Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013

suport de curs

Instalator instalaii tehnico-sanitarei de gaze

Filiala Cluj-Napoca a Fundaiei nvmntului Preuniversitar al Cooperaiei Meteugreti Spiru Haret

str. Al.V. Voevod, nr. 55A, 400436; tel./fax : 0264 414992, 414974; email: cj@ucecom.orgweb: cj.ucecom.org

CUPRINS Pag.

UM 1 Organizarea locului de munc 3

UM 2 - Aplicarea prevederilor legale referitoare la sntatea i securitatea n munc i in domeniul situaiilor de urgen

10

UM 3 - ntreinerea echipamentelor de lucru 12

UM 4 - Asigurarea calitii lucrrilor executate 14

UM 5 - Aplicarea normelor de protecie a mediului 19

UM 6 - Montarea instalaiilor interioare de canalizare 27

UM 7 - Montarea instalaiilor interioare de ap de consum menajer 44

UM 8 - Montarea obiectelor sanitare, a accesoriilor i a utilajelor folosite n instalaiile sanitare

74

UM 9 - Montarea instalaiilor de stingere a incendiilor 98

UM 10 - Montarea instalaiilor interioare de gaze naturale 101

UM 11 - ntreinerea instalaiilor interioare de gaze naturale i a celor sanitare 135

Bibliografie 151

3

Unitatea modular I Organizarea locului de munc

La sfritul acestui capitol vei fi capabili s: -- Identificai particularitile frontului de lucru -- Identificai mijloacele de munc necesare -- Aprovizionai locul de munc cu mijloacele de munc necesare -- Organizai spaiul propriu de lucru

A. NORME GENERALE APLICATE IN DOMENIUL INSTALATIILOR A.1. Autorizarea executarii constructiilor Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor; ORDINUL MTCT 1430/2005 Norme metodologice de aplicarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea

executarii lucrarilor de constructii; A.2. Calitatea in constructii Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii; C 56-02 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente constructiilor; Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat prin H.G. nr. 272/1994; Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin H.G. nr.

273/1994; A.3. Protectia muncii Legea 319/2006 Norme generale de protectia muncii si metodologii de aplicare a legii. A.4. Siguranta la foc Ordinul MAI nr.163/28.02.2007 Normele generale de aparare impotriva incendiilor; P 118/1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor; GT 030-2001 Ghid de evaluare a riscului de incendiu si a sigurantei la foc la sali aglomerate; GT 049-02 Ghid de evaluare a riscului de incendiu si a sigurantei la foc pentru cladiri din domeniul

sanatatii; GT 050-02 Ghid de evaluare a riscului de incendiu si a sigurantei la foc pentru camine de batrani si

persoane cu handicap; Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor. A.5. Protectia mediului Legea 137/1995 Legea protectiei mediului. A.6. Destinatia cladirilor NP 24-97 Normativ pentru proiectarea si executarea parcajelor pentru autoturisme; NP 25-97 Normativ pentru proiectarea constructiilor publice subterane; P 102-2001 Norme tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de protectie civila in subsolul

constructiilor noi (cuprinde si ordinele 1435, 1436 si 1739/2006); NP 051-2001 Normativ pentru adaptarea cladirilor civile si spatiului urban aferent la exigentele

persoanelor cu handicap;

4

NP 064-02 Ghid pentru proiectarea mansardelor la cladiri de locuit; NP 065-02 Normativ privind proiectarea salilor de sport (unitatea functionala de baza) din punct de vedere

al cerintelor Legii 10/1995; NP 004-2003 Normativ pentru proiectarea, executarea, exploatarea, dezafectarea si post-utilizarea

spatiilor de distributie a carburantilor la autovehicule (Revizuire si comasare cu NP 004/1); NP 057-02 Normativ privind proiectarea cladirilor de locuinte ( revizuire NP 016-96); NP 015-1997 Normativ privind proiectarea si verificarea constructiilor spitalicesti si a instalatiilor aferente

acestora; NP 009-97 Normativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea constructiilor pentru case de copii; NP 010-97 Normativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea constructiilor pentru scoli si licee; NP 011-97 Normativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea constructiilor pentru gradinite de copii; NP 021-97 Normativ privind proiectarea de dispensare si policlinici pe baza exigentelor de performanta; NP 006-1996 Normativ privind proiectarea salilor aglomerate cu vizitatori. Cerinte utilizatori. B. INSTALATII SANITARE I 9-94 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare; I 9/1-96 Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare; I1/2000 Normativ pentru executarea instalatiilor cu conducte din P.V.C. (prin asimilare si la conducte din

alte materiale plastice); NP 003-96 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor tehnico-sanitare si

tehnologice cu tevi din polipropilena; Normativ NP-086/2005 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a

incendiilor; I 22-99 Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a retelelor de alimentare cu

apa si canalizare ale localitatilor; NTE 001/03/00 Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor; NP 107-04 Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate

preorasenesti Partea aIV-a: treapta de epurare avansata a apelor uzate; SC 003-99 Solutii cadru pentru instalatii automate de stingere a incendiilor tip sprinkler la depozite cu stive

inalte; GE 046-02 Ghid de executie pentru statii de epurare pentru localitati mici (Q < 5 l/s); GP 074-02 Ghid pentru instalatii de separare a hidrocarburilor cu deversare in retelele de canalizare; GP 043/99 Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare

utilizand conducte din PVC, polietilena si polipropilena; Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin ordin MI nr. 775/22.07.1998; STAS 12845 Sisteme fixe de stingere a incendiilor, sisteme automate tip sprinkler proiectare, instalare

si intretinere; STAS 1478-90 Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale; STAS 1343/1-91 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa pentru centre populate; STAS 1795-87 Canalizari interioare; STAS 1846/1 2006 Determinarea debitelor de apa de canalizare; STAS 1846/2 2007 Determinarea debitelor de apa meteorice; NTPA-002/97 Normativ pentru conditiilor de descarcare a apelor uzate in retelele de canalizare a centrelor

populate; C 300-94 Normativ pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii si

instalatii. C. INSTALATII GAZE NATURALE

5

NT-DPE-01/2004 Norme tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze natural (Anexele 1 si 2 la Ord. 58/2004);

I 31-99 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL);

I 33-99 Normativ pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL). D. INSTALATII TERMICE I 13-02 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala; I 13/1-02 Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centrala; I 36-2001 Ghid pentru proiectarea automatizarii instalatiilor din centrale si puncte termice; GP 051-2000 Ghid de proiectare, executie si exploatare a centralelor termice mici; GP 060-2000 Ghid pentru proiectarea instalatiilor de incalzire perimetrala la cladiri; GP 058-2000 Normativ privind optimizarea nivelului de protectie termica la cladirile de locuit; SC 007-02 Solutii cadru pentru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit

existente; NP 048-2000 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si a instalatiilor de

incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora; NP 029-02 Normativ de proiectare, executie si exploatare pentru retele termice cu conducte preizolate; PT C9-2003 privind Cerinte tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, exploatarea, verificarea

tehnica si repararea cazanelor de apa calda si a cazanelor de abur de joasa presiune; NTE 001/03/00 Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor pentru ramura energiei

electrice si termice; STAS 1907 Necesarul de caldura pentru incalzire; STAS 6972 Higrotermica in constructii; STAS 1797 Corpuri de incalzire; STAS 7132 Masuri de siguranta in instalatiile de incalzire. E. INSTALATII VENTILARE-CLIMATIZARE I 5-98 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare; SC 004-2000 Solutii cadru de proiectare a instalatiilor de climatizare la cladiri publice; GP 063-2001 Ghid pentru proiectarea, executarea si exploatarea dispozitivelor si sistemelor de evacuare

a fumului si a gazelor fierbinti din constructii in caz de incendiu.

6

MIJLOACE DE MUNC

Mijloacele de munc (echipamentele tehnice) reprezint mainile, utilajele, instalaiile, aparaturile, dispozitivele, uneltele i alte mijloace asemntoare necesare n procesul muncii.

Conducerea unitilor economice sau persoanele fizice trebuie s ia toate msurile necesare pentru ca echipamentul tehnic s fie adecvat sarcinii de munc sau adptabil cu uurinta pentru ndeplinirea acesteia, fr a prezenta riscuri pentru securitatea i sntatea muncitorilor.

PROCESUL DE PRODUCIE Definiie: Procesul de producie reprezint:

1. totalitatea activitilor care se desfoar ntr-o ntreprindere sau unitate economic de la primirea materiei prime pn la obinerea produsului finit.

2. totalitatea activitilor care au loc n legtur cu transformarea obiectelor muncii cu ajutorul mijloacelor de munc, n vederea obinerii produsului finit

STRUCTURA PROCESULUI DE PRODUCIE a. Proces tehnologic de fabricaie (de baz) reprezint operaiile care particip direct la realizarea

produsului, au drept scop transformarea diferitelor materii prime i materiale n produse finite pentru obinerea compoziiei, structurii, formei, dimensiunilor, greutii, poziiei necesare a materialelor sau semifabricatelor.

Exemple: frezarea, strunjirea, lipirea, coaserea, sudarea, asamblarea, etc b. Procese auxiliare au ca scop prestarea unor servicii care nu constituie obiectul activitii de baz,

reprezint operaiile care ajut la desfurarea proceselor tehnologice de fabricaie (de baz), n care sunt produse resurse materiale ce servesc desfurrii acestora.

Exemple: ntreinerea i repararea utilajelor, producerea energiei electrice, realizarea i ntreinerea sculelor, dispozitivelor i verificatoarelor, producia de abur, aer comprimat, tipuri specifice de garnituri de etanare, etc c. Procese de servire reprezint operaiile care ajut la desfurarea proceselor tehnologice de

fabricaie (de baz), prin servirea locurilor de munc, au ca scop asigurarea condiiilor organizatorice necesare desfurrii normale a proceselor de baz.

Exemple: o distribuia apei industriale, energiei electrice, gazului metan, aburului, aerului comprimat; o transportul, ncrcarea, descrcarea, depozitarea/stocarea materiilor prime, materialelor

auxiliare, semifabricatelor, combustibililor lichizi i solizi, sculelor o ntreinerea i reparaiile mainilor, utilajelor, instalaiilor, construciilor industriale,

administrative, sociale d. Procese de valorificare reprezint activiti de recuperare a pierderilor din procesele tehnologice

de fabricaie (de baz) Exemple:

o colectarea, recircularea deeurilor metalice, brichetarea lor o epurarea apelor uzate o regenerarea uleiurilor, nisipurilor o recondiionarea unor piese, etc.

Pentru elaborarea tehnologiei de fabricaie sunt necesare urmtoarele subdiviziuni:

7

Operaia reprezint acea parte a procesului de producie de a crei efectuare rspunde un lucrtor, pe un anumit loc de munc, prevzut cu anumite utilaje i unelte de munc, acionnd asupra unui obiect al muncii cu o anumit tehnologie.

