RAPORT DE MONITORIZARE A BIODIVERSITATII Beneficiar: SC ...

BADEA GABRIELA PFA Tulcea, str. Garii, nr. 1, bl. G1, sc.C, apt.3

F36/226/2008 CUI 24179974 Tel/fax :0340-104.067 , e-mail : [email protected]

RAPORT DE MONITORIZARE A BIODIVERSITATII

Beneficiar: SC LIGHT ENERGY SRL Nalbant

SC ACASAM ENERGY SRL Nalbant

SC VOLTAIC AVANGARD SRL Nalbant

Februarie 2018

PROPRIETATE INTELECTUALA

Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului

mailto:[email protected]

Tulcea, str.Garii , nr. 1 , bl. G1, sc. C , apt.3 J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : [email protected] , [email protected]

Raport de monitorizare Trestenic 2

Echipa de monitorizare a fost alcatuita din :

BADEA GABRIELA – evaluator/auditor de mediu

BADEA GHEORGHE – evaluator/auditor de mediu

SC ECO GREEN CONSULTING SRL – societate inregistrata in Registrul National al

Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediu la pozitia 34 , pentru RM,RIM,EA,BM,RS,RA.

ROSCA VIOREL - biolog






CUPRINS :

1. Generalitati ………………………………………………………….…..4 1.1. Introducere ……………………………..………………....4 1.2. Beneficiar………………………………………………......5

2. Amplasament …………………………………………..…………….…5

3. Detalii tehnice ……………………………………………………….…..6

4. Vegetatia si flora din zona Colina Neagra Mare-Nalbant …………..8

5. Avifauna din zona analizata ………….……………………………....13

6. Alte specii identificate in zona monitorizata……………..………… 42

7. Anexe……………………………………………………………………43






SC LIGHT ENERGY SRL Nalbant a solicitat la Agentia Pentru Protectia Mediului Tulcea revizuirea Autorizatiei de mediu pentru activitatea PRODUCERE ENERGIE ELECTRICA – COD CAEN 3511 , deoarece dupa obtinerea Autorizatiei de mediu nr. 7964/2010 eliberata de APM Tulcea au survenit urmatoarele modificari in structura SC Light Energy SRL Nalbant :

- Din cauza unor divergente cu Enel Distributie Dobrogea ( la punerea in functiune nu s-au semnat procesele verbale si de reprezentantii Enel , desi fusesera achitate taxele de racordare ) , turbina T2 tip Power Wind ( putere nominala 900 kW ) , inaltime turn 71 m , diametru rotor 56 m , inaltime turbina 99 m a fot deconectata de la punctul de conexiune amplasat in apropierea LEA 20kV . Acest lucru s-a realizat dupa doi de functionare a turbinei . Din acest motiv , SC Light ENERGY SRL prin Contractul de locatiune incheiat cu ACASAM ENERGY SRL , cu sediul in Nalbant , str. Ritcu Marian , nr. 37 , birou nr.3 , judet Tulcea a inchiriat pentru o perioada de 25 ani turbina eoliana Power Wind 56 , cu caracteristicile mentionate mai sus .

- Pentru turbina 3 ( tot Power Wind si aceleasi caracteristici ca ale turbinei 2), Enel Dobrogea nu a mai fost de acord sa o racordeze la punctul de conexiune construit , in apropiere de LEA 20 kV . Din acest motiv SC Light ENERGY SRL prin Contractul de locatiune incheiat cu VOLTAIC AVANGARD SRL cu sediul in Nalbant , str. Ritcu Marian , nr. 37 , birou nr.4, judet Tulcea a inchiriat pentru o perioada de 25 ani turbina eoliana Power Wind 56 , cu caracteristicile mentionate mai sus.

- Pentru rezolvarea conexiunii la SEN , a fost nevoie de o alta varianta , astfel incat s-a optat , conform Avizului Enel nr. 8019/28.04.2016 s-a adoptat solutia ca cele doua turbine sa aiba un traseu electric comun , cu un nou punct de transformare, propus a fi construit in intravilan sat Trestenic , comuna Nalbant , T26.Pentru aceasta investitie societatea a obtinut Clasarea Notificarii , inregistrata prin adresa APM Tulcea nr. 6570/24.06.2016 . De asemenea , a fost inregistrat in SIM , cu nr. 282/01.07.2016 cererea de obtinere a Acordului de mediu pentru investitia “ ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA A LOCULUI DE PRODUCERE CEEND NALBANT 2 SI NALBANT 3 – intravilan/extravilan localitatea Trestenic ,De55 , De151 , DC57( DS449 , DC 134), judet Tulcea .

Astfel , s-au obtinut Autorizatia de mediu nr.07/21.03.2017 pentru SC ACASAM ENERGY SRL si Autorizatia de mediu nr. 05/24.02.2017 pentru SC VOLTAIC AVANGARD SRL .

Avand in vedere faptul ca cele trei turbine eoliene apartinand SC LIGHT ENERGY SRL, SC VOLATIC AVANGARD SRL si SC ACASAM ENERGY SRL sunt situate la distante mici unele fata de celalalte si autorizatiile de mediu au impus sa se realizeze monitorizarea biodiversitatii s-a optat pentru intocmirea unui singur raport de monitorizare .

Monitorizarea mediului conform OUG nr. 195/2005 actualizata si completata inseamna supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluãrii sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii stãrii de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbãrilor produse, urmate de mãsurile care se impun.






1.GENERALITATI

1.1. Introducere :

În contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a poluării cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine dince în ce mai importantă reducerea dependenţei de aceşti combustibili.

Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluţie foarte bună la problema energetică globală. Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaza nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformuleaza si modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eoliana in special este printre formele de energie regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara redusa.

Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe poluante şi gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili. Nu se produc deşeuri. Producerea de energie eoliană nu implică producerea nici a unui fel de deşeuri.

Costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei electrice produse în centralele eoliene moderne a scăzut substanţial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să fie chiar mai mici decât în cazul energiei generate din combustibili, chiar dacă nu se iau în considerare externalităţile negative inerente utilizării combustibililor clasici.

În 2004, preţul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime faţă de cel din anii 80, iar previziunile sunt de continuare a scăderii acestora, deoarece se pun în funcţiune tot mai multe unităţi eoliene cu putere instalată de mai mulţi megawaţi.

Costuri reduse de scoatere din funcţiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi de câteva ori mai mari decât costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene,costurile de scoatere din funcţiune, la capătul perioadei normale de funcţionare, sunt minime, acestea putând fi integral reciclate.

1.2. Beneficiari:

SC LIGHT ENERGY SRL – Nalbant SC ACASAM ENERGY SRL – Nalbant SC VOLTAIC AVANGARD SRL - Nalbant






2. AMPLASAMENT

Turbinele au fost amplasate in extravilanul comunei Nalbant , identificat prin T6 , A 54 si T6, A51 pe un teren proprietate a titularului .

fig . 1 localizarea parcului pe harta judetului

Fig.2 - Imagine de ansamblu






3.DETALII TEHNICE TURBINE

Turbina amplasata de SC LIGHT ENERGY SRL Nalbant este o turbina tip Micon de 600 kW, in extravilan comuna Nalbant, T6, A54.

