MARINELA PANTAZI

VM{t, Lrt,

clasa a

WBooklet20t7

SdptAmdno l: Americo de

SAptumdno 2: Amenico de

SdptAmdno 3: Austnolio si

Cupr"ins

SAptumdno Ll: Afr"ico

Nord Lt

1"'Nond ...18

Nouo Zeelondd ..37

Amer"ico de

Anto nctido

Sud .

Asio

Asio ..."102

..t30

Cv rv JO Pro mo no

Ov rv AJO

PTO mO nO

Su ptu md no

Su ptu md no

Cv rv Jo PTo mo no

Sa pta md no

Europo

: Eunopo

60

7q

88

Afld toote detoliile despre componio momentului!

Contocteozd-ne lo telefon 021. tlll 3137 / 021. t+30 30q5sou e-moil: corte@booklet.ro!

Vino sd ne descoperi pe site, lo www.booklet.ro,sou pe Focebook, lo Booklet Fiction si Booklet Educolionol!

it

F.v.

v.=(JE.lJ.l

E.u.lz.

:*m

.<at't

Amer"ico de Nond

Dacd ili place guma de mestecat, probabil singura ta grijd e sd gisegti cea

mai bund arom5. Dar te-ai gAndit vreodatd de unde vine 9i cum de le-a

trecut oamenilor prin cap si mestece aga ceva? Ai fi uimit si afli ci nu e

vorba nici pe departe de o invenlie modernS: oamenii au mestecat tot

felul de substanle naturale inci din preistorie. Bineinleles ci nu vorbim

de guma noastrS cu aromi de fructe, ci de rSgind vegetalS, ierburi dulci,

frunze, grdunle gi parafin5.

Tot o substan!5 naturald sti 9i la baza gumei de mestecat pe care o gtim noi azi - chicle, o r59ind

derivati din seva unui copac numit sapodilla, vine din peninsula Yucatan gi a fost adusi in SUAin

secolul al XIX-lea. Partea amuzantd acum urmeazd: nu e copil, azi, ciruia pirinlii si nu-ifi zis micar

o dati ci guma strici dinlii; ei bine, data viitoare le poli spune cd primul care a produs in masS gumi

de mestecat (giinc5 in scopuri terapeutice, pentru exercilii ale maxilarului 9i stimularea gingiilor!) a

fost un dentist, William Finley Semple, in 1869.

Ce-i lipsegte unei gume de mestecat sd atingd perfecliunea? Ai ghicit: baloanelelinsi gisirea

formulei chimice potrivite a luat ceva; prima varianti (din 1.913), numitd Blibber-Blubbel ;iconfeclionati de un cofetaq Frank Fleer, fondator al companiei Fleer Chewing Gum Company, era

atet de lipicioasd 9i de greu de mestecat ci nu a ajuns niciodatd pe pia!5.

Baloanele n-au apdrut pentru inci doudzeci de ani, 9i cum se int6mplS de obicei, cel care a ficutdescoperirea nu era nici cofetar, nici chimist, ci un modest... contabil la compania in cauz5, numit

Walter Diemer. Ficind experimente ?n timpul liber, Diemer a descoperit ci secretul unor baloane

perfecte era latexul. Adaugi gi pulin colorant alimentar de culoare roz, gigata guma! Dubble Bubble

a iegit pe pia15 in 1928 gi a fost un succes instant - sau, mai bine spus, a devenit un succes imediat ce

cumpiritorii, inilial uimiliin fala unui asemenea produs, au inv5lat si faci baloane (imagineazS-1i,

compania Fleer a mers at6t de departe inc6t a angajat o echipi care si ii invele pe doritori cum sd

procedeze!). Cu o asemenea campanie de v6nziri, normal ci Dubble Bubble a devenit preferata

tuturor americanilor; profitul fiind dublu: bucuria de a face baloane a ,,clienfilor" mici 9i mari, gi

milioanele de dolariaduse Companiei Fleer.

Te mai miri ci guma de mestecat ii costi anual pe copiii americani aproape o jumdtate de nniliard

de dolari?

silprfuiANn t

CHELTUIE'TI

iN nrcens eNPE GUMA DE

MESTECAT?