Faza este acea parte a operaiei care se caracterizeaz prin utilizarea aceleiai unelte de lucru i aceluiai regim tehnologic, obiectul muncii suferind o singur transformare tehnologic.

Trecerea este acea parte a fazei care conine toate caracteristicile tehnologice ale fazei i se repet n mod identic.

Principalele elemente componente ale structurii de producie sunt: Secia de producie este acea form de producie distinct din punct de vedere administrativ,

unde se fabric un produs sau se desfoar o parte a procesului tehnologic necesar realizrii unui produs

Atelierul de producie este o subunitate de producie delimitat teritorial care exist i funcioneaz n cadrul seciilor de producie

Locul de munc este acea parte a suprafeei de producie a unui atelier sau secii dotat cu utilaje i echipamente tehnice destinate executrii anumitor operaii, n vederea obinerii de produse sau pentru servirea procesului de producie.

NOIUNI DE ERGONOMIA MUNCII

Ergonomia muncii studiaz modalitile de asigurare a condiiilor ergonomice de desfurare a muncii, n toate fazele procesului de producie Definiie:

Ergonomia muncii este definit ca tiina adaptrii muncii ( a metodelor, mijloacelor i a mediului) la om i a omului la munc.

Ergonomia locului de munc are, n principal, rolul de a armoniza relaia dintre mijloacele de munc, obiectele muncii i lucrtor, n vederea asigurrii condiiilor care s permit acestuia desfurarea unei activiti corespunztoare, cu un consum minim de energie i cu o senzaie de bun stare fiziologic.

Munca este studiat din punct de vedere: antropologic, lund n considerare dimensiunile corpului omenesc la proiectarea mijloacelor de

munc i a locurilor de munc fiziologic, concepnd procesele de munc n condiiile unor solicitri normale ale organismului

uman, prin respectarea limitelor normale ale capacitii de munc, evitare i/sau reducerea suprasolicitrilor

igienic, eliminnd factorii de risc pentru mbolnviri profesionale, accidente de munc, ambian necorespunztoare a muncii.

Rolul ergonomiei este de a asigura ca schimbul de informaii s se fac rapid, cu ct mai puine erori, n deplin securitate i n condiii de confort. Se urmrete realizarea unui echilibru ntre solicitrile la care este supus organismul i posibilitile acestuia. Definiie:

Organizarea ergonomic a muncii reprezint un ansamblu de metode i tehnici concepute conform cerinelor ergonomice, n vederea creterii producivitii muncii. Organizarea ergonomic a muncii are n vedere: o Organizarea locurilor de munc astfel nct s fie respectate principiile economiei micrilor o Asigurarea unor condiii de munc caracterizate printr-un consum ct mai mic de energie i fr pericol de

accidentare i mbolnvire. La proiectarea locului de munc un rol foarte important l joac poziia corpului omenesc. Organizarea ergonomic a muncii trebuie s gseasc rspunsuri la urmtoarele probleme:

o Corelarea dimensiunilor corpului lucrtorului cu spaiul de la locul de munc o Asigurarea unei poziii optime de lucru

8

o Adaptarea utilajelor la caracteristicile fizice ale lucrtorilor o Solicitarea fizic normal n timpul procesului de producie o Asigurarea unei percepii vizuale clare a utilajelor i a materialelor la locul de munc o Meninerea ateniei lucrtorului asupra procesului de producie n timpul executrii diferitelor operaii o Amplasarea corespunztoare a surselor de lumin o Eliminarea zgomotelor care pot diminua concentrarea lucrtorilor o Asigurarea unor condiii corespunztoare de nclzire i aerisire a ncperilor de lucru o Dotarea lucrtorilor cu mbrcminte i cu echipamente de protecie o Stabilirea unor norme de munc n conformitate cu pregtirea i performanele lucrtorilor o Planificarea judicioas a pauzelor

Este de dorit ca toate ncperile de lucru s fie spaioase i luminoase, astfel nct s asigure, pentru orice loc unde se desfoar un proces de munc, condiiile de suprafa, volum, microclimat, iluminat natural sau artificial stabilite n norme.

PRODUCTIVITATEA MUNCII Conceptul de productivitate

In conditiile in care resursele sunt limitate, pentru ca intreprinztorul sa castige mai mult intrucat acesta

este scopul activitatii sale -, trebuie sa produca mai multe bunuri economice cu factori de productie limitati. Solutia este cresterea eficientei utilizarii factorilor, adica a rationalitatii activitatii sale.

Expresia sintetica a eficientei utilizarii factorilor de productie este productivitatea, adica rodnicia, randamentul factorilor de productie utilizati in activitati din care rezulta bunuri economice.

Nivelul productivitatii se exprima ca raport intre cantitatea de bunuri economice obtinute (Q) si factorii de productie implicati in realizarea lor (FI):

W = Q F1

,

unde: W nivelul productivitatii ;

Q rezultatele obtinute, exprimate fie in unitati fizice (kg, l,m), fie in unitati valorice (lei, dolari, franci etc), ca valoare a productiei; FI factorii de productie implicati si utilizati, evaluati fie fizic (ca volum), fie in expresie monetara (valoric).

Nivelul de productivitatii se calculeaza :

- pe firma; - pe ramura; - pe economia nationala.

Importanta cresterii productivitatii

1. Pentru intreprinzatori : - cresterea eficientei, adica obtinerea unor efecte (rezultate) mai mari cu acelasi volum de factori de

productie sau cu un volum mai mic; - reducerea costului total mediu; - cresterea competivitatii firmei si a capacitatii de a face fata concurentei; - agentii economici obtin venituri mai mari chiar daca reduc preturile.

9

2. Pentru economia nationala: - se produce mai multa bogatie; - are loc satisfacerea mai buna a nevoilor; - se produce detensionarea dintre nevoi si resurse; - creste competivitatea bunurilor unei tari pe piata interna si externa; - determina reducerea duratei muncii, crescand timpul populatiei pentru: - instruire si recalificare; - dezvoltarea vietii spirituale.

Nivelul si evolutia productivitatii depind de:

- calitatea factorilor de productie utilizati; - abilitatea intreprinzatorului; - calitatea organizarii si conducerii activitatii; - motivatia economica a posesorilor de factori; - conditiile naturale.

10

Unitatea modular II Aplicarea prevederilor legale referitoare la sntatea i securitatea n munc i in domeniul situaiilor de urgen. ntreinerea echipamentelor de lucru.

La sfritul acestui capitol vei fi capabili s: - Identificai riscurile n munc - Aplicai prevederile legale referitoare la sntatea i securitatea n munc - Aplicai prevederile legale referitoare la situaiile de urgen - Intervenii n caz de accident

NORME SPECIFICE DE SECURITATEA MUNCII PENTRU LUCRARI DE INSTALATII TEHNICO-SANITARE SI DE INCALZIRE

1. Operatiile de prelucrare a tevilor (taierea, indoirea, fasonarea) vor fi executate pe bancul de lucru din ateliere.

2. Prelucrarea tevilor metalice in vederea executarii pozitiilor sau a prefabricatelor, precum si operatiile de pilire, gaurire, lipire si sudare a tevilor si confectiilor metalice se vor efectua cu scule, dispozitive si utilaje in buna stare de functionare.

3. Prelucrarea tevilor si a prefabricatelor din materiale plastice se va efectua cu scule, dispozitive si utilaje in buna stare de functionare.

4. Aparatele electrice portabile sau fixe folosite la lucrarile de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire vor fi obligatoriu conectate la instalatia de legare la pamant.

5. La operatia de indoire la rece a tevilor folosite in instalatii vor fi respectate urmatoarele instructiuni: -umplerea tevilor cu nisip se va face numai cu nisip bine uscat; -tevile vor fi uscate bine inainte de a fi umplute cu nisip; -este interzisa indoirea tevilor cu suprafata interioara umeda, iar in timpul iernii cu suprafata acoperita cu gheata sau zapada.

6. La operatia de indoire a tevilor la cald vor fi luate urmatoarele masuri: -pentru tevile lungi se vor intrebuinta suporti sustinatori; -racirea cu apa a tevilor incalzite va fi facuta de la distanta cu ajutorul causilor cu manere lungi.

7. La utilizarea lampii de benzina cu care se executa lipiturile se vor respecta urmatoarele: -umplerea cu benzina a rezervorului nu va depasi trei sferturi din capacitatea acestuia; -este interzisa umplerea rezervorului, demontarea si montarea lampii, desfacerea busonului in apropierea unei flacari deschise; -este interzisa introducerea benzinei prin arzator in scopul unei amorsari rapide a flacarii; -este interzisa aprinderea lampii de benzina cu busonul rezervorului desfacut sau incomplet insurubat; -este interzisa desfacerea arzatorului lampii de benzina cand rezervorul acesteia se afla sub presiune.

8. Incercarea conductelor, instalatiilor tehnico-sanitare si de incalzire va fi executata sub supravegherea conducatorului lucrarilor sau a unui tehnician de specialitate. Se interzice accesul persoanelor straine la sectoarele instalatiei care se incearca.

9. In general conductele se incearca la presiune hidraulica. Incercarea cu aer comprimat este admisa numai in cazuri exceptionale (iarna sau in lipsa de apa).

10. Locurile de asezare a flanselor oarbe in timpul incercarii hidraulice a conductelor vor fi prevazute cu semne distinctive.

11

11. Conductele de alimentare prin care vine apa de la pompa la instalatia care se incearca vor fi verificate hidraulic, in prealabil.

12. Lucratorilor care participa la incercarile de presiune a conductelor li se va face inaintea lucrului un instructaj in legatura cu: -asezarea armaturilor si flanselor oarbe; -metodele de evacuare a aerului din instalatii; -modul de marire si micsorare treptata a presiunii din instalatii; -interzicerea executarii de reparatii intr-o instalatie care se gaseste sub presiune; -presiunea maxima admisa de normele tehnice in vigoare; -procedeele de ciocanire a sudurilor de pe conductele aflate sub presiune; -interzicerea ciocanirii conductelor in locurile imbinate prin ambutisare care se afla sub presiune.

13. Incercarea cu aer comprimat a conductelor va fi executata numai dupa asezarea elementelor profilate si armaturilor care au fost in prealabil incercate hidraulic.

14. Compresorul, anexele lui si aparatele de masura utilizate la incercarea cu aer comprimat a conductelor se vor amplasa la o distanta de cel putin 10 m de conducta care se incearca.

15. In timpul incercarilor este interzis accesul muncitorilor sau al altor persoane in apropierea conductelor in curs de incercare si a instalatiei de aer comprimat in functiune.

16. Conductele vor fi fixate dupa caz pe elemente de sustinere ca: stelaje consolidate, console, suporti, care sa permita mentinerea acestora in pozitia de pozare si vor fi consolidate cu bratari demontabile sau alte tipuri de elemente de sustinere.