SC ACASAM ENERGY SRL Nalbant are amplasata o turbina tip Powerwind cu puterea de 900 kW, in extravilan comuna Nalbant, T6, A54.

O alta turbina amplasata in extravilan comuna Nalbant, T6, A51 de catre SC VOLTAIC AVANGARD SRL Nalbant este de tip Powerwind cu puterea de 900 kW.

Centralele eoliane s-au montat pe fundatie de beton armat de 64,00 mp ( 8m x 8 m) si au cate o platforma de 400 mp , care reprezinta terasamentul din jurul fundatiei . Acest terasament s-a realizat din pamantul excavat pentru realizarea fundatiei si din piatra adusa .

Fig.3- imagine turbina nr 1






Fig.4 -5– imagini turbinele nr: 2 si 3

Surplusul de pamant din stratul vegetal decopertat a fost utilizat la sistematizarea terenului in zona pilonului si a fost inerbat cu seminte de plante din covorul vegetal local.






4. VEGETAŢIA ŞI FLORA

din zona Colina Neagră Mare – Nalbant

Observaţiile privind compoziţia floristică au fost efectuate în perimetrul de amplasare a centralelor eoliene şi în vecinătăţi. Zona studiată este situată între coordonatele: 450 04’ 44” lat. N, 280 36’ 58” long. E şi 450 04’ 38” lat. N, 280 37’ 02” long. E, pe versantul sud-estic al formaţiunii calcaroase Colina Neagră Mare, la o altitudine cuprinsă între 125 şi 140 metri, respectiv la aproximativ 3 km nord de localitatea Nalbant.

Amplasamentul este reprezentat de teren agricol care a fost cultivat în fiecare an cu cereale . Din punct de vedere pedologic terenul este acoperit de un strat de sol din grupa cernoziomurilor danubiano-pontice, respectiv cernoziom castaniu carbonatic cu conţinut redus de carbonaţi.

Fig.6 - Culturi agricole din zona locatiei in anul 2016

În anul 2017 terenul pe care se afla amplasate cele 3 turbine si din vecinatatea

imediata a fost cultivat cu grau , orz , ovaz , floarea soarelui , rapita în care sau instalat plante segetale: Cornuţi (Xanthium strumarium L.), Ştir porcesc (Amaranthus retroflexus L.), Costrei (Sorghum halepense (L.) Pers.), Mohor (Setaria pumila (Poiret) Schultes), Mohor agăţător (Setaria verticillata (L.) Beauv.), Iarbă bărboasă (Echinochloa crus-galli (L.) Beauv.), Ciurlan (Salsola kali L.), Laptele câinelui (Euphorbia helioscopia L.), Scaiul dracului (Eryngium campestre L.), Mături (Centaurea diffusa Lam.), Flămânzică (Erophila verna (L.) Chevall.), Pelin nemirositor (Artemisia campestris L.), Lumânărică (Verbascum phlomoides L).

În partea de nord amplasamentul primelor 2 turbine se învecinează cu fond forestier reprezentat de o fostă păşune pe care în 1995 s-au plantat: stejar pufos (Quercus virgiliana, Q. pubescens), păr pădureţ (Pyrus pyraster), sălcioară (Eleagnus angustifolia),






păducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mass), măceş (Rosa canina), scumpie (Cotinus coggygria) în prezent fiind un habitat de tranziţie de la stepă la silvostepă cu aspect de tufărişuri şi pajişte stepică.

Locatia turbinei montata ulterior este inconjurata de terenuri arabile cultivate in fiecare an cu cereale.

Fig. 7- vecinatatea cu ROSCI 0201 Podisul Nord Dobrigean

Prin Ordinul 1964/13.12.2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania ,cu modificarile aduse de Ordinul nr.2387/2011,aceasta pasune a fost inclusa in ROSCI 0201 Podisul Nord-Dobrogean .

ROSCI 0201Podişul Nord Dobrogean a fost desemnat sit de importanta comunitara pentru urmatoarele :

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr.

rel. Conserv. Global

8230 Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion

sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe

stâncării silicioase

1 B A B B

40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 2 A A B B

91X0 Păduri dobrogene de fag 0,01 B A B B

62C0* Stepe ponto-sarmatice 27,9 A A B A

8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis 0,001 C C B C

91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar

pufos 17,1 A A B A






91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu

Quercus spp. 2,25 A B A A

91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun 24,7 A B B A

91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 23,6 A B B A

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 0,02 C C B C

Şi următoarele specii:

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie:

Rezidentă

Sit.

Pop. Conserv. Izolare Global

1304 Rhinolophus ferrumequinum P C B C B

1335 Spermophilus citellus RC A A C A

2021 Sicista subtilis P B B A B

2609 Mesocricetus newtoni R A B A B

2633 Mustela eversmannii V A B B B

2635 Vormela peregusna V A B B B

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Rezidentă

Sit.


1188 Bombina bombina P D

1219 Testudo graeca RC A B B A

1279 Elaphe quatuorlineata V B B A B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Rezidentă

Sit.


1088 Cerambyx cerdo P B B C B

1089 Morimus funereus P A B C B

1060 Lycaena dispar RC B B C B

4011 Bolbelasmus unicornis R B B C B

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Rezidentă

Sit.


2125 Potentilla emilii-popii P?

2253 Centaurea jankae P?

2079 Moehringia jankae V A A A A






2236 Campanula romanica R A A A A

2327 Himantoglossum caprinum R A B C B

Alte specii importante de floră şi faună :

Cat. Specie Populaţie Motiv

P Achillea clypeolata R A

P Agropyron cristatum ssp. brandzae P C

P Asparagus verticillatus C A

P Astragalus ponticus R A

P Celtis glabrata V A

P Corydalis solida ssp. slivenensis C A

P Crocus flavus R A

P Fritillaria orientalis V A

P Gagea szovitsii R A

P Globularia bisnagarica V A

P Gymnospermium altaicum R A

P Lactuca viminea R A

P Limodorum abortivum V A

P Mercurialis ovata C A

P Myrrhoides nodosa C A

P Neottia nidus-avis V A

P Orchis morio R A

P Paeonia peregrina C A

P Paliurus spina-christi V A

P Pimpinella tragium ssp. lithophila C A

P Platanthera chlorantha R A

P Salvia aethiopis R A

P Scorzonera mollis R A

P Silene compacta R A

P Stachys angustifolia R A

P Thymus zygioides C A

P Achillea ochroleuca R A

P Anacamptis pyramidalis R A

P Asphodeline lutea V A

P P Asyneuma anthericoides V A

P Cephalanthera rubra R A

P Crocus chrysanthus R A

P Dianthus nardiformis R C

P Gagea bulbifera V A

P Galanthus plicatus R A

P Goniolimon collinum R A

P Himantoglossum hircinum V A

P Lathyrus pannonicus R A

P Lunaria annua ssp. pachyrhiza V A

P Muscari neglectum C A






P Nectaroscordum siculum ssp.

bulgaricum C A

P Ononis pusilla R A

P Ornithogalum amphibolum R A

P Paeonia tenuifolia V A

P Paronychia cephalotes R A

P Piptatherum virescens C A

P Rumex tuberosus C A

P Satureja coerulea R A

P Scutellaria orientalis R A

P Spiraea hypericifolia R A

P Tanacetum millefolium C A

P Veratrum nigrum R A

Din punct de vedere fitocenologic în zona colinei se dezvoltă comunităţi vegetale

xerofile şi termofile ce pot fi încadrate în asociaţia Medicagini – Festucetum valesiacae Wagner 1941 alcătuită dintr-un amestec de specii eurasiatice, continentale, balcanice şi ponto-balcanice.

