Strategia de Dezvoltare Locala Campina 2011 2017

8/20/2019 Strategia de Dezvoltare Locala Campina 2011 2017

1/201


2/201

2


3/201

Strategia de dezvoltare locală amunicipiului Câmpina, 2011-2017


4/201

CUPRINS


5/201

1. PREZENTAREA GENERALĂ ............................................................................................................................................................................... 7

2. DEZVOLTARE URBANĂ ................................................................................................................................................................................... 15

3. INFRASTRUCTURĂ ŞI ECHIPARE EDILITARĂ.......................................................................................................................................... 23

4. DEZVOLTARE ECONOMICĂ ............................................................................................................................................................................ 33

5. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI ................................................................................................................................................ 49

6. TURISMUL ............................................................................................................................................................................................................ 57

7. EDUCATIE ............................................................................................................................................................................................................ 65

8. CULTURĂ .............................................................................................................................................................................................................. 73

9. SĂNĂTATE ........................................................................................................................................................................................................... 79

10. SOCIAL ................................................................................................................................................................................................................ 8511. CAPACITATE INSTITUŢIONALĂ ................................................................................................................................................................ 95

12. ANALIZA SWOT ............................................................................................................................................................................................. 105

II. FUNDAMENTAREA STRATEGIEI................................................................................................................................................................ 117

II.1. Analiza situaţiei oraşului - Diagnoza .............................................................................................................................................. 117

II.2. Analiza contextului local, judeţean, regional, naţional şi european ................................................................................ 121

II.3 Stabilirea obiectivului general al strategiei ................................................................................................................................. 123

II.4 Relevanţa strategiei faţă de nevoile identificate ........................................................................................................................ 123III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ................................................................................................................................................................... 125

Viziunea şi direcţiile de dezvoltare ......................................................................................................................................................... 127

Obiective strategice şi specifice ................................................................................................................................................................ 129

Planuri de acţiune sectoriale ..................................................................................................................................................................... 131

Surse de finanțare .......................................................................................................................................................................................... 139

IV. PORTOFOLIUL DE PROIECTE. FIŞE DE PROIECTE ............................................................................................................................. 147

V. IMPLEMENTARE.MONITORIZARE ............................................................................................................................................................ 177VI. COERENŢA ŞI CONFORMITATEA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE .......................................................................... 183

VII. METODOLOGIA ............................................................................................................................................................................................. 189

VIII. CONSULTAREA PUBLICĂ ......................................................................................................................................................................... 195

http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307822http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307822http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307823http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307823http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307824http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307824http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307825http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307825http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307826http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307826http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307827http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307828http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307830http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307830http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307831http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307831http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307832http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307833http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307833http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307834http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307835http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307835http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307840http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307845http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307845http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307846http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307847http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307847http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307848http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307849http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307849http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307849http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307848http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307847http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307846http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307845http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307840http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307835http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307834http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307833http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307832http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307831http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307830http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307828http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307827http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307826http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307825http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307824http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307823http://g/Consultare%20finala%2022%20Noiembrie/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20Campina%202011-2017_22.11.2011.doc%23_Toc309307822


6/201


7/201

7

1. PREZENTAREA GENERALĂ


8/201

8


9/201

9

Scurt istoric

Cea mai veche atestare

documentară a localităţii Câmpina afost menţionată în anul 1503, iar în1593 apare consemnată ca punct de vamă pe drumul spre Transilvania,punct strategic prin care secontrola traficul comercial al VăiiPrahovei.În anul 1663, la numai 160 de anide la atestare, dintr-o simplăaşezare, datorită poziţiei sale

geografice si datorită iscusinţei şihărniciei locuitorilor, satul Câmpinaajunge la rangul de târg.În anul1864, târgul Câmpina esteridicat la rangul de oraş. La aceadată, proprietari ai moşiei Câmpinaau fost prinţul Ştirbey, fraţiiBăicoianu şi statul român. Înaceastă perioadă populaţiaCâmpinei era de 2.291 de locuitori.

În anul 1883, se construieşte caleaferată Telega—Câmpina, careservea la transportul sării de la ocnaTelega şi a lemnului de laexploatările forestiere de pe ValeaDoftanei. Mai târziu, ea va fiexploatată din plin de către rafinăriasocietăţii „Steaua Română” care îşiva amenaja în gara Câmpiniţ a ostaţie de încărcare, a produselorpetroliere.Datorită exploatării petrolului, lacumpăna dintre secole, în oraşulCâmpina vor apărea o serie de mariunităţi industriale, cu ar fi: rafinăriasocietăţii “Steaua Romana” – 1897,

Atelierele Centrale – 1898, UzinaElectrica – 1905, fabrica de acidsulfuric – 1907, etc.În anul 1897 - societatea olandeză"Amsterdam" amenajează pe râulPrahova în zona oraşului ohidrocentrală cu o putere de circa220 kw. Ea va folosi curentulelectric produs la săparea primelortrei sonde şi este considerată opremieră mondială în domeniulpetrolului.Intervalul 1900 – 1915, a fost

perioada de vârf în exploatareapetrolului din Câmpina.Atraşi de clima dulce, cât şi destabiliment modern de băi construitaici şi de efectul curativ al acestor, oserie de personalităţi din Bucureşti, îşi vor construi locuinţe la Câmpina,încât oraşul Câmpina, se transformape timpul verii într-un adevărat,,cartier al capitalei” (aşa cum afirma

dr. Istrati, vezi cap. I).Deşi oraşul suferise şi războiullăsase urme adânci, în anul 1919 seînfiinţează la Câmpina primul liceude băieţi din oraş, sub formă degimnaziu la început, în clădirea ceexistă şi astăzi, pe strada Republicii,fosta proprietate a prinţului Ştirbey.În septembrie 1929 se introducepentru uz casnic gazul de sondă de

căt re societatea "Astra Română" laprimii 43 de abonaţi . La începutul anilor ’30 seasf altează şoseaua de pe ValeaPrahovei până la Braşov, ea fiindprima lucrare de acest fel din ţară,

lucrare executată de către osocietate suedeză. Perioada celui de-al doilea războimondial a avut repercusiuninegative asupra oraşului şiindustriei sale, în special datorit ă bombardamentelor aviaţiei anglo-americane. După încheierearăzboiului dezvoltarea economică,socială, culturală a Câmpineicontinuă în ritm susţinut. În anul 1994 oraşul Câmpina a fostdeclarat municipiu.

Localizare şi accesibilitate Municipiul Câmpina este situat înjudeţul Prahova din Regiunea Sud-Muntenia.Regiunea Sud-Muntenia are osuprafaţă de 34.453 km2 reprezentând 14,45 % din suprafaţa

Figură 1: Poziţionare geografică municipiul

Câmpina


10/201

10

României, este situată în partea deSud-Sud Est a acesteia, învecinându-se la Nord cu Regiunea Centru, la Estcu Regiunea Sud-Est, la Sud cuBulgaria, limita fiind dată de graniţanaturală - fluviul Dunărea iar la Vestcu Regiunea Sud-Vest.Judeţul Prahova se află situat la sudde curbura Munţilor Carpaţi şiocupă o suprafaţă de 4.716 km2 (reprezentând 2% din teritoriulţării) şi are o populaţie de peste812.844 locuitori.Ca unitate administrativă, judeţul

Prahova a fost format la începutulsecolului IV, dar limitele actuale aufost stabilite în 1868. Fiind laintersecţia drumurilor către Europa Centrală şi Orient şi avândimportante resurse naturale, judeţuls-a dezvoltat din toate punctele devedere: economic, social, cultural,devenind cel mai important judeţdin România.

La nord, judeţul Prahova se

învecinează cu judeţul Braşov, la estcu judeţul Buzău, la vest cu judeţulDâmboviţa, iar la sud cu judeţeleIlfov şi Ialomiţa. Municipiul Câmpina este situat înzona colinară, ca un avanpost alSubcarpaţilor înaintea câmpiei, lacirca 1 km de confluenţa râuluiPrahova cu Doftana, pe malul stângal Prahovei.Câmpina este situată la o altitudinede 426 m, la 30 km distanţă dePloieşti(reşedinţa judeţuluiPrahova), 70 km de Braşov, 92 km

faţă de capitala țării Bucureşti.

Coordonatele geografice sunt:45o10’ latitudine nordică, 25o42’longitudine estică.

Amplasat într-un adevăratamfiteatru natural, MunicipiulCâmpina este situat pe ValeaPrahovei şi este înconjurat de trei

râuri (Câmpiniţa, Doftana, Prahova),care au modelat terasa Câmpina.

Terasa Câmpinei, care domină cu40-45 m văile celor trei râuri care odelimitează, este modelată de oserie de dealuri, care autransformat-o într-o depresiuneferit ă de vânturile puternice ce batîn câmpie. Dealurile care înconjoarăoraşul au înălţimi medii de 600 m şiun aspect ce alternează între colinarşi fragmentat.De-a lungul Văii Doftanei se află

dealul Ciobul (618m); la vest,paralel cu râul Prahova se observă un lanţ de dealuri dintre care seevidenţ iază Piţ igaia (634 m), iarspre nord se af lă vârful Poienii (672m).Dincolo de râul Câmpiniţ a spre nordşi nord-est se reliefează dealulCornului, dintre care vârful Voila

Figură 3: Municipiul Câmpina în RegiuneaSud-Muntenia

Figură 4: Coridoare de dezvoltare la niveleuropean

Figură 2: Legătura Bucureşti-Braşov

http://www.katec.ro/oferte_imobiliare_prahova/vanzari_campina.phphttp://www.katec.ro/oferte_imobiliare_prahova/vanzari_ploiesti.phphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Prahoveihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Prahoveihttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_C%C3%A2mpini%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_C%C3%A2mpini%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_C%C3%A2mpini%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Doftana,_Prahovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Prahovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Prahovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Doftana,_Prahovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_C%C3%A2mpini%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Prahoveihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Prahoveihttp://www.katec.ro/oferte_imobiliare_prahova/vanzari_ploiesti.phphttp://www.katec.ro/oferte_imobiliare_prahova/vanzari_campina.php


11/201

11

(675m) deţine supremaţ ia. Trecereade la câmpie spre râurile care odelimitează se face prin versanţiabrupţi, uneori direct spre albiarâurilor. Subcarpaţ ii Prahovei auaspectul unui ansamblu de culmideluroase, cu dimensiuni şiorientări variate, a căror înălţimecreşte dinspre câmpie spre zonamuntoasă. Cea mai mare parte aculmilor sunt înguste, multe avândînf ăţişarea unor creste.

