Suport de Curs Autoaparare 2010

7/27/2019 Suport de Curs Autoaparare 2010

1/22

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI; CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORTANUL UNIVERSITAR 2010-2011SEMESTRUL V IFR

II. Informaii despre titularul de curs, lucrare practic sau laboratorNume, titlu tiinific: asistent doctorant Barbo Ion-PetreInformaii de contact telefon: 0742.852. 9570re de audien: Vineri: 10-14

Curs de autoaparare

Obiectivele i competenele dobndite prin absolvirea disciplinei,Cunoaterea i exemplificarea regulilor de descriere a tehnicilor de autoaprare fr arm;Cunoaterea istoricului si a evoluiei artelor mariale pe plan mondial;nsuirea deprinderilor de invatare a scolii caderilor (ukemi);Formarea capacitii de a demonstra i conduce exerciii analitice n vederea influenriiselective a aparatului locomotor, pentru toate segmentele corpului (Taiso);Formarea capacitii de a demonstra tehnica executiei procedeelor de autoaprare;Coninutul disciplinei:Exerciii pentru dezvoltarea fizic general ( caracteristici, funcii i clasificarea lor);Metodica invatarii caderilor (ukemi) Elemente acrobatice statice: podul, sfoara, cumpna,

planele;

Metodica invatarii pozitiilor de garda (Shizentai); Ai-hanmi;Metodica invatarii deplasarilor (tsugi-ashi; ayumi-ashi);Metodica invatarii prizelor, dezeechilibrarilor si intrarilor (Kumi kata, Kuzushi, Tsukuri);Metodica invatarii degajrii din priz de articulaia minii (Katate-dori), cu tehnicile de bra(te)- Kote-mawashi;Metodica invatarii degajrii din priz de rever (Mune-dori), cu tehnicile: Gyaku-dori;Metodica invarii aprrii mpotriva atacului direct de pumn cu tehnica Siu-Nim-Tao;Metodica invarii aprrii mpotriva atacului de pumn de sus in jos cu tehnica Ippon-dori;Metodica invarii aprrii mpotriva atacului lateral de picior cu tehnica Gaun-Sau;Metodica invarii aprrii mpotriva atacului direct de picior cu tehnica Sode-daitekan;Formarea capacitii de demonstrant i a metodologiei de predare a elementelor de

autoaprare.


2/22

1. Obiectivele i competenele dobndite prin absolvirea disciplinei

Disciplina Autoaparare urmareste sa ofere cursantilor o imagine de ansamblu teoretica sipractica cu privire la sistemele de lupta practicate de-a lungul istoriei omenirii. Princunostintele teoretice si practice studentul de la educatie fizica si sport va fi informat in modstiintific cu privire la evolutia artelor de lupta si isi va putea face o idee de evolutia acestora inviitor. Dupa parcurgerea cursului viitorii profesori de educatie fizica vor fi capabili sa sustinaun mic curs de autoparare in cadrul scolilor, prezentand elevilor elementele de baza a uneiaparari eficiente.Cursurile din cadrul facultatii urmaresc sa raspunda unor necesitati tot mai acute cu privire la

siguranta viitoarelor cadre didactice, cat si pentru elevii din toate formele de invatamant, si nuin ultimul rand sa ofere o forma de educatie prin artele martiale.

2. Cunoaterea i exemplificarea regulilor de descrierea tehnicilor de autoaprare fr arm

Tehnicile de arte martiale au evoluat in paralel prin doua moduri de abordare: cu si faraarme. Fiecare popor in istoria sa au folosit ca mijloace de aparare diferite unelte. Majoritateacelor care le-au folosit au reusit in timp sa de-a nastere la adevarate scoli, prin care cei dotaticu o perfectiune in manuirea armelor si-au promovat si transmis cunostintele.

Dar in lunga istorie a conflictelor umane au existat numeroase situatii in care cei atacati nuputeau sa foloseasca nici un instrument de aparare, ceea ce a dus la numeroase victime. Astfelau aparut sisteme de lupta fara arme ce s-au dezvoltat in intreaga lume. Dintre cele maicunoscute sunt cele din Asia, respectiv Vietnam, China, Taiwan, Japonia, Tailanda, Coreeaetc.

Practica tehnicilor de aparare fara arme se imparte in doua mari categorii:1. practica impotriva unui adversar neinarmat2. practica impotriva unui adversar inarmat.

Mijloacele folosite sunt diferite si sunt legate de alte elemente care nu pot fi dezvoltate inacest curs. Cursul acesta abordeaza autoapararea din doua perspective:

1. daito-ryu- abordeaza tehnici de imobilizare extrem de eficiente practicate de samuraiiJaponiei inca din secolul al XI. Eficienta acestor tehnici nu poate fi depasita nici la oraactuala, o dovedeste faptul ca a reusit sa supravetuiasca timp de aproape o mie de ani.

2. wing-chun- abordeaza tehnici de pumn, picior si coate, fara a folosi forta propie, ciforta adversarului. A aparut in China si a fost promovat de celebrul maestru Yip Man,ca forma de autoaparare pentru cei care doreau sa se apare in famatele cartiere dinHong Kong, a anilor 1950-1980.

Antrenamentele de arte mariale tradiionale sunt extrem de severe, punnd accentrul pedou elemente improtante: stpnirea perfect a tehncii i un comportament corporal perfect.Aceasta presupune o autostpnire att a propiului corp, ct i a tehncilor de lupt.Initierea in practica acestor arte martiale presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

1. Kihon: repetarea posturilor si miscrilor de baz;2. Kumite: lupta cu un adversar, conform unor reguli specifice fiecrui stil;3. Kata: succesiuni de tehnici efectuate de unul singur (Tandoku);

4. Kumi (Bunkai sau Sotai): simulacru de lupt, executat mpreun cu un partener care atacde mai multe ori.


3/22

5. Randori: lupta aranjat; Este o form de kumite, dar aranjat. Fiecare dintre combataniavnd un rol bine stabilit, care execut micrile n viteze variabile.6. Shiai: competiia liber.

Desigur ca aceasta abordare nu poate fi atinsa in urma acestor cursuri, deoarece necesita anide pregatire. Abordarea pregatirii tehnicilor de aparare fara armele trebuie sa urmareasca

urmatoarele etape:1. pozitia fata de adversar2. deplasarea pe saltea3. intoarcerile4. preluarea atacului5. atacul6. imobilizarea agresorului

Daito-ryu ca forma de autoparare prezinta urmatoarele caracteristici la cele 6 etape:1. pozitia fata de adversar- Ai hanmi

Tori se afla pe o parte cu piciorul drept inainte, piorul stang in spate pe aceiasi linie cucalcaiul piciorului drept, degetele piciorului stang

sunt indreptate spre exterior (fig.1). Genunchii suntflexati si indreptati spre exterior.

