illl tllEfi$

fiffiPUHG[Il-U[

TllRTRHTTTRM

trutlllr tm nlpurr, ruenlTr mr rfirrutrrr

Traducere din limba englezl de Mihai-Dan Pavelescu

mETEoR lHlPUBlISHIilGUJI

Redactor: Dan Criste

Tehnoredactor : Ro dica B o ac d

Copert6: D or in Dumitre s cu

Titlul original: Power Up Your Mind. Learnfaster, work smarter

Copltight @ 2001 by Bill Lucas. This edition of Powet Up Your Mindfirst published by Nicholas Brealey Publishing, London, 200 I 'This translation is published by anangement with Nicholas Brealey Publishing

@ 2016 Toate drepturile asupra acestei edilii sunt rezervate

Editurii METEOR PUBLISHING.

Contact:Tel.,trax: 021.222.83.80E-mail: editura@meteorpress.ro

Distribu!ie:Tel./Fax: 021 .222.83.80E-mail: carte@meteorPress.rowww.meteorpress.ro

rsBN 978-606-8653-99-0

Descrierea CIP este disponibili Ia Biblioteca Nafionaltr a Romflniei'

Cuprins

Mulfumiri ..............7

lntroducere .......... I

Partea t. PREGAnTLvA sA lruvArRl:coBoRAREA SUB SUPRAFATA

1. Despachetarea minlii. ........................... 16

Scoaterea minliidin cutie ........,.... ,......... 18

Ceitrei creieri .......... ......... 19

Creierul divizat.......... ........21

Prim-plan asupra creierului ....................25

Cinci principii-cheie..,....... ....................... 27

Creier sau minte? ............, 31

Hrana creierului ..."............. ..................... 31

Rdsul, muzica gi somnul ......................,.. 35

Aproape despachetat. ....... 38

O zi din viala luiAnnie ........... .........,....... 39

Despachetarea mintii - rezumat..... ........ 43

2. Pregdtirea pentru invifa.re ................... 4Verificali-vd starea de pregetire emotionale... .....,........ 45

Curiozitatea gi starea emolionald ........... 46

lerarhia nevoilor emotionale ................... 49

Descifrarea propriei dispozilii ................. 50

O lume confuze emofional ...................,,. 51

Cregterea respectului de sine......... ........ 54

Optimismul care se inva!6 gi cei trei ,P" ................ ...... 57

Revolulia conedArii ........,. 60

Mens sana in corpore sano ............ ........ 60

Gimnastica cerebrald...... ........................ 62

Atingerea dimensiuniispirituale ........:.... 62

Al gaselea sim[?............ .......................... 65

Pregdtirea pentru invdlare - rezumat .......................... 66

4 AmPlificali-vd for{a mentall

3. Activarea forlei menta|e.....,.......,.... ...............'........... 67

inlelegerea propriilor imboldurifundamentale ..'.'....'.... 69

Raspldtili-va cdnd invdlali .....'....."..'.'.... 71

O formuld pentru motivalia de a invd[a .....'.'... .'...........74

Motivalia gi mintea ............ 76

Oblinerea tabloului de ansamblu '...'......' 76

Echilibrarea provocdrii gi ameninldrii ...........'.........."...77

lmportanfa locului in care invdlafi ....'..... 80

Cu cine invdlali .'..""......... 82

Pregdtirea mediului de invdlare ...'.....'... 83

Presiunile vielii...,.......... '.',.....'.'..........'... 84

Depdgirea barierelor din calea invd[drii ."'...'....'.'........ 85

Activarea fo(ei mentale - rezumat '.'..... 90

Partea a ll-a. PORNITIiN CURSA:

DEVENITI UN ELEV COMPETENT

$tiinfa de a invifa .......".. 93

inlelegerea propriei persoane ca elev .'.....'.'..'...........'. 97

inv5larea folosirii de tehnici noi: cele 5 abilitdli de bazd '.."'........'.... 97