Limitele oraşului sunt impuse de

următoarele vecinătăţi: Nord – comuna Cornu; Nord-Est – comuna Brebu; Vest – comuna Poiana Câmpina; Sud – comuna Băneşti Sud-Est – comuna Telega

Acces rutier. Municipiul Câmpinaare o poziţionare optimă în raportcu reţele de transport. Accesul în

localitate se realizează cuautoturismul pe DN1 (E60):-Bucureşti-Câmpina 92 km sauBraşov-Câmpina 70 km.

Acces feroviar. Accesul feroviar seface prin linia 300 – Bucureşti – Ploieşti – Câmpina - Predeal – Braşov – Blaj – Cluj Napoca – Oradea– Episcopia Bihorului – cale feratădublă electrificată;

Acces aerian. Accesul aerian esterelativ facil, Aeroportul Băneasaeste situat la numai 90 km, iar

aeroportul Henri Coandă la 81 kmdistanţă.

Solurile și subsolurile

Predomină cambisolurile, la care se adaugă argiluvisoluri şi localmolisoluri.În ceea ce priveşte alcătuireageologică a terasei, peste 70% dinsuprafaţa construibilă prezintă în subsol depozite sedimentare ceaparţin miocenului, alcătuite dinmarne şi argile cu intercalaţii denisip şi gresii, dar şi depozite de

sare şi gipsuri. Din punct de vedere geologic, zonacare cantonează zăcămintele dehidrocarburi face parte din mareaunitate a Carpaţilor Orientali,respectiv zona alungită spre nord îndirecţia lanţului muntos, denumităzona neogenă sau precarpatică aCarpaţilor Orientali. Formaţiunile din zonă aparţin

Neogenului, mai precisCuaternarului, reprezentat prinseria Pleistocen inferior.Meoţianul este alcătuit dintr-oformaţiune nisipoasă, slabcimentată, cu intercalaţii de marne.Ponţ ianul, dispus discordant,cuprinde o formaţiune marno-nisipoasă, fiind reprezentat prinmarne friabile şi nisipuri cenuşii,

slab micafere. Dacianul grupeazădepozite reunite sub denumirea deformaţiunea nisipoasă, ce prezintăbazal marne cenuşii, iar superiornisipuri cenuşii-gălbui, micafere.Romanianul este alcătuit din doua

unităţi distincte: formaţiuneaargilelor pătate, reprezentată prinargile si marne cenuşii, cu peteroşcate, şi formaţiunea cu pietrişurişi nisipuri. Cuaternarul estereprezentat prin seria Pleistoceninferior , cu straturi de nisipuri,pietrişuri si argile.

Clima . Statisticile arată că municipiul Câmpina este oraşul cucele mai multe zile însorite dinRomânia. Climatul Câmpinei are uncaracter de adăpost, atât faţă de

circulaţia vestică, cât şi faţă depătrunderea crivăţului din nord-est.Bat vânturi cu caracter de foehn.Temperatura medie multianuală este + 9,5°C. Maxima pozitivă a veriia fost de + 37,6°C înregistrata înluna septembrie a anului 1946, iarvaloarea minimă de – 26,6°C, în lunaianuarie a anului 1942.Regimul precipitaţ iilor este de 500 -

700 mm/an.Numărul anual de zile senine: 160 -180; viteza medie a vântului: 1,5m/s; valoarea coeficientului solar,Ks = 0,32; intensitatea izoseismică:7.

http://www.tourismguide.ro/x/judetul_prahova/http://www.tourismguide.ro/x/judetul_prahova/


12/201

12

Resurse naturalePrincipalele resurse naturaleneregenerabile ale judeţuluiPrahova sunt: petrolul, gazelenaturale, exploatate în cincialiniamente (Copăceni - GuraVitioarei, Apostolache – Mehedinţa -Măgurele, Filipeştii de Pădure-Floreşti – Băicoi - Ţintea, Podenii Vechi-Boldeşti Scăeni şi Urlaţi-Ceptura), cărbunele (Mina SilişteaDealului, lângă Filipeştii de Pădure,şi mina Ceptura), sarea (masivul desare de la Slănic), calcarele şi

marnele calcaroase (Sinaia,Comarnic, Gura Beliei şi Şotrile) ,nisipul cuarţos.

Terenul agricol reprezintă orezervă naturală importantă amunicipiului Câmpina.Atât structura suprafeţei agricolecât şi condiţiile pedoclimaticepermit dezvoltarea unei structuri

complexe a producţiei agricole,toate tipurile de activitate specificăproducţiei vegetale şi animaleîntrunind condiţii favorabile dedezvoltare.

Resursa de apă este una dinbogăţiile vitale pentru dezvoltareaeconomică şi socială. În privinţaapei, a dominat concepţia că

rezervele de apă nu reprezintă unfactor de limitare a dezvoltării,presupunând că se dispune dinbelşug de ea.Reţeaua hidrografică este dominatăde bazinul râului Prahova, caredeţine 3/4 din teritoriul judeţului,

cu principalele râuri: Doftana,Teleajenul, Vărbilăul şi CricovulSărat, care la rândul lor au numeroşiafluenţi. Lacurile completează reţeaua hidrografică a municipiuluiCâmpina, respectiv: Lacul peştelui,Lacul cocorului, Lacul Bisericii,Lacul ferme, lacul Vlădoaia.

Vegetaţ ia este variat ă şi predominăpădurile de fag în amestec cugorunul.Fauna este bogat ă şi diversă ca

număr şi specii: urşi, cerbi carpatini,jderi, căprioare, lupi, mistreţi, râşi,dihori, pisici sălbatice, veveriţ e,capre negre; dintre păsări: cocoşulde munte, mierla, cinteza, acvila demunte, uliul, vulturul, iar dintrereptile: vipera comună şi şopârla demunte; fauna acvatică: păstrăvi,mrene , şt iuci, bibani şi crapi.


13/201

13

Gradul general de mulţumire al locuitorilor vis-a-vis de municipiul Câmpina

Mulţumit şifoarte

mulţumit71,0%

Nemulţumitşi foarte

nemulţumit11,5%

Nici,nici

17,5%

Aprecierea gradului de mulțumire a

cetățenilor față de oraşul în care trăiesc

Mulţumit ş ifoarte

mulţumit78,6%

Nemulţumitşi foarte

nemulţumit11,7%

Nici,nici

9,7%


cetățenilor față de zona în care trăiesc

Mulţumit ş ifoarte

mulţumit88,8%

Nemulţumitşi foartenemulţumit

6,3%

Nici,nici

4,9%


cetățenilor față de locuința în care trăiesc

Sursa: Sondaj de opinie

1,32%

2,75%

3,11%

3,11%

3,83%

6,23%

7,54%

12,33%

22,27%

piaţa

poziţia geografică

amenajare urbană

turism,agrement,organizare de spectacole

parcuri şi locuri de joacă pentru copii

frumuseţea oraşului

linişte şi siguranţă

curăţenia oraşului

infrastructura rutieră

Cele mai importante aspecte pozitive ale municipiului

Câmpina

Sursa: Sond aj de o pinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Câmpina

Majoritatea populaţieirespondente, din cadrul Sondajuluide opinie cu privire la dezvoltareasocio-economică a municipiuluiCâmpina, s-a declarat mulţumită şifoarte mulţumită cu privire lamunicipiul Câmpina (71,0%locuitori intervievaţi declarându-semulţumiţi şi foarte mulţumiţi), zonade rezidenţă (78,6% locuitoriintervievaţi declarându-semulţumiţi şi foarte mulţumiţi) şilocuinţa acestora (88,8% locuitoriintervievaţi declarându-se

mulţumiţi şi foarte mulţumiţi). Totodată, municipiul

Câmpina se bucură de o serie deaspecte pozitive, prin proiectele dedezvoltare implementate/în curs deimplementare ce privescinfrastructura rutieră şi tehnico-edilitară, dar şi resursele naturalede care acesta dispune. Locuitorii

care au participat la studiu, aumenţionat ca principale aspectepozitive ale Municipiului Câmpina:

infrastructura rutieră, curăţeniaoraşului, liniştea şi siguranţa şifrumuseţea oraşului..

În opinia locuitorilor din Câmpina,

aceste aspecte pozitive sunturmate de: Parcurile şi locurile de joacă

pentru copii; Turismul, agrementul şiorganizarea de spectacole; Amenajarea urbană; Poziţia geografică;

Piaţa agro-alimentară.