17. Conductele prin care se transporta lichide sau aburi vor fi prevazute cu pante si posibilitati de golire a continutului, in vederea executarii lucrarilor de interventii, revizii si reparatii.

18. Pentru asigurarea posibilitatilor de golire a conductelor, acestea vor fi montate cu o panta continua spre un punct de minima inaltime care va fi prevazut cu un robinet de golire, iar la punctul de maxima inaltime vor fi prevazute racorduri de aerisire, acolo unde ele nu sunt contraindicate.

19. Conductele prin care circula fluide cu temperaturi ce pot produce accidente sau care prin marea lor suprafata pot modifica microclimatul, vor fi izolate termic.

20. Flansele conductelor prin care circula fluide sub presiune si prin a caror scapare se pot produce accidente, vor fi prevazute cu mansoane de protectie.

21. Distantele dintre conductele si armaturile instalatiilor tehnico-sanitare si de incalzire si elementele instalatiilor electrice vor fi cele prevazute in Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori cu tensiuni pana la 1000 V.

NORME SPECIFICE DE SECURITATEA MUNCII PENTRU LUCRARI DE INSTALATII DE GAZE

Pentru toate etapele de exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale, se respect

prevederile referitoare la protecia, sigurana i igiena muncii. Obligaiile i rspunderile pentru protecia, sigurana i igiena muncii revin:

-conductorilor locurilor de munc; - personalului de exploatare; - consumatorilor casnici.

Conductorii locurilor de munc sau, dup caz, delegaii mputernicii ai acestora au obligaia s

realizeze, n principal: - instruirea personalului la fazele i intervalele stabilite prin legislaie, ntocmirea i semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare; - dotarea cu echipament individual de protecie i de lucru; - acordarea alimentaiei de protecie i a materialelor igienico-sanitare pentru prevenirea mbolnvirilor profesionale; - verificarea strii utilajelor, agregatelor, aparatelor i sculelor, cu care se lucreaz i

12

nlturarea sau repararea celor care prezint defeciuni; -msurile organizatorice de protecia, sigurana i igiena muncii, specifice lucrrilor de gaze naturale ca: formarea i componena echipelor de lucru, anunarea consumatorilor, nchiderea i deschiderea conductelor, lucrul pe conducte sub presiune, manipularea tuburilor sub presiune, etc.

Personalul de exploatare are urmtoarele obligaii: -s participe la toate instructajele n conformitate cu legislaia n vigoare; -s poarte echipamentul de lucru i de protecie la locul de munc i s-l ntrein n stare de curenie; -s nu utilizeze scule, aparate i echipamente defecte; -s aplice n activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunotin la instruire, precum i orice alte msuri necesare pentru evitarea accidentelor. Consumatorii casnici au obligaia s foloseasc instalaiile de gaze naturale potrivit instruciunilor de utilizare primite la punerea n funciune a acestora. La desfurarea activitii n uniti ale agenilor economici cu norme specifice de protecie a muncii, se vor respecta i prevederile din normele respective. Manevrele necesare exploatrii n condiii de siguran a instalaiilor de gaze naturale se efectueaz numai de personalul instruit n acest scop.

La executare lucrrilor de intervenii, reparaii curente i/sau capitale se aplic prevederile

corespunztoare din Norme tehnice pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

n toate situaiile care necesit intervenii la conductele din polietilen n funciune, se iau msuri de protecie a operatorilor mpotriva accidentelor cauzate de apariia sarcinilor electrostatice.

Dupa deschiderea anului, nainte de accesul la conductele defecte, se vor lua msuri de legare la pmnt a conductei i a tuturor sculelor i aparatelor de sudare i echipare a operatorilor cu echipament specific.

Legarea la pmnt se efectueaz prin nfurarea acestora cu band textil mbibat cu soluie de ap i spun, legat la rui metalici introdui n pmnt n zona de desfurare a lucrrilor de reparaii. Pe toat durata interveniei, operatorii utilizeaz mnui de protecie din cauciuc.

Prevenirea i stingerea incendiilor n toate etapele de exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale, se respect normele i

dispoziiile referitoare la prevenirea i stingerea incendiilor. Obligaiile i rspunderile pentru prevenirea incendiilor revin conductorilor locurilor de munc,

personalului de exploatare al operatorului de distribuie i consumatorilor. Conductorii locurilor de munc au obligaia s realizeze n principal: .- instruirea personalului la etapele stabilite prin legislaie, ntocmirea i semnarea cu personalul

instruit a documentelor doveditoare; .- verificarea strii utilajelor, aparatelor, echipamentelor i sculelor cu care se lucreaz i nlturarea

sau repararea celor care prezint pericol de incendiu; -msurile organizatorice de prevenire i stingerea incendiilor, specifice instalaiilor de gaze naturale

referitoare la formarea i componena echipelor de lucru, anunarea consumatorilor privind nchiderea i deschiderea conductelor, lucrul pe conducte sub presiune, manipularea generatoarelor i a buteliilor, stabilite potrivit legii.

Personalul de exploatare are urmtoarele obligaii: .-s participe la toate instructajele n conformitate cu legislaia n vigoare; .-s nu utilizeze utilaje, aparate, echipamente i scule defecte sau neadecvate mediului de lucru; .-s aplice n activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunotin la instruire, precum i

orice alte msuri necesare pentru evitarea incendiilor; .-s asigure ndeplinirea msurilor de prevenire i stingere a incendiilor, stabilite potrivit legii.

13

Incintele staiilor i posturilor de reglare i msurare, precum i cele n care exist instalaii de

utilizare a gazelor naturale, se doteaz cu mijloace tehnice de prevenire i stingere a incendiilor potrivit normelor specifice de dotare. Mijloacele de stingere a incendiilor se amplaseaz la loc vizibil, uor accesibil i se verific la termenele prevzute n instruciunile date de furnizor.

n cazul producerii unui incendiu n instalaiile de gaze naturale, personalul prezent nchide n primul rnd robinetul de incendiu i apoi procedeaz la stingerea incendiului, concomitent cu anunarea pompierilor.

n cazul n care nu este posibil oprirea alimentrii cu gaze naturale, i pentru a preveni crearea de acumulri de gaze naturale urmate de explozii, pn la sosirea pompierilor se procedeaz numai la rcirea zonelor nvecinate, fr stingerea flcrii de gaz.

Executarea lucrrilor cu foc deschis, n spaii cu pericol de incendiu, este admis numai dup luarea msurilor necesare de prevenire i stingere a incendiilor i numai dup obinerea permisului sau autorizaiei de lucru cu foc. Aceste lucrri se execut numai de ctre echipe instruite n acest scop i dotate cu echipament de lucru, protecie i intervenie adecvat.

n vederea realizrii interveniei de stingere se organizeaz echipe cu atribuiuni concrete i se iau msuri de alertare a unitilor (serviciilor civile) de pompieri.

Se interzice racordarea aparatelor de utilizare a gazelor naturale la canalele de fum aferente focarelor, alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, pcur, crbune, etc.), cu excepia aparatelor de utilizare care au fost construite pentru alimentare mixt (gaze naturale combustibil lichid / solid).

nainte de aprinderea focului n aparatele de utilizare neautomatizate i la arztoare, utilizatorul respect i asigur urmtoarele:

.- ventilarea ncperilor i centralelor termice n care funcioneaz aparate cu flacr liber; .- controlul tirajelor courilor la care sunt racordate aparate;

- controlul robinetului de manevr al aparatului, depistarea i nlturarea eventualelor scpri de gaze; .- accesul liber al aerului de ardere n focar; .- ventilarea focarului. La aprinderea sau stingerea focului se respect principiul gaz pe flacr. Aprinderea se face cu

aprinztorul special, fiind interzis folosirea chibriturilor, precum i a hrtiei, deeurilor sau a altor materiale, care pot obtura orificiile arztoarelor.

La aprinderea sau stingerea focului, gazele sunt nchise sau deschise de la robinetul principal i apoi de la robinetul arztorului (aparatului).

Stingerea focului, n cazul aparatelor de utilizare a gazelor naturale cuplate cu racorduri flexibile, se face prin nchiderea robinetului de siguran, amplasat naintea racordului flexibil, iar dup stingerea flcrii, se nchide i robinetul de manevr.

14

Unitatea modular IV Asigurarea calitii lucrrilor executate

La sfritul acestui capitol vei fi capabili s: - Identificai cerinele de calitate specifice - Aplicai procedurile tehnice de asigurare a calitii - Verificai lucrrile executate din punct de vedere calitativ - Remediai deficienele constatate

CALITATEA PRODUSELOR SI CONTROLUL ACESTORA CARACTERUL DINAMIC AL CALITATII

Progresele remarcabile obinute in prezent in tiin si tehnica, au imprimat diverselor activiti economice o desfurare dinamica, care a revoluionat producia materiala, scurtnd uimitor de repede decalajul existent inainte intre conceptia propriu-zisa si realizarea materiala a produsului. Pentru a ilustra acest fenomen se pot da urmatoarele exemple: pentru ca telefonul sa treaca de la conceptie la realizarea lui ca produs au fost necesari 56 de ani, radioul a parcurs aceste etape in 35 de ani, televizorul in 14 ani, iar receptoarele cu tranzitoare in numai 3 ani. Calitatea unui produs se concepe simultan cu insusi produsul , prin calcule, pe planseta sau in laboratoarele de cercetari, se creeaza in sectiile experimentale, se realizeaza in sectiile productive, se incearca pe standurile de proba si se verifica in exploatare.

FACTORII CARE DETERMINA REALIZAREA CALITATII Diagrama ISHIKAWA*. Pentru ca un produs sa fie realizat in conformitate cu documentatia de fabricatie este necesar sa fie respectati o serie de factori de natura obiectiva si subiectiva. In figura 2.1 sint aratati factorii principalii care determina realizarea unui produs, la nivelul documentatiei omologate, respectiv asigurarea calitatii acestuia. Sagetile orientate de la stinga la dreapta indica factorii obiectivi, iar cele orientate de la dreapta la stinga, factorii subiectivi diagrama ISHIKAVA. Masinile utilaje trebuie sa aiba o precizie care sa satisfaca tolerantele impuse de documentatie, insa este necesar sa fie respectat regimul de lucru prescris. De exemplu, pentru imbutelierea sticlelor de bere este necesar ca masina sa dozeze cantitatea de lichid in limitele de toleranta prevazute la imbuteliere, insa pentru ca operatia sa decurga corect, trebuie respectati parametri prevazuti in tehnologia de imbuteliere (presiunea din rezervorul de lichid , viteza de inaintare a benzii , timpul de imbuteliere etc.). Organizarea fluxului de fabricatie impune o amplasare corecta a masinilor in flux, astfel incit un reper care trebuie supus mai multor operatii sa aiba circulatie continua, sa nu fie nevoie sa fie plimbat de la o sectie la alta. Sint necesare, totodata, dispozitive de transport de depozitare, in care sa fie asezate si protejate reperele, in timpul circulatiei lor de la o masina la alta precum si in locuri speciale in locuri in care sa se izoleze rebuturile, pentru a se elimina posibilitatile de a fi introduse, in continuare, in fluxul de fabricatie.Pe linga acesti factori obiectivi se impune insa si o cultura a productiei, fara de care, desi masinile sint amplasate corect si exista dotatii speciale pentru transportul si izolarea rebuturilor, se pot deteriora reperele prin asezarea lor incorecta in dispozitive sau se pot introduce in fluxul de fabricatie reperele rebutate. Mijloacele de masurare trebuie sa corespunda preciziei si domeniului de masurare prevazut in documentatie.Se impune insa existenta unor planuri de control si, totodata, prelucrarea corecta a datelor obtinute cu mijloacele de masurare. Sculele, dispozitivele si verificatoarele trebuie sa fie de calitate si in tolerantele prescrise; este necesar insa ca operatorii sa le utilizeze corect, atit in timpul executaarii produsului, cit si in faza de control.

