a uneintreprinderi rezid din arta de a asambla ntr-un mod coerent i creatoraceste elemente".

21

21


22/47


Dematerializarea capitalului este rezultatul actiunii simultane a doucauze:

restructurarea investitiilor n sensul creterii pronuntate a ponderiiinvestitiilor nemateriale;

perceptia consumatorilor asupra produselor i serviciilor livrate de ofirm, care reflect de fapt calitatea cercetrii-dezvoltrii,managementului, fortei de munc, retelei de distributie i publicittii,relatiilor cu alte ntreprinderi i altor elemente care exprim reputatiaunei firme.

Activele nemateriale i valoarea companiei (mld. $)

Compania Valoareade piat*

Venituri Profit Activenete**

Valoarenecorporal

GeneralElectricCoca-ColaExxonMicrosoftIntel

169148125119113

7919119921

7,33,57,52,25,2

31643717

138 (82%)142 (96%)82 (66%)112 (94%)96 (85%)

* calculat prin capitalizare bursier, respectiv prin nmultirea numruluiactiunilor cu cursul unei actiuni

** reprezint activul net contabilSursa: Fortune 500, 28 April, 1997

Cunoaterea celor dou cauze ale dematerializrii capitalului este

necesar pentru ntelegerea metodelor distincte de evaluare a mrimii realea capitalului (activelor) necorporal(e).Conform definitiei OECD "investitia nematerial cuprinde toate cheltuielile

pe termen lung, altele dect cele pentru cumprarea activelor fixe, pe carentreprinderile le fac n scopul ameliorrii rezultatelor lor. n afara investitiilorn tehnologie, cercetare-dezvoltare i achizitionarea rezultatelor acesteia, eamai cuprinde investitiile n formarea salariatilor, n relatiile de munc, nstructurile de gestiune, n organizarea productiei, elaborarea relatiilorcomerciale i tehnologice cu alte firme i cu furnizorii i consumatorii,investigarea pietelor, achizitionarea i exploatarea programelor informatice".

Din punct de vedere contabil, cheltuielile cu formarea profesional suntconsiderate a fi imobilizri necorporale, numai dac sunt finantate de

ntreprindere, reprezentnd totalitatea cheltuielilor efectuate deoarece numaiacestea reprezint o valoare adugat la valoarea intrinsec a salariatilor(care poate s dispar n cazul transferului sau pensionrii salariatilor). Chiari mpotriva unui astfel de punct de vedere logic, exist obiectia ca

nregistrarea n imobilizri s se fac numai pentru cheltuielile cu formareaprofesional care determin creterea rentabilittii ntreprinderii.

B. Definirea activelor necorporale

22

22


23/47


Avnd n vedere complexitatea implicat de problematica activelornemateriale, multiplele unghiuri de apreciere a acestora vom dezvolta acestcapitol pornind aprioric de la considerarea a patru zone interesate n modevident de definirea activelor nemateriale:1. contabilitatea; n msura n care din punct de vedere juridic dar i

economic este evident faptul c ntreprinderile dein i tranzacioneaz

imobilizri necorporale, profesia contabil a trebuit s gseascamodalitile de nregistrare i prezentare ctre utilizatorii de informaiefinanciar-contabil referitoare la elementele patrimoniale;

Schema general de contabilizare a activelor nematerialeTipul activului Metoda de achiziie

Cumprare Dezvoltate internIdentificabiledistinct

Amortizare pe durata util devia dar nu peste o limitstabilit ii

Includere pe costuriSau amortizare

Neidentificabiledistinct

Amortizare pe durata util devia dar nu peste o limitstabilit

Includere pe costuri

2. interpretarea juridic a activelor nemateriale; justiia este poate primainteresat n definirea i reglementarea dreptului de proprietate asupraactivelor nemateriale, de aprarea i protejarea acestui drept deproprietate;

3. punctul de vedere al fiscalitii; datorit implicaiilor directe a activelornemateriale asupra profiturilor companiilor, fiscalitatea a trebuit sgseasc modalitile clare de impozitare n condiiile derulrii unoroperaii cu astfel de active;

4. punctul de vedere al evalurii; nu n ultimul rnd profesia de evaluator apus n discuie problematica relaiei dintre valoarea afacerii i valoareaactivelor nemateriale, estimarea valorii acestor active, incluznd, n cadrulstandardelor de evaluare a afacerii i a proprietilor, referiri explicite lagoodwill i la active necorporale individualizabile.