Speciile identificate: Festuca valesiaca, Medicago minima, Botriochloa ischaemum,

Stachys angustifolia, Agropyron cristatum subsp. pectinatum, Stipa capillata, Sanguisorba minor, Chrysopogon gryllus, Bromus tectorum, Senecio vernalis, Alyssum hirsutum, Rumex acetosella, Ajuga chamaepytis, Alium rotundum, Galium aparine, Eryngium campestre, Eryngium planum, Teucrium chamaedrys, Marubium peregrinum, Xeranthemum anuum, Seseli campestre, Achillea clypeolata, Nigella arvensis, Centaurea arenaria, Helichrysum arenarium, Plantago lanceolata, Euphorbia niceensis, Euphorbia seguieriana, Euphorbia helioscopia, Artemisia austriaca, Cichorium intybus, Echinops ruthenicus, Alyssum desertorum, Scleranthus anuus, Salvia nemorosa, Helianthemum salicifolium, Bromus squarrosus, Bromus hordeaceus, Phleum phleoides, Cynodon dactylon, Carduus thoermeri, Paeonia peregrina, Asparagus verticilatus, Filipendula hexapetala, Delphinium fissum.

Numărul mare de specii identificate pe o suprafaţă restrânsă şi care sunt caracteristice pentru diferite tipuri de habitate sunt argumentul că zona studiată a suferit datorită activităţilor antropice transformări majore fiind într-o tranziţie continuă de la silvostepă la pajişte ponto-sarmatică şi invers.

Având în vedere că amplasamentul turbinelor eoliene nu se suprapune cu habitatul natural, iar drumul de exploatare nu este în vecinătatea acestuia, amplasarea acestora nu a afectat în nici un fel comunităţile fitocenotice importante din punct de vedere conservativ.






5.AVIFAUNA DIN ZONA ANALIZATA

5.1. MONITORIZAREA AVIFAUNEI Programul de monitorizare s-a desfăşurat astfel încât să poată releva date referitore la

toate categoriile de animale posibil a fi prezente în amplasamentul parcului eolian, şi anume: reptile, păsări cuibăritoare sau oaspeţi de vară, păsări sedentare, păsări oaspeţi de iarnă şi păsări migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului, lilieci care ar putea migra prin zonă, mamifere. Ţinând cont de aceste considerente, s-au utilizat două metode distince de colectare a datelor şi evaluare a tabloului avifaunistic, şi anume: metoda transectelor în puncte pentru speciile cuibăritoare, sedentare şi care iernează, şi metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare. Perioadele în care s-au efectuat monitorizările avifaunei au ţinut cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiecărui set de date, aşa cum este relevat în tabelul următor ( nr.1 ):

Ian. Feb. Mart. aprilie mai iunie iulie Aug. Sept. Oct Nov Dec

Pasari cuibaritoare

Pasari sedentare

Pasari de pasaj

Pasari care ierneaza

Lilieci

amfibieni

reptile

Mamifere(altele decat liliecii )

TABELUL nr. 1: Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii

Legenda :

Perioada favorabila

Perioada optima

Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei

categorii (cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date stricte de colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici sau alţi factori externi pot influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot influenţa negativ calitatea datelor obţinute. În acest sens, în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare a fost alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:

1. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;

2. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;






3. păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de cuibărit;

4. păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi cele care iernează.

În vederea descrierii cât mai precise a datelor colectate în cadrul programului de

monitorizare si pentru a cuprinde integral datele referitoare la categoriile individuale de păsări (oaspeti de vară, oaspeti de iarnă, păsări migratoare), rapoartele de monitorizare cuprind doar acele categorii de păsări pentru care s-au colectat seturi complete de date.

Avand in vedere ca in actele de reglementare este impusa conditia de transmitere anuala a unui raport de monitorizare ( pana la sfarsitul primului trimestru al anului urmator), facem precizarea ca datele vor fi prelucrate si transmise catre Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea in rapoarte anuale care vor cuprinde date asa cum s-a descris mai sus .

Zona de studiu cuprinde suprafața totală de implementare a proiectului (turbine

eoliene, stații de transformare, drumuri de acces, platforme etc.) și vecinătatea acestuia. Vecinătatea proiectului este necesară să fie inclusă în zona de studiu, deoarece

potențialul impact asupra speciilor de păsări se poate extinde în afara limitelor acestuia. Spre exemplu, efectul de îndepărtare/eliminare a păsărilor prin deranjarea acestora la cuib (perioada de cuibărit) în timpul activității de construcție se poate extinde pe o distanță de la câteva sute de metri până la câțiva kilometri, în afara limitelor proiectului, în funcție atât de ecologia, cât şi de vulnerabilitatea speciei.

La stabilirea definitivă a zonei de studiu s-a ţinut cont și de faptul că pierderea habitatelor poate reduce teritoriile de hrănire pentru acele specii care cuibăresc și se odihnesc în afara parcului eolian propus, dar se hrănesc în interiorul acestora. Habitatele de hrănire pot avea suprafețe de câțiva kilometri pentru speciile răpitoare de zi și de noapte și, de obicei, cu cât specia prezintă o vulnerabilitate mai mare la cuib, acestea sunt situate la o distanța mai mare de acesta.

Din motive de bună practică, s-au efectuat observații și într-o zonă martor (zonă de referință) selectată în baza următoarelor criterii:

- cu habitate asemănătoare cu zona de studiu;

- cu o compoziție specifică, distribuție și abundență a păsărilor asemănătoare cu cea din zona de studiu;

- să nu fie afectată de dezvoltarea unui parc eolian în viitor;

- să nu fie prea aproape de zona de studiu, în așa fel încât populațiile de păsări din zona martor să nu fie afectate de către parcul eolian propus;

Zona martor este un element cheie pentru activitatea de post-monitorizare. Datele de teren

colectate din zona martor vor putea fi folosite pentru a compara evoluția populațiilor de păsări după implementarea proiectului atât în zona de studiu cât și în zona martor, pentru a depista daca vor apărea sau nu schimbari cu efect semnificativ în viitor (metoda BACI – Before-After/Control - Impact).






Metode de lucru Metoda transectelor în puncte fixe

Metodele folosite pentru monitorizarea speciilor cuibăritoare și a celor care iernează în zonă de studiu sunt metoda transectelor combinată cu metoda punctului fix.