14/201


15/201

15

2. DEZVOLTARE URBANĂ


16/201

16


17/201

17

38.435,00

38.166,0038.017,00

37.411,0037.225,00

36.842,00

36.000

36.500

37.000

37.500

38.000

38.500

39.000

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia populaţiei în municipiul Câmpina, 2005-2010

Sursa: INS, Baza de Date TEMPO

Organizarea teritorială Municipiul Câmpina este situat înjudeţul Prahova - Regiunea SudMuntenia.Această regiune este compusă dinjudeţele: Prahova, Argeş, Călăraşi,Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa,Teleorman.Pe teritoriul judeţului Prahova seaflă 2 municipii(Municipiul Ploieşti şi municipiul Câmpina), 12 oraşe(Azuga, Băicoi, Boldeşti-Scăeni,Breaza, Buşteni, Comarnic, Mizil,

Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlaţi, Văleniide Munte), 90 de comune şi 405sate.Reşedinţa judeţului Prahova se aflăla Ploieşti.Municipiul Câmpina, este unitateadministrativ teritorială, alcătuitădintr-o singură localitate – Câmpina.Acesta este persoană juridică dedrept public cu capacitate juridică

deplină, care deţine un patrimoniupropriu format din domeniul publicşi domeniul privat, exercitându-şi,în condiţiile legii, autoritatea peteritoriul anume delimitat prin lege.Suprafaţa totală a municipiuluiCâmpina este de 2.423 ha, iarsuprafaţa intravilană este de 1.206ha.

Situaţia demografică La 1 iulie 2010, populaţia

municipiului Câmpina număra36.842 persoane, reprezentând4,53% din populaţia totală ajudeţului Prahova şi 1,13% dinpopulaţia totală a Regiunii Sud-Muntenia.

Densitatea populaţiei pe întregteritoriul oraşului (2.423 ha) este de1.520,51 locuitori/km2, mult peste

cea de la nivel judeţean, unde

densitatea este de 172,36locuitori/km2 din suprafaţa totală.

Raportând populaţia stabilă lasuprafaţa terenului intravilan seobservă că densitatea municipiuluiCâmpina este de 3.054,89locuitori/km2 de teren intravilan,iar densitatea populaţiei urbane dela nivelul judeţului Prahova este de4.689,032 locuitori/km2 terenintravilan.

Comparativ cu anul 2005, efectivulpopulaţiei a scăzut cu 1.593 depersoane, în anul 2010.

Structura etnică a populaţieimunicipiului Câmpina esteurmătoarea: 98,5% români, 1,1%rromi, 0,1% maghiari, 0,1% germanişi 0,2% alte etnii.Principalele religii ale populaţiei

municipiului Câmpina sunt: religiaFigură 5: Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia


18/201

18

Români

98,5%

Rromi1,1%

Maghiari

0,1%Germani

0,1%

Alţii

0,2%

Structura etnică a populaţiei municipiului Câmpina


ortodoxă (96,1% din populaţ iaoraşului), religia romano-catolică(1,2% din populaţie), religiaadventistă(1,2% din populaţie),religia penticostală (0,7% dinpopulaţie) şi altele.

Situaţia spaţial-urbanistică

Municipiul Câmpina este un centrueconomico-social de importanţăjudeţeană cu profil dominantindustrial-terţiar şi dotări cu rolteritorial.Municipiul este un furnizor deservicii de sănătate şi educaţiepentru zona limitrofă.

Pe teritoriul oraşului se regăsescmai multe zone cu funcţiuneindustrială şi comercială.

Dezvoltarea oraşului s-a realizat înstrânsă legătură cu arterele decomunicaţii principale.

Figură 6: Planul Urbanistic General al municipiului Câmpina


19/201

19

Străzimodernizate

(km)79,8%

Străzinemodernizate

(km)

20,2%

Ponderea străzilor modernizate din municipiulCâmpina în anul 2009

Locuinţe

51,25%

Unităţi

industriale

13,30%Căi de

comunicaţii

5,75%

Spaţii verzi, sport,

agrement 12,09%

Altele

17,62%

Zonificarea funcţională a intravilanului în anul 2009 în

municipiul Câmpina


84 84 85 8491

30 30 29 3023

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia raportului străzi modernizate/străzi nemodernizate

în municipiul Câmpina, 2005-2009

Străz i modern izate(km) Străz i nemodern izate(km)


Municipiul Câmpina are unteritoriu administrativ în suprafaţăde 2.423ha din care intravilan1.404,01 ha, acest a fiind împărţit în8 cartiere.

Procesul de urbanizare a devenit unfenomen general, specific siireversibil, fiind rezultatul unorfactori obiectivi ca: dezvoltareacomerţului, a transportului, aindustriei, etc.Urbanizarea, definită ca fenomen decreştere accelerată a populaţieiurbane, de extindere în teritoriu,presupune şi necesită dezvoltareaunor facilităţi, respectiv: facilităţi desănătate, mediu, alimentarecentralizată cu apă potabilă,racordare la reţea de canalizare şiepurare a apelor uzate.semnificative si din punctul deÎn documentaţia de urbanism"Reactualizare Plan UrbanisticGeneral al municipiului Câmpina"

s-au prevăzut noi amplasamentepentru încă două micro staţii deepurare, inclusiv modernizarea şi

extinderea celei existente.Procesul de urbanizare amunicipiului Câmpina se reflectă îndezvoltarea oraşului prin extindereasuprafeţei intravilanului.

Conform Planului UrbanisticGeneral al municipiului 51,2% dinsuprafaţa intravilană este ocupatăde locuinţe şi 13,3% de unităţiindustriale.

Reţeaua de străzi orăşeneşti Municipiul Câmpina are o

poziţionare optimă în raport cuarterele de circulaţie rutieră fiind în

apropierea DN1( E 60) – FrontierăBorş – Cluj Napoca – Târgu Mureş – Ploieşti – Bucureşti – Slobozia – Constanţa – coridorul IV

paneuropean (parţial).

În municipiul Câmpina există oreţea stradală extinsă care


20/201

20

14.51514.536

14.549

14.578 14.591

14.655

14.400

14.450

14.500

14.550

14.600

14.650

14.700

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia numărului de locuinţe din municipiul Câmpina ,

2005-2010


28 30

4448

33

72

0

10

20

30

40

50

60

70

80

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia numărului de locuinţe terminate în municipiul

Câmpina , 2005-2010


însumează 114 km de străziorăşeneşti.

Ponderea străzilor modernizate întotal străzi orăşeneşti era în anul

2009 de 79,8% aflându-se pe untrend crescător faţă de anul 2008.

Principalele artere decirculaţie sunt:

Calea Daciei, B-dul NicolaeBălcescu, B-dul Carol I,

Calea Doftanei, Str. Voila, Str. B.P. Haşdeu, Str. I.H.

Rădulescu, Drumul

Taberei, Str. Orizontului, Str.

Ecaterina Teodoroiu, Str. Sondei, Str. Schelelor,

Str. Griviţei, str. IonCâmpineanu,

Str. M. Kogălniceanu, Str.Constantin Stere, str.Zorilor.

Serviciile de transport publicurban

Serviciile de transport taxi şi în

regim de închiriere sunt serviciicomunitare de utilitate publică, carese desfăşoară sub controlul,conducerea şi coordonareaConsiliului Local al MunicipiuluiCâmpina, se efectuează numai decătre transportatori autorizaţ i deacesta, şi se asigură prin atribuireade gestiune delegat ă, pe bază decontract de atribuire.

Pe raza Municipiului Câmpina, la oraactuală, sunt în exploatare 4 (patru)trasee de transport public local decălători prin curse regulate. Acestetrasee sunt:1) Cartier Slobozia (intersecţia str. În Luncă cu Aleea Alunului) – Cimitirul “Învierea lui Lazăr”; 2) Pram – Spital Voila;

3)

Pram – Turnatorie – Spital Voila;4) Pram – Captare – Spital Voila.

Sistemul de utilităţ i publice princare se realizează aceasta activitateeste compus din: calea de rulare, respectiv străzile

N. Bălcescu, Carol I, Oituz, B.P.

Haşdeu, I.H. Rădulescu, CaleaDoftanei, Voila, Şoseaua Paltinu,M. Kogălniceanu, C-tin. Stere, Ec.Teodoroiu, Zorilor;

staţiile de îmbarcare – debarcarecălători aferente traseelor demai sus;

dotările acestor staţ ii.Serviciului de transport public depersoane prin curse regulate peraza municipiului Câmpina a fostdelegat către SC Eliro SRL.De asemenea, pe teritoriulmunicipiului funcţionează şi două autogări pentru transporturileinterjudeţene şi intrajudeţene.


21/201

21

Clădirirezidenţiale

29,6%Clădiri

rezidenţialepentru

colectivităţi5,3%

Clădiriadministrative

1,1%

Alte clăd iri0,0%

Hoteluri şi clădirisimilare

7,7%

Clădiri pentrucomerţ cu

ridicata şi cuamănuntul

34,4%

Alte clădiri21,8%

Structura autorizaţiilor de construcţii după metri patrati

suprafaţă utilă pe tipuri de construcţii în anul 2010 în

municipiul Câmpina


14,7714,95

15,14

15,33

15,54

15,76

14,5314,73

14,94

15,2715,41

15,72

13,80

14,00

14,20

14,40

14,60

14,80

15,00

15,20

15,40

15,60

15,80

16,00

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia suprafeţei locuibile pe cap de locuitor în municipiul

Câmpina şi judeţul Prahova 2005-2010(mp/locuitor)

Suprafaţă locuibile pe cap locuitor judeţ Prahova

Suprafaţă locuibilă pe cap locuitor municipiul Câmpina

Sursa: INS,

Baza de Date

TEMPO

Condiţii de locuire

Fondul locativ al municipiuluiCâmpina cuprinde 14.655 locuinţe,reprezentând 4,63% din fondullocativ al judeţului Prahova în anul2010. Dintre acestea, aproximativ14.285 locuinţe sunt în proprietateprivată, adică 97,48% din totalitatealocuinţelor din municipiu.