Sainvdlamcumseinvald............................,... ....'...'...99

Ciclul de invdlare .........'.. 100

Feluri diferite de invSfare .....................' 102

$tiinla de a invdla * rezumat.,.. ..'......'.. 104

Ce fel de elev sunteli? .'...'...'....".......' 105

Cum asimilali informaliile '...'.'....'.......'. 107

Modul de folosire a informaliilor ....,,.........,... .......'.......112

ldentificarea stilului personal de invdlare '..."...'..."...'. 113

Stilurile de invd[are gi preferinlele privind oblinerea informaliilor '..' 114

Stilurile de invdlare gi gedin[ele ...,...'...' 115

Ce felde elev sunteli? - rezumat.... ...'.' 118

lngeniozitatea...............,.. .."'......."'...".119

Obfinerea tablouluide ansamblu ......'.'.120

Adaptarea min!ii.,.....,.... ............'..'........ 122

Po(ionarea procesului de invdlare ...... 124

Cuprins

invdlarea prin imitare.........i............ ...... 126

lnvSfarea on]ine ............. 130

Extinderea gamei propriide metode ....132

lngeniozitatea - rezumat ...................... 134

7. Reamintirea ............... .... 135

inlelegerea felului in care funclioneazd memoria ............................ 1 36

Tipuride memorie ...........137

Principii-cheie ale memoriei ................. 139

Gdrlige de memorie ........ 145

lmportanla loculuiin care vd aflali ............ ................. 147

Murmuratul ,..................... 148

Depunerile regulate in banca de memorie peisonalS ...........,.......... 149

Mintea in timpul somnului ..................... 150

Reamintirea - rezumat ..................,...... 152

8. Rezilienla ....................... 153

Perseveren[a ................... 155

Caracterul aventuros ...... 157

Abordarea dificultSlilor... ....................... 159

Abordarea confuziei ........ 160

Rezilienla - rezumat ....... 163

9. Exploatarea creativitdlii .....:........... .... 164

lnspiralie, idei, invdlare ........................ 167

Caracteristicile persoanelor creative ..., 169

Valoarea idei1or....,...... ....170

lnteligenle multiple .................;.............. 172

Locul de muncd ce presupune inteligenle multiple .... 179

Bariere in calea creativitdlii ..........,....... 181

Realizarea unor legdturi ....................... 184

Gdndirea creativd ........... 190

O lume a posibilitdlii .......201

Exploarea creativitdlii- rezumat .......... 203

10. Argumente pentru a invd,ta la locul de munci ...... 204

$ase motive pentru care meritd sd inv6!a[i ................ 206

Argumente pentru a invdla la locul de muncd - rezumat ................ 209

Amplificati-v[ fo4a mentali

Partea a ltl-a. DUGETI CURSA pAnA u GAPAT

APLTCATI lrVA,rnnea lN pRncflcA

11. Triind giinvifdnd ..'...'..212

Aplicarea invdldrii in practicd ...............212

Schimbarea gi creierul .'..214

Trdind giinvd!6nd - rezumat ........'.......216

12. Reflexivitatea............ ......217

$tiinla reflecfiei ................. .................... 219

Arta reflecliei ...........,........ ..................... 220

Transformali refleclia intr-un proces firesc ........... .....224

DepSgirea obstacolelor care impiedicd reflec{ia ........226

O lume reflexivd ............'.229

Reflexivitatea - rezumat ..............'."'..'. 231

13. Receptivitatea............ ....232

Sentimentele asociate schimbdrii .........234

Reaclia la schimbare ......237

invd[area receptivd ......... 239

Receptivitatea - rezumat .......................241

14. Echilibrarea propriei viefi ............. .....242

Chestionar privind echilibrul viefii.............. .................246

Controlul stresului ...........249

Un tip diferit de planificare a viefii .......... .................... 256

Echilibrareaproprieivieli-re2umat.........,........ .........264

15. Facefi-vd timp pentru a invifa ........... 265

De ce aveli nevoie de un ,,generalist'alinvdldrii.............................267

lntocmili un plan de invSlare personal ....................... 269

Faceli-vd timp pentru a invdla - rezumat ..................272

Partea a lV-a. INFORMATII UTILE

25 de aborddri cerebrale ale vielii personale gi profesionale ................274

Probleme 9i solulii ................276

Bibliografie .......281

lndex .......... .......,.................284

Multumiri

ARTEA ACEASTA NU AR Fl PUTUT Fl SCR6A rAnA SUSI|NTREA PLINA

de iubire a soliei mele, Henrietta, care a cititfiecare pagind a manuscrisului

gi m-a ajutat sd spun ceea ce doream, gi nicifdrd numeroasele idei practice

pe care le-am cdpdtat de la fiul meu, Thomas.