15

Materiile prime trebuie sa corespunda din punct de vedere calitativ prevedrilor din documentatie, fapt atestat de certificatul de calitate care le insoteste; se impune insa verificarea parametrilor fizico-chimici ce trebuie sa corespunda celor mentionati in certificatele de calitate. Muncitorii trebuie sa aiba calificarea profesionala corespunzatoare locului de munca, dar, totodata,trebuie sa fie cointeresati in realizarea si depasirea sarcinilor ce le revin. Numai prin indeplinirea conditiilor obiective si subiective ale acestor factori de baza se poate realiza un produs prevazut in documentatia tehnica omologata. INDICATORII DE CALITATE

a. METODA DEMERITELOR Principiul acestei metode este acela ca la stabilirea nivelului calitativ al unui produs sau al unei productii

se porneste nu de la insusirea acestora ci tocmai de la defectele lor, lipsa de merite * a produselor sau fabricatiei. Pe baza acestei idei, a fost aplicat in majoritatea intreprinderilor producatoare din tara Jurnalul demeritelor, fisa de control lunara, care permite stabilirea nivelului calitativ al productiei si produselor fabricate, prin analizarea defectelor depistate cu ocazia controlului. Aceasta metoda permite in special, obtinerea de informatii asupra evolutiei calitatii procesului de fabricatie si a loturilor de produse.

Metoda demeritelor , desi nu constituie cea mai precisa metoda de control este, in schimb, rapida si usor utilizabila permitind tragerea unor concluzii si luarea unor masuri imediate in inlaturarea defectelor, ea neconditionind cunostinte matematice superioare, calcule laborioase etc.. putind fi aplicate la orice fabricatie, indiferent de natura si complexitatea acesteia.

b. INDICATORII NIVELULUI TEHNIC SI CALITATIV Pentru stabilirea nivelului calitativ al produselor s-a elaborat o metodologie unitara pe economie, metodologie prin care se poate stabili nivelul tehnic al oricarui produs, prin compararea indirecta a caracteristicilor tehnice si calitative ale acestuia cu caracteristicile a 5 6 produse similare, realizate in momentul respectiv de firme de prestigiu pe plan mondial sau si cu cele din standardele si normele nationale si internationale recunoscute. Metodologia permite sa se calculeze cele 3 forme ale indicativului nivelului tehnic si calitativ Q : Qc indicatorul nivelului tehnic si calitativ de conformanta (performantele produsului se compara cu parametrii caracteristicilor prevazuti in documentatia de fabricatie omologata a acestuia); Qm indicatorul nivelului tehnic si calitativ mondial (performantele produsului se compara cu media parametrilor caracteristicilor produselor straine luate ca baza de comparatie); Qv indicatorul nivelului tehnic si calitativ de virf (performantele produsului se compara cu cel mai bun parametru al caracteristicilor produselor straine luate ca baza de comparatie).In acest caz, produsul considerat ca baza de comparatie este un produs IDEAL si IREAL, nerealizat inca de nici o firma pina la momentul respectiv, insa ajuta la stabilirea strategiei de dezvoltare si imbunatatire a nivelului tehnico-calitativ al acestui produs.

c. METODE PENTRU CONTROLUL CALITATII In conceptia moderna, rolul controlului calitatii este de a actiona si interveni operativ, oriunde si ori de cite ori este nevoie, pentru ca produsul final sa corespunda conditiilor cerute si astfel sa se obtina o continua reducere a rebuturilor si eliminarea acestora. Cu alte cuvinte, in conceptia moderna, controlul calitatii i se atribuie un rol activ si creator si nu numai de depistare si sortare a rebuturilor. Controlul calitatii este o operatie independenta de operatia de executie prin care, pe de o parte, se verifica daca baza tehnico-materiala (materia prima, masinile si utilajele, SDV-urile, AMC urile, standurile de proba etc.) are caracteristicile calitative si precizia prevazute in documentatie, iar, pe de alta parte, verifica

16

incadrarea caracteristicilor de calitate ale reperelor, subansamblurilor si produselor finite in limitele prevazute de documentatie. In concluzie, controlul calitate este un control de conformanta. Actiunea controlului calitatii incepe din momentul alegerii procesului de productie, continua cu instalarea echipamentului de productie sau cu pregatirea acestuia pentru realizarea optima a fluxului de fabricatie, cu calificarea fortei de munca folosite si cu achizitionarea de materii prime si materiale corespunzatoare, se desfasoara pe tot parcursul fabricatiei si al expedierii produselor si se incheie cu asistenta tehnica (service) acordata de intreprinderea respectiva in perioada de garantie.

CONTROLUL TOTAL AL CALITATII SISTEMUL DE ASIGURARE A CALITATII S.A.C. AUTOCONTROLU CONTROLUL IN LANT CONTROLUL INTEGRAL CONTROLUL PRIN SONDAJ EMPIRIC CONTROLUL STATISTIC AL CALITATII CURBA LUI GAUSS CONTROLUL STATISTIC DE RECEPTIE AL LOTURILOR DE PRODUSE FINITE DOCUMENTE DE CONTROL

SISTEME DE CALITATE IN SERVICII DEFINIREA NOTIUNII DE CALITATE Calitatea este data de totalitatea caracteristicilor in virtutea carora un produs sau un serviciu prestat detine atribute specifice, se distinge si se diferentiaza de altele similare, conferindu-I-se capacitatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite ale consumatorului. Termenul de calitate nu este folosit pentru a exprima superlativul. Mai exacte si utile sunt termenele:

- calitate relativa cand produsul este comparat cu superlativul si clasat fata de acesta; - nivelul calitatii si masura calitatii care se refera la evaluari tehnice precise fata de

superlativ. Calitatea unui serviciu este influentata de numeroase activitati interdependente in timpul producerii

lui. Adesea, calitatea se raporteaza la:

o utilitate; o aptitudini de utilizare; o satisfacerea clientului; o conformitatea cu cerintele; o fiabilitatea; o mentenanta; o mediul inconjurator;

Calitatea unui produs sau serviciu este influentata de numeroase activitati interdependente, cum ar

fi proiectarea, service-ul si mentenanta. Clasificarea in functie de calitate se face in clase, notate cu cifre 1,2,3 . ) sau cu stele:1,2,3 etc. In cazul in care clasa este exprimata numeric clasa de cel mai inalt nivel este de obicei notata cu 1. In cazul in care clasa este exprimata printr-un numar de stele, clasele inferioare sunt indicate prin

stele mai putine.

17

Clasa reflecta o diferenta prevazuta sau cel putin recunoscuta in cerinte. Un articol de clasa superioara poate fi de o calitate inadecvata in ceea ce priveste satisfacerea nevoilor si invers. De exemplu, un hotel de lux poate oferi servicii mediocre sau un han mic poate avea servicii excelente.

Asigurarea calitatii se realizeaza printr-un ansamblu de actiuni planificate si sistematice, necesare pentru a da incredere ca servicul va satisface cerintele de calitate specificate.

Supravegherea calitatii serviciilor consta in urmarirea si verificarea continua a stadiului procedurilor, metodelor, conditiilor de executie si analiza rezultatelor inregistrate prin comparatie cu cerintele de calitate specificate ca vor fi indeplinite.

Productia de bunuri materiale si servicii nu reprezinta, nu constituie un scop in sine, ci are ca obiect plasarea lor pe piata pentru satisfacerea trebuintelor consumatorilor.

Clientul consumator de servicii pretinde servicii de calitate cat mai buna, cu un cost cat mai scazut. Calitatea produselor serviciilor a devenit astazi cuvantul de ordine, cu implicatii directe asupra existentei umane.

In socul viitorului, Alvin Toffler mentioneaza ca numerosi experti socotesc ca valul viitorului se va produce in sectorul servicii.

Intre calitatile pe care trebuie sa le indeplineasca un produs serviciu se numara si cele igienice, asa cum sunt prevazute in norme si standarde.

NORME, STANDARDE DE CALITATE Normele:

Sunt reguli si dispozitii stabilite prin lege sau acceptiune; Cuprind totalitatea conditiilor minimale sau maximale privitoare la criteriile de apreciere sau

evaluare; Se concretizeaza prin documente aprobate de catre un organism recunoscut; Furnizeaza reguli de baza, modalitati de control si masuri pentru a ajunge la un nivel optim in

domeniul aprobat.

Standardele si alte acte de calitate: Performantele economice ale unei unitati de productie sau prestari servicii sunt direct legate de calitatea activitatii ei. In ultimii ani au crescut, in toata lumea, exigentele clientilor in materie de calitate. Aceasta tendinta a fost insotita de intelegerea, din ce in ce mai accentuata, a faptului ca ameliorarea continua a calitatii este obligatorie pentru a atinge si mentine, pe plan economic, performantele. Cerintele si nevoile pentru productie sau prestari servicii sunt trecute in specificatiile (documentatiile) tehnice. Dar complexitatea sistemului organizational, privind conceptiile si relatiile de productie, este atat de mare incat s-a ivit necesitatea completarii specificatiilor tehnice cu unele documente care sa dezvolte liniile directoare si cerintele bazate pe sistemul calitatii. Acestea s-au concretizat in Standardele internationale ISO 9.000, 9002, 9003 si 9004 care sintetizeaza cerintele si documentele privitoare la calitate existente pe plan mondial. Desigur, si tara noastra, in dorinta de integrare in lumea moderna ar trebui sa foloseasca standardele ISO privitoare la calitate. SISTEME DE MANAGEMENT AL CALITATII

Supravegherea si controlul activitatii agentilor economici care presteaza servicii se face de catre structuri ale Ministerului Sanatatii, Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerul Comertului, Oficiul de Protectie a Consumatorului, cu colaborarea asociatiilor de protectie a consumatorilor.