Activele (n general) sunt "resurse economice asupra crora ntreprindereaexercit un control ca urmare a operaiilor i faptelor trecute i care suntsusceptibile s procure entitii avantaje economice viitoare"Caracteristicile eseniale care deosebesc imobilizrile necorporale de celecorporale sunt:

(a) inexistena substanei fizice;(b) veniturile viitoare generate de imobilizrile necorporale au un pregnantcaracter de incertitudine;

(c) valoarea imobilizrilor necorporale este extrem de fluctuant, avnd nvedere schimbrile rapide ale condiiilor existente pe pia (competiie,cerere, avantaje competitive etc.);

(d) n multe cazuri, imobilizrile necorporale au o valoare numai pentru ntreprinderea care le deine, ele potennd randamentul utilizriicapitalului avansat n acea afacere;

23

23


24/47


(e) estimarea unei durate de via a imobilizrilor necorporale este dificil,inclusiv pentru obiectele proprietii intelectuale care au stabilit odurat de protecie legal.

C. Clasificarea activelor necorporale

Structurarea proprietii nemateriale a unei companiiACTIVENECORPORALETEHNOLOGICE

ACTIVENECORPORALE DEMARKETING

ACTIVEDEBAZA

tehnologia cunostine de

produs abilitatea

angajailor abilitatea

management

ului sistemul demanagement

sistemulinformaional

programepentrucalculator

reputaiacredibilitatea

standingulbancar

liste declieni

reele dedistribuie contracte relaii

DREPTURI DEPROPRIETATE

INTELECTUALA

nregistrate brevete modele,

desene drepturi de

autor

marca numele

comercial franiza

Nenregistrate

informaii deknow-how

secrete defabricaie

proiecte demodernizare

informaiide pia

informaiidespreclieni

strategiicomerciale

Clasificarea pe baza criteriului mixt identificabilitate - deintorAnsamblul activelor care pot fi descrise drept goodwill i alte active

necorporale pot fi clasificate n trei grupe de baz dup criteriul mixtidentificabilitate - deintor. Aceast clasificare este util profesieievaluatorilor deoarece permite orientarea metodologiei de evaluare aafacerilor n general i a activelor necorporale n specialiii.

Grupa 1. Active necorporale neidentificabile ale afacerii

24

24


25/47


Sistemul (ansamblul) proprietate, utilaje, echipamente ntr-o unitateproductiv (sau mai multe uniti productive);

Disponibilitatea personalului calificat; Sisteme, metode, modaliti de control care au fost dezvoltate ca

pri ale unei operaii; Existena clientelei; Acoperirea pierderilor iniiale (se au n vedere cheltuielile iniiale

normale pn la obinerea de profit); Cheltuielile (investiiile) n promovare, reclam; Avantajul amplasamentului, care se reflect n nsi valoarea de

pia a proprietii ( sau proprietilor) imobiliare; Reputaia local, naional, internaional; aceasta poate fi

detaliat pe baza (re)cunoaterii de ctre public sau clieni,dependena acestora de firma (calitatea serviciilor i produselor),preul serviciilor i produselor, standingul de creditare (bnci,instituii financiare, clieni etc.).

Grupa 2. Active necorporale neidentificabile ale persoaneiActivele din aceast grup sunt elemente unice n asociere cupersoanele din cadrul afacerii. n cele mai multe cazuri se consider c ele auo durat de via nedeterminabil. Totui, n anumite situaii, indemnizaiilespeciale (specifice) ale unui salariat pot fi gndite ca avnd o durat de viadeterminabil i o valoare distinct atunci cnd serviciile sale sunt prevzuteexplicit ntr-un contract de munc.

Cele mai importante active din aceasta grup sunt: Reputaia personal a angajailor sau a proprietarilor pentru

publicul general, clieni, ali angajai, ali proprietari sau instituii decreditare;

ndemnarea, abilitatea specific a angajailor, inclusiv cunotinele

tehnice, abilitatea vnzrilor, abilitatea financiar; Abilitatea general a angajailor i acionarilor n domenii cum ar fi

relaiile cu clienii, relaiile cu angajaii, spiritul managerial,abilitile pentru administraie, "leadership".

Grupa 3. Active necorporale identificabile pentru afacere Marca, Numele comercial Metode i procese secrete Biblioteca tehnic Dreptul de autor (Copyright) Contractele (cu salariai, contracte de cumprare, de vnzri, de

publicitate, de credit etc.) Informaii, liste (cu furnizorii, clienii etc.) Formule secrete Licene Brevete de invenie Franiza

25

25


26/47


D. Metode si tehnici de evaluare a activelor necorporale

1. Cuantificarea avantajului economic determinat de existenta unui activnecorporal

- Avantajul de pre (Price Premium)

Firma A 1999 2000 2001 2002 2003 TotalVnzri fizice (buc.) 250000 255000 260100 265302 270608 1301010Creterea anual - 1.02 1.02 1.02 1.02Pre unitar (mii lei/buc.)