Sunt mai cu seamd recunoscdtor tuturor celor care mi-au ingdduit

sd-i intervievez amdnun{it: sir Bob Reid, prieten gi unul dintre cei mai

experimenta{i lideride afaceri pe care-i cunosc; Joyce Taylor, director la

Discovery Networks Europe; lordul Marshall, pregedinte la British Ai rways;

Neil Chambers, director la Muzeul de lstorie Naturald din Londra; Will

Hutton, director executiv la lndustrial Society, autor 9i fost redactor de

presd; Hilary Cropper, director executiv la Fl Group plc; Chris Mellor, direc-

tor la Anglian Water; Zoe Van Zwanenberg, director executiv la Scottish

Leadership Foundation; JayneAnne Gadhia, director la Virgin OneAccount;

sir Michael Bichard, secretar pemanent la Ministerul Educaliei 9i Fo(ei

de Muncd din Marea Britanie; profesorulAmin Rajan, autor, strateg 9i

director executiv la Create.

Mai multe persoane au avut amabilitatea de a-mi citi manuscrisul 9i

mi-au oferit sfaturiexcelente: dr. Peter Honey, director la Peter Honey Leam-

ing; John Grant, cofondator al St. Luke's gi actualmente manager-proprietar

la The John Grant; Maryjo Scrivani gi MichaelJoseph, directori la Partners

in Leaming; Mike Leibling, director la Trainset, anterior la Saatchi & Saatchi;

Mark Watson, director la Purple Works; profesorul Bob Fryer, prorector la

Universitatea Southampton gi principalul autor al strategiei britanice pentru

educalia permanentd. Toby Greany gi Michelle Wake de la Campaign for

Learning, Akber Pandor, responsabil la KPMG. Toli aceqtia, precum 9i

Nicholas Brealey gi Sue Coll, excelen[ii mei editori, au fost de cel mai mare

ajutorin structurarea gialegerea titluluicd(ii, aldturide alte multe idei utile.

in coagularea ideilor mele, am beneficiat enorm de pe urma celor cu

care am lucrat gi am venitin contactin ultimii ani: Simon Greenly, pregedinte

Amplificatri-vI forla mentalI

la Campaign for Learning; dr. Javier Bajer, director general la Talent Foun-

dation; profesorul Guy Claxton, autor giteoretician al sistemului educafiei

permanente; Arie de Geus, autor gi expert in management; Charles Handy,

autor gi guru in management; Tony Buzan, autor gi pregedinte la Brain

Trust; sir Christopher Ball, rector la Universitatea Derby gi fondator al

Campaign for Learning; Colin Rose, director laAccelerated Learning Sys-

tems, autor gi teoretician inspirafional; Alistair Smith, instructor inspiralional,

scriitor gi director la Alite; Jim Smith giAndrea Spurling, directori la Bamford

Taggs; lan Windle, director la Celemi Ltd; profesorul Susan Greenfleld,

eminent savant gi autor; gi toli cei care n-au fost menlionafi aici, dar ale

cdror idei m-au ajutat sd mi le dezvolt pe ale mele.