Imputernicitii au urmatoarele drepturi:

18

o sa interzica unele prestari de servicii care: - pot periclita sanatatea sau viata consumatorilor datorita deficientelor calitative, confirmate

prin documente oficiale emise de organisme de specialitate; - sunt interzise prin reglementari in vigoare; - sunt confirmate cu falsuri sau substituiri;

o sa dispuna oprirea temporara a functionarii unitatilor prestatoare de servicii, din motivele expuse mai sus.

Nerespectarea prevederilor legale privind amenajarea, dotarea si functionarea unitatilor conform normelor de igiena, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda.

Certificarea respectarii normelor de igiena se face prin: o avizul sanitar pentru proiectarea, amplasarea si executarea constructiilor, precum si pentru

transformarea, extinderea sau schimbarea destinatiei constructiilor autorizate sanitar; o autorizarea sanitara a functionarii unitatii, solicitata cu 15 zile inainte de intrarea in functiune

sau ori de cate ori se produc modificari fata de situatia de la data autorizarii si, cel putin, vizata anual.

Avizul sanitar si autorizatia sanitara se elibereaza de catre inspectoratele de Sanatate Publica (I.S.P.) teritoriale.

Pentru tehnologii si produse noi este necesar sa se obtina avizul Ministerului Sanatatii.

19

Unitatea modular V Aplicarea normelor de protecie a mediului

La sfritul acestui capitol vei fi capabili s: - Aplicai normele de protecie a mediului - Acionai pentru diminuarea riscurilor de mediu - Acionai pentru diminuarea consumului de resurse naturale

Aplicarea normelor de protecie a mediului se face respectnd LEGEA PROTECIEI MEDIULUI nr. 137.

Terminologie acord de mediu - actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite condiiile de realizare a unui proiect sau a unei activiti din punct de vedere al impactului asupra mediului; arie protejat - o zon delimitat geografic, cu elemente naturale rare sau n procent ridicat, desemnat sau reglementat i gospodrit n sensul atingerii unor obiective specifice de conservare; cuprinde parcuri naionale, rezervaii naturale, rezervaii ale biosferei, monumente ale naturii i altele; atmosfer - masa de aer care nconjoar suprafaa terestr, incluznd i stratul de ozon; autorizaie de mediu - actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite condiiile i parametrii de funcionare, pentru activitile existente i pentru cele noi, pe baza acordului de mediu; autorizaie pentru activitatea nuclear - act tehnico-juridic prin care autoritatea competent de reglementare autorizeaz pe titularul activitii s amplaseze, s proiecteze, s achiziioneze, s fabrice, s produc, s construiasc, s transporte, s importe, s exporte, s primeasc, s localizeze, s pun n funciune, s posede, s foloseasc, s opereze, s transfere, s dezafecteze i s dispun de orice surs de radiaii ionizante, instalaii nucleare sau amenajri pentru gospodrirea deeurilor radioactive; bilan de mediu - procedur de a obine informaii asupra cauzelor i consecinelor efectelor negative cumulate anterioare i anticipate, care face parte din aciunea de evaluare a impactului asupra mediului; biodiversitate - diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice i terestre, precum i dintre complexele ecologice din care acestea fac parte; cuprinde diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii i ntre diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii i ntre ecosisteme; biotehnologie - aplicaie tehnologic n care se utilizeaz sisteme biologice, organisme vii, componentele sau derivatele acestora, pentru realizarea sau modificarea de produse sau procedee cu folosin specific; deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice i structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitii i productivitii biologice a ecosistemelor naturale i antropizate, afectarea echilibrului ecologic i a calitii vieii cauzate, n principal, de poluarea apei, atmosferei i solului, supraexploatarea resurselor, gospodrirea i valorificarea lor deficitar, ca i prin amenajarea necorespunztoare a teritoriului; deeuri - substane rezultate n urma unor procese biologice sau tehnologice care nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile; deeuri periculoase - deeuri toxice, inflamabile, explozive, infecioase, corosive, radioactive sau altele, care, introduse sau meninute n mediu, pot duna acestuia, plantelor, animalelor sau omului; dezvoltare durabil - dezvoltarea care corespunde necesitilor prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a le satisface pe ale lor; echilibru ecologic - ansamblul strilor i interrelaiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic, care asigur meninerea structurii, funcionarea i dinamica armonioas a acestuia;

20

ecosistem - complex dinamic de comuniti de plante, animale i microorganisme i mediul lor lipsit de via, care interacioneaz ntr-o unitate funcional; ecoturism - practicarea unui turism cu respectarea regulilor de protecie a mediului; efluent - orice form de deversare n mediu, emisie punctual sau difuz, inclusiv prin scurgere, jeturi, injecie, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare; emisii - poluani evacuai n mediu, inclusiv zgomote, vibraii, radiaii electromagnetice i ionizante, care se manifest i se msoar la locul de plecare din surs; evaluarea impactului asupra mediului - cuantificarea efectelor activitii umane i a proceselor naturale asupra mediului, a sntii i securitii omului, precum i a bunurilor de orice fel; habitat - locul sau tipul de loc n care un organism sau o populaie exist n mod natural; mediu - ansamblul de condiii i elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul i subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice i anorganice, precum i fiinele vii, sistemele naturale n interaciune cuprinznd elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale i spirituale; monitorizarea mediului - sistem de supraveghere, prognoz, avertizare i intervenie, care are n vedere evaluarea sistematic a dinamicii caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, n scopul cunoaterii strii de calitate i semnificaiei ecologice a acestora, evoluiei i implicaiilor sociale ale schimbrilor produse, urmate de msuri care se impun; monument al naturii - specii de plante i animale rare sau periclitate, arbori izolai, formaiuni i structuri geologice de interes tiinific sau peisagistic; poluant - orice substan solid, lichid, sub form gazoas sau de vapori sau form de energie (radiaie electromagnetic, ionizant, termic, fonic sau vibraii) care, introdus n mediu, modific echilibrul constituenilor acestuia i al organismelor vii i aduce daune bunurilor materiale; prejudiciu - efect cuantificabil n cost al daunelor asupra sntii oamenilor, bunurilor sau mediului provocat de poluani, activiti duntoare sau dezastre; program pentru conformare - plan de msuri cuprinznd etape care trebuie parcurse n intervale de timp precizate prin prevederile autorizaiei de mediu, de ctre autoritatea competent, n scopul respectrii reglementrilor privind protecia mediului; resurse naturale - totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite n activitatea uman: resurse neregenerabile - minerale i combustibili fosili -, regenerabile - ap, aer, sol, flor, faun slbatic - i permanente - energie solar, eolian, geotermal i a valurilor; risc ecologic potenial - probabilitatea producerii unor efecte negative asupra mediului, care pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare; substane periculoase - orice substan sau produs care, folosit n cantiti, concentraii sau condiii aparent nepericuloase, prezint risc semnificativ pentru om, mediu sau bunurile materiale; pot fi explozive, oxidante, inflamabile, toxice, nocive, corosive, iritante, mutagene, radioactive; surs de radiaii ionizante - entitate fizic, natural, fabricat sau utilizat ca element al unei activiti care poate genera expuneri la radiaii, prin emitere de radiaii ionizante sau eliberare de substane radioactive; titularul proiectului sau al activitii - persoana fizic sau juridic care propune, deine i/sau gospodrete o activitate economic sau social; utilizare durabil - folosirea resurselor regenerabile ntr-un mod i o rat care s nu conduc la declinul pe termen lung al acestora, meninnd potenialul lor n acord cu necesitile i aspiraiile generaiilor prezente i viitoare; zon umed - zon cu exces de umiditate care include mlatini, regiuni inundabile, limane, estuare i lagune.

21

Protecia resurselor naturale i conservarea biodiversitii Autoritatea central pentru protecia mediului, cu consultarea autoritilor centrale de specialitate care gestioneaz resursele naturale, elaboreaz, pe baza prezentei legi, reglementri tehnice privind msurile de protecie a ecosistemelor, de conservare a biodiversitii, de gospodrire durabil a resurselor naturale i pentru asigurarea sntii umane. La proiectarea lucrrilor care pot modifica cadrul natural al unei zone este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmat de avansarea soluiilor tehnice de meninere a zonelor de habitat natural, de conservarea funciilor ecosistemelor i de ocrotire a organismelor vegetale i animale, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei i a condiiilor impuse prin acordul i/sau autorizaia de mediu, precum i monitorizarea proprie pn la ndeplinirea acestora. Suprafeele terestre i active supuse unui regim de conservare ca habitate naturale sau pentru refacere ecologic sunt gestionate de deintorii ilegali numai n cazul cnd acetia se angajeaz s aplice msurile de conservare stabilite de autoritatea central pentru protecia mediului. Deintorii cu orice titlu, care aplic aceste msuri, sunt scutii de impozit; deintorii particulari vor fi compensai, n raport cu valoarea lucrrilor de refacere ntreprinse. Protejarea unor specii i organisme rare ameninate cu dispariia, conservarea biodiversitii i instituirea de arii protejate, precum i msurile stabilite de autoritile pentru protecia mediului sunt prioritare n raport cu alte interese. Autoritatea central pentru protecia mediului, cu consultarea Academiei Romne i a Comisiei Naionale UNESCO, stabilete criteriile pentru instituirea ariilor protejate i de conservare a biodiversitii.

