COMST. CJ5JHA.Bΰ«LAC©W#A I ÄKÄAC'JTIA: S Ï R . JHCO&JLE І«ШѲА Ural 6.

T E X J S F O X ЯГФ. &S-75.

POPORULUI •HIlWI—ІМИІМІІIIHH—MM 11 Illllllll—WHHI l ИІУІіМІІІІ1 III Hl'11 іШі|||||іІ|[|і'і||іІІШііІІ« ^

Cluj, JToi £ Iulie, I * I АШг.НВййТ.!&АТ*А. ; йІЖ. SMHMLAli S O M * o.

Ï E M î F W F AS-KS.

l^uminează-te şi vei fi! — Voeşte şi ve-î putea! C . A . Bosse ti

ASIEIÍL V. S-RÜL 116 Афлжр Ha t e e i r t Ю а ш і в е в і

M E S A CARE Ш THEBÜE Avem o literatură care poate sta

lături cu acea a popoarelor inuin-ite; in domeniul celorlalte arte ne Ыет mândri; numai in presă um àmus in urmă, penlrucă am rupt irul unei prese de idei şi am m-ocuit-o cu alta mai aproape de mo-uv urile bizantine.

Aceasta din urmă corespundea nui lesne uepregdlirii şi ai celor ie sus şi ai celor de jos. In lipsa Шеі culturi, demagogia era calea *a mai nimerită care ducea la sco­pirile prielnice clasei stăpânitoare. Presa a j'ost şi este încă la noi,

[n patrimoniu ui acelora cari ştiu й vânture numai curentele sociale i ra u se folosi de ele, doar ameţi-Qare pentru un popor tânăr care l'o fost chemat conştient la viaţa 'tiuţeneuscd, nu şlie să se orienteze ігіднг şi su se îndrepte spre o de­mocraţie cliibzuiiă şi reulă cu îm-^ei urările vieţii de stat. Problemele cari frământă spiri-

fi omenesc, n'au, fost disecate se-% şi sincer de acei cari aveau Ыіща şi înrâurirea în massele ^Щишіі, de oamenii politici, pen-rUcă ei însuşi nu împlineau cou-Hia de a fi eşii din şcoala politică ^evărată. Presa intrată odată pe Щіа şi mentalitatea acestora, era ^dent, cu tiparul să ajungă un ^ißoc bun pentru scopuri cu totul tuse intereselor vitale obşteşti.

'firul a fost întrerupt. Temeini-jß unei prese înfăptuită cu jertfe Y Eiuinescu, V. A. liosetli, Kogăl-#eanu şi ulţii, a fost înlăturată.

!

eei cari urmaseră şi se împărtă-seră deiu crezul unui apostolat ifltru a duce mai departe lumina ittţiiă a ideilor şi năzuinţilor Ы-ţfăcăioure pentru popor, cu toţii p fosi încinşi. Tiparul nu îngă-0 numai sacrificiul de sine, mai ţea încă o condiţie greu: bani. Şi ţfinuilorii condeiului aveau numai Îţi şi suflet. Cetăţenii nu erau pre­oţiţi să-i inţiileagă şi su-i susţie. 1 de aici riudnrile talentelor s'au irit şi un fosi împrospătate cu vdiocriluleu. Ea u fost -uşor de invertit. Din inimi pustii nu putea І crească holda gândirii. Politica pară avea ucvoe şi se folosise de ţest fapt. Presa li era factorul ţincipal in 'popularizarea intere-ţlor de partid. Patimile se inte-щи; luptele de acaparări a tot ce foduce aur din ut unea proletaria-ului, deveneau uneltiri mite; de-tagogiu se flutura ca un simbol ti fruntea curentelor sociale; şi eniru izbânda guvernării, se co-цга lot în noroi. Presa a fost ceu intâi jcure u căpătai caracterul testa de necinste. Stilul gândirii I fost înlocuit cu acel al insultei, 'rivialitatea însemna doborăreu iversarului, Ziaristul se remarca

prin feldefel de cancanuri, prin umilirea profesiunii lui. Si cine putea să rămâie în această atmos­feră vicioasă?