Recent am fost stimulatin mod special de o serie de seminare orga-

nizate de Lifelong Learning Foundation la Royal lnstitution. Dacd am comis

erori in interpretarea neurogtiinfei actuale, sper cd noii mei prieteni din

lumea gtiinliflcd md vor ierta gi md vor ajuta sd le corectez pentru edi[iile

viitoare ale ca(ii.in cele din urmd, mulfumesc extraordinarei echipe de la Campaign

for Learning, care a reprezentat pentru mine o sursd constantd de motivatie

gi inspiralie in ultimii patru ani.

lntroducere

ARTEA AcEASTA SE RlzFlz( PE IOCER CR TOTI OAMENII AU CAPACITATEA

de a reugi, insd majoritatea utilizeazd doar o po(iune foarte mic6 a minlii

gi deci a capacitdlii lor. intr-o epocd in care creativitatea 9i timpul sunt

esenliale, a invila sd invd[dm este o abilitate vitald, iar creierul este organul

vital. Vom putea prospera numai dacd vom putea invdla mai repede gi

maieficient.

Cei mai mulli dintre noi nu inleleg rolul central pe care-ljoacd mintea in

a ne ajuta sd acliondm mai eficient pur gi simplu nu suntem invdfali cum sa

invdldm sau cum s6 aplicdm ceea ce am invdlat. Degiin ultimul deceniu

am aflat despre creier gi func[ionarea lui mai multe decdt am gtiut vreodatd,

folosim foarte pu[in informaliile respective in viala noastrd profesionald sau

personald.

Este posibil ca toli oamenii sd invele mai repede, sd lucreze mai

inteligent gi sd-gi dezvolte capacitd[ile intelectuale.

Lucrarea de fafd transpune cele ce gtim despre funclionarea creierului

in idei utile la locul de muncd. Ea a fost scrisd dih convingerea cd inteligenla

are mai multe falete gi cd nu rdmdne toatd viala la nivelul cu care ne'am

ndscut. Cartea preia idei dintr-o gamd largd de domenii, de la neurogtiinld

la psihologie, de la teoria motiva[iei lainvd[area acceleratd, de la memorie

la alimentalie.

1ELE s ABtLtrATt

Contrar celor ce vi s-au spus, poate, la gcoald, stdp6nirea celor trei

abilitali de bazd - scrisul, cititul gi socotitul - nu va fi suficientd pentru a

ajunge foarte departe in societatea contemporand. Degi, in mod cert, toli

oamenii au nevoie de aceste competenle fundamentale, in epoca educaliei

permanente sunt necesare mai multe abilitdli de bazd: ingeniozitatea,

Amplificali-vE for{a mental6

reamintirea, rezilienta, reflexivitatea gi receptivitatea. Ele vor fi explorate

in pd(ile a ll-a gia lll-a ale ci(ii.

TNTELTGENIA ,' MtNTil

O conceplie la fel de limitatd a existat in secolul trecut gi in privin{a

inteligenfei. Degicuvdntul,,inteligenld" a pdtrunsin vocabularulpopoarelor

europene la inceputul Evului Mediu, el a devenit treptat sinonim cu

coeficientul de inteligenld (Cl). Acest fel de inteligenld a dominat metodele

de predare din gcoald gi a influen[at multe dintre testele psihometrice pe

care le folosim la locul de muncd. lnventat deAlfred Binet giWilliam Stem

la inceputul secolului al XX-lea, coeficientul de inteligen[d a avut o influenld

ddundtoare, amplificdnd in mod artificial importan[a limbajului gi cifrelot

fdrd a [ine seama de creativitate, sim[ul practic sau abilitatea de stdpdnhe

a propriilor sentimente.

Actualmente gtim insd cd inteligen[a implicd o combinalie de

cunogtin[e teoretice gi practice despre o multitudine de contexte. Dacd

suntem inteligen$, atunci gtim sd ne folosim mintea in diverse moduri.

Dacd mintea funclioneazd bine, vom fi in stare sd realizdm multe lucruri

pe care nu credeam cd le putem face. Calitd[ile cultivate sunt cele cilre ne

asigurd superioritatea, nu cele inndscute.

De c6nd existd ca nofiune, inteligenla a fost asociatd de cele mai

multe ori creierului. Este interesant faptul ci egiptenii antici credeau cd

abilitatea de a g0ndi igi are sdlagul in inim6, tn vreme ce puterea

discerndmdntului se afld fie in creier, fie in rinichi!