2.50 2.50 2.50 2.50 2.50

Cifra de afaceri (miilei)

625000 637500 650250 663255 676520 3252525

Firma B 1999 2000 2001 2002 2003 TotalVnzri fizice (buc.) 250000 255000 260100 265302 270608 1301010Creterea anual - 1.02 1.02 1.02 1.02

Pre unitar (mii lei/buc.) 2.20 2.20 2.20 2.20 2.20Cifra de afaceri (miilei)

550000 561000 572220 583664 595338 2862222

CA atribuibil activului necorporal (mii lei) 390303

- Tehnica economiei de scalPutem converti diferena de marj a profitului n suma avantajului

respectiv exprimat n marja brut suplimentar de 296.630 mii lei(4.350.578 x 6,82%).

Firma A 1999 2000 2001 2002 2003 TotalVnzri fizice (buc.) 380000 387600 395352 403259 411324 1977535Pre unitar (mii lei/buc.)

2.20 2.20 2.20 2.20 2.20

Cifra de afaceri (mii lei) 836000 852720 869774 887170 904913 4350578Costul unitar (mii lei/buc.)

1.50 1.50 1.50 1.50 1.50

Costul vnzrilor (miilei)

570000 581400 593028 604889 616986 2966303

Marja brut (mii lei) 266000 271320 276746 282281 287927 1384275Marja brut (%) 31.82%Firma B 1999 2000 2001 2002 2003 Total

Vnzri fizice (buc.) 250000 255000 260100 265302 270608 1301010Pre unitar (mii lei/buc.)

2.20 2.20 2.20 2.20 2.20

Cifra de afaceri (mii lei) 550000 561000 572220 583664 595338 2862222Costul unitar (mii lei/buc.)

1.65 1.65 1.65 1.65 1.65

Costul vnzrilor (miilei)

412500 420750 429165 437748 446503 2146667

26

26


27/47


Marja brut (mii lei) 137500 140250 143055 145916 148834 715556Marja brut (%) 25.00%Diferenta de marja bruta (%) 6.82%Marja brut atribuibil activului necorporal(mii lei)

296630

- Tehnica bazat pe compararea rentabilitii capitalului investit

=mil.lei=Firma A Actual Pro Forma DiferenaFond de rulment 9000 9000Active tangibile 16000 16000Capital investit 25000 25000Profit net 4000 2725 1275Rata rentabilitii capitaluluiinvestit

16.0% 10.9% 5.1%

Firma B Actual

Fond de rulment 6000Active tangibile 15000Capital investit 21000Profit net 2290Rata rentabilitii capitaluluiinvestit

10.9%

Alocarea profiturilor=mil.lei=

Firma A Active Rtb.ateptat

Sum profit

Fond de rulment net 9000 8.0% 720Active corporale 16000 10.0% 1600Active necorporale 5000 19.0% 950Total 30000 10.9% 3270Brevet 1000 19.0% 190Forta de munca 1500 24.0% 360Marc 2500 16.0% 400

Total 5000 19.0% 950

2. Metode de evaluare a activelor necorporale

Relevana metodei/ Activnecorporal

Bun Satisfctoare

Slab

1. Proprieti tehnologice, brevete Profit Piaa Cost2. Marca, nume produs Profit Piaa Cost3. Copyright Profit Piaa Cost4. Ansamblul forei de munc Cost Profit Piaa

27

27


28/47


5. Sistemul informaional almanagementului

Cost Piaa Profit

6. Programe soft Profit Piaa Cost7. Reele de distribuie Cost Profit Piaa8. Drepturi de franiz Profit Piaa Cost9. Practicile i procedurile firmei Cost Profit Piaa

A. Metode de evaluare bazate pe venit1.Metoda avantajul profitului

Pentru a exemplifica aceast metod presupunem c dorim s evalum unproces secret cunoscut de firma "X". Proieciile arat c fabricaia careutilizeaz acest proces permite realizarea unor vnzri de produse la un nivelde 100.00 buci/an, cu un avantaj de pre de 2.000 lei/buc. (datorit unuipre superior fa de cel practicat de concureni care realizeaz produsesimilare calitativ).

1. Numr mediu de produse vndute anual 100.000 mii lei2. Avantaj de pre 2 mii

lei/buc.3. Total profit suplimentar anual (1 x 2) 200.000 mii lei4. Factor de actualizare - 16% pentru 6 ani 3,68475. Valoarea procesului secret 736.940 mii lei6. Valoarea procesului secret (rotunjit) 735.000

mii lei

2. Metoda contribuiei la profitPresupunem, de exemplu, c ntr-o staiune de vacan, un restaurant "X"

are vnzri superioare cu 500 mil. lei anual comparativ cu celelalte dourestaurante operationale n staiune. Pentru determinarea valorii activelor

necorporale presupunem c cele trei restaurante au o marj de profit similarde 35%.

1. Vnzri anuale suplimentare ale restaurantului "X" 500.000 miilei

2. Marja de profit 35%3. Total profit suplimentar anual (1 x 2) 175.000 mii

lei4. Factor de actualizare - 12% pentru 3 ani 2,405. Valori active necorporale (3 x 4) 420.000

mii lei

Evaluatorul a analizat situaia specific a restaurantului "X" observnd csingura diferen cu impact asupra vnzrilor o reprezint forta de muncainstruita. n acest caz, evaluatorul apreciaz valoarea activelor necorporaledeinute la 400 mil. lei (420 mil.lei minus 20 mil. lei valoarea cursurilor deformare).