În perioada 2005 – 2010, fondullocativ al oraşului a crescut cunumai 140 locuinţe.

Suprafaţa locuibilă totală este de579.310mp, revenind în medie39,53mp/locuinţă.

Comparativ cu anul de bază, 2005,suprafaţa medie locuibilă a crescutcu aproximativ 1,2 mp/locuitor.

În perioada 2005-2010 s-aurecepţionat 255 locuinţe noi, iar în

anul 2010 au fost terminate 72 delocuinţe. În ceea ce priveştenumărul autorizaţiilor de construirese constată un maxim al acestora înanul 2008 (123 de autorizaţii), ande creştere economică la nivelulţării şi o scădere accentuată în anul2010(62 autorizaţii). În ceea ce priveşte structuraautorizaţiilor de construcţii după

metrii pătraţi suprafaţă utilă seconstată va ponderea cea mai mareo deţin clădirile pentru comerţul curidicata şi amănuntul.


22/201

22

Mulţumit şi foarte

mulţumit 46%

Nemulţumit

şi foartenemulţumit

31%

Nici, nici

23%

aspectul clădirilor

Mulţumit şi foartemulţumit

46%

Nemulţumit


25%

Nici, nici

29%

rezistenţa clădirilor


mulţumit 44%

Nemulţumit


41%

Nici, nici

15%

term oizolarea clădirilor


mulţumit

81%

Nemulţumit


12%

Nici, nici

7%

suficiența spațiului de locuit

Gradul de mulţumirevis-s-vis de condiţiile de locuire din municipiul Câmpina

Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea soci o-economică a municipiului Câmpina

1,40%

3,20%

5,20%

10,30%

21,20%

educaţia şi cultura

fondurile europene

resursele naturale

turismul și agrementul

industria și locurile de muncă

Cele mai importante resurse pentru dezvoltare ale

municipiului Câmpina

Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Câmpina

Majoritatea respondenţilor

se declară mulţumiţi şi foartemulţumiţi de aspectul clădirilor, derezistența clădirilor şi de

suficienţa spaţiului din locuinţaactuală.

Peste 40% dintrerespondenţi se declară nemulțumiți și foarte nemulțumiți determoiz olarea clădirilor, iar peste30% nemulțumiți de aspectulclădirilor .

Cea mai importantăresursă pentru dezvoltare amunicipiului este consideratăindustria și locurile demuncă(21,20%), urmată de turism șiagrement cu 10,3%, resurselenaturale cu 5,2%, fondurile europene3,2%, educația și cultura cu 1,4%.


23/201

3. INFRASTRUCTURĂ ŞI ECHIPARE EDILITARĂ


24/201


25/201

25

Drumuri publice

Municipiul Câmpina este conectat şila o serie de drumuri judeţene: DJ 100E Băicoi (DJ 100F) –

Tufeni - Mislea - Telega - Câmpina – Poiana Câmpina - Proviţa de Jos -Proviţa de Sus -Adunaţi (DJ 710),km 0+000 – km 34+900, DJ 101R Câmpina (DJ 102I) - Podu Vadului - Breaza - Breazade Sus – Gura Beliei - Comarnic(DN1), km 0+ 000 – km 17+ 835 DJ 102I Câmpina - LuncaMare - Teşila - Trăisteni – Limită judeţ Braşov, km 0+000 - km49+910 DJ 205G Câmpina (DJ101R)- Cornu de Jos, km 0+000 - km3+000 DJ 207 Nistoreşti (DN1) – Vistieru - Şotrile - Câmpina (DJ 102I), km 0+000 - km15+400

Municipiul Câmpina se va racorda laviitoarea autostrada Bucureşti-Braşov care se va desfăşura peteritoriul administrativ al

Municipiului Bucureşti şi aljudeţelor Ilfov, Prahova şi Braşov.Lungimea totală a autostrăzii estede cca 174 km.

Localităţile traversate în judeţulPrahova sunt: Municipiile Ploieşti şiCâmpina, oraşele Băicoi, Breaza,Comarnic, Sinaia, Buşteni, Azuga şicomunele Balta Doamnei, Gherghiţa,

Olari, Drăgăneşti, Dumbrava, Râfov,Berceni, Bărcăneşti, Târgşoru Vechi,Ariceşti Rahtivani, Floreşti,Măgureni, Băneşti, Poiana-Campina

şi Cornu.Drumurile judeţene si celeorăşeneşti sunt întreţinute încondiţii optime de funcţionare decătre serviciile specifice aleadministraţiei publice locale incolaborare cu Direcţia Regională deDrumuri şi Poduri Bucureşti Secţiade Drumuri Naţionale BucureştiNord.

Infrastructura detelecomunicaţii

Sectorul telecomunicaţiilor, parteimportantă a infrastructuriinaţionale s-a dezvoltat continuu,abordând în funcţie de necesităţiatât soluţii calitative cât şicantitative.În judeţul Prahova, numărulabonaţilor telefonici în rețeauaRomtelecom depăşeşte 148.500, iarîn municipiul Câmpina depăşeşte9.000.

Principalul operator de telefoniefixă – Romtelecom a instalat si înmunicipiul Câmpina centralătelefonică digitală care funcţioneazăla parametrii proiectaţi. Municipiul este racordat prinmagistrale de fibră optică la reţeauainterurbană şi internaţională. Înfelul acesta s-a creat posibilitatea caabonaţii să comunice la nivel

naţional şi internaţional.

Operatorii de sisteme de telefoniemobilă VODAFONE, ORANGE,COSMOTE acoperă toată aria municipiului.Romtelecom S.A, UPC, RCS & RDSoferă în prezent, pentru clienţi,servicii de telefonie fixă naţională şiinternaţională, internet şi date şi

televiziune, toate bazate peinfrastructuri de fibră optică şisisteme digitale performante.În Câmpina funcţionează posturilede televiziune locală: PRIMA TVCÂMPINA şi VALEA PRAHOVEI TV .


26/201

2


27/201

27

225

96 96 98 98

78 78 78

48 480

50

100

150

200

250

2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia lungimii reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în municipiul Câmpina, 2005-2009(km)

Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei

potabile(km)Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare(km) Sursa: INS, Baza

de Date TEMPO

97 97

92

9394

88

8990

91

92

93

94

95

96

97

98

2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia cantităţii totale/pentru uz casnic de gaze naturale

distribuite în municipiul Câmpina, 2005-2009(mii mc)


zonele în care populaţ ia esteconectat ă la o reţ ea de apă potabilă.Apa uzată este deversat ă parţ ialdirect în cursurile de apă, ocolindfacilit ăţ ile de epurare existente.

Cu privire la furnizarea apeipotabile, reţeaua publică existent ă este alimentat ă în general cu apă debună calitate fără probleme desatisfacere a cererii, în timp cemulte din sursele publice locale deapă sunt poluate cu nitraţi şi altesubstanţ e. Pierderile de apă suntfoarte mari, din cauza reţelelor

foarte îmbătrânite

Municipiul Câmpina a fost desemnatca aglomerare prioritară în MasterPlanul privind alimentarea cu apă şicanalizare de la nivelul judeţuluiPrahova. Investiţiile prevăzute înacest Master Plan care va fi finanţatdin Programul Operaţional sectorialde Mediu, Axa prioritară 1 constauîn:

Staţii Tratare Apă (STA) -100.000 euro

Staţii de Pompare,Rezervoare - 327.900 euro

Reţele de Distribuţie Apă – 426.000 euro

Staţii Epurare Ape Uzate(SEAU) – 7.106.500 euro

Colector Principal – 76.500euro

Staţii de Pompare ApăUzată – 76.000 euro

Reţele de Canalizare – 6.591.400 euro

La finalul anului 2009, lungimeatotală a reţelei simple de distribuţiea apei potabile în municipiulCâmpina era de 98 km, fără

modificări substanţiale din anul2006.Lungimea totală a conductelor decanalizare în municipiul Câmpina s-

28


28/201

28

7.250

3.265 3.2792.896 2.7643.184

1.5181.518 1.339

902

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

8.000

2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia cantităţii totale/pentru uz casnic de apă

distribuită în municipiul Câmpina, 2005-2009(mii mc)

Canti tatea de apă potabilă distribuită consumatorilor (mii metri cubi)

Canti tatea de apă potabilă distribuită consumatorilor (mii metri cubi) pentru uzcasnic


41.020

36.14933.447

38.766

27.433

18.880 17.37614.363 15.744 15.602

0

5.000

10.00015.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

45.000

2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia cantităţii totale/pentru uz casnic de gaze naturale

distribuite în municipiul Câmpina, 2005-2009(mii mc)

Gaze naturale distribuite(mii metri cubi)

Gaze naturale distribuite(mii metri cubi) pentru uz cas nicSursa: INS, Baza de Date TEMPO

a menţinut relativ constantă în ultimii ani.De asemenea, se constată o scădere a cantității de apă distribuităconsumatorilor de la 7.250 mii mc

în anul 2005 la 2.764 mii mc în anul2009. Din cantitatea totalădistribuită un procent de 32,6%.Capacitatea instalaț iilor deproducere a apei potabile dinmunicipiul Câmpina s-a menț inutrelativ constantă în ultimii ani lavaloarea de 43.200 mii mc.Energie termică Energia termică furnizatălocuitorilor municipiului Câmpina ascăzut treptat începând cu anul2000, iar în anul 2008 a fost sistatădefinitiv.Sistemul de încălzire se realizează înregim individual prin centraletermice pe gaz sau pe lemne.Reţeaua şi volumul gazelornaturale distribuite

Reţeaua de alimentare cu gazexistentă în municipiul Câmpina lasfârşitul anului 2009 are o lungimede 94 Km și nu a cunoscutmodificări substanţiale pe parcursulperioadei 2005-2009.Consumul de gaze se află pe untrend descrescător de la 41.020 miimc în anul 2005 la 28.433 mii mc înanul 2009.