Una dintre relatdrile cele mai fascinante despre evolulia creierului

uman poate figdsitd in cartea The Prehistory of Mind (Preistoia minfii),

de Steven Mithen. De profesiune arheolog, Mithen prezintd dezvoltarea

creierului intr-un mod accesibil gi pldcut. El descrie trei etape distincte.

intre acum gase milioane de ani gi acum patru milioane gijumdtate

de ani, oamenii aveau un creier mic (cam o treime din mdrimea actuald),

capabilde o inteligen[d limitatd. Creierulacela putea lua deciziisimple, pe

baza unor reguli simple - de exemplu, in privinfa hranei, addpostului gi

supravieluirii.

10 Introducere

ln a doua perioadd, intre acum patru milioane gijumdtate de ani 9i

acum aproximativ 100,000 de ani, au apdrut tipuri mult mai specifice de

activitate inteligentd. Un exemplu evident il constituie aparilia limbajului.

A treia perioadd, intre acum 100.000 de ani gi acum aproximativ

10.000 de ani, s-a eviden{iat prin aparilia unui creier mult mai complex 9i

a unortipuri maigeneralizate de activitate inteligentd. Esen[iald in aceastd

ultimd perioadd este dezvoltarea culturiigia religiei,

Nu este surprinzdtor faptul ci oamenii de gtiinfd incearcd de ceva

timp sd lege inteligen[a sau diverse atribute specifice de zone specifice

ale creierului. Cea mai cunoscutd incercare de acest fel a fost teoria

ftenologiei, formulatd ini[ial de Franz Gallin secolulalXlX-lea, in Germania.

Gall gi-a inchipuit cd se poate intocmi o hartd a minlii, pe care sd fie

identificate diverse zone responsabile de aspecte specifice ale vielii

noastre.

ln anii 1920, celebrul psiholog francez Jean Piaget a afirmat cd

inteligen[a este ,,ceea ce folosegti atunci c6nd nu gtii ce vrei sd faci".

ln uftimele doud decenii, am aflat enorm de multe lucruri despre

inteligen[d. Despre acest subiect au fost publicate numeroase cd(i, unele

devenind bestselleruri. Ele ne-au ardtat cd existd multe feluri de inteligenld,

nu doar aceea consideratd ca atare de cei mai mulli dintre noi- inteligenla

mdsurabild. ln felul acesta, ele ne-au dat posibilitatea de a incepe sd ne

recunoagtem poten$alulin raport cu talentele pe care le avem.

Psihologul Howard Gardner a fost cel care, mai mult ca oricare altul,

a revolulionat aceasti idee, postuldnd existenla a nu mai pulin de opt

feluri de inteligen!6. lnteresant este faptul cd el a inceput in anii 1980 cu

gapte feluri de inteligen!5, a introdus un al optulea, inteligenla naturalistd,

in anii 1990, iar in ultima vreme se gdndegte la al noudlea: inteligenfa

existenliald. Daniel Goleman a.exploratin mod special un anumit domeniu

gia inventat un termen nou: inteligenla emofionald (ECylE). Scriitoriprecum

Charles Handy gi Robert Sternberg au analizat existenla a mai mult de

opt feluri de inteligenld. Recent, Danah Zohar a inventat conceptul de

inteligenfd spirituali (SCIls). John Guilford doregte sd ne convingd de

existen{a a 120 de feluri diferite de inteligen[d!

11

Amplificali-vd forla mentald

PE |riCUN, PORN'I' ITV CUNSA , DUCETI CURSA

PNTVAACAPAT, ,

Labazaacestei cd(i se afld un model alfeluluiin care invdldm - Pe

locuri, Porni{i in cursd, Ducefi cursa p6nd la capdt - care vd poate ajuta

sd vd schimbali modul in care acfionali. Putefi invdla sd invdfali.

Deprinderea gtiinlei de a invdla este un soi de,,alfabetizare" de care tofi

avem nevoie,

Deprinderea gtiinfei de a invdfa cuprinde trei etape importante, care

vor fl prezentate separat in cele trei pd(i ale cd(ii.