28

28


29/47


3. Metoda economiei de redeven

Specificaie 1 2 3 4-10Vnzri estimateRedevena (%)Suma redevenei

Cheltuieli (inclusiv impozite)Redeven netFactor de actualizare(t=18%)Redevent net actualizat

5.0005%250

302200.847186

7.5005%375

403350,718241

10.0004,55%455

554000,609244

10.0004,75%475

554202,32*974

TOTAL 1.645* Factorul de actualizare pentru perioada 4-10 de 2,32 s-a determinat

astfel: factorul de actualizare 18% pentru 10 ani este de 4,494.Deducnd valoarea factorului pentru primii trei ani (0,847 + 0,718 +0,609) rezult nivelul stabilit de 2,32.

4. Metoda economiei de costuriO ntreprindere din industria constructoare de maini a realizat o metodnou de asamblare a produselor. Aceasta determin o cretere a eficieneicosturilor datorit reducerii cheltuielilor unitare. Preul de pia al unui produseste de 28.500 lei, din care 40% costurile salariale.Compania vinde circa 80.000 buci/an, dar estimeaz c reducerea preului(prin reflectarea a doar 90% din economia de costuri n profit) va permitevnzarea a 100.000 buci/an. Ca rezultat al aplicrii noii metode deasamblare se economisesc 750 lei/bucat costuri cu materialele i se reduccu 20% costurile salariale. Se estimeaz c acest avantaj va fi meninut pe odurat de 5 ani.

1. Economii materiale(100.000 x 750 lei) 75 mil. lei2. Economii de munc 228 mil. lei

costul realizat de competitori pentru acelai produs:100.000 x 28.500 = 2.850 mil. lei

ponderea salariilor n costuri 40%:2.850 x 0,4 = 1.140 mil. lei

economia de costuri salariale:1.140 x 0,2 = 228 mil. lei

3. Total economii anuale (1+2) 303 mil. lei4. Economii reflectate n profit (90%) 273 mil. lei

5. Factor de actualizare (18% pentru 5 ani)3,1276. Valoarea activului necorporal 854 mil. lei

B. Metode de evaluare bazate pe costuri

29

29


30/47


1. Metoda costului crerii

Presupunem c un evaluator trebuie s stabileasc costul unui proiect decercetare-dezvoltare, desfurat pe parcursul a doi ani. Dup analiz, el astabilit urmtoarele costuri:

Materiale 10.000 mii leiSalarii 50.000 mii leiServicii prestate de teri 5.000 mii leiCercetare de pia 15.000 mii lei

Total costuri 80.000 mii leiRentabilitatea investiiei 8.000 mii lei(Investiia medie x 10%, respectiv40.000 x 2 ani x 0,1)

Totalul costului crerii 88.000 mii lei

2. Metoda costului de cumprare

C. Metode de evaluare bazate pe pia

Presupunem c trebuie s evalum marca unui ziar, evaluatorul avnddisponibile informaii despre dou tranzacii similare (Marca B i Marca C).

1. Metoda comparatiei directe

Specificaie Marca A Tranzacii similareMarca B Marca C

1. Valoarea tranzaciei

2. Condiii speciale aletranzaciei3. Tirajul mediu4. Procent mediu retur5. CA anual6. % publicitate n totalvenituri7. % abonamente n totaltiraj

-

include acordnon-competiie80 mii buc./zi6%60.000 mil. lei30%5%

7.500 mil. lei


9.000 mil. lei


Acest exemplu va confirma faptul c abilitatea i experiena evaluatorului

sunt eseniale. Vom considera ca element cheie raportul ntre valoareamrcii i CA anual: pornind de la acesta vom stabili unele corecii funciede un parametru ca: procent mediu de retur, % abonamente n total tiraj,publicitate n total venituri etc.

Calcule:a) determinarea raportului:

Marca Marca B Marca CVal.mrcii/CA anual 30% 25%

30

30


31/47


Considerm ca baz de calcul pentru marca A un nivel de 25%

b) Corecie aplicat valorii de baz:- plus 25% pentru % publicitate n total venituri- minus 10% pentru % abonamente n total tiraj

c) Calculul valorii mrcii A:Valoarea de baz Corecii = 25% CAanual + 15% x 25% CA anual= 28,75% CAanual = 28,75% x 60.000 mil. lei = 17.250 mil. lei

2. Metoda asimilrii

E. Procesul de evaluare a ntreprinderii/ activelor necorporaleProcesul de evaluare reprezint o procedur sistematic utilizat

pentru estima ntr-o manier credibil o anumit valoare a ntreprinderii/activelor necorporale.