Din cantitatea totală de gazeconsumată în anul 2009 consumulcasnic reprezintă 56,87%.Iluminatul publicÎn anul 1861 - se introduceiluminatul public cu felinare cu gaz

(petrol lampant), Câmpina fiind alșaselea oraș din țară iluminat cuacest nou sistem. În municipiulCâmpina au fost făcute în ultimaperioadă o serie de investiţii în

domeniul iluminatului public,inclusiv înlocuirea corpurilor deiluminat în Cartierul Slobozia,bulevardul Nicolae Bălcescu,cartierul Voila, strada Plevnei.

29


29/201

29

Aprecierea populaţiei racordate la utilităţi publice privind raportul calitate/preţ al următoarelor servicii

Situaţie pozit ivă38,07%

Situaţie

negativă48,04%

Situaţieneutră13,90%

serviciul de furnizare a gazelor natur ale


Situaţie

negativă43,66%


serviciul de furnizare a apei potabile


Situaţie

negativă33,12%


serviciul de canalizare

Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio -economică a municipiului Câmpina

6,92

6,72

7,18

1,00 2,00 3,00 4,00 5,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00

Străzi

Alei şi trotuare

Parcări

Evaluarea nivelului de mulţumire vis-a-vis de infrastructura din

municipiul Câmpina

Conform sondajului deopinie realizat în rândul populaţieidin municipiul Câmpina, la nivel localexistă o situaţie relativsatisfăcătoare vis-à-vis de starea

parcărilor, aleilor şi trotuarelor şistrăzilor. Pe o scară de la 1 (foartenemulţumit) la 10 (foarte mulţumit),situaţia parcărilor a avut un scormediu de 7,18, situaţia străzilor unscor mediu de 6,92 şi situaţia aleilor şi trotuarelor un scor mediu de 6,72

În ceea ce priveşteevaluarea raportului calitate/preţ

al ut ilităţilor publice din municipiulCâmpina , situaţia cea mai problematică este întâlnită în ceeace priveşte serviciul de furnizare a gazelor naturale 48,04% din persoanele chestionate s-audeclarat nemulţumite şi foartenemulţumite de raportulcalitate/pr eţ al gazelor naturale.

43,66% din persoanele

racordate la reţeaua de furnizare aapei potabile sunt nemulţumite şi

foarte nemulţumite de raportulcalitate/preţ al acestui serviciu.

Doar 49,27% din

respondenţii a căror locuinţă esteracordată la infr astructura de

canalizare consideră că acestserviciu are un raport calitate/prețcorect

30


30/201

30

30,30%

11,00%

27,30%

19,20%

6,70%

53,10%

79,60%

56,40%

60,80%

84,90%

16,60%

9,40%

16,30%

20,10%

8,40%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Siguranţa şi ordineapublică

Serviciile de urgenţă(salvare, pompieri,…

Curăţenia şigestiunea deşeurilor

Administrarea

parcurilor/spaţiilor…

Iluminat public

Gradul de mulţumire al cetăţenilor vis-a-vis de serviciile publice din

municipiul Câmpina

Nemulţumit(ă) şi f. nemulţumit(ă) Mulţumit(ă) şi f. mulţumit(ă) Nici, nici


Proastă şifoarte

proastă11,1%

Bună şifoarte

bună62,3%

Nici, nici

10,8%


cetățenilor față de canalizarea din orașul în

care trăiesc

Proastă şifoarte

proastă15,1%

Bună şifoarte

bună62,3%Nici, nici

7,4%

Aprecierea gradului de mulțumire acetățenilor față de calitatea apei din orașul

în care trăiesc

Opinia respondenţilorreferitoare la serviciile publice furnizate la nivel local variază. Astfel cetățenii sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de iluminatul public

în proporție de 84,9%, de serviciile deurgență în proporție de peste 79,6%și mai puțin mulțumiți de serviciul de

salubritate – 56,4% și de siguranța și

ordinea publică-53,1%.

De asemenea, se constată că peste 60% dintre cetățeni se declarămulțumiți de calitatea apei și aserviciilor de canalizare

31


31/201

3

Aprecierea cetățenilor vis-a-vis de nivelul de siguranță în municipiul Câmpina

Destul de şi

complet în

siguranţă

55,94%

Nu prea însiguranţă şi

Deloc însiguranţă34,06%

Nici,nici

10,00%

Aprecierea siguranţei în cartier noaptea

Destul de şi

complet în

siguranţă29,54%

Nu prea însiguranţă şi

Deloc însiguranţă47,69%

Nici,nici

22,78%

Aprecierea nivelului de siguranţă în oraş noaptea

Mai curând

bună67,58%

Mai curândproastă5,18%

Nici,nici27,24%

Aprecierea zonei de reşedinţă prin prisma

siguranţei

Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Câmpina

Mulţumit şi f.

mulţumit 53,1%

Nici, nici

16,6%

Aprecierea generală a cetăţenilor din municipiulCâmpina faţă de siguranță și ordine publică


Aprecierea generală a

cetățenilor din municipiul Câmpina

față de siguranța și ordinea publicăeste una relativ pozitivă, în condițiile

în care 53,1% sunt mulțumiți și foarte mulțumiți.

În ceea ce privește nivelul desiguranță în municipiul Câmpina se

constată că peste 67% consideră că zona de reședință este una maidegrabă sigură, totuși 47,69% se

simt nu prea în siguranță sau delocîn siguranță în oraș în timpul nopții.

32


32/201

33


33/201

4. DEZVOLTARE ECONOMICĂ

34


34/201

35


35/201

Volumul şi structuraeconomiei locale Scurt istoric. Municipiul Câmpinaeste un puternic centru economic înjurul căruia gravitează şi o serie de

comune limitrofe.Cu o tradiţie economică importantămunicipiul Câmpina cunoaşte unavânt economic important odat ă cuprimele exploat ări moderne aleţiţeiului, realizate după 1880 decătre Dumitru V. Hernia, unîntreprinzător particular, consideratastăzi ""pionierul"" petroluluicâmpinean.

Exploatarea şi prelucrarea modernă a petrolului câmpinean se datoreazăîn cea mai mare parte societăţ ii cucapital româno-austro-franco-ungarSteaua Romană, înfiinţ at ă în anul1895 la Câmpina, care va construi în1897 cea mai mare şi modernă rafinărie din Europa la acea dată. Inpartea sudica a oraşului şi în luncilePrahovei şi Doftanei a apărut oadevărată ""pădure"" de sonde,producţia depăşind, începând dinacel an, 50.000 tone anual.Datorită petrolului, Câmpina adevenit un centru cunoscut inîntreaga lume.

Perioada capitalistă interbelică areprezentat cel mai important

progres economic al oraşului depana atunci.S-au modernizat unit ăţ i industrialeprecum Atelierele Centrale, careproduceau utilaje pentru extracţia

petrolului, s-a introdus în 1929gazul de sondă pentru uz casnic, iarprelucrarea petrolului a devenitprincipala activitate industrială.

O nouă perioadă de dezvoltare, multmai complexă, a înregistrateconomia câmpineană în anii 50-70.Vechile Ateliere Centrale au devenitUzina Mecanică, cunoscut ă la nivelnaţional şi internaţional. AtelierelePoiana Câmpina au devenitÎntreprinderea de Reparaţ iiMotoare Grele şi Instalaţ ii Petroliere(I.R.M.G.I.P) solicitat ă de asemenea

în toata ţ ara. Una din vechileturnătorii, modernizat ă, a devenitUzina ""Neptun"". Au apărut noiobiective, precum I.P.T.(Întreprinderea de Piese Turnate,actuala Turnătorie Centrală Orion),I.R.U.E.A.R (Întreprinderea deReparaţii Utilaj ElectricAutomatizări şi Radio),""Energopetrol"", Întreprinderea de

Echipament Electric,""Electromontaj"",I.R.A(Întreprinderea de Reparaţ ii Auto)

Demografia întreprinderilor. Înjudeţul Prahova, numărul total decomercianţi activi din punct devedere juridic este de 53.096unităţi, la 31 decembrie 2009, dincare 21.343 unităţi sunt cu situaţiabilanţieră depusă Oficiul NaţionalRegistrul Comerţului. Din acestea ponderea cea mai mareo au societăţile comerciale curăspundere limitată 57%, urmate de

persoanele fizice autorizate şiîntreprinderile individuale.Din totalitatea persoanelor juridiceactive care şi-au depus situaţiilebilanţiere de la nivel judeţean

7,65% sunt înregistrate înmunicipiul Câmpina, în anul 2009.

În perioada 1995-2009 numărul depersoane juridice active juridic cusituaţia bilanţieră depusă, la nivelulmunicipiului Câmpina, aproape s-adublat. crescând de la de la 956unităţi în anul 1995 până la 1.633unităţi în anul 2009.

Creşterea numerică a acesteicategorii de persoane juridice, dinmunicipiul Câmpina s-a păstratrelativ constant ca procent în totaluljudeţ ului Prahova.