Pe locurlPentru a incepe sd invdfali, trebuie sd vd gasi[iin starea emolionald

adecvatd. Ambientul trebuie sd fie favorabil gi, cel mai important, trebuie

sd vd pregdtifiin mod activ mintea.

Pornl,tl in curslPe mdsurd ce invdfafi, trebuie sa fili capabil sa folosili o gamd largd

de tehnici. Trebuie sd vd inlelegeli pe dumneavoastrd ingivd ca ,,elev".

Trebuie sa gti[i cum sd vd descdtugafi propria creativitate, Aveli nevoie de

rezisten[d gitrebuie sd gtili cum sd abordaliatdt succesele, c6t giegecurile.

Duce,ti cursa pinl !a capltDupd ce ali invdlat ceva, trebuie sd fi[i capabil sd reflecta[i la ce afi

invdlat gi sd aplica{i cunogtinlele dob6ndite in viafa dumneavoastrd,

schimbdnd gi adaptdnd felul in care aclionafi.

NvlPLl F ICAREA FORIE I MENTALE

De foarte mult timp, de prea mult timp, aceste trei etape esenfiale au

fost examinate in mod izolat, degi trebuie privite ca un tot. Cdnd le ve{i

putea face bine pe toate, vd ve[i fi poten[at cu adevdrat fo(a mentald.

Cartea aceasta vd va ajuta sd vd pregdtifi, sd incepeli sd invdlafi cu

incredere gisd fi[igata sd aplica[iin practicd lucrurile pe care le-a[iinvdfat.

t2 I l"tr"d"** 13tNe vom intoarce intruna la c6teva intrebdri de bun sim!: $i ce dacd? Ce

trebuie sd gtiu despre asta? Funclioneazd? Cum o pot aplica in via[a

mea? in ce fel md va ajuta sd am mai mult succes la muncd giin viala

personald?

Ca sd vede{i felul in care pot fi aplicate aceste lucruri, am inclus

opiniile mai multor lideri din lumea afacerilor pe care i-am intervievat special

pentru cartea de fa[d. Acegti bdrbali gi femei, din multe domenii profesionale

diferite, ?gi conduc deja companiile incercdnd in mod vddit sd exploateze

la maximum mintea angaja[ilor lor.

Cartea include de asemenea activitdli practice, informalii, intrebdri,

citate, imagini gi mulli alli stimuli care sd vd angajeze intr-un dialog activ.

Nu trebuie sd fi[i neurolog sau pasionat de cd(i despre afaceri pentru

a beneficia de aceste idei, pentru a le inlelege gi a le aplica. De asemenea,

nu trebuie sd devenili adeptul vreunei filozofii pentru a culege roadele

ideilor din carte. Lucrarea de fala este un manual de utilizare care se

adreseazd oamenilor de afaceri ocupa[i, ardtdndu-le cum funclioneazd

mintea lor. Veli gdsi o scurtd descriere a celor mai importante tehnici gi

descoperiri gtiinlifice, care vd vor ingddui sd fili mai inteligent in felul in

care munci[i gitraili. Ve[igdsi de asemenea pdrerigi ideioriginale care

nu apar nicdieii altundeva.

Aplicarea in practicd a unora dintre aceste sugestii simple vd va ajuta

sd vd cunoagte{i potenlialul gi sa oblineli succesul personal pe care-l

meritafi. Uneori este util sa va bizuili pe instincte gi sd incercali pur 9i

simplu sd faceli ceva concret, in loc sd vd impotmoli[iin explicafii. Aga

cum a spus Dodo in ,,AventurileAliseiin Jara Minunilo/', ,,felul cel mai bun

de a explica este sd faci".

1Despochetoreo mintii

in ziua de azi, nimeninu s-ar gdndi sd apindd un foc prin frecarea a

doud bele. in acelagitimp insd, mare pafte din aga-numita educalie

se bazeazd pe concepte la fel de depdgite.