Procesul de evaluare este util pentru estimarea credibil a valoriidefinite, bazat pe analiza tuturor informaiilor disponibile (ndeosebi ndiagnosticul ntreprinderii). Evaluatorul va estima valoarea firmei prin metodei tehnici specifice, care reflect trei abordri distincte n evaluarea firmei. nmod fundamental nu exist dect trei modaliti (abordri) de a ajunge lavaloarea unei ntreprinderi/ activ necorporal:

(A) Abordarea pe baza de active/ costuri(B) Abordarea pe baza de venit(C) Abordarea prin comparatieAbordarea bazat pe active se bazeaza in mod esential pe principiul

substituiei care spune ca un activ nu valoreaz mai mult dect costul denlocuire al tuturor prilor sale componente. In cadrul acestei abordarievaluatorul va corecta bilantul care reflecta valori contabile (influentate inmare masura de costul istoric) cu un bilant care reflect pentru toate activele(atat corporale cat i necorporale) i toate datoriile, valoarea lor de pia sauo alt valoare corespunzatoare (adecvat).

Abordarea pe baza de venit se bazeaza in primul rand pe principiulanticiparii care afirma ca valoarea provine din beneficiile viitoare anticipatecare urmeaza a fi generate de proprietatea detinuta . In abordarea pe bazde venit se estimeaz valoarea unei ntreprinderi, prin determinarea valoriiprezente a veniturilor anticipate.Atunci cand sunt disponibile mai multe tranzactii cu intreprinderi/activesimilare i relevante abordarea prin comparatie este poate cea mai bunaabordare pentru a realiza o estimare credibila a valorii de piata. In abordareaprin comparatie, evaluatorul este pus in situatia de a aprecia gradul desimilitudine intre firma evaluata i tranzactiile comparabile dar i diferenteleintre acestea.In evaluarea activelor necorporale exista urmatoarea ierarhie a relevanteicelor trei abordari.

Relevana abordrilor n evaluarea activelor necorporale

Relevana metodei/Activ intangibil

Bun Satisfctoare

Slab

31

31


32/47


1.

Proprieti tehnologice,brevete

Profit Pia Cost

2.

Marca, nume produs Profit Pia Cost

3.

Copyright Profit Pia Cost

4.

Ansamblul forei de munc Cost Profit Pia

5.

Sistemul informaional almanagementului

Cost Pia Profit

6.

Programe soft Profit Pia Cost

7.

Reele de distribuie Cost Profit Pia

8.

Drepturi de franiz Profit Pia Cost

9

.

Practicile i procedurile firmei Cost Profit Pia

32

32


33/47

PROCESUL DE EVALUARE A INTREPRINDERII/ ACTIVELOPR NECORPORALE

I. DEFINIREA PROBLEMEIa. identificarea

intreprindriib.identificareapachetului deactiuni evaluat

c. scopul evaluarii,clientul/ destinatarulraportului

d.definirea valoriiestimate

e. Data evaluariii data raportului

f. Ipoteze iconditii limitative

II. DIAGNOSTICUL INTREPRINDERIICOMERCIAL JURIDIC OPERATIONAL RESURSE UMANE i

MANAGEMENTECONOMICO-FINANCIAR

Estimare a pieteiactuale ipotentiale aintreprinderii i apozitiei sale pepiata.

analiza aspectelorlegale privindactivitatea firmeievaluate

analiz a factorilortehnici, atehnologiilor defabricatie precum ia organizariiactivitatiioperationale.

cunoaterea dectre evaluator aresurselor umane ia potentialului demanagement

Performanerealizate i riscuri

Ajustareasituaiilorfinanciare istorice

Compararea cuntreprinderisimilare

III. APLICAREA CELOR TREI ABORDARIACTIVE VENIT COMPARATIE

Metode uzuale Activ Net Corectat (ANC); Activ Net de Lichidare

Metode uzuale Capitalizarea profitului Fluxuri financiare actualizate

Comparatia cu tranzactii de firmesimilare sau tranzactii anterioare cusubiectul evaluarii

IV. RECONCILIEREA VALORII SI ESTIMAREA VALORII FINALE

33

33


34/47

ABORDARI SI METODE DE EVALUARE A ACTIVELOR NECORPORALE

ABORDARECale generala de judecarea valoriidefinite

A. Abordarea pe baza devenit

B. Abordarea princomparatie

C. Abordarea pe baza decosturi

METODA

Setul metodologicprincipal utilizat in cadrulabordarilor

1. Metoda avantajului de profit.

2. Metoda contributiei la profit

3. Metoda economiei deredeventa

4. Metoda economiei de costuri

1. Metoda comparatieidirecte

2. Metoda asimilarii

3. Metoda comparatiei cutranzactii anterioare cusubiectul evaluarii

1. Metoda costului crearii

2. Metoda costului deachizitie

PROCEDURA

Tehnica de evaluarespecificain cadrul fiecarei metode

Ex: Rata de crestere constanta inestimarea valorii reziduale

Ex: Multiplicatorul PER Ex: Deprecierea functionala inestimarea costul de inlocuirenet