Mana dreapta este indreptata spre inainte cudegetele in sus, iar mana stanga tot cu degetele insus, si desfacute se afla la nivelul cotului drept.2. deplasarea pe salteaIn daito-ryu se face prin trei moduri: a. cu pasconsecutivi, inainte sau inapoiayumy ashi mae-ushiro. b. Cu pas adaugat inainte-inapoi- tsugi ashi

mae-ushiro. c. cu pas incrucisat lateral stanga sau dreapta- juji ashi hidari-migi sau cu pasincrucisat inainte/inapoi juji mae/ushiro ashi.3. intoarcerile sabakiAcestea pornesc din pozitia initiala si prin schimbarea pozitiei corpului pot fi impartiteastfel:- intoarcere 90 de grade- din sold (koshi sabaki), din brat (te-sabaki) sau din picior

(ashi-sabaki),- intoarcere de 180 de grade din sold (koshi sabaki), din brat (te-sabaki) sau din picior

(ashi-sabaki),- intoarecere de 360 de grade din sold (koshi sabaki), din brat (te-sabaki) sau din picior

(ashi-sabaki),4. preluarea atacului

Tori poate sa intervina cu ajutorul bratelor sau doar cu un singur brat spre directiaatacului, forma denumita in artele martiale japoneze (oricare ar fi ele) irimi. Tori plaseazaantebratul la incheietura mainii lui uke.5. atacul

In situatia in care adversarul este in pozitie de garda (specifica boxului sau oricari altstil), tori poate sa declanseze un atac cu scopul de a-i deruta si schimba directia ataculuiacestuia. In daito-ryu se urmareste ca prin declansarea atacului, uke sa intinda bratul sprea se apara, moment in care tori apuca incheietura acestuia. Metoda folosita este irimi.6. imobilizarea agresoruluiEste cea mai importanta faza a autoapararii. Deoarece daito-ryu nu este o arata razboinica

creata pentru a distruge, se urmareste imobilizarea adversarului. Ceea ce face unica

aceasta arta este modul in care se finalizeaza imobilizarea. In formele superioare a acestei


4/22

arte, imobilizarea duce la incapacitatea agresorului de a respira sau musculatura este pur sisimplu smulsa de pe os.

Tehnicile de autoaparae fara arma prezentate in cursul acesta sunt adresate doarimpotriva atacurilor fara arme. Apararea impotriva atacurilor cu arme desi urmeaza acelasimod de invatare, eficienta lor necesita o perioada mult mai mare, de ordinul anilor. Aceasta

deoarece nu doar reflexele trebuiesc inbunatatite, ci si modul de gandire.

3. Cunoaterea istoricului a evoluiei artelor marialepe plan mondial

Termenul de Artele martiale este un termen de orgine europeana si provine de la zeulMarte zeul razboiului la romani. In Asia acest termen poate purta nume diferite cel maicunoscut fiind Bushido. Bushi este termenul care desemneaza in limba japonezarazboinic. Un Bushi era in slujba unui Daymio, un fel de primar din zilele noastre.Scopul acestora era de a-i apara pe daymio impotriva clanurilor rivale si de le asigura

securitatea in orice situatii. Regulile acestor razboinici, bushi, au fost initial nescrise, eletransmitandu-se pe cale orala sau prin diferite picturi. Abia in sec. al XVII-lea apar un codscris care va primi numele de codul Bushido. Acest cod va fi cunoscut de public datorita lui

Nitobe Inazo (1862-1933) care in 1905 il publica si astfel intreaga lume intra in contact culegile acestei clase de temut.

Printre cele mai cunoscute arte dezvoltate de-a lungul istoriei numaram doar cateva:

Aikido

Termenul de aiki apare n literature din perioadaEdo(16001868), i avea cam acelai neles ca cel deastzi iubirea universului, dar adaptat situaiilor acelorvremuri. Printele aikido-ului a fost maestrul japonezMorihei Ueshiba (18831969), care dup ce a studiat oserie de arte mariale aparinnd colilor de kenjutsu ichiar i ninjutsu, a descoperit pe Takeda Sokaku (18601943), care era renumit n ntreaga Japonie ca fiind celmai mare maestru de daito-ryu.

A studiat trei ani alturi Takeda, apoi s-a decis s-icontinue singur antrenamentele, deoarece duritatea lui

Sokau era aproape imposibil de suportat. n urmtoriiani a nceput o selecie foarte sever asupra tehnicilor dedaito-ryu, mai ales sub influena sectei omotokyu, care

propovduia pacea mondial i apariia iminent aMesiei. ntre anii 1915 i 1919 arta de lupt a lui

Ueshiba primete numele de aikido, termen acceptat de ctre Asociaia Tuturor ArtelorMariale din Japonia (Dai-Nippon Butoku-Kai). n urmtorii ani, i mai ales datorit faptuluic interesul pentru artele mariale dure sczuse considerabil n Japonia, aikido a cunoscut odezvoltare uimitoare, astfel c la moartea lui Ueshiba n 1969 aikido era o art marialcunoscut n majoritatea rilor.

Aikido foloseste tehnici asemanatoare judo-ului, diferenta este ca se insista pe un contact

cat mai scurt cu partenerul, iar actiunile articulare sunt la toate nivele.


5/22

Din cauza nenelegerilor de ordin financiar, dar i a superioritii unor abordri aletehncilor, aikido va cunoate numeroase scindri, dup moartea fondatorului. Astfel c la oraactual avem urmtoarele federaii mari:1. Aikikai- fondat chiar de Morihei Ueshiba, cu sediul iniial la Tanabe. Dup moartea lui

Ueshiba a fost condus de ctre fiul acestuia, Kisshomaru Ueshiba (19211999). Astzi

este condus de ctre nepotul lui Ueshiba, Moriteru Ueshiba (1951-).2. JAA (Japan Aikido Association)- condus niial de ctre fondatorul acesteia KenjiTomiki (19001979), care ca practicant de judo a considerat important introducerea n

pregtirea practicanilor a luptei aranjate (randori)3. Yoshinkan- al crui printe este un alt practicant al judo-ului, Gozo Shioda (19151994),

i care a pus accept pe perioada de dezvoltare a aikido-ului din perioada celui de-al doilearzboi mondial. Forma sa de aikido este folosit de ctre poliia din Tokyo i astzi.

4. Ki no Kenkyu-kai (Ki Society)- condus de ctre Koichi Tohei (1920) care apus accentpe folosirea energiei interne (Ky) i nu a forei.

5. Yoseikan aikido- fondat de Minoru Mochizuki (19072003). A introdus tehncinumeroase de judo i karate unindu-le ntr-un system extreme de complex de lupt.

6. Takemusu aikido- nu poate fi considerat o deviere de la principiile aikido-ului, deoareceprintele acestei coli Morihiro Saito (1928-2008) a conservat toate tehnicile de lupt dela nceputurile aikido-ului, perioada anilor 30-40 ai secolului XX, cnd Morihei Ueshiba

practica un aikido aproape identic cu daito-ryu. Takemusu aikido este singura coal deaikido care foloste n antrenament tehnicile de sabie (kenjutsu), baston lung (jodo).coala astzi este condus de ctre fiul su, Hitohiro Saito (1957-).

Aikido ajunge n Romnia prin maetrii Ionescu Dan corneliu (actualmente 8 Dan) ierban Derlogea (7 dan). Acetia au practicat aikido cu ali diferii practicani din Europa, can cele din urm s intre n contact cu Gozo Shihoda, de la care au primit dreptul de practicarei rspndire a acestei arte n Romnia. Clujul a fost primul ora din transilvania, i al patruleadin Romnia care a avut filial a federaiei Romne de aikido, care mai funcionez i astzi.