Gordon Dryden, The Leaming Revolution

oTr MERGEM LA gcoALA, utoe hvAlAtvt MATERII cA $TIINTELE 9l lsroRlA.

De asemenea, ne dezvoltilm diverse abilitdfi, majoritatea asociate materiilor

gcolare, dar gi unele legate de viald. in mod ciudat ins6, foarte pulini

dintre oamenii pe care-i cunosc au fost invdlali cum sdinvele. Discutdm

despre gtiinfa de carte - dar ce gtim despre ,,gtiinla invdfirii'?Cdnd lin conferinle publice, iiintreb pe cei din sald care cred cd este

partea cea mai importantd a corpului lor pentru invdlat. Deloc surprinzdtor,

toliigi aratd capul. Dupd aceea iiintreb cdt timp au petrecut in gcoald sau

in facultate invd!6nd despre mintea lor; urmeazd o tdcere st6njenitoare

gi, tot mai mult in ultima vreme, plind de ingrijorare. Oameniiincep sd in!e-

leagd importanla reald a conceptului de ,,gtiinld a invdldrii", la care s-a

referit pentru prima datd Guy Claxton acum cdliva ani.

Situafia este similard in organizaliile de tot felul. Se discutd mult de-

spre piele globale, performanle, reducerea costurilor, managementulcunoag-

terii, culturd, valori, dezroltarea calitdlilor de mnducdtor gi aga mai departe.

Dar, in majoritatea cazurilor, felulin care ne-am putea folosi mintea pentru a

invdla sd acfiondm mai eficient nu figureazd pur gi simplu pe agenda de lucru.

Atuncicdnd este vorba despre deprinderea gtiinleide a invdla, parcd

ar exista o conspira[ie a tdcerii. lnvestim sume uriage in diverse afaceri,

in cercetare gi dezvoltare, in sisteme de calculatoare giin cursuri de manage-

ment, dar aproape nimicin inlelegerea moduluiin care funclioneazd min-

l. Despachetarea minlii

tea angajalilor gi colegilor nogtri - ba nici a felului in care func[ioneazd

propria noastrd minte.

Cu toate acestea, dacd veli sta de vorbd cu manageri, vefivedea cd

aproape toli considerd calitatea angajalilor ca fiind esenliald pentru

succesul lor. Vechile ingrediente, ca prelulgiprodusul, ocupd loculaldoilea

dupd felulin care angajalii se ocupd de clienli. Se poate afirma cd aceastd

abilitate a oamenilor de a invdla este unica sursd de avantaje competitive

de care dispun in mod natural toate companiile, gi cu toate acestea este

frecvent ignoratd.

Nu poate fi nicioindoiald cd felulin care invd[dm este esen[ial pentru

succesul nostru in lumea contemporand aflatd in schimbare rapidi. Aga

cum s-a exprimat faimosul educator John Holt in anii 1960:

Deoarece nu putem gfl care cunogtinle vor fi cele mai necesare pe

viibr, este lipsitde sens sd incercdm sd le preddm in avans. in toc de

asta ar trebui sd incercdm sd formdm oameni cdron sd le placd sd invele

atdt de mult gi atdt de bine, incdt sd fie in stare sd invele oice trebuie

invdlat.

Afirma[ia aceasta rdmdne la fel de valabild in prezent ca acum 40 de

ani. lns6 inlelegerea noastrd asupra felului in care funclioneazd creierul

uman a avansat odatd cu viteza extraordinard a schimbdrilortehnologice,

astfel cd este posibil ca simlul practic ai gtiinla sd fi ajuns finalmente la

egalitate.

Ce ati fost inudtat sau ce ali inudlat despre gtiinla de a invdla?i;;;;;;;;;;;#;;; si ramitia. ce stiti despre ntnctionarea nintii tdumneavoastrd?

|

Citind cartea aceasta $i fdcdndu-vd timp sd reflectafi la cunogtinlele

care se ascund in spatele proprieiexistenfe, velifiin stare sd vd amplificafi

propria fo(d mentald gi pe a celor aldturi de care lucra{i gi trdili.

t7