34

34


35/47

PARTEA a III a Dezvoltarea problematicii capitalul intelectual

A. Importanta capitalului intelectualB. Ce este capitalul intelectualC. Cadrul general al modelelor de clasificare a capitalului intelectual.D. The Value Creation Index (VCI)

A. Importanta capitalului intelectualImportanta capitalului intelectual poate fi evidentiata de urmatoarele: revolutia in tehnologia informatiei si in economia bazata pe

cunoastere; cresterea importantei cunoasterii si a economiei bazata pe cunoastere; modificarea fundamentului activitatilor interpersonale si a societatii

retea; aparitia inovatiei ca determinant principal al competitivitatii.

Roos (1997) argumenteaza ca acest capital poate fi legat de alte disciplineprecum strategia intreprinderii, managementul intreprinderii, evaluareafirmei etc. si de realizarea unor noi instrumente de masurare aperformantei firmei.

Poate fi construit un nou mecanism de raportare luand in calcul variabilecalitative, non-financiare, elemente ale capitalului intelectual etc. alaturide variabilele financiare traditionale.Model: cum poate fi localizat capitalul intelectual

De ce este capitalul uman cheia?Noua economie este recunoscuta ca fiind bazata pe cunoastere. Dupaepoca industriala s-a dezvoltat o economie in care valoarea companiilorrezida din cunostintele si abilitatile angajatilor mai degraba decat dinvaloarea activelor tangibile. Un articol aparut in Business Week in anul1999 a aratat ca valoarea Microsoft depaseste valoarea GM + Boeing +Lokheed Martin + Deere + Caterpillar + USX + Union Pacific + Kodak +Marriot + Kellog.Valoarea Microsoft rezida din mintea (creierul) angajatilor.

In esenta, firmele producatoare de soft reprezinta scheletul noii economiipentru ca acestea creaza entitati denumite coduri soft. Programele

informatice sunt puternice si utile in optimizarea lumii fizice, furnizand ovaloare imensa (de exemplu, programul de optimizare a canalelor dedistributie).O alta ilustrare a valorii intangibile a capitlului uman o reprezinta evolutiaistorica a indexului S&P 500, prin intermediul ratei valoarea de piata/valoarea contabila a cap.proprii. La inceputul anilor 1980 aceasta rata eraapropiata de 1,0, dar a crescut in anul 2000 la circa 6,0. O crestere de 6ori in doar doua decenii reprezinta o evolutie spectaculoasa. Printre acestefirme angajatii sunt acum priviti ca un element cheie alaturi de abilitateafirmelor de a atrage noi persoane capabile.

Un studiu Ernst & Young arata ca un analist financiar aloca circa 35% dintimp in activitatea sa aprecierilor si estimarilor non-financiare. Aceasta

35


36/47

situatie sugereaza ca evaluarea viabilitatii si performantelor firmei sebazeaza pe evaluarea capitalului uman.Capitalul uman, ca si activele fizice, este dificil de evaluat. O firma deasigurari va trebui sa evalueze mana unei persoane asigurate dacaaceasta a suferit un accident. Dar cat este valoarea mainii, cat va platifirma de asigurari si cat de mult crede persoana persoana ca valoreazamana pe care a pierdut-o. Incercarea de a aevalua capitalul uman ca activdistinct dintr-o firma este doar o aproximare si nu poate fi gandita ca ostiinta exacta.In firmele de soft si in multe firme de servicii capitalul financiar provine dinabilitatea firmei de a transforma capitalul uman in capital structural careapoi sa permita nasterea fluxurilor financiare ce furnizeaza capitalulfinanciar. Este dincolo de scopul lucrarii sa analizam abilitatea firmelor dea realiza aceasta tranzitie. Totusi este important sa retinem ca factoriicheie, fundamentul capitalului financiar, il reprezinta capitalul uman.

B. Ce este capitalul intelectual

Una dintre cele mai clare definitii (OECD, 1999)"Valoarea economica a doua categorii de active intangibile aleintreprinderii: capitalul structural (organizational) si capitalul uman"

Mai precis, capitalul structural se refera la elemente precum proprietateaasupra sistemului informatic, reteaua de distributie, canalele deaprovizionare si la resurse exterioare firme (numele clientilor, furnizoriloretc.).