Iaido

Iaido a aprut n forma pe care o cunoatem astziabia n 1600, pn atunci ea practicndu-se n formediferite, n funcie de familiile rzboinice. Printeleiaido a fost Jinosuke Shigenobu (15461621), unsamurai practicant al budismului zen. Acesta dup ce a

practicat o serie de arte razboinice aparinnd kenjutsu-

lui a considerat c tehnicile sunt depite, dar mai alesc nu corespond din punct de vedere religios. Legendaspune c dorina de rzbunare a tatlui ucis de ctre unclan rival, l-ar fi determinat s i caute adpost pentruo perioad la o mnstire. Aici i-ar fi aprut n vis ozei, care i-ar fi destinuit o form de lupt extrem deeficent. Cnd s-a trezit din somn, Jinosuke a ncercat

fr succes s pun n practic informaia primit, dar binineles fr succes. Abia dup operiod de timp, i numai dup ce a recurs la peniene i rugciuni Jinosuke a reuit s punn practic arta primit n vis. Astfel a conceput un stil pe care l va numi Muso jikiden eishinryu (coala care transmite adevrul). Stilul practicat de Jinsuke Shigenobu a fost imediat

acceptat de primii discipoli ai si.


6/22

Spre deosebire de kenjutsu, Muso jikiden eishin ryu era conceput de a ncepe lupta avndsabia n teac, iar imediat dup tiere, era reintrodus n teac. Principul de baz al acestei arteera kyu ni awasu (rspuns flexibil n armonie), adic pstrnd legile naturii s fim capabil sdm un rspuns promt n orice situaie.

Termenul de iaido a fost acceptat abia n 1930, cnd Federaia Japonez de Kendo

omologheaz aceast art, n cadrul Federaiei Niponde Kendo. Acest fapt s-a ntmplat attde trziu deoarece n tot acest timp a fost considerat o art ezoteric, interzis profanilor.Astzi iaido este condus de ctre Kono Hyakuren, cel de-al 20-lea descendent al acestui stil.

Tehnicile de iaido se desfoar pe tatami, din dou poziii: eznd i din picioare.Practicantul i concentreaz atenia pe toat durata micrilor asupra a dou elemente: tierean form de cerc i pstrarea uneui echilibru perfect al corpului, fr nici o oscilaie. Fora delovire trebuie s fie nimicitoare, deoarece scopul principal al acestei arte este de a tia dintr-osingur lovitur de sabie.

Nu exist competiii de iaido, ceea ce exlude termenul de performan sportiv, darelementele tehnice sunt prezente n Kendo, unde sunt obligatorii pentru obinerea gradelorsuperioare

Jujutsu

Cronicile Japoneze auntregistrat practicarea unei artemariale numite Sumai ncdin perioada Nara (710-794).Sumai se presupune c ar fiarta marial care apus bazeletehnicilor cu minile goale cese vor dezvolta pe tot parcursulevului mediu nipon.

Odat cu perioada Kamakura(11851333) se poate vorbidespre o dezvoltare a

jujutsului. Datorit situaieipolitice din Japonia, indeosebi a claselor rzboinice(samuraii) care aveau ca scop

principal susinerea daymio-lui (stpn), respectiv a shogunului, jujutsu a cunoscut sute destiluri de lupt, dintre care unele au rmas pn n zilele noastre. Stilurile i tehncile de lupterau adaptate la nevoile i probleme ivite pe cmpurile de lupt. De exemplu, dup rzboiul

civil din secolul XVI s-a dezvoltat o art numit yoroi-kumi-uchi (apucarea armurii). Aceasta aprut ca o necesitate fireasc, samuraii trebuind s distrug armura dumanior, i frarme, deoarece s-a ntmplat deseori ca acestia s nu mai aib arme la ndemn, i astfel sfie uor de ucii de o mn experimetat.

Aceste forme de jujutsu erau reunite sub un cod mutual, nescris, numit Bushido. Dupregulile acestui cod, n numr de 16 legi, samuraiul i ghida ntreaga sa via de lupttor.

Adevrata nflorire a jujutsului va fi n perioada Edo (16001868), cnd se vor forma sutede coli, avnd numeroi i valoroi maetrii de sabie sau de lupt cu minile goale.

n 1615, odat cu unificarea Japoniei, guvernul a dorit s se asigure c poate stpnii situaiapolitic i militar din ar, i a nceput o monitorizare a numrului de samurai. Muli dintreacetia fiind considerai un adevrat pericol pentru stabilitatea rii. Prin aceasta se urmrea i

dezvoltarea i controlul formelor de jujutsu. Deoarece shogulul nu mai avea putere deplin, inumrul samurailor a trebuit s scad, ceea ce a dus implicit la scderea rolului acestora.


7/22

Portul armelor a fost restricionat, dar s-a ncurajat practicarea jujutsului sub alte forme, adiccu minile goale.

n secolele XVII-XVIII s-a dezvoltat un numr foarte mare de coli de jujutsu, i evident unnumr mare de stiluri, majoritatea practicate cu minile goale. Numrul oficial fiind de peste700 de coli (ryu). Aceste coli practicau tehnici de lovire (atemi), tehnici de luxare

(kansetsu), majoritatea dintre ele fiind mortale. n aceast perioad apare principul cedrii nfaa unui atac. Acest principiu se v-a dezvolta cel mai bine n dou stiluri desprinse dinjujutsu, aikido i judo.

Desigur c acest gen de abordare a luptei, prin cedare nu a fost nou, el gsindu-se nsecololul al XVI- lea, cnd s-a format prima coal de acest gen. Stilul s-a numit

Takenouchi-ryu i a fost fondat de ctre Takenouchi Hisamori (15021595) n 1532.Odat cu instaurarea perioadei Meiji (18681912), Japonia i deschide garniele ctre

Europa i lumea occidental. Rolul samurailor este din ce n ce mai sczut n societateanipon, astfel c odat cu decderea acestora, vor decdea i artele mariale. Printr-un edictsemnat de mprat, colile de jujutsu sunt scoase n afara legii, iar oricine mai practic sau

promoveaz acest barbrar mod de lupt este pedepsit. Muli dintre maetrii de jujutsu vor

practica totui, dar sub forma sportiv, adic sub forma de ntreceri, ceea ce contravinecodului Bushido, care spune c artele mariale nu trebuie practicate pentru a te ntrece cucineva, ci pentru a atinge miestria, i pentru a sluji stpnului. Astfel vor aprea alte coli de

jujutsu, printre care i judo, care i primete numele n 1882.

Karate

ntreg sistemul de Karate-do i are originea ninsula nipon Okinawa, unde n secolul al XVII-lease practica o form asemntoare numit Okinawa-te. Marele maestru Gichin Funakoshi (18681957)dup ce a studiat stilul Okinawa-te ajunge nJaponia i prezint prima demonstraie a acestui stiln 1906, cu ocazia unui turneu de promovare aartelor mariale. Aceast demonstraie a strnitimediat interesul autoritilor, care pe lngaspectul estetic i eficient al tehnicilor de lupt, aufost interesai de caracterul moral pe care puneaaccentul. Acesta a fcut ca n scurt timp tehniciles fie incluse n programa unor coli de mas.

Maestrul Funakoshi ncurajat de sucesul acesteiarte, dup ce aduce unele modificri de structur,dar i de mod de abordare a stilului Okinaea-te, ischimb numele n anul 1916, n karate-jutsu (artaminii chinezeti) i deschide aceast col pentrutoi cei interesai.

ntruct tehnicile mai prezentau numeroase pericole, pn n 1929 Funakoshi elimin iadapteaz tehnicile mortale, astfel c la demonstraia din Japans First National AthleticExhibition de la Tokyo karate-ul era accesibil oricrui practicant interesat. Transformareafcut de acesta era ndeosebi datorat influenelor budiste, dar i a Codului Bushido.