Protecia apelor i a ecosistemelor acvatice Protecia apelor de suprafa i subterane i a ecosistemelor acvatice are ca obiect meninerea i ameliorarea calitii i productivitii naturale ale acestora, n scopul evitrii unor efecte negative asupra mediului, sntii umane i bunurilor materiale. Autoritatea central pentru protecia mediului elaboreaz, n termen de 60 de zile de la intrarea n vigoare a prezentei legi, reglementrile privind: a) normele tehnice referitoare la protecia apelor i a ecosistemelor acvatice, inclusiv a populaiei umane n cazul polurilor accidentale i n context transfrontier; b) procedura de autorizare pentru exploatarea surselor de ap i a ecosistemelor acvatice, realizarea construciilor hidrotehnice pentru lucrrile de ndiguire i regularizare a cursurilor de ap, de irigaii i de desecare-drenaj; c) standardele de emisie; d) standardele de calitate a apelor; e) cerinele de evacuare, epurare a apelor uzate i limitare a evacurii de eflueni n ape. Controlul respectrii reglementrilor de protecie a apelor i a ecosistemelor acvatice este organizat i exercitat de ctre autoritile de mediu, de ape, sntate i de alte autoriti, potrivit competenelor legale. Autoritile pentru protecia mediului, pentru gospodrirea apelor, mpreun cu autoritile navigaiei, supravegheaz i controleaz respectarea prevederilor i aplic msurile legale privind protecia apelor ca urmare a activitilor de navigaie, respectnd conveniile internaionale n domeniu la care Romnia este parte. Persoanele fizice i juridice au urmtoarele obligaii:

22

a) s cear acordul i/sau autorizaia de mediu pentru activitile prevzute n anexa nr. II la prezenta lege. Sunt exceptate de la autorizare puurile forate la adncimi pn la 50 m pentru satisfacerea cerinelor gospodriilor individuale; b) s respecte standardele de emisie i de calitate a apelor, prevederile din acord i autorizaie i s pun la dispoziia laboratoarelor autorizate, la termenele stabilite, probele de ap pentru analiz; c) s nu arunce i s nu depoziteze pe maluri, n albiile rurilor i n zonele umede, deeuri de orice fel i s nu introduc n acestea explozibile, tensiune electric, narcotice sau alte substane periculoase; d) s nu spele n apele naturale autovehicule, utilaje i ambalaje care au n coninut uleiuri, combustibili lichizi, lubrifiani, substane periculoase sau pesticide; e) s execute toate lucrrile de refacere a resurselor naturale, de asigurare a migrrii faunei acvatice i de ameliorare a calitii apei, prevzute cu termen n acordul i autorizaia de mediu i s monitorizeze zona de impact; f) s se doteze, n cazul deinerii de nave, platforme plutitoare sau foraje marine, cu instalaii de stocare sau tratare a deeurilor, instalaii de epurare a apelor uzate i racorduri de descrcare a acestora n instalaii de mal sau plutitoare; g) s amenajeze porturile cu instalaii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deeurilor petroliere, menajere sau de alt natur, stocate pe navele fluviale i maritime, i s constituie echipe de intervenie n caz de poluare accidental a apelor i a zonelor de coast; h) s nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct n apele naturale i s nu arunce de pe acestea nici un fel de deeuri.

Protecia atmosferei Prin protecia atmosferei se urmrete prevenirea, limitarea deteriorrii i ameliorarea calitii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sntii umane i a bunurilor materiale. Autoritatea central pentru protecia mediului promoveaz politicile regionale i globale, fundamentnd principiile i aciunile specifice, att la nivel naional ct i local, privind protecia atmosferei. Politica naional de protecie a atmosferei const n principal din urmtoarele: a) introducerea de tehnici i tehnologii adecvate pentru reinerea poluanilor la surs; b) gestionarea resursei de aer, n sensul reducerii emisiilor de poluani pn la realizarea celor mai sczute niveluri i care s nu depeasc capacitatea de regenerare a atmosferei; c) gestionarea resursei de aer, n sensul asigurrii calitii corespunztoare securitii sntii umane; d) modernizarea i perfecionarea sistemului naional de monitorizare integrat a calitii aerului. Autoritatea central pentru protecia mediului, cu consultarea ministerelor competente, elaboreaz normele tehnice, standardele i regulamentele de aplicare privind: a) calitatea aerului n funcie de factorii poluani din atmosfer; b) emisiile de poluani atmosferici pentru surse fixe i mobile, precum i condiiile de restricie sau de interdicie pentru utilizare, inclusiv pentru substanele care afecteaz stratul de ozon; c) calitatea combustibililor i carburanilor, precum i reglementrile privind vnzarea-cumprarea i transportul acestora; d) pragul fonic i reglementri pentru limitarea zgomotelor; e) supravegherea calitii aerului, proceduri de prelevare i analiz, amplasarea punctelor i instrumentelor pentru probare i analiz, frecvena msurtorilor i altele;

23

f) identificarea, supravegherea i controlul agenilor economici a cror activitate este generatoare de risc potenial i/sau poluare atmosferic; g) sistemul de notificare rapid, n caz de poluare acut a atmosferei cu efecte transfrontier, a autoritilor desemnate cu aplicarea Conveniei privind efectele transfrontier ale accidentelor industriale. Normele tehnice, regulamentele de aplicare, respectiv standardele, se elaboreaz n termen de un an, respectiv 2 ani de la intrarea n vigoare a prezentei legi. Autoritatea central pentru protecia mediului supravegheaz i controleaz aplicarea prevederilor legale privind protecia atmosferei, n care scop: a) constat apariia episoadelor de poluare a atmosferei, d alert i/sau emite prognoze legate de acestea; b) dispune ncetarea temporar sau definitiv a activitilor generatoare de poluare n vederea aplicrii unor msuri de urgen sau pentru nerespectarea programului pentru conformare; c) solicit msuri tehnologice, aplic restricii i interdicii n vederea prevenirii, limitrii sau eliminrii emisiilor de poluani; d) aplic sanciunile prevzute de lege n caz de nerespectare a msurilor dispuse. Proprietarii i deintorii legali de teren sunt obligai s ntrein i s extind perdelele i aliniamentele de protecie, spaiile verzi, parcurile, gardurile vii pentru mbuntirea capacitii de regenerare a atmosferei, protecia fonic i eolian. Autoritile vamale au obligaia s nu permit intrarea/ieirea din ar a surselor mobile poluante care nu respect dispoziiile autoritilor competente, conform legii. Persoanele fizice i juridice au urmtoarele obligaii n domeniu: a) s respecte reglementrile privind protecia atmosferei, adoptnd msuri tehnologice adecvate de reinere i neutralizare a poluanilor atmosferici; b) s doteze instalaiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de msur, s asigure corecta lor funcionare, s asigure personal calificat i s furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentru conformare, autoritilor pentru protecia mediului, datele necesare; c) s mbunteasc performanele tehnologice n scopul reducerii emisiilor i s nu pun n exploatare instalaiile prin care se depesc limitele maxime admise; d) s asigure, la cererea autoritilor pentru protecia mediului, diminuarea, modificarea sau ncetarea activitii generatoare de poluare; e) s asigure msuri i dotri speciale pentru izolarea i protecia fonic a surselor generatoare de zgomot i vibraii, s verifice eficiena acestora i s pun n exploatare numai pe cele care nu depesc pragul fonic admis.

Protecia solului, a subsolului i a ecosistemelor terestre Protecia solului, a subsolului i a ecosistemelor terestre, prin msuri adecvate de gospodrire, conservare, organizare i amenajare a teritoriului este obligatorie pentru toi deintorii, indiferent cu ce titlu. Autoritatea central pentru protecia mediului, cu consultarea ministerelor competente, stabilete: a) sistemul de monitorizare a calitii solului n scopul cunoaterii strii actuale i a tendinelor de evoluie a acesteia; b) reglementrile privind protecia calitii solului, subsolului, a ecosistemelor terestre i conservarea biodiversitii; c) procedura de autorizare privind probleme de protecie a mediului, cuprinse n planurile de amenajare a teritoriului, amenajarea torenilor pentru ntocmirea amenajamentelor silvice, combaterea eroziunii solurilor, foraje de studii i prospeciuni geologice i hidrogeologice, precum i pentru activiti miniere de extracie;

24

d) reglementri privind refacerea cadrului natural n zonele n care solul, subsolul i ecosistemele terestre au fost afectate de fenomene naturale sau de activiti cu impact negativ asupra mediului. Autoritile centrale pentru agricultur i silvicultur au urmtoarele obligaii: a) s elaboreze reglementri privind sistemele din agricultur, tehnologiile de cultur a plantelor i de cretere a animalelor, regenerarea pdurilor, recoltarea, colectarea i transportul lemnului i standardele de calitate a solurilor, n scopul meninerii i ameliorrii acestora, eliminrii consecinelor negative asupra ecosistemelor terestre i acvatice i asigurrii conservrii funciilor specifice, biodiversitii i habitatelor naturale i s le comunice autoritii centrale pentru protecia mediului; b) s in evidena terenurilor devenite improprii pentru producia agricol i s ofere, la solicitarea deintorilor, asistena tehnic de specialitate pentru ameliorarea sau schimbarea folosinei; c) s ndrume i s exercite controlul tehnic de specialitate pentru lucrrile de mbuntiri funciare i agropedo-ameliorative; d) s ndrume i s ofere asistena tehnic, la cererea cultivatorilor de terenuri, privind cele mai adecvate tehnici i tehnologii de gospodrire i ameliorare a solurilor. Controlul asupra respectrii reglementrilor legale privind protecia i conservarea, ameliorarea i folosirea judicioas a solurilor, a subsolului i a ecosistemelor terestre se organizeaz i se exercit de autoritile pentru protecia mediului, precum i, dup caz, de alte autoriti ale administraiei publice competente, potrivit dispoziiilor legale. Deintorii de terenuri cu orice titlu, n scopul asigurrii proteciei calitii solurilor, au urmtoarele obligaii: a) s previn, pe baza reglementrilor n domeniu, deteriorarea calitii solurilor; b) s asigure la amplasarea, proiectarea, construirea i punerea n funciune a obiectivelor de orice fel, ca i la schimbarea destinaiei terenurilor, condiiile prevzute n acord i n autorizaia de mediu; c) s nu ard miritile, stuful, tufriurile sau vegetaia ierboas fr autorizaie din partea autoritii competente pentru protecia mediului. Deintorii, cu orice titlu, ai pdurilor, vegetaiei forestiere din afara fondului forestier i pajitilor au urmtoarele obligaii: a) s menin suprafaa mpdurit a vegetaiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepeniurilor, tufiurilor i pajitilor existente, fiind interzis reducerea acestora, cu excepia cazurilor prevzute de lege; b) s exploateze masa lemnoas numai n limita posibilitii pdurilor, stabilit de amenajamentele silvice i aprobat prin lege; c) s asigure respectarea regulilor silvice de exploatare i transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, n scopul meninerii biodiversitii pdurilor i a echilibrului ecologic; d) s respecte regimul silvic pentru mpdurirea suprafeelor exploatate, stabilit de autoritatea central pentru silvicultur, n acord cu condiiile de utilizare durabil a pdurilor, prevzute de autoritatea central pentru protecia mediului; e) s asigure aplicarea msurilor speciale de conservare pentru pdurile cu funcii deosebite de protecie, situate pe terenuri cu pante foarte mari, cu procese de alunecare i eroziune, pe grohotiuri, stncrii, la limita superioar de altitudine a vegetaiei forestiere, precum i pentru alte asemenea pduri; f) s respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetaiei lemnoase de pe punile mpdurite care ndeplinesc funcii de protecie a solului i a resurselor de ap; g) s asigure exploatarea raional, organizarea i amenajarea pajitilor, n funcie de capacitatea de refacere a acestora;

25

h) s exploateze resursele pdurii, fondul cinegetic i piscicol, n limitele potenialului de regenerare, potrivit prevederilor legale; i) s sesizeze autoritile pentru protecia mediului despre accidente sau activiti care afecteaz ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre. Persoanele fizice sau juridice, care prospecteaz sau exploateaz resursele subsolului, au urmtoarele obligaii: a) s cear acord i/sau autorizaie de mediu potrivit legii i s respecte prevederile acestora; b) s refac terenurile afectate, aducndu-le la parametrii productivi i ecologici naturali sau la un nou ecosistem funcional, n conformitate cu prevederile i termenele din acord i/sau autorizaie, garantnd mijloace financiare pentru aceasta i monitoriznd zona; c) s anune autoritile pentru protecia mediului sau pe cele competente, potrivit legii, despre orice situaii accidentale care pun n pericol ecosistemul terestru i s acioneze pentru refacerea acestuia.