Caracterele se depărtau umărîte în suflet; nu putea fiecare să-şi vândă conştiinţa pentru un talger de linte; nu concepea fiecare că ziaristul este un mercenar al con­deiului.

Si presa a rămas la mentalitatea sarbădă a politicianilor, ridicată la ucelaş nivel de moralitate pe ca­re-/ au ei singuri.

Ziariştii cari nu-şi poartă nu­mele după actele stării civile, au năpădit în presă. Ei au putut, au ştiut să speculeze scăderile oame­nilor politici, şi să stăpăniască scri­sul cotidian romanesc. O îndoită otravă ce se picură zilnic, cu inten­ţie şi distrugere, in sufletul popo­rului.

Aceasta este în linii largi icoana presei a silelor noastre. Dăinuirea ei ar însemna unul din marele re­le sociale care urmăreşte neamul nostru.

Dăinuirea ei ar însemna că pre-su care ne trebue nu poate reac­ţiona şi este înghiţită de valurile tiparului ale acelora cari le susţin cu bani storşi din munca nepre­ţuită ai umililor cari se trudesc cin­stit, rodnic şi fără a se bucura de bunurile sociale şi ule pământului.

Dăinuirea ei ur însemna că nu mai suntem în siure a premeni şi presa; şi in zadur se luptă pentru prefaceri sociule, când, în primul rând, în această instituţie indru-măioure de cultură şi a patra pute­re în stat, e atâta putregai. 0 se­lecţionare u adevăratelor valori se im pune.

Presa trebue îndrumată pe ca­lea ei sănătoasă şi pentru aceasta se cere fierul roş, cure să nu cruţe nici o infecţie cat de mică. In pre­să n'au ce căuta decât talentele şi caracterele. Literaţii au şi ei da­tor iu să contribue cu scrisul lor lu reconstruirea presei de idei. însu­şirile poporului român, mai ales după întregirea lui în hotarele na­turale, cer ca să avem o presă iz-vorîlă din simţirea, din năzuinţile lui, din frământarea de veacuri pentru păstrarea datinilor, pentru libertate, pentru umanitate şi pen­tru credinţa bisericii strămoşeşti.

0 astfel de presă nu poate fi scri­să decât de inimi curate, democra­tice şi iubitoare de oameni. Si can­delele acestei prese au început să se aprindă. înţelegătorii, cetăţenii, au o singură datorie să o sprijine şi să se hrănească din ea ca din pânea cea de toate zilele.

Corist. (Jehan-Rucoviţă

Propaganda românească în Franţa •Expoziţia de A r t ă Roimânieseă eche şi m o d e r n ă s'a deschis de âteva zile î n t r ' u n pav i l i on cein-nail aii P a r i s u l u i şi î n aprop i -ш miarei Expo'ziţ iuni die a r t ă ecorativă. Mul ţ imea die vizita-uri cari p ă r ă s e s c a c e a s t ă u l t i -lă ieXpoziţie .mu ezită d e s i g u r să jfer.e să-ş i facă o idee şi die va-

ea a r t e i româneştii şi isunt u r 'Că 'satisfacerea loa' e s t e

epilină deoarece atâ t oibiectele puse cât şi irmodul l o r die a-imijare .strat m a i m u l t d e c â t Mlţumiitoiare. In primind salon al Pav i l ionu-li isiunit 'expuse covoare şi oil-ă-e, m o s t r e de s igu r d i n t a t ice № ţ a r a m-ai f rumos. Ln trei sa-ипіе u r m ă t o a r e , pic/tiură şi nEptiură imodeinnă, -cari dieşi ttmără u i \ i lie il'ucrări d e Grigo-B&cu, Amdrieeisicu şi Lucihian, isă .să sie uu.rcvaüá o 'ailegene oaitie mu tocmai i d e a l ă paiiinitne anzielte picitoridor zilei. S a u g ră ­

sani ailtie l u c r u r i m a i u r â t e cât gnaba, iau făcut .să se: în -

re i lucruri m a i bune. şi să se fere p r i n t r e oeile. exp'usie. u n m a i die fa ţă celor ce p o a t e