36


36/201

13.540

15.428

17.675

20.858 21.343

956 1.218 1.372 1.598 1.633

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

1995 2000 2005 2007 2009

Evoluția numărului de persoane juridice active care au

delarat situațiile bilanțiere, în județul Prahova și municipiul

Câmpina, 1995-2009

Număr firm e active Prahova și Câmpina

Număr firme active Câmpina

AF

2,0%IF; 2;

0,9%

IF

0,7%

II

1,8%

OCR

0,1%

PF

6,6%

PFA

11,3%

SA

2,1%

SC

0,1%

SNC

1,8%

SRL

73,5%

Repartiţia agenților economici din municipiul Câmpina, în

anul 2009

Densitatea întreprinderilor active la1.000 de locuitori permiterealizarea de comparaţii cu niveluljudeţean şi poate fi privit ca un

indicator al spiritului antreprenorialal populaţiei şi al mediului economicprietenos şi atractiv pentruinvestitori.

Aşadar, numărul persoanelorjuridice active din punct de vederejuridic ce revine la 1.000 delocuitori, în anul 2009, este de32,1‰ la nivel naţional, 65,1‰ la

nivel judeţean şi de aproximativ76,45‰ la nivelul municipiuluiCâmpina. Valorile ridicate de lanivelul municipiul Câmpina şijudeţean ale acestui indicator aratăconcentrarea activităţii economice.

Din totalitatea înmatriculărilorînregistrate în anul 2009, în judeţulPrahova (4.081 înmatriculări), doar

5,2% s-au realizat în municipiulCâmpina, ceea ce înseamnă în cifreabsolute 213 înmatriculări.

Până la 31 decembrie 2009, s-auînmatriculat, în municipiul Câmpina2.846 agenţi economici, din care ceiînregistraţi numai în anul 2009reprezintă 7,5%. Aceeaşi proporţiese regăseşte şi la nivelul judeţuluiIlfov, unde s-au înmatriculat, întotal, 53.096 agenţi economici pânăîn anul 2009 .

37


37/201

IF; 2;

0,9%II; 25; 11,7%

PFA; 72; 33,8%

SA; 1; 0,5%

SRL;

113;

53,1%

Repartiţia înmatriculărilor din municipiul Câmpina, pe

categorii de agenţi economici, în anul 2009

Comerţ

38,5%

Construcţii

12,9%

Industria

prelucrătoare10,5% Activităţi

profesionale,

ştiinţifice şi tehnice

9,7%

Transport şi

depozitare4,6%T ranzacţii

imobiliare 4,5%

Hoteluri şi

restaurante3,4%

Activităţi de

serviciiadministrative

3,4% Jnformaţii şi

comunicaţii3,2%

Alte activităţi de

servicii 2,3% Altele

7,2%

Structura pe sectoare de activitate a persoanelor juridice active

economic în municipiul Câmpina în anul 2009

Sursa: ONRC

Însă, raportând numărulpersoanelor juridice active juridic şicu situaţia bilanţieră a anului 2009depusă, se constată o diminuare aacestui raport, însă se păstrează

superior celui de la nivel naţional.Astfel, la nivelul judeţului Prahovarevin 26,17‰, iar la nivelulmunicipiului Câmpina revin43,87‰ persoane juridice la 1.000locuitori.

La finalul anului 2009, la nivelulmunicipiului Câmpina, au depus şile-au fost omologate situaţiile

bilanţiere un număr de 1.633persoane juridice.

Cele mai multe persoane juridiceactive economic au drept principalobiect de activitate comerţul(Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;repararea autovehiculelor şimotocicletelor), în acest sectoractivând 629 agenţi economici(38,5%).

Următoarele sectoare, în funcţie denumărul agenţilor economici suntreprezentate de către Construcţii – 210 (12,9%) şi industriaprelucrătoare - 171 (10,5%).Conform datelor din situaţiilebilanţiere depuse pentru anul 2009,

firmele din municipiul Câmpinaaveau un număr de 12.254 angajaţişi au realizat o cifră de afaceri totalăde 1.727.047.164 lei. Numărul mediu de angajaţi pentru ofirmă este de 7,5 persoane iar cifra

de afaceri medie este de 1.057.592lei.

38


38/201

369.205

4.296.451

1.361.178

2.164.328

1.727.047

0

500.000

1.000.000

1.500.000

2.000.000

2.500.000

3.000.000

3.500.000

4.000.000

4.500.000

5.000.000

0

10.000.000

20.000.000

30.000.000

40.000.000

50.000.000

60.000.000

1995 2000 2005 2007 2009

Evoluția cifrei de afaceri a persoanelor juridice active , în

județul Prahova și municipiul Câmpina, 1995-2009(mii lei)

Cifra totală de afaceri Prahova Cifra totală de afaceri Câmpina

Industria

prelucrătoare

55,6%

Comerţ

20,0%

Construcţii13,9%

Activităţi

profesionale,ştiinţifice şi

tehnice 2,2%

Altele

8,3%

Structura pe sectoare de activitate a sectorului economic

după cifra de afaceri în municipiul Câmpina, în anul 2009

Sursa: ONRC

Conform datelor bilanţiere pentruperioada 1995-2009, furnizate decătre Oficiul Naţional al RegistruluiComerţului, cifra de afaceri realizatăde către persoanele juridice active

economic din municipiul Câmpina acunoscut o serie de oscilaţii,înregist rând în anul 2009 o scăderepe fondul crizei economice. Evoluţiaacesteia la nivel de municipiu esterelativ apropiată de evoluţia lanivelul judeţului Prahova.

În municipiul Câmpina, domeniilecare se remarcă prin valoarea cifrei

de afaceri şi numărul de angajaţi,sunt industria prelucrătoare şi comerţul. Industria prelucrătoare deţineprimul loc din punct de vedere alcifrei de afaceri, în timp ce comerţuldeţine supremaţia după numărul deagenţi economici. În industria prelucrătoare nivelulcifrei de af aceri reprezintă 55,58%din totalul pe municipiu, comerţul şiconstrucţiile ocupând următoarelelocuri ale podiumului.După numărul de angajaţi poziţiilese respectă industria prelucrătoaredeţinând 47%, comerţul 18% şiconstrucţiile 15%.

39


39/201

Structura pe activităţi economice a persoanelor juridice active, cu situaţia bilanţieră depusă, în anul 2009, în municipiul Câmpina

Nr. PJ-uri% dintotal C.A

% dintotal

TOTAL 1.633 100,00% 1.727.047.164 100,00%

A - Agricultură, silvicultură şi pescuit 18 1,10% 1.534.799 0,09%

B - Industria extractivă 0 0,00% 0 0,00%

C - Industria prelucrătoare 171 10,47% 959.809.550 55,58%D - Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze,apă caldă şi aer condiţionat 1 0,06% 4.695.915 0,27%E - Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţide decontaminare 8 0,49% 27.275.466 1,58%

F - Construcţii 210 12,86% 239.748.218 13,88%G - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea

autovehiculelor şi motocicletelor 629 38,52% 345.741.016 20,02%H - Transport şi depozitare 75 4,59% 24.936.391 1,44%

I - Hoteluri şi restaurante 55 3,37% 12.846.264 0,74%

J - Informaţii şi comunicaţii 52 3,18% 12.110.353 0,70%

K - Intermedieri financiare şi asigurări 31 1,90% 12.610.757 0,73%

L - Tranzacţii imobiliare 73 4,47% 13.609.665 0,79%

M - Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 159 9,74% 37.915.408 2,20%N - Activităţi de servicii administrative şi activităţi de serviciisuport 55 3,37% 19.470.870 1,13%

O - Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale dinsistemul public 1 0,06% 60.440 0,00%

P - Învăţământ 16 0,98% 2.304.107 0,13%

Q - Sănătate şi asistenţă socială 31 1,90% 6.198.593 0,36%

R - Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 11 0,67% 1.207.661 0,07%

S - Alte activităţi de servicii 37 2,27% 4.971.691 0,29%T - Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator depersonal casnic; activităţi ale gospodăriilor private de producerede bunuri şi servicii destinate consumului propriu 0 0,00% 0 0,00%

Sursa: ONRC, calcule Addvances

40 |


40/201

Industria

Ramurile industriale carese regăsesc în Câmpina sunt:

extracţia şi prelucrarea petrolului,construcţii de maşini, confecţiitextile, industria chimică şi industriamobilei.

Industria extractivă. Subsolulcâmpinean ascunde diverse bogăţii exploatate din cele mai vechitimpuri.Bogăţia cea mai mare a acestor

locuri este petrolul, care a adusrecunoaşterea oraşului pe planmondial. În prezent, CompaniaNaţională Petrom face exploatări depetrol şi gaze naturale prin sonde însistem canadian, amplasate în suduloraşului.Industria metalurgică . Ramuraconstrucţiilor de maşini şi aprelucrării metalelor este foartebine reprezentată în economia câmpineană. Unele dintre cele maimari firme câmpinene, Confind,Electroutilaj, Neptun, produc ogamă variată de utilaje şi agregatetehnologice, fiind specializate înutilaj minier, petrolier (apreciat şi la export) şi în general utilaj şiechipament industrial pentru

dotarea altor ramuri (de exemplucea energetică).SC Confind SRL este principalulangajator din municipiul Câmpinacu peste 1.200 de angajaţi și esteunul dintre cei mai importanți

producători din România deechipamente pentru industria dețiței și gaze. Confind este o prezență constantă

pe piața de utilaj petrolier din Rusia,Kazahstan, Uzbekistan, Ucraina,India și din alte țări. Compania arerelații de parteneriat cu mari firmeproducătoare de echipamentepetroliere din Germania și SUA. Oferta Confind a fost lărgită an de anîn cei 20 ai existenței sale: scule demanevră și de intervenție pentrusondele de foraj și extracție,

instalații mobile de intervenție lasonde, unități de pompare cubalansier, compresoare de gazasociat, pompe cu cavitățiprogresive(PCP) pentru transportțiței și pentru injecție de apă sărată,echipamente sub presiune șirezervoare mari, articole tehnice dincauciuc pentru sectorul petrolier.Suportul acestor dezvoltări:

compartimentele puternice deproiectare în aceste domenii,laboratoarele dotate modern șistandurile de probe, echipamenteletehnologice moderne (centre deprelucrare, mașini CNC). În domeniul echipamentelor subpresiune, Confind este organizată șicertificată pentru proiectarea șiexecuția echipamentelor sub

presiune și a conductelor conformASME Cod Sect VIII Div.1 șiDirectiva 97/23 EC și seria destandard EN 13445 și EN 13480.