Numărul transectelor şi a punctelor fixe s-au stabilit în functie de:

- numărul turbinelor și suprafața totală ocupată de acestea,

- particularitățile zonei (topografia, vegetație, etc.), în așa fel încât transectele din toată zona de studiu să surprindă toate habitatele specifice zonei pentru a putea analiza relația habitat - specie.

Transectele s-au stabilit la începutul monitorizării și sunt folosite pe tot parcursul studiului.

Distanţa dintre punctele fixe este de 1 km.

În timpul parcurgerii unui transect se noteaza:

- speciile de păsări observate;

- numărul acestora;

- activitatea desfășurată de specie;

- habitatul unde a fost observată specia. În fiecare punct fix se sta cel mult 10 minute și se noteaza:

- punctul fix din care se face observaţia

- speciile de păsări observate,

- numărul indivizilor din fiecare specie

- tipul de activitate desfășurat de către pasăre

- habitatul unde a fost observată specia.

Metoda punctului fix

În vederea monitorizării speciilor de păsări pe perioada migratiei s-a folosit metoda punctului fix, ce reprezintă o metodă cantitativă care ne permite estimarea abundentei relative a păsărilor. Astfel, trebuie alese puncte fixe în zona de studiu,suficiente pentru o bună esantionare, în asa fel încât datele colectate să fie relevante pentru studiul realizat.

Ca urmare a monitorizării îm puncte fixe se urmăreste obtinerea următoarelor informatii:

- date privind diversitatea speciilor de păsări pe perioada migratiei (compozitia specifică / evaluarea calitativă)

- estimarea populatiilor de păsări migratoare (evaluarea cantitativă). Metoda punctului favorabil (Vantage Point)

În vederea evaluării riscului de coliziune atât pentru speciile de păsări de interes comunitar cât si pentru speciile de păsări de interes secundar, trebuie analizată si cuantificată






activitatea de zbor. Monitorizările efectuate din aceste puncte favorabile implică realizarea observatiilor dintr-un punct fix aflat într-o pozitie favorabilă pentru observarea dinamicii de zbor a păsărilor, si care să permită acest lucru fără afectarea comportamentul lor prin prezenta în punctul fix. Cu cât perioada de monitorizare din aceste puncte favorabile este mai lungă cu atât tiparul comportamentului de zbor a speciilor va fi mai bine cunoscut, iar evaluarea impactului se va face cu o precizie sporită.

5.2.DATE REZULTATE IN URMA MONITORIZARII AVIFAUNEI In zona monitorizata au fost identificate speciile mentionate in tabelele urmatoare :