Interesul crescut fa de acest stil de lupt a fcut ca la scurt timp s fie introdus n cursurile

Universiti din Tokyo, i apoi n alte universiti.


8/22

Din cauza extremismului fa de China, i nelegnd foarte bine Funakoshi, c prelundvalori i concepte de la chinezi nu v-a obine niciodat n Japonia o recunoatere oficial, v-a

schimba numele de Karate-jutsu n karate-do.n 1936, Funakoshi deschide n Tokyo prima sal (dojo)

de karate, unde dezvolt tehnicile de Kata (model de

prezentare a tehnicilor ntr-un mod dinainte stabilit). Lanceput aceste lupte erau extrem de vilolente, apropindu-sen mare msur cu o lupt real, iar riscul accidentelor erafoarte mare, ceea ce a fcut ca loviturile s fie oprite laciva centimetri de adversar.

Din cauza rboiul dintre China i Japonia, din 1937,karate-ul devine o art strict militar, care pune accentual

pe uciderea adversarului, renunnu-se la codurile religioasei al samuraiului. Acest rzboi a dus pe cmpul de lupt

numeroi practicani, dintre care unii adevrai maetrii, dar care nu s-au mai ntors niciodatacas.

Dei a avut o contribuie nsemnat practicarea karate-ului pentru soldaii niponi, guvernul ainterzis dup rzboi practicarea oricrei arte mariale. Doar intervenia generalului americanDouglas acArthur (18801964), va redeschide slile de karate. Aceasta se va ntmpla n 1947odat cu ocupaia american n Japonia.

Rspndirea karate-ului n afara granielor Japoniei are loc n perioada rzboiului Corean(19481951), cnd numeroi soldai americani, englezi, coreeni, vor duce cu ei n rile deorigine, noul stil de lupt.

Dup moartea lui Funakoshi stilul a nceput s sufere modificri importante. Funakoshi nu aacceptat niciodat ca aceast art s devin competiie de ntrecere. Funakoshi nu a dezvlotatniciodat lovituri nalte, ca cele de astzi. Dar toate acestea vor fi modificate de generaiileurmtoare, iar karate-ul de astzi nu mai seamn aprope de loc cu cel din fremeafondatorului.

n 1957 ia fiin Nippon Karate Kyokai (Asociaia Japonez de Karate), ocazie cu care areloc prima competiie de karate.

Din cauza diferenelor de opinii i de abordare din aceast federaie se vor desprindenumeroi practicani care vor organiza alte federaii i competiii separate de federaia mam.Astfel c la ora actual cele mai populare federaii sunt: wadokai, kanshinryu, Chinese kung-ku i kyokushinkai.

n 1970 i-a fiin Federaia Mondial de Karate (WUKO) condus de ctre multimiliardarulSasakawa Ryoichi.

La ora actual se estimeaz c numrul practicanilor este undeva la 15 milioane.

Tae Kwon Do

Istorici nc mai discut cu privire la apariiea i dezvoltare tae kwon do-ului. n general seaccept ipoteza apariiei ei n perioada celui de-al Treilea Regat (50 .Hr), n Dinastia Silla,

perioad de cnd ne parvin documente care ne vorbesc despre rzboinicii Hwarang, cepracticau o art numit, Tae kyon (picior-mn).


9/22

Cu toate acestea exist i istorici care afirm c aceast art s-ar fi dezvoltat n China, lacelebra mnstire Shaolin, odat cu venireaaici a lui Boudhidharma n 520. Aceastteorie nu o susinem, deoarece are foartemulte date care nu corespund cu dezvoltarea

ulterioar a acestei arte mariale.Ceea ce putem afirma cu certitudine este cTae Kwon Do a cunoscut o dezvoltare unic

pe toat lunga sa istorie, i nu a suferittransformri, cauzate de influena uneifamilii sau a unui clan, asa cum s-a ntmplatn general cu stilurile de arte mariale dinChina sau Japonia.

n 1910, odat cu ocuparea i anexareaCoreei de ctre Japonia, Tae Kwon Do, dar iSubaku, o art marial corean, au fost

interzise, acceptndu-se doar stilurile japoneze: judo, jujutsu, kendo, karate-do i sumo. Cutoate acestea Tae Kwon Do a continuat s fie practicat pe ascuns, desigur cu un numr multmai restrns de practicani.

n 1945 Coreea devine stat independent, iar ocupaia Japonez se retrage, ceea ce deschidecalea spre practica Tae Kwon Do-ului n mod oficial. Trebuie tiut faptul c la acea dat nuexista termenul de . Tae Kwon Do, ci diferite denumiri printer care: Dangsudo (Drumul-caleaminii chinezeti); Gongsudo (Calea minilor goale).

n 1950 poliia coreean introduce n antrenamentele de pregtire stilul Gongsudo ca formde protecie i paz.

n 1955 generalul-maior Hong Hi Choi (1918-2002) a reunite toate stilurile existente sub osingur organizaie, ITF, iar stilul l-a numitDae Han Taekwon-Do Oh Do Kwan Jung AngBon Kwan , mai pe scurt Oh Do Kwan sau Tae Kwond Do.n 1973 se guvernul Sud Coreean fondeaz o nou federaie de Tae Kwond Do, WTF care va

ncepe lupta pentru recunoaterea ca sport olimpic.n 1988 este prezentat la Jocurile Olimpice de la Seul sub form de demonstraie, ca la

urmtoarele Jocuri s fie inclus cu toate drepturile ca sport olimpic.

Kyokushinkai

Istoria Kyokushin este destul de recent. Ea ncepe odata cu drumul lui Masutatsu Oyamaspre practica artelor mariale. Masutatsu Oyama s-a nscut la 27 iulie 1923 n Coreea de Sud.A nceput practica artelor mariale la vrsta de 9 ani, antrenndu-se n Cele Opt Minicoal a ramuri Kempo.

n 1938, pe cnd avea 15 ani a ajuns n Japnoia dorind cu orice pre s devin pilot n armatajaponez. Dar nu avea de unde s prevad c originea sa nu-i va aduce nici un avantaj. A fostnevoit s se ntrein singur, fr ca visul s-i aduc nici o satisfacie material.