Protecia aezrilor umane n procesul de dezvoltare social-economic, al planurilor de urbanism i amenajare a teritoriului i a localitilor este obligatorie respectarea principiilor ecologice, pentru asigurarea unui mediu de via sntos. n acest scop, consiliile locale, precum i, dup caz, persoanele fizice i juridice, rspund pentru: a) mbuntirea microclimatului urban, prin amenajarea i ntreinerea izvoarelor i a luciilor de ap din interiorul localitilor i din zonele limitrofe acestora, nfrumusearea i protecia peisajului i meninerea cureniei stradale; b) amplasarea obiectivelor industriale, a cilor i mijloacelor de transport, a reelelor de canalizare, a staiilor de epurare, a depozitelor de deeuri menajere, stradale i industriale i a altor obiective i activiti, fr a se prejudicia salubritatea, ambientul, spaiile de odihn, tratament i recreere, starea de sntate i de confort a populaiei; c) respectarea regimului de protecie special a localitilor balneoclimaterice, a zonelor de interes turistic i de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate i a monumentelor naturii. Este interzis amplasarea de obiective i desfurarea unor activiti cu efecte duntoare n perimetrul i n zonele de protecie a acestora; d) adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densitii de locuire, concomitent cu meninerea, ntreinerea i dezvoltarea spaiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori i a perdelelor de protecie stradal, a amenajamentelor peisagistice cu funcie ecologic, estetic i recreativ; e) reglementarea, inclusiv prin interzicerea, temporar sau permanent, a accesului anumitor tipuri de autovehicule sau a desfurrii unor activiti generatoare de disconfort pentru populaie n anumite zone ale localitilor cu predominanta spaiilor de locuit, zone destinate tratamentului, odihnei, recreerii i agrementului; f) adoptarea de msuri obligatorii, pentru toate persoanele fizice i juridice, cu privire la ntreinerea i nfrumusearea cldirilor, a curilor i mprejurimilor acestora, a spaiilor verzi din curi i dintre cldiri, a arborilor i arbutilor decorativi; g) iniierea pe plan local a unor proiecte de amenajare a grupurilor igienico-sanitare i de ntreinere i dezvoltare a canalizrii stradale. Autoritile pentru protecia mediului precizeaz, la eliberarea acordului de mediu pentru planurile de urbanism i amenajarea teritoriului, msurile de meninere i ameliorare a fondului peisagistic natural i antropic al fiecrei zone i localiti, zonele deteriorate i condiiile de refacere peisagistic i ecologic a acestora i de dezvoltare a spaiilor verzi i controleaz realizarea acestora.

26

Autoritile administraiei publice locale, persoanele fizice i juridice care administreaz domeniul public au obligaia s asigure realizarea msurilor i a condiiilor prevzute la art. 61. Schimbarea destinaiei terenurilor amenajate ca spaii verzi prevzute n planurile urbanistice se face potrivit legii. Autoritile pentru protecia mediului i consiliile locale vor iniia aciuni de informare i participare, prin dezbatere public privind programele de dezvoltare urbanistic i gospodrie comunal, asupra importanei msurilor destinate proteciei mediului i aezrilor umane.

27

Unitatea modular VI Montarea instalaiilor interioare de canalizare

La sfritul acestui capitol vei fi capabili s: - Pregtii operaiile de execuie i montaj - Amenajai traseele conductelor de canalizare - Montai instalaiile interioare de canalizare - Realizai mbinri - Verificai montajul efectuat

INSTALAII DE CANALIZARE

Elemente componente O instalaie de canalizare este un sistem de conducte situate pe proprietate public sau privat care

transport apele uzate menajere, apele pluviale sau orice alt fluid care ndeplinete condiiile de fi deversat; nu include colectorul principal de canalizare stradal. Canalizarea menajer (domestic) transport ape uzate care conin excremente umane i alte substane lichide care trebuie evacuate din gospodrie.

Sistemele pot fi: Unitare = cu o singur conduct apele uzate menajere i cele pluviale se amestec i se

vars mpreun n colectorul stradal. Separative = cu conducte separate conducte independente pentru apele uzate menajere,

respectiv pluviale. Acolo unde nu exist n zon reea exterioar cu colector public de canalizare, trebuie luate

msuri de tratare corespunztoare a apelor uzate proprii. Elementele componente ale instalaiei interioare de canalizare menajer se clasific n funcie de

poziia lor i de rolul pe care l ndeplinesc: 1. Conduct de legtur ntre obiectul sanitar i coloan 2. Coloana de canalizare conducta vertical 3. Conducta de ventilare realizeaz aerisirea instalaiei: poate fi separat, comun,

suplimentar sau dublat 4. Conducta colectoare orizontal conduct orizontal n interiorul cldirii (ine pn la 1m

nainte de ieirea din cldire) 5. Accesorii piese de curire, goliri, separatoare, sifoane, i vane - toate asigur buna

funcionare a sistemului. Instalaia trebuie proiectat pentru a asigura o circulaie adecvat a aerului n toate conductele, fr a exista pericolul de sifonaj sau aspiraie a grzilor hidraulice n condiii normale de utilizare.

28

1-cad de baie; 2-lavoar; 3-closet; 4-sifon de pardoseal; 6-coloan; 7-conduct de legtur; 9-conduct de ventilare.

Fig.6.1. Instalaie de canalizare menajer cu conducte de legtur neventilate

1-cad de baie; 2-lavoar; 3-closet; 5-dispozitiv pentru admisia aerului; 6-coloan; 7-conduct de legtur; 9-conduct de ventilare; 10-conducta de ventilare suplimentar 11-conducta de ventilare secundar

Fig.6.2. Instalaie de canalizare menajer cu conducte de legtur ventilate

29

Fig. 6.3. Delaliu referitor la dispozitivul pentru admisia aerului

Principii de proiectare ale instalaiei interioare de canalizare menajer La proiectarea, execuia i reconstrucia canalizrilor interioare se va ine cont de prevederile

standardelor n vigoare: - STN EN 476, STN EN 12056, STN EN 12109, STN 73 6762: A. Instalaia de canalizare menajer trebuie s evacueze apele uzate de la toate obiectele sanitare din

cldire, n condiii sanitare i de siguran. Sistemul va fi astfel proiectat nct s fie protejat mpotriva depunerilor de materii pe conducte i a nfundrii acestora, i s aib piese de curire adecvate i n numr suficient pentru a permite o curire uoar a instalaiei. Materialul conductei de canalizare trebuie s aib suprafaa interioar neted, rezisten la aciunea chimic a apelor uzate i a mediului exterior, rezisten la abraziune i durabilitate n timp.

a. Conductele care au durata de via mai redus trebuie s fie protejate mpotriva loviturilor, s fie uor accesibile i uor de nlocuit. Materialele utilizate n canalizrile interioare sunt:

i. Metalice i aliaje (font de scurgere, oel, cupru, alam, plumb), ii. Nemetalice (gresie ceramic, azbociment, beton simplu, beton armat, sticl), iii. Plastic (PVC, PE, PP, ABS).

B. Tipuri de mbinri: temuite, prin compresiune, filetate, cositorite, cu muf i garnitur, lipite, prin termofuziune, sudate etc.

C. Conductele de canalizare se monteaz aparent pe perei sau mascat n ghene D. La canalizare pot fi deversate doar substanele permise, conform normelor n vigoare.

Fig. 6.4. Detaliu referitor la conducta de legtur

1. curb de racord; 2 coloan; 3 conducta de legtur

Conducta de ventilare realizeaz: Curgerea aerului n i dinspre sistem, astfel nct acesta s poat fi ventilat; O circulaie a aerului de aa manier nct s se elimine pericolul aspiraiei grzii hidraulice din

30

sifoane (reducerea vacuumului) O evacuare rapid i silenioas a apelor uzate.

Conducta de ventilare trebuie s permit gazelor i mirosurilor din orice parte a instalaiei s circule n sus prin sistem i s fie evacuate n atmosfer deasupra cldirii. Pentru conductele de ventilare se recomand:

Ieire la minim 0,5 m deasupra acoperiului, distana minim fa de ferestre, terase etc. s fie de 3 m;

Dac exist pericol de ptrundere a unor impuriti, s se asigure posibilitatea de curire; S nu includ cciul de ventilare i s nu prezinte mrire de diametru.

Montajul pieselor de curire: 1 m deasupra nivelului cel mai inferior, nainte de conducta colectoare

orizontal. Conducta colectoare orizontal trebuie s fie ct mai scurt, direct i s aib o pant uniform.

Conducta care iese din cldire trebuie s fie protejat mpotriva ngheului (adncimea minim de nghe).

Fig.6.5. Pantele minim i maxim ale conductei colectoare orizontale n funcie de dimensiuni

Standardul EN 12056 Instalaii interioare de canalizare gravitaionale introduce o clasificarea a

instalaiilor de canalizare domestice, n funcie de numrul de coloane i de gradul de umplere al conductelor de legtur:

Tipul I : o coloan, conducte de legtur parial umplute utilizat n ara noastr Tipul II : o coloan, conducte de legtur de diametre mici grad de umplere 0,7 (utilizat n

rile Scandinave), Tipul III : o coloan, conducte de legtur funcionnd la seciune plin h/d= 1,0 (utilizat n

Marea Britanie), Tipul IV : coloane din mai multe conducte verticale, fiecare transportnd alte tipuri de ape

uzate (de ex. ap gri i ap neagr).

31

La dimensionarea conductelor, trebuie s se in cont de valorile limit ale debitului (Qmax) i ale

diametrelor nominale (DN), conform standardelor STN EN 12056 i/sau normelor locale.

Fig.6.6. Diametre exterioare minime pentru conducte de legtur i coloane

Fig.6.7. Sifon de pardoseal cu protecie la curgere invers

Fig.6.8. Van automat antiretur cu blocarea manual a clapetei i capac de curire

32

Fig.6.9. Conduct de legtur pentru WC cu van antiretur

Fig.6.10. Exemplu de folosire a pompelor n instalaia interioar de canalizare a apelor uzate menajere:

- cu bazin de colectare i pompe monobloc

33

Protecia antiretur:

Pentru obiectele sanitare situate sub nivelul colectorului stradal. Aceast armtur trebuie s fie permanent accesibil i etichetat.