(Adaptat dupi J. Atteberry, Top 5 inventions for kids: Bubble Gum, www.science.howstuffworks.com)

1. Dentistul William F. Semple a creat guma de mestecat din pentru9i pentru

2. Guma inventati de Frank Fleer nu a fost comercializati niciodati, deoarece

3. lngredientul gdsit de Walter Dierner pentru a crea balonul perfect este

4. tdentifici in primul fragment:

a) un atribut substantival:

b) un atribut adjectival:

c) un atribut pronominal posesiv:

5. Numegte trei mdrci de gumi de mestecat:a)

b)

c)

6. Realizeazi un text publicitar pentru una dintre mircile de gumi alese de tine,in 5-6 rdnduri.

z.fJ

Probabil cd ai auzit de multe ori expresia ,,Dup5 rizboi mulliviteji se arat5". Ei,

inchipuiegte-li cd fiecare descoperire are 9i ea ,yitejii" ei, mai precis o mullime

de oameni care pretind cd ei ar fi fost primii ,,inventatori". La fel se int6mplS 9i

cu disculfrisbee.

N-ai sd crezi, dar toati nebunia a inceput intr-o pl5cintdrie americanS. in

secolulXlX, Frisbie Baking Company (recunogti numele?) din Connecticut

aproviziona cu plScinte colegiile din Noua Anglie. OdatS foamea potolit;,

studenfiicu chef de joaci au descoperit cd tSvile goale, rotunde gisubliri,

erau numai bune de aruncat de la unul la altul. A9a a inceput distraclia.

Mai greu e cu adevirul istoric - toate universit5lile din zoni se gribesc

sd-gi aroge invenlia. Yale incd merge gi mai departe gi ne oferi chiar un nume

(bobocul Elihu Frisbie, el ar fi fost primul ,,aruncitor" al tivii) gi un an - 1820. Povestea e greu de

crezut, dat fiind ci nu poate fi verificati in niciun fel, dar un grSunte de adevir tot existS: cum la

origine toate tivile de plScinti erau gravate cu ,,Frisbie's Pies'i se poate afirma cu destuld siguran!5

c5 de aici vine numele juciriei.

Povestea continud in 1948, c6nd Fred Morrison (un inspector in construclii) 9i partenerul siu,

Warren Franscioni, au inventat un frisbee din plastic, care zbura mai departe 9i putea fi aruncat cu

rnai multi precizie dec6t o tavi de tinichea. Numele ,,inven!iei": farfuria-zburdtoare (c5 tot se

inmulliseriin epoci relatdrile despre OZN-uril).in plus, ca idee de afaceri,,,giselnila" lor nu era

deloc rea: deja in l-938, lui Morrison i se oferiserd 25 de centi pentru o tavi de plScinti pe care el 9i

viitoarea lui sofie, Lucille, gi-o aruncau unul altuia pe o pla.i5 din New Haven.

Morrison gi Franscioni 9i-au incheiat parteneriatul la inceputul anilor'50. Morrison, insi, gi-a dus

mai departe ideea, perfeclion6nd un model nou, platoul Pluto, strimogul frisbee-ului din zilele

noastre. in l-957, el gi-a v6ndut invenlia lui Richard Kner[ de la compania Wham-O. Acesta a decis

si creascd v6nzirile schimb6nd numele discului din ,,platoul Pluto" in Frisbee (pronunlat ,,friz-bee")

dupi ce a aflat de povestea cu plScintSria din Connecticut.

De aici gi p6ni la imensul succes de care se bucurS azi frisbee-ul nu mai era dec6t un pas - gi

acesta a fost ficut de Edward Headrick (Ed cel Calm, pentru prietenil), vicepregedinte 9i director de

marketing la Wham-O, care s-a decis si iiingroage marginile ;i si ii sporeasci masa, cre6nd astfel un

disc mai ugor de controlat, care putea fi aruncat cu mai multd precizie.

Cale lungS de la studenliifl5m6nzi din Connecticut, nu crezi?

(Adaptat dupd M. Bellis, Ihe history of the Frisbee, www.inventors.about.com)

uf()ulJl

v.lJ.lz.

rg=

:<4m

.<(t't

vv

SAPTAI{IANA 1

CEL MAI MARE

VIS AL UNEI MINGI

ESIESA AJUNGA

DISC FRISBEE

1. Ce comercializa Frisbie Baking Company?

2. Clne a declangat moda aruncirii tivilor de plicinti?

3. care era denumirea discului conceput de Fred Morrison?a) Frisbee b) Platoul Pluto c) Frisbie Pie

4. cendeFte-te la un obiect din bucitdrie pe care l-ai putea transforma intr-unul distractiv.Prezintd obiectul 9i modul distractiv in care acesta poate fi utilizat.

5. Vicepregedintele companiei, Edward Headrick, te-a rugat sd creezi un logo 9i un textpublicitar pentru discul Frisbee.

LOGO TEXT PIJBLICITAR

6. Ri participa la un concurs de aruncat discuri Frisbee, daci s-arorganiza in localitatea ta? Motiveazi-!i alegerea.

Da, ag participa, deoarece

Nu, nu ag participa, deoarece