Tot n anul 1938, Oyama devine elevul lui Funakoshi (printele karate-ului modern). nparalel va ncepe i practica stilului Gojo ryu, sub ndrumarea lui So Nei Chu, un maestrucoreean stabilit n Japonia. Acesta l va determina pe Oyama s i dedice viaa practiciiartelor mariale. i tot el a fost cel care i va sugera acestuia s se retrag n muni pentru a-i

perfeciona tehnicile de lupt.n 1946 se retrage pe muntele Minobul, locul n care s-a antrenat cel mai mare samurai altuturor timpurilor Monamoto Musashi. Aici i va perfeciona tehnicle de lupt, dar n mod


10/22

special tehnicile de sabie Nito-ryu, practicate de Musashi. Aici i-a propus ca prinantrenametul autodidact s devin cel mai bun karateka din Japonia. Dar din cauza lipsei defonduri a fost nevoit ca dup un an i dou luni s renunte i s se rentoarc la civilizaie.

n 1947 particip la prima competiie a sa, la Campionatul National de Arte MarialeJaponeze. Dei a obinut locul I, Oyama nu era deloc mulumit, i s-a rentors pe munte, de

data aceasta pe Muntele Kyozumi (centru religios foarte important pentu buditii niponi.). Acis-a antrenat n jur de 12 ore pe zi, folosindu-se de tot ceea ce era n jur, lovituri n copaci,sritui peste plante nalte, etc. Abia dup un an i jumtate a nceput s devin mai sigur istpn pe tehnicile sale.

n 1950 Oyama i ncepe demonstraiile n arenele cu tauri, pentru a demonstra putereakarate-ului. Aici se va lupta cu 52 de tauri: trei vor fi ucii imediat, iar la 49 i le vor rupecoarnele cu margina cubital a minii. Dar n 1957 la o demonstraie de acest fel din Mexico,un taur era sa-l ucid, dup ce i-a nfipt un cor n spatele acestuia. A necesitat 6 luni dengrijiri medicale.

n 1952 cltorete n SUA unde v-a ncepe o serie de demonstraii publice, dar i dentreceri cu toi cei care erau interesai de o confruntare direct. A avut 270 de ntlniri dintre

care 90% s-au terminat dup o singur lovitur. Celelate 10% au durat maxim trei minute.Aici l-a ntlnit pe uriaul romn Ioan Sndulescu (190 cm i 190 kg) cu care a devenit cel

mai buni prieteni. Acesta a fost oulcare l-a sponzorizat pe Oyama petot restul vieii.

n 1952 Oyama ajunge n Hawaiunde va prezenta o demonstraie, iunde l v-a ntlni pe Bobby Lowe,care devine ucenicul su (Uchidachi). Bobby Lowe este cel carev-a populariza Karate-ul lui Oyaman afara granielor Japoniei, undenu era prezentat dectdemnostrativ.

n 1953 Oyama deschide primasala de karate n Tokyo. n scuttimp numrul practicanilor se varidica la 700.

n 1964 se deschide la TokyoCartierul General al Karate-ului,iar karate-ul practicat primete

numele de Kyokushin (UltimulAdevr). Acest stil va fi recunoscutde ctre Organizaia Mondial deKarate (IKO). De atunci ncepe sse rspndeasc n toate rile

lumii. Numrul practicanilor fiind de 10 milioane.La 26 aprilie 1994 Masutatsu oyama moare la vrsta de 70 de ani, n urma unui cancer de

plmni.Astzi Kyokushinkai este condus de ctre Kancho Shokei Matsui (n.1963), printre puinii

lupttori care au reuit s rmn n picioare 100 de meciuri.


11/22

Wing Chun

Aceasta arta martiala chinezeasca este una dintre cele maipopulare in intreaga lume. Printre promotorii stilului s-aunumarat Bruce Lee si actorul american Steven Segale,acesta din urma a folosit in filme numeroase tehnici de brat

provenite din acest stil.Fondatorul sistemului Wing Chun Kung Fu, s-a numit

Wing Chun (Frumoasa primavara) nascuta in KwangtungChina. Mama sa a murit curand dupa logodna ei cu LeungBok Chau, un negustor de sare din Fukien. Tatal ei, YimYee, a fost acuzat pe nedrept de o crima , si pentru a evitainchisoarea a fugit impreuna cu fica sa si s-au stabilit in cele

din urma linga muntele Tai Leung langa frontiera dintreprovinciile Yunan si Szechuan.Aici isi castigau existenta vanzand turte de orez in pravalialor.

Aici aveau sa intalneasca pe celebra luptatoare de lamanastirea Shaolin, Ng Mei. Ng Mei cumparand frecvent turte de la familia Chun. TanaraWing Chun a intrat in gratiile unui bataus local, care a inceput sa o ameninte si sa o forteze sase marite de el.

Ng Mui a observat aceasta situatie si i sa facut mila de Wing Chun. Astfel a fost de acord sao invete niste tehnici de lupta pentru a se putea apara. Wing Chun a urmat-o pe calugarita inmunti si a inceput sa invete stilul lacusta. Fata se antrena zi si noapte, pana cand a ajuns lamaiestrie in aceste tehnici. Atunci ea l-a provocat la lupta pe bataus si l-a invins.

Ng Mui a parasit aceste locuri dar inainte de asta i-a cerut lui Wing Chun sa onoreze traditiaKung fu, sa continue a-si imbunatati abilitatile.

Dupa casatorie ea a predat stilul invata, dar la care si-a adaugat propria experienta, sotuluiei Leung Bok Chau. Stiul format i-a dat numele ei. Tehnicile erau foarte simple si eficiente.Blocajele nu erau executate intr-un mod brutal, ci erau deviate, deschizand astfel drumul spreo victorie sigura.

Sotul lui Wing Chun a transmis mai departe tehnicile lui Leung Lan Kwai.Leung Lan Kwai la invatat pe Wong Wah Bo, iar acesta l-a invatat pe cel ce va deveni cel maimare maestru de wing chun, Yip Man. Yip Man a fost ultimul elev acceptat de Chan Wah

Shun. Acesta din urma a murit cand Yip Man avea doar 13 ani. Dupa aceasta Yip Man acontinuat studiul sub indrumarea lui Ng Chung So. In timpul studiilor din Hong Kong ilcunoaste pe Leung Bik fiul faimosului Leung Jon cu care isi continua studiul in arta WingChun.


12/22

nsuirea deprinderilor de invatare

a scolii caderilor (ukemi)

USHIRO-UKEMI (tehnica cderilor napoi)

Etapele pregatitoare

a) Cderea napoi din culcat pe spate. Judoka se afl n culcat pe spate, cu braele pelng corp, cu palmele pe saltea. Braele se deprteaz apoi de trunchi sub un unghi de 35 o-40o. La comand braele se ridic la cca 20-30cm de la sol. Din aceast poziie, prin biciuire,

braele lovesc energic salteaua, capul se ridic uor cu brbia n piept cu spatele rotunjit iconcomitent cu rdicarea capului se produce o expiraie puternic nsoit de strigtul de luptkiai.

Tot ca exerciiu ajuttor se recomand i rularea din culcat, n care se va pune accentpe aciunea braelor care se deprteaz de corp, dar i pe poziia capului, pstrnd brbia npiept. Fiecare ridicare a capului este nsoit de expiraie, pentru a obinui judokanul cuexpiraia dup fiecare contact cu solul.

Din culcat se execut lovituri ritmice cu braele pe sol, izbirea saltelei fiind foartescurt, cu ridicarea energic a braelor, lovire percutant.

b) Cderea napoi din eznd. n aceast poziie judokanul are brbia n piept,spatele uor rotunjit, genunchii uor deprtai i flexai. Din aceast poziie braele se duc nfa cu palmele orientate n jos i se execut o rulare napoi. Cu o fraciune de secundnaintea contactului spatelui cu salteaua, braele lovesc puternic solul cu palmele orientate n

jos.

c) Cderea napoi din ghemuit. Este asemnntoare cu cderea din eznd, curulare pe spate, braele lovind salteaua naintea contactului bazinului cu aceasta. Dup maimulte repetri din ghemuit se trece la executarea desprinderilor mici naintea rulrii, aciunerealizat printr-o extensie scurt i energic a picioarelor.

d) Cderea napoi din stnd. Plecarea se face din stnd cu braele pe lng corp, seefectueaz doi-trei pai mici napoi, dup care urmeaz rularea pe spate.naintea contactului umerilor cu solul se execut btaia puternic cu

braele pe saltea, concomitent cu kiaiul (strigtul de lupt amintitanterior) i expiraie puternic. n timpul deplasrii se produce oautodezechilibrare n momentul n care spatele se rotunjete, iar braelese duc uor nainte, pentru a lua elanul necesar pentru lovirea saltelei.