Protecia mpotriva materiilor indezirabile

Fig.6.11. Separator de grsimi

34

Fig. 6.12. Rezervor pentru sedimentarea materiilor n suspensie

Fig.6.13. Separator de petrol

35

Exploatarea i ntreinerea instalaiei de canalizare

Armturile i accesoriile trebuie verificate i curate periodic. Lucrrile de ntreinere amnate/neglijate pot duce la apariia unor avarii foarte neplcute

pentru utilizatori, att din punct de vedere economic, ct i estetic, olfactiv etc. La canalizarea meteoric curirea periodic a depozitelor de la gurile de scurgere, de

preferin dup ploaie. Depunerile pot fi eliminate prin splarea conductelor sub o mic pant. Curirea periodic (n funcie de sezon) ndeprteaz sedimentele de pe conducte, din

sifoane, vane antiretur, clapete, etc.

Fig. 6.14. Echipamente pentru curirea canalizrii

Diagnosticarea instalaiei de canalizare

Exemplu de certificare (paaport) pentru instalaia de canalizare a unei coli elementare din Kosice, veche de 20 de ani (Anexa B):

Durata de via prescris pentru conductele din font de scurgere i gresie ceramic este de aproximativ 80 de ani.

Durata de via prescris pentru conductele din plastic este de aproximativ 40 de ani. Coloanele din font sunt corodate n cteva locuri (Imaginea 1). mbinrile cu muf ale conductelor din font prezint scurgeri de fluid i provoac umezirea

tavanului construciei (Imaginea 4). Capacele de vizitare ale unor piese de curire prezint scurgeri de fluid n unele regiuni

(Imaginea 3). Cminele de vizitare din cldire nu au fost construite corespunztor. Cminele canalizrii exterioare sunt nfundate. Burlanele canalizrii meteorice sunt deteriorate i n numr insuficient Sifoanele de pardoseal sunt distruse i nefuncionale (Imaginea 7). Sifoanele unor obiecte sanitare sunt distruse (Imaginea 2).

36

Reducerea costurilor n instalaia de canalizare

Costurile apei uzate sunt strns legate de reducerea consumurilor de ap potabil Eliminarea parial a costurilor datorate apelor meteorice este posibil prin utilizarea unui

sistem de reutilizare al apei provenite din precipitaii, infiltraii etc.

Fig. 6.15. Soluii pentru economia de ap potabil, reutilizarea apei gri

37

ASPECTE NEGATIVE DINTR-O INSTALAIE SANITAR

Imaginea1 Imaginea2 Imaginea3

Imaginea4 Imaginea5

Imaginea 6 Imaginea 7

38

Materiale pentru canalizare interioara

SIFOANE DE PARDOSEALA

Sifon pardoseal cu dou Sifon pardoseal cu ieire intrri i o ieire vertical,cu o intrare lateral

Sifon pardoseal suez cu Sifon pardoseal suez cu o

o ieire din PVC intrare i o ieire din PVC

Sifon 100x100 cu ieire lateral Sifon 100x100 cu ieire vertical cu grtar plastic cu grtar plastic

Sifon 100x100 cu ieire Grtar cu nltor,cu vertical,grtar inox grtar plastic (alb,cu filtru Racord WC direct Racord WC excentric

39

Sifon pardoseal cu grtar inox

Sifon pardoseal cu grtar inox i nltor

Sifon flexibil cu racord Ventil din plastic

Racord WC flexibil Racord WC extensibil

Sifon pentru chiuvet Sifon pentru chiuvet simplu

Sifon pentru chiuvet Sifon pentru chiuvet dublu dublu fr ventil cu ventil

40

Sifon dublu 'S' pentru Sifon 'S' special chiuvet pentru chiuveta

Sifon cad cu preaplin

Sifon cad automat

Sifon cad Sifon cdi du

dublu preaplin Sifon dublu 'S' cu preaplin

GURI DE SCURGERE DE TIP INDUSTRIAL

Aceste produse au fost proiectate si dezvoltate pentru a suporta incarcari hidraulice si mecanice

41

mari in conditii industriale, cu diametre de 75, 110, si 160 mm (ex: industria alimentara, chimica, farmaceutica etc.). Gurile de scurgere industriale corespund amplasarii in pardoseli sclivisite de beton sau in pardoseli prevazute cu diferite straturi de acoperire.

Pot fi prevazute cu gratare de diferite capacitati, cosuri de filtrare, separatoare de namol sau inchizatoare demontabile contra mirosului

GURI DE SCURGERE DE MICI DIMENSIUNI Datorita aspectului estetic, al durabilitatii si al intretinerii usoare, aceste guri de scurgere de pardoseala sunt ideale pentru toate tipurile de incaperi in care trebuie asigurata impermeabilitatea pardoselii.

Tipuri patrate si circulare cu gratar fix pentru toate tipurile de pardoseala din PVC sau alte tipuri de pardoseala.

Cu rama gratarului rotativ (360), sau cu gratar basculant care se imbina perfect cu pardoseala. Cu inaltime redusa, se poate utiliza in locurile cele mai stramte. Tip BM, cu inchizator impotriva mirosului. Cu rama subtire, cu posibilitate de aplicare la orice tip de pardoseala. Cu posibilitatea alegerii tipurilor de inele in vederea realizarii stratificatiei de etansare.

Sistemul de conducte din otel-inox are o greutate mica si este usor de montat, va sta la dispozitie cu diametre de 50, 75, 110 si 150 mm, si cu toata gama de accesorii. Datorita gamei largi a lungimilor, a montajului simplu, a esteticii si a usurintei in exploatare, sistemul este o alternativa economica la conductele traditionale utilizate pentru meteorice, drenaje si ape uzate.

Avantaje Durata lunga de viata datorata materiei de baza Imbinare simpla cu mufa, montaj usor

42

Rezistent la foc Estetic Posibilitate de racord la alte sisteme

Clapet reinere Reductie Curba

Piesa de curatire Mufa Ramificatie la 900

Fitinguri de scurgere cu garnitura

43

Piesa de curatire

Sisteme de conducte din fonta ductila

44

Unitatea modular VII Montarea instalaiilor interioare de ap de consum menajer

La sfritul acestui capitol vei fi capabili s: - Pregtete operaiile de execuie i montaj - Amenajeaz traseele conductelor de ap - Monteaz conducte de distribuie i armturi - Realizeaz mbinri - Realizeaz branamente - Verific montajul executat

Scurt istoric al instalaiilor de alimentare cu ap i canalizare

Sistemele de alimentare cu ap au fost utilizate de cele mai vechi civilizaii: n India, n anul 4000 .e.n., oraul Mohenjodaro era echipat cu bazine; n Creta, n Grecia Antic i la Roma bazinele i casele luxoase beneficiau de alimentare

cu ap rece prin conducte, iar n unele cazuri dispuneau i de conducte de ap cald; Primul sistem de alimentare cu ap cu canale din piatr a fost construit n Assiria n anul

2000 .e.n.; n China se utilizau conducte din bambus pentru alimentarea cu ap, iar n Grecia i n

Africa de nord se utilizau tuburi din lut ars; Primele exemple cunoscute de puuri pentru ap dateaz din anul 3000 .e.n., n Egipt i

n China; Ierusalimul Antic era alimentat cu ap din rezervoare i lacuri artificiale; Cele mai faimoase sisteme de conducte din antichitate erau apeductele romane: Roma

dispunea n anul 300 .e.n. de 12 apeducte care nsumau aproximativ 150 milioane de litri de ap potabil. Cel mai lung apeduct, Aqua Martia, avea o lungime de 80 km. Apa era adus direct pn la nivelul parterului vilelor sau apartamentelor romanilor bogai. Locatarii de la etajele superioare trebuiau s foloseasc rezervoarele de ap de la parter. Oamenii care i ctigau existena crnd ap erau numii Aquarians. Sistemul de apeducte a fost adoptat de peste 40 de orae din Imperiul Roman;

Evul Mediu s-a caracterizat prin neglijarea preocuprilor fa de igien, locuitorii oraelor triau n condiii sanitare precare, iar lipsa apei i a calitii ei contribuiau la rspndirea epidemiilor;

Construcia de sisteme de alimentare cu ap a renceput n secolele 16 i 17; n Cehia, prima alimentare cu ap a fost construit pentru castelul din Praga, n secolul

12; n 1348, apa era adus prin conducte de lemn n bazinele din pieele Carol i Vaclav; n secolul 15, apa era pompat din rul Vltava, iar ulterior era filtrat i tratat;

n secolul 17 s-au utilizat pentru prima oar conductele din font de presiune (Versailles, ntre anii 1660-1680);

Dup 1882 au aprut primele instalaii interioare de ap, care erau capabile s furnizeze apa pn la etajele superioare ale cldirilor;

La sfritul secolului 19 se dezvolt primele tehnici de filtrare i tratare a apei; Apar n locuine primele bi dotate cu closet; Consumul de ap pe cap de locuitor a crescut rapid, de la 50 l/zi la 90 l/zi, iar la sfritul

secolului 20 s-a ajuns la 110 l/zi; Prima reea de ap din Bratislava apare n anul 1886.

Dac n anul 1970, n Slovacia 43,3% din populaie era racordat la sistemul public de alimentare cu

ap, la nivelul anului 2000, procentul atinge 73,9%.

45

Instalaiile de canalizare reprezint o disciplin tehnic relativ tnr:

Cea mai veche atestare a unor canale de scurgere provine din Babilon, cu ocazia construciei unui palat;

n anul 700 .e.n., n Khorsabad se remarc canalizarea palatului Sargon: apele meteorice erau colectate ntr-un col n fiecare teras sau coridor, prin montarea cu pant a dalelor. Closetul fusese deja descoperit i era utilizat, el fiind foarte similar cu WC-ul cu tlpi (turcesc) din zilele noastre;

Se pot aminti canalizrile palatelor greceti din Tyrisna (cca. 1300 .e.n.), din Smyrna, Alexandria sau Atena;

Apele uzate menajere erau evacuate prin canale nchise n strad sau n grdin; Oraul Roma era meninut curat, prin construirea unui sofisticat sistem sanitar (este

remarcabil colectorul de canalizare din crmid numit Cloaca Maxima, care se ntindea de la Palatinum pn la Tivera);

n zona Europei Centrale i de Est, nu au existat sisteme de canalizare n Evul Mediu: locuinele nu erau alimentate cu ap, iar necesitile fiziologice erau rezolvate n exteriorul cldirilor;

Abia n secolul 19 i mai pregnant n secolul 20 s-a produs (r)evoluia n mentalitatea oamenilor, odat cu apariia primelor reele de canalizare i a primelor instalaii interioare de canalizare;

A aprut apoi noul closet cu splare cu ap, iar n anul 1850, n Londra s-a stabilit ca orice construcie nou s aib cel puin un WC instalat;