Uneori termenul "capital intelectual" este considerat sinonim cu termenul"active intangibile". Definitia OECD realizeaza totusi distinctia, prinlocalizarea capitalului intelectual drept un subset al activelor intangibilemai degraba decat ca active intangibile de baza ale firmei. Ca urmare,exista elemente necorporale de natura activelor intangibile care in modlogic nu sunt parte a capitalului intelectual. De exemplu reputatia poate firezultatul unei utilizari judicioase a capitalului intelectual dar nu este partea acestuia.Din punct de vedere istoric, distinctia intre active intangibile si capitalintelectual a fost initial foarte vaga. Intangibilele faceau referire lagoodwill (APC 1970, ASB 1997, IASC 1998) iar capitalul intelectual eraconsiderat parte a goodwill ului.Recent o serie de clasificari au rafinat distinctia intre intangibile si capitalintelectual, separand acesta din urma in mai multe componente:

capital legat de clientela (extern); capital structural (intern); capital uman.Sveiby 1997, Roos 1997, Stewarrt 1997, Edvinson si Stenfelt 1999,Edvinson si Malone 1997)Din punct de vedere practic, distinctia aceasta ofera un castig pentru caajuta la intelegerea si prezentarea "conturilor de capital intelectual" care,in mod normal, pot fi incluse in cadrul raportului annual al firmei.

De asemenea, in timp nu a fost foarte clara diferenta intre"managementul cunostintelor" si capitalul intelectual. In opinia noastra"managementul cunostintelor" se refera la managementul capitaluluiintelectual controlat de o firma, cu alte cuvinte descrie procesul demanagement care are ca obiect capitalul intelectual.

36


37/47

Noile active intangibile, cum ar fi: competenta angajatilor; relatiile cuclientii, sistemul administrativ, sistemul informatic etc. nu suntrecunoscute in sistemul traditional de raportare al managemntului. Esteineresant ca active intangibile traditionale precum brevete, licente,copyright, goodwill etc. sunt prezente in situatiile financiare doar atuncicand indeplinesc anumite conditii si criterii de recunoastere.

C. Cadrul general al modelelor de clasificare a capitaluluiintelectual.

Analiza cresterii, stabilitatii si eficientei sunt legate esential de analizainformatiilor privind capitalul intelectual.

Trecerea in revista a principalelor etape si contributii la identificarea,masurarea si raportarea capitalului intelectualInceputul anilor '80

Notiunea generala de valoare intangibila (adesea

etichetata generic drept goodwill)

Mijlocul anilor '80Perioada de informare, aparuta printre altele caurmare a ecartului intre valoarea contabila si valoareade piata a intreprinderii, aceasta devenind notabilapentru multe companii.

Inceputul anilor '90Initiative sistematice de masurare si repartizare dinpartea firmelor cotate catre utilizatorii externi (Celenisi Skandia; SCSI 1995). In 1990 Skandia AFS l-a numitpe Leif Edvinsson Director al capitalului intelectual.Pentru prima data rolul managementului capitaluluiintelectual este recunoscut formal prin atribuirea uneifunctii in cadrul unei corporatii.Kaplan si Norton introduc conceptul de balancedscorecard.

Mijlocul anilor 90Nonaka si Takeuchi (1995) au prezentat lucrareainfluenta Cunostintele creaza compania. Desi ei s-aubazat pe ideea de cunoastere cunostinte, distinctia

intre cunoastere si capitalul intelectual este suficientde bine trasata astfel incat sa consideram cartearelevanta pentru dezvoltarea gandirii privind capitalulintelectual.In 1994 un supliment al Raportului Anual al companieiSkandia a fost realizat pentru a prezenta evaluareacapitalului intelectual al firmei. Vizualizand capitalulintelectual a determinat un important val de interesdin partea altor firme.In 1995 Celeni propune utilizarea unui audit alcunostintelor pentru a oferi o evaluare detaliata acapitalului intelectual. Pionierii dezvoltarii problematicii

capitalului intelectual au publicat carti de succes:Kaplan si Norton (1996), Edvinsson si Malone (1997),

37


38/47

Sveiby (1997). Indeosebi cartea lui Edvinsson si Malonea insistat pe cum se masoara capitalul intelectual.

Sfarsitul anilor 90Capitalul intelectual devine un subiect popular inconferintele academice in diverse lucrari si altepublicatii de specialitate.

De asemenea, a crescut numarul proiectelor pe scara larga precumproiectul MERITUM care a reusit introducerea unei mai mari rigurozitati incercetarile privind capitalul intelectual.

In 1999 OECD a organizat un simpozion internationalla Amsterdam intitulat Masurarea si RaportareaCapitalului Intelectual.

D. Evaluarea capitalului umanAngajatii nostrii reprezinta cele mai importante active, iar abilitatea de a-iatrage si retine reprezinta cheia succeselor viitoare.

Va suna familiar aceasta fraza? In orice caz, raportarile traditionale alefirmelor romanesti nu ofera indicii semnificative referitor la capitaluluman.