YOKO-UKEMI (tehnica cderilor lateral)Cderile lateral sunt frecvent ntlnite n practicarea judoului i se nva cu uurin

de ctre judokani. La nceput, n timpul antrenamentului sportivii i acord reciprocasigurarea. n Yoko-Ukemi amortizarea ocului contactului cu solul este realizat prin lovireaacestuia cu un bra ntins, cu palma orientat n jos.

Cderile lateral se nva n ambele pri, n mod gradat, cum am menionat la cderile

napoi.


13/22

a) Cderea lateral din culcat. Judokanul st culcat pe latura stng, cu umrul ibraul drept ridicate de pe saltea. Din aceast poziie se efectueaz o rulare spre partea dreapti naintea contactului umrului drept cu solul braul drept efectueaz btaia pe saltea de lastnga spre dreapta.

Se respect aceleai reguli de baz de la cdere:

- braul lovete salteaua cu putere, fiind ntins,- capul este aplecat nainte sau rsucit spre stnga, cu brbia n piept,- expiraia este profund, iar Kiaiul se execut concomitent cu btaia. La aceste

reguli se adaug i amortizarea cu piciorul, aeznd talpa pe sol cu genunchiul uorndoiz. Braul ia contact cu solul naintea corpului.

b) Cderea lateral din eznd. Din eznd, braul drept se ridic la nivelul umrului,orientat ctre umrul stng, dup care urmeaz o uoar rulare pe oldul drept, o dat curidicarea picioarelor. n acelai timp salteaua se lovete cu braul drept, la un unghi de 35 o-40o fa de partea dreapt a trunchiului. Capul se afl aplecat nainte cu brbia npiept, uorrsucit spre stnga.

c) Cderea lateral din ghemuit. Judokanul st ghemuit, cu mna dreapt la umrulstng, ntinde piciorul drept oblic-stnga, apoi trage brbia n piept i ruleaz napoi lateral-dreapta.

n momentul contactului oldului drept cu salteaua piciorul stng se ridic de pe sol, ntimp ce braul drept lovete puternic salteaua.

d) Cderea lateral din stnd. Din aceast poziie judokanul duce braul drept uorspre stnga i sprijinindu-se pe piciorul stng ntinde piciorul dreptoblic spre stnga. Printr-o ndoire pe piciorul stng coboar bazinul

oblic spre stnga, ducnd brbia n piept, apoi ruleaz pe parteadreapt. naintea contactului cu solul, printr-o sritur pe piciorulstng, judokanul rmne o fraciune de secund fr contact cu solul.Acesta este momentul n care braul drept lovete puternic solul, iarcorpul execut o ruloare uoar i elastic fiind relaxat, piciorul stngasigur prin talp contactul cu salteaua prin care se atenueaz oculcderii trunchiului.

Cderile laterale trebuie s se exerseze pe ambele pri, cu accent deosebit peperfecionarea prii mai puin ndemnatice a judokanului.

n timpul cderii trebuie s se evite ncruciarea picioarelor.Pentru nceptori i sportivi cu o coordonare redus se recomand ca n timpul

antrenamentului s se foloseasc unele aparate de gimnastic n scopul uurrii micrilor. Deexemplu, pentru atacul saltelei la momentul oportun se recomand executarea rulrii de pebanca de gimnastic, pentru a corecta i perfeciona rularea trunchiului i aciunea braului deatac.

MAE-UKEMI (tehnica cderilor nainte)Cderile nainte se execut sub dou forme: direct i prin rostogolire.Cderea direct nainte are o importan mai redus i se ntlete foarte rar n

competiiile de judo. Cderea nainte se execut cu amortizare pe brae. Din stnd sau stnd pegenunchi corpul cade nainte ntins, braele se ntind nainte, iar la contactul cu solul sendoaie din articulaia cotului, amortiznd astfel ocul.


14/22

Aceast cdere se recomandpentru nvare, ca o form a treceriide la lupta din picioare la cea de sol.

Cderea prin rostogolire

nainte este cea mai frecvent nprocesul de pregtire al judokanilorn competiii i demonstraiisportive. n ultima perioad, n

metodica judoului, tehnica cderilor prin rostogolire nainte apare ntr-un capitol special, celal cderilor competiionale, Zempo-Ukemi i Zempo-Kaiten-Ukemi.

Zempo-Ukemi (cderi nainte prin rostogolire blocat). Tehnica acestei cderi poate fiasemuit cu micarea unei benzi rulante. Corpul judokanului n timpul cderii are aproapeforma unui arc de cerc.

Pentru executarea acestei cderi din poziia natural spre dreapta, judokanul face un

pas lateral spre dreapta i nainte cu piciorul drept, apoi se apleac nainte, aeaz palmastng (cu degetele orientate spre interior) pe tatami, n acelai plan cu piciorul drept, mnadreapt o aaz n stnga spre interiorul piciorului drept cu degetele orientate n direcia

piciorului stng. Din aceast poziie judokanul execut rostogolirea peste braul, umrul iomoplatul drept. n momentul atingerii solului cu oldul drept se declaneaz atacul puternical saltelei cu braul stng la un unghi de 30-40 o fa de corp. Piciorul stng blocheazrostogolirea, reduce viteza execuiei i oprete deplasarea corpului pe tatami.

La rostogolire, n momentul contactului cu solul, corpul trebuie s fie relaxat, iarbtaia pe saltea foarte puternic.

Cderea trebuie executat alternativ pe ambele pri, evitndu-se ncruciareapicioarelor la contactul cu tatami.

Zempo-Kaiten-Ukemi (cderea prin rostogolire complet). Aceast cdere esteasemntoare cu cderea blocat, cu deosebirea c picioarele nu mai blocheaz cderea, ci sendoaie, iar n momentul rostogolirii printr-o extensie puternic readuc executantul n poziiade plecare.

Zempo-Kaiten-Ukemi este singura cdere prin care se urmrete revenirea judokanuluin poziia de plecare. n timpul lupteireuita acestei cderi, pe lngspectaculozitate, are o mare eficiennefiind punctat i putnd constitui un

element surpriz pentru adversar.Pentru nvarea i reuita cderii prinrostogolire complet se cer ani de studiu,mii i chiar sute de mii de repetri. naceast tehnic sunt eseniale:deconectarea, execuia cu curaj,amplitudinea zborului, folosireaunghiului optim al tuturor segmentelorcorpului, contactul cu salteaua i poziiafa de adverasar care trebuie s fierelaxate.

Ukemi coala cderilor are un roldeosbit de important n procesul de instruire. Prin antrenament dezvolt i perfecioneaz


15/22

calitile fizice i morale (ndemnare, coordonare, curajul i drzenia, supleea, etc.), calitifr de care nu se poate progresa i obine performane de valoare n judo.

n timpul predrii tehnicilor cderii se impune executarea unui numr imens derepetri. Nu este permis trecerea peste noinuile de baz ale colii cderii, deoarece se pot

produce accidente.