Tabel nr. 2 : pasari identificate in migratia de primavara

Specia 16

.03

.20

17

19

.03

.20

17

23

.03

.20

17

27

.03

.20

17

29

.03

.20

17

05

.04

.20

17

07

.04

.20

17

10

.04

.20

17

14

.04

.20

17

20

.04

.20

17

24

.04

.20

17

29

.04

.20

17

05

.05

.20

17

08

.05

.20

17

15

.05

.20

17

Ciconia ciconia 10 11 21 28 15 45 28 18 18 10 11 16 6 5 5

Pernis apivorus 2 2 2 4 3 3 4 4 8 2 2 5 4 4 5

Milvus migrans 3 6 1 2 4 5 2 3 5 3 4 3 3 2

Circus aeruginosus 1 1 3 1 3 2 2 3 2 1 1 3 2 2 2

Circus macrourus 3 2 2 4 3 6 3 3 2 3 3 1 1 3

Circus pygargus 2 1 2 3 4 2 2 5 4 2 2 4 3 4 3

Accipiter nisus 1 2 3 2 3 1 4 4 3 1 1 2 2

Accipiter brevipes 2 5 2 1 2 1 4 3 2 3 2

Buteo buteo 3 0 2 2 2 3 3 2 2 1 3

Buteo vulpinus 2 1 1 2 2 2 2 2 1 3 3

Buteo rufinus 3 3 3 3 5 1 4 4 6 2 2 1 2

Aquila pomarina 2 3 1 1 2 2 2 1 1 1 3 2 2 2

Falco tinnunculus 3 5 4 5 3 3 2 3 2 1 1 3

Falco vespertinus 5 4 5 8 6 3 8 5

Perdix perdix 6 5 3 6 5 3 5 3 6 3 7 8 5

Coturnix coturnix 0 3 5 5 3 2 6 8 6 6 5 6 6 5

Phasianus colchicus 5 1 3 4 4 6 4 2 2 3 4 3 3 2 2

Streptopelia decaocto 8 3 5 5 5 2 2 3 2 4 2 3 3 2

Merops apiaster 2 3 3 3 5 3 1 2 2 4 3

Upupa epops 2 1 2 1 1 2 0 2 2 2 3 1

Melanocorypha calandra 4 4 6 8 12 5 9 11 7 6 9 5

Calandrella brachydactyla 3 6 3 7 1 2 5 4 5 8 8

Galerida cristata 5 5 7 8 6 5 2 2 2 3 1 4

Alauda arvensis 1 3 6 3 4 8 6 4 5 3 4 2

Hirundo rustica 10 11 12 11 8 12 9 8 10 11 9 11 9






Tabel nr. 3 : pasari identificate in migratia de toamna

Delichon urb ica 7 7 5 7 8 7 7 8 6 8 4 9 7

Motacilla alba 2 2 2 2 2 4 4 3 3 2 4

Anthus campestris 2 2 3 3 2 5 3 2 2 4 5 3 1

Saxicola rubetra 2 2 2 2 2 6 6 3 2 3 3 6

Oenanthe oenanthe 3 3 4 5 4 3 4 5 2 2 2

Oenanthe isabellina 2 2 3 2 3 1 4 3 4 3 2

Lanius collurio 3 2 1 1 3 5 2 2 2 3

Pica pica 3 4 3 2 3 1 2 3 2 5 2 4 3 1 5

Corvus monedula 5 3 8 3 5 2 4 5 1 3 1 7 2 5 2

Corvus frugilegus 19 11 22 10 8 4 17 9 11 7 8 7 5 5 3

Corvus cornix 75 7 17 17 9 11 9 7 10 9 10 9 9 5 8

Sturnus vulgaris 48 275 54 60 100 42 110 81 280 67 50 80 125 65 80

Emberiza hortulana 2 3 4 3 3 3 6 1 2 4 3 1 5 2 2

Miliaria calandra 3 2 1 2 2 5 3 3 2 2 6 3 1

Carduelis chloris 11 6 8 5 6 8 6 8 7 5 6 8 7 3 3

Carduelis carduelis 13 9 11 6 12 8 7 8 9 8 6 8 7 8 8

Carduelis cannabina 6 31 19 11 5 7 11 13 10 6 8 11

Passer domesticus 6 12 11 15 6 9 24 21 15 19 29 19 29 25 11

Passer montanus 13 27 31 45 27 10 25 28 23 15 17 32 14 42 8

Specia 19

.08

.20

17

25

.08

.20

17

30

.08

.20

17

04

.09

.20

17

11

.09

.20

17

15

.09

.20

17

24

.09

.20

17

02

.10

.20

17

09

.10

.20

17

24

.10

.20

17

Ciconia ciconia 35 44 38 28

Pernis apivorus 5 2

Milvus migrans 3 5 3 2

Circus aeruginosus 2 3 2 0 2 1

Circus macrourus 3 5 5 3 5 6 4

Circus pygargus 4 2 4 3 4 2 5

Accipiter nisus 3 1 5 1

Accipiter brevipes 4 2 2 7 8 6

Buteo buteo 4 3 2 6 5 3 1

Buteo vulpinus 2 2 3 5 3 1

Buteo rufinus 2 3 2 3 5 8 2

Aquila pomarina 3 1 4 3 1 4 2 3 4 2

Falco tinnunculus 4 3 2 2 4 3 3 1

Falco vespertinus 3 3 4 6 6 2

Perdix perdix 3 4 8 2 2 3 3 3

Coturnix coturnix 8 10






Tabel nr. 4 : pasari oaspeti de iarna

Phasianus colchicus 4 4 2 2 3 3 5 2 2

Streptopelia decaocto 6 3 3 5 2 2 8 6

Merops apiaster 1 1 2 1

Upupa epops 2 2

Melanocorypha calandra 9 7 3 4 2

Calandrella brachydactyla 7 3 7

Galerida cristata 6 5 3 3 4 3 4 2

Alauda arvensis 3 3 4 6 4 2

Hirundo rustica 15 10 8 10 15 17

Delichon urb ica 3 5 7 11 4 2

Motacilla alba 4 4 3 2 2 2

Anthus campestris 5 3 3 5 3 2 2

Saxicola rubetra 5 4 2 2 1 3 4 1

Oenanthe oenanthe 2 1 1 3 4 3

Oenanthe isabellina 2 3 2 3 2 1

Lanius collurio 2 4 3 3 2 2 4

Pica pica 4 2 3 4 3 6 5 4 6

Corvus monedula 3 4 6 5 6 5 4 2 3

Corvus frugilegus 5 4 7 9 6 8 7 15 11 2

Corvus cornix 9 8 19 11 13 11 23 41 25 8

Sturnus vulgaris 120 55 126 178 254 170 55 68 175 62

Emberiza hortulana 6 6 5 1 2 3 2

Miliaria calandra 5 4 4 2 2 5

Carduelis chloris 7 5 5 6 3 2 3 7 2 4

Carduelis carduelis 8 6 11 5 9 4 6 9 12 15

Carduelis cannabina 6 6 8 7 8 3 6 4

Passer domesticus 14 22 16 47 23 8 11 10 9 11

Passer montanus 28 37 31 30 21 17 23 21 43 33

Specia 10

.01

.20

17

22

.01

.20

17

03

.02

.20

17

25

.02

.20

17

03

.03

.20

17

06

.03

.20

17

10

.03

.20

17

14

.03

.20

17

24

.10

.20

17

03

.11

.20

17

15

.11

.20

17

23

.11

.20

17

29

.11

.20

17

04

.12

.20

17

19

.12

.20

17

Ciconia ciconia 15

Pernis apivorus 2

Circus macrourus 2

Buteo buteo 1

Buteo rufinus 2

Aquila pomarina 2 1 2 3

Falco tinnunculus 2 2 6 1 2 2 1 2

Perdix perdix 6 0 5 4 4 6 8 8 3 1 2 1 2 3






Tabel nr. 5 : pasari oaspeti de vara

Phasianus colchicus 2 2 3 3 3 2 5 2 2 4 1 3 4 3 2


Galerida cristata 6 6 7 8 7 3 3 5 3 2 3 1 2

Pica pica 4 4 5 5 3 4 5 3

Corvus monedula 4 5 5 5 3 8 8 11 3 5 5 5 6 7 2

Corvus frugilegus 34 28 16 17 21 15 29 23 2 11 3 4 9 8 5

Corvus cornix 16 11 10 28 18 9 75 154 8 6 8 11 8 16 9

Sturnus vulgaris 35 45 58 150 180 50 265 280 62 190 95 85 60 320 67

Emberiza hortulana 4

Carduelis chloris 5 3 11 8 4 6 7 4 2 3 3 2 6 4

Carduelis carduelis 5 2 3 13 7 6 8 9 15 5 17 18 11 10 5

Carduelis cannabina 2 9 8 9 11 17 4 4 5 2 6 4 2

Passer domesticus 11 28 12 6 9 5 8 9 11 12 9 11 13 15 8

Passer montanus 12 24 22 17 27 11 14 15 33 19 36 27 17 33 18

Specia 05

.05

.20

17

08

.05

.20

17

15

.05

.20

17

24

.05

.20

17

28

.05

.20

17

04

.06

.20

17

12

.06

.20

17

18

.06

.20

17

24

.06

.20

17

28

.06

.20

17

07

.07

.20

17

15

.07

.20

17

21

.07

.20

17

30

.07

.20

17

05

.08

.20

17

11

.08

.20

17

19

.08

.20

17

25

.08

.20

17

30

.08

.20

17

Ciconia ciconia 6 5 5 15 8 10 8 9 11 9 8 5 19 21 23 12 35 44 38

Pernis apivorus 4 4 5 1 6 5 3 5 7 5 2 3 2 2 1 3 5 2

Milvus migrans 3 3 2 3 4 2 3 5 2 2 3 2 3 3 2 3 3 5 3

Circus aeruginosus 2 2 2 2 3 3 2 6 1 2 1 2 0 5 3 0 2 3 2

Circus macrourus 1 1 3 3 4 5 3 4 4 3 2 3 2 6 3 3 3 5 5

Circus pygargus 3 4 3 3 2 4 4 3 2 4 1 2 4 2 1 4 2 4

Accipiter nisus 2 2 2 5 3 5 2 3 1 2 2 6 1 3 3 1 5