Industria chimică. Această ramură,bazată pe materii prime cum ar fi sarea şi petrolul, a avut şi ea tradiţiiîn municipiul Câmpina, fabrica de

acid sulfuric fiind cunoscută pe plan naţional. În prezent, industriapetrochimică este reprezentată prinunele activităţi ale Rafinăriei Steaua Română.

Rafinăria Steaua Română ocupă osuprafaţă de 49,6 ha, a fost înfiinţ at ăîn anul 1895 şi are o bogat ă istorie.Rafinăria este în totalitate

privatizat ă şi este cotat ă pe piaţ asecundară de acţ iuni cu indicativulSTRO.

În perioada interbelică rafinăria acunoscut o dezvoltare impetuoasă şia dispus de tehnologii de avangardă,ceea ce i-a permis să aibă un profilde producţ ie diversificat, orientat cuprecădere către carburanţ i, uleiuri

pentru motoare, uleiuri industrialeşi produse speciale.După cel de-al II - lea războimondial , nu s-a mai atinscapacitatea antebelică de prelucrarea ţiţ eiului. Politica de investiţ ii totaldezavantajoasă rafinăriei, nu apermis menţ inerea saumodernizarea profilului deproducţie, situaţ ie ce a condus larestrângerea sa, în special în cazululeiurilor minerale fabricate prinprocese poluante .Astfel , s-a ajuns ca rafinăria să dispună de un profil de producţie strict limitat de natura şi calitatea

41


41/201

ţiţeiului şi anume a ţiţeiului de tipparafinos, iar produsele fabricate auavut un grad de prelucrare redus.În prezent, prin privatizare,acţ ionarul majoritar a reevaluat

profilul şi structura producţ iei,propunându-si un program ambiţ iosde dezvoltare şi modernizare arafinăriei. Obiectivul este de amenţine şi îmbunătăţ i poziţ iaorganizaţiei pe piaţă, în actualaconjunctură concurenţ ială, pentruprodusele sale: solvenţi parafinoşi,carburanţi Diesel de tip EURO,combustibil de uz casnic şi

industrial de înalt ă calitate, parafină cu propriet ăţi îmbunătăţ ite şi alteproduse cerute de clienţ i .

În domeniul producţiei deechipamente industriale înmunicipiul Câmpina funcţioneazăCameron România, firma care afost înfiinţată in anul 1911, având cadomeniu de activitate mentenanţ a

echipamentului petrolier.Între anii 1945-1990, compania afost proprietate a statului.Începând din 1990, compania seorientează către alte pieţ e: dinOrientul Mijlociu, Asia şi NordulAfricii. Cameron Romania (subnumele de Sterom) obţ inecertificatul ISO 9001, care atest ă calitatea produselor sale, şimonograma API, respectareanormelor de calitate din industriapetrolieră.Cameron Romania a fost privatizat ăîn 1999, fiind achiziţ ionat ă decorporaţ ia americană Precision

Castpart Corporation, deschizândastfel noi oportunităţ i. ProduseleCameron Romania au pătruns şi pepiaţ a nord americană.Precision Castpart Corporation a

realizat investiţii masive în direcţiaprotecţiei mediului, a modernizăriifabricii şi în infrastructura, investiţ iicare se ridică la 24.5 milioane dedolari incluzând şi creşterea decapital social.Cameron International Corporation,o alta corporaţie americană, aachiziţ ionat Cameron Romania înnoiembrie 2004. Cameron

International Corporation are sediulin Houston, Texas şi este lidermondial în producerea de

echipament petrolier. Vânzărileanuale ale companiei se ridica la 2.8miliarde de dolari. CameronInternational Corporation are inprezent aproximativ 11.000 de

angajaţi în toată lumea, din care 813în Câmpina.

Agricultura şi silvicultura În pofida faptului că oraşul Câmpinaeste un oraş tipic industrial existăpreocupări ale populaţiei și îndomeniul agriculturii.Peste 17% din suprafaţa agricolăeste acoperit ă cu livezi şi pepiniere

pomicole.Municipiul Câmpina este situat pe„Drumul Fructelor” care străbate de

la est la vest judeţul Prahova. De asemenea, materialullemnos este exploatatraţional din fondul forestieraparţinând Ocolului SilvicCâmpina, cu păduri de f ag şistejar la nordul oraşului.

Figură 8: Drumul fructelor judeţul Prahova

42

C i i ii i t b d i î t d i i i E l Pi i


42/201

1 1 . 0 6 8 , 4 8

1 3 . 3 7 4 , 6 5

1

5 . 7 5 7 , 8 4

1 9 . 9 2 7 , 3 3

13.495,39

16.727,56

19.799,69

24.439,36

0,00

5.000,00

10.000,00

15.000,00

20.000,00

25.000,00

30.000,00

2005 2006 2007 2008

Evoluţia PIB/Locuitor în Regiunea Sud-Muntenia şi în

judeţul Prahova 2005-2008(lei)

PIB/locuitor -Regiunea Sud-Muntenia

PIB/locuitor judeţ Prahova

Sursa: INS, Baza de Date

TEMPO

Dezvoltare economică (2009) Câmpina Prahova România

Densitate teritorială - persoane

juridice la 1.000 locuitori 76,45 65,10 32,1Densitate teritorială - persoane

fizice autorizate la 1.000 locuitori 13,70 20,29 16

Sursa: INS, calcule ADDVANCES

Comerţ şi servicii

Piaţ a agroalimentară din Câmpina,a fost realizată în anul 2007, iarmunicipalitatea a dotat-o cu un

sistem performant de supraveghereprin intermediul unor camere videoşi cu o instalaţ ie de aclimatizare,.Aceasta este modernizată prinrecompartimentarea interioruluipieţ ei cu scopul eficientizăriispaţ iului comercial alocat actualelor

tonete şi tarabe, dar şi într-oextindere a halei, prin acoperireazonei din spatele ei, ocupată înprezent de angrosiştii de legume sizarzavaturi. Extinderea halei

agroalimentare pe lungimeaacoperişului din spatele acesteia,dublată de camerele video desupraveghere, va securizacorespunzător marfa angrosişt ilor.Piaţ a Centrală din Câmpina esteadministrată de Serviciul Public de

administrare şi Exploatare a PieţeiCentrale Agroalimentare.În municipiul Câmpina funcţioneazăşi o serie de complexe comerciale: Complexul comercial FIBEC este

compus din două pieţeagroalimentare (închisă şi deschisă),un supermarket ultramodern, însuprafaţă de 593mp şi o parcare auto cu 170 de locuri, PENNYMarket funcţionează în Câmpinadin vara anului 2005, MercantisBig, Carrefour Market Câmpina cuo suprafaţă de 700 mp, iar Kauflandurmează să deschidă un punct de

lucru în decembrie 2011.Principalele instituţii financiar-bancare din Câmpina sunt: BancaComercială Română, Banca Românăpentru Dezvoltare – Grupe SociétéGénérale, Raiffeisen Bank,Banca Comercială Carpatica Bancpost, Banca TransilvaniaFiliala CEC Câmpina, Alpha Bank,Banca Românească, Piraeus Bank,

Unicredit Ţiriac Bank, Volksbank

În ceea ce priveşte evoluţiaProdusului intern brut se constată ocreştere a acestuia până în anul2008 atât la nivelul judeţuluiPrahova, cât şi la nivelul regiunii dedezvoltare Sud-Muntenia. Datelestatistice nu reflectă însă apariţiacrizei economice în anii 2009 şi2010.

43


43/201

Top 20 al firmelor din municipiul Câmpina – după cifra de afaceri şi numărul de angajaţi,

în anul 2010

Denumire firmaCifra de afaceri,

lei Nr. Angajaţi Profit net, lei Domeniu de activitate

1 CAMERON ROMANIA SRL 587.076.827 813 73.642.158Utilaje pentru extracții, exploatări în carieră şi

construcţii

2 CONFIND SRL 183.620.648 1.061 15.689.778 Structuri metalice şi elemente de construcţii

3 LEMET SRL* 64.680.867 395 6.368.112 Alte tipuri de mobilier

4 JERAS PROD SRL 55.246.933 202 453.281 Carne şi produse de carne de păsări de curte

5TOTAL AQUA DISTRIBUTIONSRL

38.843.856 53 266.491 Servicii de comerţ cu ridicata cu băuturi

6 NEPTUN SA 38.812.976 250 709.839Rulmenţi, roţi dinţate, angrenaje şi organe de

transmisie

7 EMON ELECTRIC SA 38.714.473 159 3.078.004 Lucrări de pozare a instalaţiilor electrice

8 SIGA & CO CIMPINA SRL 36.582.431 109 3.604Servicii de comerţ cu ridicata nespecializat cu

aliment e, băuturi şi tutun

9 ROYAL N SRL 35.973.111 31 579.539Servicii de comerţ cu ridicata cu produse de

feronerie şi echipamente şi furnituri pentru instalaţiihidraulice şi de încălzire