16/22

Exerciii pentru dezvoltarea fizic general( caracteristici, funcii i clasificarea lor);

Exercitiile de incalzire din artele martiale sunt aceleasi ca si in pregatirea aparatuluilocomotor din gimnastica sau oricae alt sport. Scopul principal este de a pregatiorganismul pentru efort. O incalzire a aparatului osteomuscular duce la o crestere amobilitatii si a altor calitati motrice, care in final se vor reflecta in calitatea aplicarii uneitehnici.

Cu toate ca incalzirea urmeaza aceleasi trasee de aplicare, exista situatii in careaceasta poate sa fie mai bogata in elemente de gimnastica decat alte arte martiale. Deexemplu in wushu, stilurile chinezesti, forma Chenquan, stilul boxului lung, numarulexercitiilor de incalzire poate fi atat de mare incat incalzirea sa dureze chiar si 50 deminute. Aceasta deoarece elementele de mobilitate sunt adresate la toate articulatiile

corpului, si nu doar la principalele articulatii. In artele martiale japoneze, incalzirea (taiso)poate dura maxim 20 de minute.

Exercitiile de incalzire se clasifica in 5 categorii. Ele se refera la partile corpului asupracarora se adreseaza. Astfel avem:1. Exercitii pentu gat 2. Exercitii pentru umeri. 3. Exercitii pentru brate. 4. Exercitii

pentru trunchi. 5. Exercitii pentru membre inferioare.

Iata cateva exercitii pentru incalzire. Aceste exercitii provin din stilul Wing-chun

1. Apasarea umerilor (ya jian)- stand cu un partener fata in fata, cu picoarele departate.Partenerii se prind reciproc de umeri si apasa in jos. Presiunea trebuie sa fieconcentrata asupra umerilor.

2. Rotirea unui brat (Dan bi rao huan)- stand in fandat inainte pe piciorul stang, manastanga pe piciorul stang. Descrieti un cerc complet cu bratul drept, deplasandu-l infata, apoi in spate. Dupa cateva miscari descrieti un cerc in sens invers.

3. rorirea ambelor brate (shuang Bi rao huan)- Stand departat, efectuati miscari alebratelor din fata in spate intr-un cerc complet.

4. Rotirea bratelor, ghemuire si plesnirea solului (Pu bu lun pai zhang)- picioareledepartate la o distanta putin mai mare decat latimea umerilor, bratele lateral.Avansati cu piciorul stang un pas in stanga. In acelasi timp intindeti bratul drept oblicin jos si plasati mana stanga aproape de cotul drept, punand palma pe bratul dreptcu degetele indreptate in sus. Intoarceti bustul spre dreapta pentru a face un arc decerc pe piciorul dept, in timp ce bratul drept intins trebuie sa fie balansat de lastanga in sus intr-un arc de cerc spre dreapta, iar palma stanga trebuie sa fie

deplasata in jos, spre stanga. Continuati intoarcerea bustului spre dreapta, balansaticircular bratul drept in jo, in spate si bratul stang in sus, in fata. Intoarceti bustul lastanga pentru a face un pas ghemuit pe partea drepta: greutatea corpului se lasa pepiciorul stang in timp ce piciorul drept este intins lateral. In acelasi timp, deplasatibratul drept circular in sus, apoi in jos si loviti solul cu palma in partea interioara apiciorului drept, deplasand bratul stang circular in jos, apoi in sus, pitin deasupracapului. Repetati inversand dreapta cu stanga. Miscarile trebuie sa fie continue, faraintreruperi.


17/22

Metodica invatarii prizelor, dezeechilibrarilor si intrarilor(Kumi kata, Kuzushi, Tsukuri)

In artele martiale traditionale, modul de apucare a prizelor este diferit in functie de situatiilecu care s-au confruntat diferiti luptatori de-a lungul numeroaselor conflicte. Termenii deKumi kata, kuzushi, tsukuri sunt termeni japonezi care desemneaza prize, dezeechilibrarirespectiv intrarea la procedeu. Aceste estape exista doar in stilurile interne de arte martiale,

judo, daito ryu, wing chun, taijiquan etc. In stilurile externe, precum karate, kyokushinkai etc,aceste etape fie nu exista, fie sunt reduse la doua sau un element, cum ar fi de exemplu

intrarea, ignorandu-se deyeechilibrarea. Dezeechilibrarile urmaresc in special scoaterea dinechilibru a adversarului pentru a usura intrarea la tehncica.

In daito ryu cele trei elemente sunt legate strans intre ele, doar ca la kumi kata (priza)acestea sunt aplicate pe oricare parte a corpului, nu doar pe kimono, iar durata este de doarmaxim 3 secunde, deoarece dupa aceasta perioada de timp lupta trebuie incheiata.

Principalele tipuri de prize in daito-ryu:1. Katae-dori- priza din fata a incheieturii pumnului, mana dreapta a lui tori pe articulatia

pumnului stang a lui uke. Priza opusa a incheieturii pumnului se numeste gyaku katatedori.

2. Katate-ryote-dori- priza a ambelor incheieturi ale pumnilor din fata.3. Kata-dori- priza umerilor din fata.4. Kata-dori-ushiro- priza umerilor din spate.5. Mune-dori- priza de rever cu o mana.6. Mune-dori- priza de rever cu doua maini.7. Me dori kubi- priza la nivelul gatului.8. Yoko-dori-kubi- priza din lateral la nivelul gatului.9. Yoko-soto-dori- priza de umar lateral.10. Mae-dori- priza prin infasurarea trunchiului.11. Yoko-dori- priza din fata peste ambele brate.Kuzushi- dezeechilibrarea. Ca si in judo, daito ryu urmareste doborarea adversarului

scotandu-l din echilibru dupa principiul sen-no-sen-intoracerea fortei impotriva adversarului.Dar in daito ryu mai apare un principiul, acela de do-no-sen- preluarea initiativei si intrarea incontraatac folosind forta. Pentru a realiza acest lucru este necesar ca miscarea sa aiba o formacirculara de tai-sabaki.

Tsukuri- initial acest termen se refera la miscare de pregatire a unui atac sau contraatac prindeplasarea corpului. In daito-ryu tsukuri urmareste aducerea partenerului jos, dar fara aincheia lupta cum este cazul judo-ului, ci pentru a facilita imobilizarea adversarului folosindtehnci articulare extrem de dureroase, care in majoritatea cazurilor duc la desprindereatendoanelor de pe os.


18/22

Metodica invatarii acestor tehnici este repetarea pana la insusirea corecta a prizelor,dezeechilibrarilor si aruncarilor, folosind ca mijloace:

1. uchi-komi (repetarea tehnicilor cu un partener care nu se deplaseaza),2. butsukari-geiko (repetarea tehnicilor cu un partener care se deplaseaza),


19/22

Metodica invatarii degajrii din priz de articulaia minii(Katate-dori), cu tehnicile de bra (te)- Kote-mawashi

Pozitia: Uke apuca cu mana dreapta articulatia pumnului drept a lui tori.Contraatac: Tori face un pas cu piciorul stang oblic lateral stanga, simultan cu intoarcereapalmei drepte 180 de grade. Mana stanga se pune pe fata dorsala a mainii drepte. Continua saroteasca articulatia maini drepte pana o infasoara cu marginea cubitala. Tori apasa pearticulatia mainii drepte a lui uke, pana acesta a cazut pe sol.