Contabilizarea capitalului umanOrice discutie privitoare la capitalul uman implica ideea ca oamenii dintr-oorganizatie sunt mai mult decat costuri. Ei nu trebuiesc priviti doar prinintermediul cheltuielilor cu personalul din Cont P P ci mai degraba ca unactiv in bilantul firmei. Exista cateva modele dezvoltate tocmai pentru acuantifica activul intangibil specific numit capital intelectual: modele bazate pe costuri (Brummet, Flamholtz si Pyle); acestea au in

vedere costul de achizitie, inclusiv costul de inlocuire, de training sicostul de oportunitate al acestui activ;

modelul Lev & Schwartz, orientat catre veniturile viitoare aduse deangajati pana la pensionare.

Un model posibil il reprezinta capitalizarea cheltuielilor cu salariile. Deaceea valoarea capitalului uman provine din:

numarul de salariati x perioada (ani) x cresterea medieanuala a salariului = sume ce se actualizeaza = valoareacapitalului uman.

Desigur ca aceasta nu reprezinta o valoarea absoluta a capitalului uman,dar este un activ pe care managementul trebuie sa-l urmareasca si pentrucare trebuie sa plateasca in viitor.

Orice management profesionist va lua in considerare acest activ si vaincerca sa-I maximizeze valoarea. Problema devine deci cum samaximizam rentabilitatea acestui activ.

12 tehnici de masurare a capitalului intelectual1. Tehnica bazata pe valoarea relativa : 80% dintre angajati implicati in

relatiile cu clientii2. Balanced Scorecard : ofera informatii suplimentare, alaturi de cele

financiare traditionale, avand trei perspective: Clientii;

38


39/47

Procesele interne ale firmei; Invatarea/ cresterea

A fost utilizat de Skandia si propus de un grup de profesori de laHarvard University3. Modelul competentelor : prin observarea si clasificarea angajatilor de

succes (modele de competenta) si calculul valorii outputului generat deacestia este posibil sa captam valoarea capitalului intelectual creat deacestia si utilizat in activitatea firmei;

4. Subsistem de performanta : uneori este simplu de cuantificat succesulsau progresul intr-o anumita componenta a capitalului intelectual. Deex. Dow Chemical este capabil sa masoare cresterea venitului dinredeventa (licente) printr-un mai bun control asupra costurilor;

5. Bencmarking : implica identificarea companiilor 6. Averea firmei: aceasta tehnica se bazeaza pe trei aspecte:

Ce s-ar intampla daca informatiile utilizate in prezent ardispare; Ce s-ar intampla daca am dubla suma informatiilor cheie

disponibile; Cum se schimba valoarea acestor informatii in timp (o zi, oluna, un an)Evaluarea se bazeaza pe costul pierderii sau subutilizarii

oportunitatilor firmei, evitand sau minimizand riscurile;7. Procesul de auditare a firmei: masoara cum informatia creste valoarea

intr-un anumit proces al firmei, cum ar fi productia, marketing,financiar contabilitate etc.;

8. Banca de cunostinte : trateaza o parte a cheltuielilor cu personalul caactive (e vorba de angajatii care determina cash-flow viitor);

9. Evaluarea marcii capitalului: masoara impactul economic al marcii

firmei (sau a oricarui intangibil distinct) dpdv al puterii de a impunepreturi mai ridicate, abilitatea de a lansa noi produse, distributia etc.;10. Calculul valorii intangibile : compara ROA firma cu media ramurii;11.Microlending;12. Rapoarte gri: sugerat de Steven Wallman (SEC comisar) ofera

informatii suplimentare la rapoartele financiare: Valoarea marcii; Satisfactia clientilor; Valoarea fortei de munca calificate.

De la practica la teorie

Primul stadiu, pana la mijlocul annilor 1990, a reusit sa asigurerecunoasterea larga a relevantei capitalului intelectual. Capitalulintelectual este considerat ceva semnificativ care ar putea fi masurat siraportat de catre firme.

Al doilea stadiu vizeaza dezvoltarea capitalului intelectual ca disciplina,cercetatorii au inceput sa investigheze idei privind influenta niveluluimicroeconomic, conceptualizarea valorii capitalului intelectual in cadrulpietei de capital si a pietei muncii.

Cercetari empirice importante

1. Proiectul MERITUM, finantat de Comisia Europeana. Scopul principal a

fost acela de a realiza un ghid de masurare si prezentare a activelor

39


40/47

intangibile in scopul de a creste eficienta deciziilor managementului siactionarilor.

Au fost urmarite patru obiective majore: Stabilirea unei scheme de clasificare a activelor intangibile;

Propunerea unui sistem de control pentru identificarea celei mai bunepractici in Europa in masurarea activelor intangibile; Evaluarea relevantei intangibilelor in functionarea pietelor de capital

prin intermediul analizei datelor de piata; Realizarea unui cadru general de masurare si raportare a activelor

intangibile.

2. Work Life 2000 a fost un workshop cu tema activelor intangibile(februarie 1999) gazduit de Suedia si cu p

Suport Curs Master

Documents

Transcript of Suport Curs Master