Accipiter brevipes 3 2 2 3 5 1 6 2 4 2 4 3 3 4 2 2

Buteo buteo 1 3 3 1 3 2 2 3 2 3 2 4 2 2 4 4 3 2

Buteo vulpinus 3 2 2 2 1 1 1 4 5 3 5 2 2 2 2 3

Buteo rufinus 2 1 2 2 3 3 1 4 2 2 5 1 8 1 6 2 3 2

Aquila pomarina 2 2 1 1 2 1 3 1 1 2 2 2 3 1 3 1 4

Falco tinnunculus 3 2 2 2 1 1 2 2 3 2 1 3 4 4 3 2

Falco vespertinus 8 5 2 6 5 3 3 2 2 3 3 2 3 3 3 4

Perdix perdix 7 8 5 3 6 3 6 7 8 7 4 3 4 8

Coturnix coturnix 6 6 5 4 6 8 9 4 5 4 6 4 6 8 10

Phasianus colchicus 3 2 2 2 1 1 4 4 2 2 3 3 4 4 4 2


Merops apiaster 2 4 3 5 3 3 3 2 3 2 2 2 2 3 1 1 2

Upupa epops 2 3 1 2 2 2 3 2 1 1 2 2 1 1 1 3 2 2

Melanocorypha calandra 9 5 7 4 5 7 4 4 5 3 3 5 5 3 7 9 7 3

Calandrella brachydactyla 8 8 6 6 4 5 3 4 8 5 3 4 4 2 7 3





Raport de monitorizare Nalbant

21

Galerida cristata 1 4 5 7 8 3 2 4 2 2 6 6 5 3

Alauda arvensis 3 4 2 5 2 2 4 4 4 2 1 4 3 2 3 3 4

Hirundo rustica 9 11 9 8 12 11 10 11 13 11 12 10 15 11 10 8 15 10 8

Delichon urb ica 4 9 7 6 5 6 4 6 7 8 2 15 3 5

Motacilla alba 3 2 4 4 3 3 2 2 3 4 2 1 1 3 2 1 4 4

Anthus campestris 5 3 1 1 1 1 2 4 3 3 2 3 3 2 4 5 3 3

Saxicola rubetra 3 6 3 4 5 3 4 4 5 3 2 5 3 5 4 2

Oenanthe oenanthe 2 2 4 1 5 1 4 2 3 1 2 4 2 2 1 1

Oenanthe isabellina 3 2 2 1 4 4 2 5 2 2 3 2 2 2 3

Lanius collurio 2 2 3 3 2 2 4 4 2 2 1 1 6 5 3 2 4 3

Pica pica 3 1 5 2 4 3 3 2 4 3 3 2 4 2 4 3 4 2 3

Corvus monedula 2 5 2 3 6 5 5 4 6 5 1 3 3 2 7 4 3 4 6

Corvus frugilegus 5 5 3 5 5 8 9 4 9 6 5 5 6 2 3 2 5 4 7

Corvus cornix 9 5 8 8 8 11 10 9 11 8 9 8 8 5 8 9 9 8 19

Sturnus vulgaris 125 65 80 210 125 130 110 180 185 160 110 90 120 200 50 70 120 55 126

Emberiza hortulana 5 2 2 4 3 1 2 2 3 4 3 4 7 4 6 6 5

Miliaria calandra 6 3 1 3 3 1 2 2 2 2 2 4 5 4 4

Carduelis chloris 7 3 3 10 9 7 7 5 6 5 6 8 3 4 8 5 7 5 5

Carduelis carduelis 7 8 8 17 11 9 9 8 9 7 9 12 5 8 10 3 8 6 11

Carduelis cannabina 8 11 9 4 16 12 11 9 4 9 7 6 6

Passer domesticus 29 25 11 6 23 15 13 9 10 25 33 21 19 22 17 11 14 22 16

Passer montanus 14 42 8 9 35 19 23 18 41 23 29 34 25 11 30 8 28 37 31






22

5.3. EVALUAREA STATISTICA A DATELOR

5.3.1. Abundenţa (A) Reprezintă numărul total al indivizilor unei specii dintr-o anumită zonă. Acest indicator

se exprimă în valoare absolută, servind la calcularea altor tipuri de indici. In funcţie de abundenţă, speciile pot fi rare, relativ comune, abundente, foarte abundente. Abundenţa se poate reprezenta grafic foarte sugestiv, pe abscisă se trece numărul de exemplare iar pe ordonată speciile. In general, în orice biocenoză există mult mai putine specii abundente decât specii foarte rare.

5.3.1.1. Abundenta speciilor migratoare Migraţia de primăvară

Din grafic se poate observa că cele mai abundente specii migratoare sunt cele

reprezentate de graur, vrabie de câmp, vrabie de casa, cioară grivă, cioară de semănătură, şi cânepar, toate fiind specii comune, des întâlnite în peisajul dobrogean.

Raportand datele inregistrate pentru speciile monitorizate in migratia de primavara la speciile mentionate in Formularul Standard Natura 2000 pentru ROSPA0073 Macin-Niculitel rezulta urmatorul grafic :






23

5.3..1.2.Migratia de toamnă

Din grafic se poate observa că cele mai abundente specii migratoare sunt cele

reprezentate de graur, vrabie de câmp, vrabie de casa, cioară grivă, sticlete, rândunica, toate fiind specii comune, des întâlnite în peisajul dobrogean.

Spec

ii d

e p

asar

i pre

vazu

te la

art

. 4 d

in D

irec

tiva

20

09

/14

7/C

E, s

pec

ii

enu

mer

ate

în a

nex

a II

la D

irec

tiva

92

/43

/CEE

reg

asit

e in

RO

SPA

00

73

Pas

ari c

om

un

e re

gasi

te in

RO

SPA

00

73

19 25






24

Raportand datele inregistrate pentru speciile monitorizate in migratia de toamna la speciile mentionate in Formularul Standard Natura 2000 pentru ROSPA0073 Macin-Niculitel rezulta urmatorul grafic:

5.3.1.3. Abundenta speciilor oaspeti de vara

Spec

ii d

e p

asar

i pre

vazu

te la

art

. 4 d

in D

irec

tiva

20

09

/14

7/C

E, s

pec

ii

enu

mer

ate

în a

nex

a II

la D

irec

tiva

92

/43

/CEE

reg

asit

e in

RO

SPA

00

73

Pas

ari c

om

un

e re

gasi

te in

RO

SPA

00

73

19 25






25

Raportand datele inregistrate pentru speciile monitorizate in perioada de vara (pasari cuibaritoare) la speciile mentionate in Formularul Standard Natura 2000 pentru ROSPA0073 Macin-Niculitel rezulta urmatorul grafic:

5.3.1.4.. Abundenta speciilor oaspeti de iarnă

Cele mai abundente specii de păsări pe perioada iernii sunt reprezentate de

populatiile de grauri si specii ale Fam. Corvidae, urmate de vrabie de câmp şi vrabie de casă, toate acestea fiind specii comune, indicatori ai zonelor antropizate.

Raportand datele inregistrate pentru speciile monitorizate in perioada de iarna la speciile mentionate in Formularul Standard Natura 2000 pentru ROSPA0073 Macin-Niculitel rezulta urmatorul grafic:

Spec

ii d

e p

asar

i pre

vazu

te la

art

. 4 d

in D

irec

tiva

20

09

/14

7/C

E, s

pec

ii

enu

mer

ate

în a

nex

a II

la D

irec

tiva

92

/43

/CEE

reg

asit

e in

RO

SPA

00

73

Pas

ari c

om

un

e re

gasi

te in

RO

SPA

00

73

19 25

0

500

1000

1500

2000

2500






26

5.3.2. Dominanţa (D)

Acest indicator este folosit în cazul când probele prelevate sunt calitative (caz în care

se foloseşte estimarea vizuală) sau se calculează pornind de la abundenţă. In fapt, dominanţa exprimă aşa-numita abundenţă relativă a unei specii, reprezentând raportul dintre efectivele unei specii şi suma efectivelor celorlalte specii din aria studiată. Formula de calcul a abundenţei este următoarea:

D = 𝐍𝐫. 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐯𝐢𝐳𝐢 𝐚𝐢 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐞𝐢

𝐍𝐫. 𝐭𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐯𝐢𝐳𝐢 𝐱 𝟏𝟎𝟎

Noţiunea de dominanţă este relativ independentă de mijloacele de prelevare a probelor şi reprezintă un indicator a productivitătii, arătînd care este procentul fiecărei specii din totalul celor prezente într-o anumită biocenoză.