Metodica invatarii: 1. tori executa miscarea de rotire a articulatiei pumnului cu palmadeschisa,

3. tori executa miscarea de rotire a articulatie mainii drepte pe antebratul stang,4. tori executa miscarea de rotire pe antebratul lui uke,5. tori executa fara miscarea bratelor, deplasarea,6. tori executa miscarea completa.

Metodica invatarii degajrii din priz de rever

(Mune-dori), cu tehnicile: Gyaku-dori

Pozitia: Uke ataca cu mana dreapat reverul stang a lui tori, in timp ce se afla cu piciorul

drept inainte.Contraatac: Tori loveste de jos in sus cu pumnul drept, simultan cu o lovitura de picior drept

sub centura. Apuca cu mana dreapta articulatia mainii drepte a lui uke si roteste articulatiamainii atacatoare 180 de grade, desfacand priza de pe rever, apoi apasa cu mana stanga cotul

drept a lui uke, executand astfel tehnica ude-osae. Tori continua cu o lovitura de picior stangin partea lateral dreapta a coastele lui uke, ducand-ul astfel la sol. Odata ajuns uke cu pieptul

pe sol, tori aplica o lovitura de pumn in coloala vertebrala, in regiunea toracala.Metoda invatarii:

1. Executia loviturii de picior fara partener,2. deplasarea fara partener,3. executia fixarii (ude-osae) fara partener, apoi cu partener,4. executia intregii tehnici fara partener, apoi cu partener.

Metodica invarii aprrii mpotriva ataculuidirect de pumn cu tehnica Siu-Nim-Tao

Tehnica se traduce prin Micuta idee si apartine scolii de wing-chun.Atacul: Uke ataca cu o lovitura circulara de pumn drept spre capul lui tori.Apararea: Tori deviaza atacul lui uke cu antebratul drept, rotindu-l 180 de grade, in asa fel

incat sa ajunga cu fata palmara spre propia fata. Odata deviat atacul, tori continua imendiat cuo lovitura directa de pumn stang spre pieptul lui uke.

Atentie: contraactacul pumnului stang trebuie sa urmareasca in mod obligatoriu o traiectoriedrepta si nu una circulara, asa cum apare la cei care nu practica wing-chun.

Metodica invatarii:


20/22

1. Tori executa devierea cu antebratul drept spre lateral stanga, apoi cu celalat brat spredreapta.2.Tori executa lovitura de pumn cu bratul drept, urmarind ca traiectoria deplasariii sa fie in

mod obligatoriu spre o directie drepta, spre linia sternului.3. executia golobala a tehncii fara partener

4. executia cu partener urmarind cele trei etape prezentate mai sus.

Metodica invarii aprrii mpotriva ataculuide pumn de sus in jos, cu tehnica Ippon-dori

Atacul: Uke ataca cu o lovitura de pumn de sus in jos (shomen-uchi-migi).Contraatac: Tori executa un pas oblic dreapta cu piciorul drept, blocand cu mana dreapta

atacul lui uke, aplicand antebratul drept la nivelul antebratului drept a lui uke. Tori loveste cupiciorul stang in partea dreapta, la nivelul coastelor lui uke. Apuca simultan articulatia mainiidrepte a lui uke, si executa o fixare cu mana stanga a cotului drept a acestuia (ude-osae). Ilfixeaza pe uke la sol, bartul drept al acestuia fiind fizat pe genunchiul drept a lui tori. Tori

apasa cu putere cotul lui uke, aplicand apoi o lovitura de cot (empi) la coloana vertebrala.Metoda invatarii:

1. Tori executa deplasarea oblic dreapta, fara partener,2. tori executa fara partener lovitura de picior (mae-geri-gedan),3. tori executa tehnica ude-osae, fara partener,4. tori executa global tehncia, fara partener,5. executia cu partener a punctelor 1-4.

Metodica invarii aprrii mpotriva atacului lateralde picior cu tehnica Gaun-Sau

Atacul: Uke ataca cu o lovitura circulara de picior drept la coapsa stanga a lui tori.Apararea: Tori rasuceste corpul la 45 de grade stanga, folosindu-se de pivotarea pe calcaie.

Printr-o miscare circulara din articulatia mainii stangi, blocheaza cu antebratul stang, fatainterna, piciorul de atac a lui uke. Loveste imediat cu o lovitura de picior drept sub centura luiuke, apoi fara nici o intarziere aplica o lovitura cu marginea cubitala a mainii drepte la gatuladversalului, in partea stanga, rotind corpul in pozitia de plecare.

Metodica invatarii:1. Rasucirea corpului spre 45 de grade, dreapta si stanga.

2 Blocaj cu bratul stang, rotind articulatia antebratului, in jos, urmarind la finala cotul sa fieintins.3. Lovitura de picior inainte, la nivelul bazinului4. Lovitura circulara cu antebratul la nivelul gatului,5. Executia globala a tehnicii fara partener.6. Executia cu partener a celor 5 elemente descrise mai sus.

Metodica invarii aprrii mpotriva ataculuidirect de picior cu tehnica Sode-daitekan

Atacul: Uke ataca ininte cu o lovitura de picior drept la nivelul testicolelor lui tori.


21/22

Apararea: Tori duce piciorul stang oblig inainte stanga, blocheaza atacul prin tehnica Gaunsau, prezentata mai sus. Cand uke apuca cu mana dreapta reverul lui drept a lui tori pentru ase reechilibra, tori prinde articulatia mainii drepte a acestuia si loveste simultan cu manadreapta la fata. Duce bratul stang in fata lui uke si loveste cu piciorul stang la testiculele luiuke, Executa apoi o fixare a cotului drept a lui uke, prin tehnica ude-osae. Cand uke cade in

fata, sprijinindu-se pe mana stanga, tori calca cu piciorul stang antebratul stang a lui uke,tragand spre abdomen bratul drept al lui uke.Metoda invatarii:

1. Se executa cu partener fixarea cotului in ude-osae.2. Executia integrala a tehnicii.


22/22

Bibliografie

Dale A. Jenkins- An Education in Martial arts, by Dale A. Jenkins, 1997Dave Lowry- Boken, art at of the Japanese sword, Ohara Publications, Incorporated

Santana Clarita, California, 1986.Felix F. Hoff- Jai-do, Verlag Weinmann, Berlin, 1993.Frederic Louise- Dicionar de arte mariale, Editura Enciclopedic, Bucureti 1993.Goza Shioda- Dynamic aikido, Kodansha International, Tokyo, 1968.Inazo Nitobe Bushido- Codul Samurailor- Princeps, Bucureti, 1991

Jong OH Kim, Hoo Sub Song Taekwondo, Jun Won Publications, Co. Vol.I-IV,1988.

Kotaro Oshima, Kozo Ando- Lerbuch des Japanischen Schwertkampfes, Berlin, 1991.Mian Sheng Zhu, Michael Angles, Siavoch Darakchan- Suflu i energia, qi gong-

Editura Polirom, 2001.Ming Zhen Shakya- Zen and the Martial Arts- Buddhist Society, 1997.

Morihiro Saito- Takematsu Aikido- Historique et Techniques de base, I-V, EditionsBudo Concepts, 1998.

Peter Lewis- The secret art of the Ninja, 1997.Shoto Tanemura- Taijutsu fundamental, Garell Publishing House, Bucureti 2003.

Suport de Curs Autoaparare 2010

Documents

Transcript of Suport de Curs Autoaparare 2010