10RAFINARIA STEAUA ROMÂNĂ SA

33.620.168 310 -15.904.565Fabricarea produselor obţinute din prelucrarea

ţiţeiului

11 FIBEC SA 30.356.810 164 141.929 Alte lucrări de construcţie specializate n.c.a.

12 CIREX SRL 21.029.707 213 598.211Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi

nerezidenţiale

13 COMPANIA ENERGOPETROLSA

20.361.786 186 53.675 Lucrări de instalaţii electrice

14 EDILCONST SA 19.819.712 217 -1.851.966Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi

nerezidenţiale

15 IATSA CÂMPINA SA 16.997.257 236 316.561 Întreţinerea şi repararea autovehiculelor

16 FIBEC METALGLASS SA 15.179.775 160 69.222 Fabricarea de construcţii metalice

17 SMITH CONFIND SRL 13.714.576 2 1.397.370 Fabricarea utilajelor pentru extracţie şi construcţii

18 ERIN SRL 12.389.223 18 140.330Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi

nerezidenţiale

19 ABAFIL PROD 2005 SRL 11.706.910 24 71.807 Fabricarea produselor din carne

20 GRINSEG CONSTRUCT SRL 11.534.283 5 286.315Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi

managementSursa: Ministerul de Finanţe

*Sediu social este în Câmpina, iar fabrica este localizată în comuna Brebu

44

Efectele crizei economice şi sens a fost elaborat Planul securității energiei: o strategie care


44/201

Efectele crizei economice şiale măsurilor legislative

Criza financiară şi economicăactuală pare să fie fără precedent în

ultima jumătate de secol.Recesiunea economică se extinde înSUA, Europa şi Japonia şi seconturează a fi mult mai dureroasădecât căderea economică din 1981-1982. O masivă scădere a încrederiiatât la nivelul sectorului de afaceri,cât şi la nivelul consumatorilor,ambele răspunzând prinrestrângerea cheltuielilor, este în

plină derulare. Guvernul StatelorUnite şi unele guverne din Europa,încercând să refacă stabilitatea, aunaţionalizat părţi ale sectoarelor lorfinanciare într-o măsură carecontrazice înseşi bazelecapitalismului modern. Întreagalume pare astăzi că îşi schimbăcursul, îndreptându-se către operioadă în care rolul statului va fimai mare, iar cel al sectorului privatva fi mai mic. Aceasta va fi probabilcea mai dramatică consecinţă acrizei actuale.

Coordonate corespunzător,eforturile naț ionale pot viza înparalel obiective diferite. Acesteapot atenua pe termen scurt efectele

recesiunii, dar pot, de asemenea,promova, simultan, reformelestructurale necesare pentru a ajutaUE să iasă mai puternică din criză,fără să submineze pe termen mailung viabilitatea fiscală. În acest

sens a fost elaborat PlanulEuropean de RedresareEconomică, care pune un accentspecial pe inovare și pe ecologizareainvestiț iilor UE.

Obiectivele strategice ale PlanuluiEuropean de Redresare Economicăsunt: stimularea rapidă a cererii șiconsolidarea încrederiiconsumatorilor; diminuarea costurilor umaneale încetinirii creșterii economice șiale impactului acesteia asuprapersoanelor celor mai vulnerabile.

Se pot întreprinde acț iuni pentru aîmpiedica pierderea locurilor demuncă iar apoi pentru a ajutaoamenii să revină rapid pe piaț amuncii, în loc să se confrunte cușomajul pe termen lung; sprijinul acordat Europeipentru a valorifica creșterea, atuncicând se va produce, astfel încâteconomia europeană să fie în

consonanță cu cererilecompetitivității și necesităț ileviitorului, astfel cum au fostconturate în Strategia de laLisabona pentru creștere și locuride muncă. Aceasta înseamnăcontinuarea reformelor structuralenecesare, sprijinirea inovării șiconstruirea unei economii acunoașterii;

accelerarea trecerii la oeconomie cu emisii scăzute decarbon, fapt care va face ca Europasă fie bine plasată pentru a-și aplicastrategia de limitare a schimbărilorclimatice și de promovare a

securităț ii energiei: o strategie careva încuraja noile tehnologii, va creanoi locuri de muncă ecologice și vadeschide noi posibilităț i pe pieț elemondiale în creștere rapidă, va ț ine

sub control factura de energie acetățenilor și întreprinderilor și vareduce dependenț a Europei deenergia de peste hotare.Pentru a obține avantaje maxime șipentru a atinge obiectivele planuluide redresare, și anume protejareaoamenilor și evitarea distrageriiatenţiei ca urmare a crizei de lainteresele pe termen lung ale UE

și de la necesitatea de a investi înviitorul acesteia ar trebui să existeo legătură strânsă între stimululfiscal și acț iunile din cele patrudomenii prioritare ale Strategiei dela Lisabona (oameni, afaceri,infrastructură și energie, cercetareși inovare).Acţiunile propuse în cadrul PlanuluiEuropean de Redresare Economică

sunt:1. Lansarea unei importanteiniţiative europene de sprijinire aocupării forţei de muncă;2. Crearea cererii de muncă;3. Creşterea accesuluiîntreprinderilor la finanţare;4. Reducerea sarciniiadministrative şi promovareaantreprenoriatului;

5.

Accelerarea investiţiilor învederea modernizării infrastructuriiEuropei;6. Îmbunătăţirea eficienţeienergetice a clădirilor;

45

7 Promovarea adoptării comunitate din municipiul Câmpina produsele externe produsele locale


45/201

7. Promovarea adoptăriirapide a „produselor ecologice”;8. Creşterea investiţiilor încercetare şi dezvoltare, inovare şieducaţie (în sectorul construcț iilor,

o „inițiativă europeană privindclădirile eficiente din punct devedere energetic”, pentru apromova tehnologiile ecologice șidezvoltarea sistemelor și amaterialelor eficiente din punct devedere energetic în clădirile noi și încele renovate, în vederea reduceriiradicale a consumului de energie);9. Dezvoltarea tehnologiilor

ecologice pentru automobile şiconstrucţii;10. Internet de mare vitezăpentru toţi.În România, răspunsul la efecteleadverse ale crizei nu poate fisimilar celui formulat de unelestate europene sau celui din SUA.Există câteva diferenţe întreeconomia românească şi aceste

economii, care nu permit copiereapur şi simplu a pachetelor de măsuridezvoltate acolo. În esenţă, estevorba despre faptul că economiaromânească are un deficit de contcurent mare, care indicădependenţa acesteia de finanţareaexternă. Avem de ales întrereducerea ordonată a acestui deficitsau în reducerea lui de către piaţă în

condiţiile actuale de tensiune şineîncredere, cu consecinţedramatice pentru cursul de schimbşi pentru creşterea economică. La nivel local , criza economicămondială este resimţită de întreaga

comunitate din municipiul Câmpina,fie că este vorba de autorităţilepublice locale, oamenii de afacerisau simpli cetăţeni.Un prim efect este diminuarea

nivelului taxelor colectate, fapt cepune în pericol posibilitateaplăţii la timp a creditelorangajate de către administraţiapublică locală.La nivel local, criza a decimat agenţiieconomici şi a diminuat excesivputerea mediului de afaceri de asusţine revenirea pe o pantăcrescătoare a economiei judeţene.

Una dintre sursele la care agenţiieconomici apelau frecvent în aniianteriori pentru investiţii şidezvoltare – creditarea - este înprezent foarte scumpă, iar riscurilepe care le implică, pe fondulincertitudinii şi neîncrederiigeneralizate, contribuie decisiv laevitarea împrumuturilor. Această

situaţie are implicaţii directe şiasupra accesării fonduriloreuropene nerambursabile, deoarececontribuţia proprie a beneficiaruluiprivat provenea, în general, tot dincredite.

Consumul a scăzut semnificativ, careacţie imediată la contractareaeconomică şi la previziunile

economice sumbre pentru viitorulapropiat. Un rezultat imediat a fostextinderea zonei nefiscalizate, astfelcă încasările la bugetul de stat – şiaşa afectate puternic – sunt din ce înce mai reduse. Comparativ cu

produsele externe, produsele localesunt cele mai expuse la diminuareaconsumului din cauzadezavantajelor evidente privindcostul de producţie (subvenţii maimici sau inexistente, lipsaprogramelor efective de sprijinire aproducţiei autohtone, tehnologienecompetitivă etc.) dar şi din cauzacomportamentului consumatorilorcare preferă să cumpere produsedin import, mai ieftine şi ambalatemai atrăgător faţă de celeautohtone.În aceste circumstanţe, la care s-au

adăugat măsurile severe recente denatură fiscală, o mare parte dinangajatorii locali şi-au restructuratactivitatea, accentuându-se deficitulde locuri de muncă la nivel judeţean.Reducerile de personal şi devenituri din sectorul bugetar au ocontribuţie evidentă la înrăutăţireasituaţiei,Pentru depăşirea crizei economice,

Primăria municipiului Câmpinatrebuie să îşi propună o serie deobiective specifice, astfel:

1. Susţinerea investiţiilor publiceInvestiţiile realizate deadministraţia publică reprezintă omodalitate foarte eficientă deintervenţie în situaţii de crizădeoarece investiţiile susţin simultan

atât cererea cât şi oferta. Impactuleste cu atât mai mare cu câtcompaniile şi forţa de muncăimplicate în proiectele de investiţiisunt locale, acestea crescândcererea în sectoarele din amonte şi

46

din aval. În acest fel, ef

Strategia de Dezvoltare Locala Campina 2011 2017

Documents

Transcript of Strategia de Dezvoltare Locala Campina 2011 2017