In funcţie de valoarea procentului, speciile se împart în funcţie de dominaţă în: D1 - specii subrecedente, când procentul este de sub 1,1 %; D2 - specii recedente, când procentul este cuprins între 1,2 - 2 %; D3 - specii subdominante, când procentul este cuprins între 2,1 - 5 %; D4 - specii dominante, când procentul este cuprins între 5,1 - 10 %; D5 - specii eudominante, când procentul este > 10,1 %.

Spec

ii d

e p

asar

i pre

vazu

te la

art

. 4 d

in D

irec

tiva

20

09

/14

7/C

E, s

pec

ii

enu

mer

ate

în a

nex

a II

la D

irec

tiva

92

/43

/CEE

reg

asit

e in

RO

SPA

00

73

Pas

ari c

om

un

e re

gasi

te in

RO

SPA

00

73

6 16






27

5.3.2.1.Dominanta speciilor de păsări migratoare Migraţia de toamnă

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 44 de specii migratoare identificate

pe parcursul migraţiei de toamnă în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:

D1 - specii subrecedente: 31 specii; D2 - specii recedente: 5 specii; D3 - specii subdominante: 4 specii; D4 - specii dominante: 3 specii; D5 - specii eudominante: 1 specie.






28

5.3.2.2.Migraţia de primăvară

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 44 de specii migratoare identificate pe parcursul migraţiei de primăvară în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:







29

5.3.2.3.Dominanta speciilor de păsări oaspeti de iarnă

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 22 de specii oaspeti de iarnă, în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:

D1 - specii subrecedente: 9 specii; D2 - specii recedente: 5 specii; D3 - specii subdominante: 4 specii; D4 - specii dominante: 2 specii; D5 - specii eudominante: 2 specii.

0.000

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000






30

5.3.2.4.Dominanta speciilor de păsări oaspeti de vară

Referitor la abundenţa relativă (dominanţa) speciilor de păsări identificate în zona de studiu aceasta este reprezentată grafic mai jos:

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 44 de specii oaspeţi de vară identificate în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:







31

5.3.3. Constanţa sau Frecvenţa (C, F)

Acest indicator exprimă continuitatea unei specii într-un anumit teritoriu. Este vorba de

data aceasta de un indicator de tip structural, reprezentând raportul procentual dintre numărul de probe în care apare o anumită specie şi numărul total de probe analizate.

Formula de calcul este următoarea:

𝐂 =𝐍𝐫. 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐮 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚 𝐀

𝐍𝐫. 𝐭𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐞 𝐱 𝟏𝟎𝟎

In funcţie de valoarea constanţei în probe, speciile se pot împărţi în următoarele

categorii: C1 - specii accidentale - prezente în 1 - 25 % din probe; C2 - specii accesorii- prezente în 25,1 - 50 % din probe; C3 - specii constante - prezente în 50,1 - 75 % din probe; C4 - specii euconstante - prezente în 75,1 - 100 % din probe.

Pe lîngă aceste categorii, se pot întâlni şi alte variante de clasificare a speciilor în funcţie de constanţă. Astfel este cazul când speciile sunt împărţite în caracteristice de ordinul I, II sau III, ori în specii abundente (subîmpărţite la rândul lor în specii expansive, localizate şi foarte localizate) şi specii puţin abundente (care la rândul lor pot fi difuze, dispersate şi puţin comune).

5.3.3.1. Frecventa speciilor migratoare Migraţia de toamnă






32

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 44 de specii migratoare, identificate

pe parcursul migratiei de toamnă în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie: C1 - specii accidentale – 3 specii; C2 - specii accesorii – 7 specii; C3- specii constante – 17 specii; C4 - specii euconstante – 17 specii.

5.3.3.2.Migraţia de primăvară






33

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 44 de specii migratoare, identificate pe parcursul migratiei de primăvară în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:

C1 - specii accidentale – 0 specii; C2 - specii accesorii – 0 specii; C3 - specii constante – 11 specii; C4 - specii euconstante – 33 specii.

5.3.3.3. Frecventa speciilor oaspeti de iarnă







34

C1 - specii accidentale – 6 specii; C2 - specii accesorii – 1 specie; C3 - specii constante – 2 specii; C4 - specii euconstante – 13 specii.

5.3.3.4. Frecventa speciilor oaspeti de vară

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 44 de specii oaspeţi de vară în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:

C1 - specii accidentale – 0 specii;






35

C2 - specii accesorii – 0 specii; C3 - specii constante – 5 specii; C4 - specii euconstante – 39 specii.

5.3.4. Indicele de semnificaţie ecologică (W, indicele Dzuba)

Reflectă relaţia dintre indicatorul structural (constanţa) şi cel productiv (dominanţa), arătând poziţia unei specii într-o biocenoză. In funcţie de acest indice se poate realiza o ierarhie a speciilor dintr-o anumită arie cercetată.

Formula de calcul a indicelui de semnificaţie ecologică este următoarea:

𝐖specia A =𝐂specia A 𝐱 𝐃specia A 𝐱 𝟏𝟎𝟎

𝟏𝟎. 𝟎𝟎𝟎

După valorile acestui indice, speciile se împart în următoarele categorii: W1 - când indicele ale valori < 0.1 % - specii subrecedente; W2 - când indicele are valori cuprinse între 0.1 şi 1 % - specii recedente; W3 - când indicele are valori cuprinse între 1.1 şi 5 % - specii subdominante; W4 - când indicele are valori cuprinse între 5.1 şi 10 % - specii dominante; W5 - când indicele are valori > 10 % - specii eudominante.

In categoria W1 sunt incluse speciile accidentale, W2 şi W3 cuprind specii accesorii,

iar W4 şi W5 includ specii caracteristice biocenozei din care au fost prelevate probele.






36

5.3.4.1.Indicele de semnificatie ecologică a speciilor migratoare

Migraţia de toamnă

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 44 de specii migratoare, în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:

W1 - specii subrecedente (accidentale) – 3 specii; W2 - specii recedente (accesorii) – 29 specii; W3 - specii subdominante (accesorii) – 8 specii; W4 - specii dominante (caracteristice) – 3 specii; W5 - specii eudominante (caracteristice) – 1 specie.






37

5.3.4.2. Migraţia de primăvară

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 44 de specii migratoare, în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:

W1 - specii subrecedente (accidentale) – 0 specii; W2 - specii recedente (accesorii) – 27 specii; W3 - specii subdominante (accesorii) – 13 specii; W4 - specii dominante (caracteristice) – 3 specii; W5 - specii eudominante (caracteristice) – 1 specie.






38

5.3.4.3. Indicele de semnificatie ecologică a speciilor oaspeti de iarnă


W1 - specii subrecedente (accidentale) – 7 specii; W2 - specii recedente (accesorii) – 2 specii; W3 - specii subdominante (accesorii) – 9 specii; W4 - specii dominante (caracteristice) – 2 specii; W5 - specii eudominante (caracteristice) – 2 specii.






39

5.3.4.4. Indicele de semnificatie ecologică a speciilor oaspeti de vară

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 44 de specii oaspeţi de vară în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:

W1 - specii subrecedente – 0 specii; W2 - specii recedente – 27 specii; W3 - specii subdominante – 14 specii; W4 - specii dominante – 2 specii; W5 - specii eudominante – 1 specie.






40

Concluzii privind avifauna in zona monitorizata

Corelând toţi indicii calculaţi pentru speciile de păsări putem concluziona că în principal zona de studiu nu reprezintă o zonă preferată pentru specii de păsări sensibile precum cele de interes comunitar, dominante fiind specii de păsări foarte comune cu o largă răspândire pe teritoriul întregii ţări, şi anume, graurul (Sturnus vulgaris), specii de vrăbii, specii ale familiei Corvidae (Corvus frugilegus, Corvus cornix, Corvus monedula, Pica pica), Hirundo rustica, specii ale familiei Fringilliade (Carduelis carduelis, Carduelis cannabina, Carduelis chloris), sau specii ale familiei Alaudidae (Alauda arvensis, Galerida cristata, Melanocorhypha calandra).

Referitor la prima categorie de păsări, speciile migratoare, s-a observat că ruta de migraţie nu a suferit nici o modificare, un motiv suplimentar fiind şi faptul că traseul de zbor pentru speciile de păsări de mari dimensiuni este situat la altitudini de minim 200 – 250 de metri, înălţime faţă de culmea dealurilor sau lateral faţă de profilul acestora, iar păsările de mici dimensiuni migrează de-a lungul terenurilor agricole, la altitudini mici, aproape de sol, cuprinse între 0 şi 10 de metri faţă de sol. De asemenea, se poate observa prezenţa diminuată sau absenţa speciilor de păsări adaptate ecosistemelor acvatice, deoarece culoarul de migraţie al acestora este situat către vecinătatea cu zonele acvatice, astfel că pe această porţiune numărul acestora este foarte mic. Astfel, ca urmare a monitorizărilor, nu au fost observate modificări ale dinamicii migraţiei, mici diferenţe în tabloul avifaunistic fiind date de fenomenul migraţiei în sine, care nu este identic de la an la an, putând fi observate variaţii atât numerice cât şi specifice, de până la 15% din componenţă.

În ceea ce privesc populaţiile de păsări care iernează, acestea au fost reprezentate în mod constant de specii cu o răspândire relativ uniformă pe întreg teritoriul Dobrogei, reprezentate de specii precum graurul, vrabiile de camp si de semanatura, sau cele aparţinând Fam. Corvidae. Pe lângă acestea, au fost identificate inclusiv specii răpitoare care iernează, efectivele acestora fiind totuşi relativ reduse de fiecare dată fiind observate doar câteva exemplare de-a lungul terenurilor agricole, utilizate ca terenuri de vânătoare . În ceea ce priveşte populaţia de gâşte, acestea continuă să tranziteze zona de studiu către locuri de hrănire, nefiind însă observate hrănindu-se în zona de studiu.

Zona de studiu este utilizată cu precădere de specii foarte comune cu o largă răspândire pe teritoriul întregii ţări și al Dobrogei, şi anume, graurul (Sturnus vulgaris), specii de vrăbii, specii ale familiei Corvidae (Corvus frugilegus, Corvus cornix, Corvus monedula, Pica pica), Hirundo rustica, specii ale familiei Fringilliade (Carduelis carduelis, Carduelis cannabina, Carduelis chloris), sau specii ale familiei Alaudidae (Alauda arvensis, Galerida cristata, Melanocorhypha calandra). Prezenţa terenurilor agricole în vecinatatea zonei de studiu contribuie mult la limitarea distribuţiei multor specii de păsări de interes comunitar, care nu au condiţii optime de cuibărit şi/sau hrănire în astfel de habitate artificiale, motiv pentru care au o distribuţie restrânsă sau chiar lipsesc cu desăvârşire din astfel de zone. Acest lucru este susţinut şi de valorile şi reprezentările indicelui de afinitate cenotică (Indicele Jaccard), unde se poate observa că majoritatea speciilor de păsări de interes comunitar, nu sunt caracteristice habitatelor din zona de studiu, singura excepţie fiind ciocârlia de Bărăgan (Melanocorhypha calandra) care preferă habitatele de terenuri agricole, astfel că se află printre speciile indicator ale acestor habitate.

In anul 2017 NU s-au identificat exemplare moarte/decedate .



Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774


Raport de monitorizare Light Energy - Nalban

6. Alte specii identificate in zona monitorizata

Soarecele de camp ( Microtus arvalis ) - este una dintre speciile cele mai dăunătoare

pentru culturile agricole din țara noastră. De obicei, șoarecii de câmp trăiesc în familii numeroase, făcând sub pământ o rețea

foarte încurcată de galerii, situate la aproximativ 30 cm adâncime. Galeriile comunică cu exteriorul prin numeroase deschideri. Între acestea, se pot observa cu ușurință cărări înguste și bătătorite, fiindcă șoarecii merg întotdeauna, și toți, pe aceeași urmă. Șoarecii de câmp nu fac în mod obișnuit mușuroi. Numai în perioada recoltării cerealelor și a altor produse, când nu au timp să care boabele în galerii, adună la un loc boabe și spice întregi, le fac grămadă și le învelesc cu pământ, formând așa-numitele „mișune”. În general, ele sunt mai mari decât cele de cârtiță, iar desimea lor depinde de recoltă și de mulțimea șoarecilor.

Fig. 9 – exemplar de soarece de camp

Vulpea ( Vulpes vulpes ) - prefera locurile salbatice (padurile, tundra, preria) in care

omul ajunge cu dificultate, bogate in vegetatie. In ultima vreme, s-a constatat o crestere a populatiilor de vulpi in zonele suburbane. Vulpea isi alege cu multa iscusinta locul in care isi va cladi vizuina. Vizuina este prevazuta cu mai multe iesiri, fiind amplasata pe versantii insoriti, diguri sau in ridicaturile de pamant. Vizuinile de vulpe sunt inguste si pornesc orizontal, spre deosebire de cele de viezure, mai largi si care pornesc in jos, in profunzimea terenului.

Lepus europaeus ( Iepurele de camp ) –specie neprotejata , dintre cele mai

raspandite in Dobrogea . Densitatea lui este de cca 5-10 indivizi /ha . S-a identificat in zonele cu tufarisuri din vecinatatea canalului de irigatii.





Raport de monitorizare Light Energy - Nalban - 42 -

ANEXE



RAPORT DE MONITORIZARE A BIODIVERSITATII Beneficiar: SC ...

Documents

Transcript of RAPORT DE MONITORIZARE A BIODIVERSITATII Beneficiar: SC ...