'flbuiau să -stere ma i d u p ă uşă . Iu a m foisit aimeiste'cat dietoc şi 'ci mu ş t iu dupăoe .normă s'a

Ut leiilaJliareiai, da r îmi v ine să Winevăd şi aici p u ţ i n ă meseb i -й ѵ ,іе ibailoandică. P o a t e ! In orioe-

peinbru u n sitrăin c a r e h a b a r u voa p â n ă aioum de artia ro -

ânească, n u sie v a imanifieista (ig'ur aiceisliă ches t iune de de-

№u. Expozi ţ ia sat isface şi pe " m a i p r e t e n ţ i o s .specialist, n u ă pe u n ignoirant. Căci aim alt r o m â n i a ic i la Piariis ca i i

Ciiilticiau ai'spru. In. all.fe d o u ă salloane 1 isumt ex-

ie otbieicite de iartă bisieri-Jscă. Minun i de o f-ruimuseţe i î ş i înidoeişilie îns iemnăta tea

va loa rea lor 'isitorică. Mă-ßfeiile Ліокіоѵеі sunit сеШе oari

t ma i bine reprezen ta te , w a Evamgheilii veohi îmibră-

tte î n broderiie de aiur, c â t e v a «iţe d e silujbă de t o a t ă fru-iieţea, c â t e v a icoiane îneigrite

v reme şi llucrate c u o mace ­r a r ă , câ teva ireisouri de va­s a celor anai r e n u m i t e d i n .e, itoiate aces te câ teva , con-

•tuiesc o oantáitaite de f rumos, i u uiltimuil sali on, u n i conos t a s

Mânăsitirei A m o t a , d a t â n d

d á a înicepuitiuil siecoluilur XVIII, i terminâ cu m u l t ă a u t o r i t a t e şi-ruil obiiecteflor de a r t ă r o m â -neasică.

Aioeilcie iau v iz i ta t aqeasită expo-ziţie, ipleiaică isa'tlisiîăcuţi. Acieastă R o m â n i e d e p ă r t a t ă , aceas tă ţa­r ă coinsiidierată ide. mullţi cai bar­b a r ă , să a ibă o a r t ă atât d e fru­m o a s ă ? Şi e v r e m e a de c â n d eia o lare şa câ tă ispperioiriitaJtie p r e ­z in tă eia poialte asiuipra aiDtor larte cânitătie, d a r poa t e neecsilsitlemtie.

Opera die ipiropiaiganda ipe care a făout-o Fuinidaţia „Priinciijpelie Caroil", e d e m u a t ă l a u d ă , căc i iea copleşeşte cu m u l t a u t e ш-.'Ceafcări dizoliaitei, nieeifiicaiciei :şl t r â m ­biţatei. Gráltiioeüie 'Cari s e a d u c de a mu fi o rgan iza t laiceasită ex-ţpoiziiţaie iroimânieiatscă fin c a d r u l expoiziţieii die a r t ă decora t ivă , poa t e n u sunit î n t eme ia t e . Cu

toa te ace s t ea compcnsai ţ ia e pe diepMm ifăoută.

Ceiiicie au a j u t a t F u n d a ţ i a în a c e a s t ă ope ră a ei, ş i ei s u n t de n\uilţumitt, ş i de m u l ţ u m i t s u n t a s e m e n e a p ie r s o n a 1 ii t ă ţ i 1 e fnancieKe cari în p e r s o a n a d-llor Focii lon, profeisor .la Univemsi^ t a t ea din P a r i s îşi m e m b r u co-resiponflemit a l Academilei Ro­mânie şi A n d r é Deiziairroiis sieicre-t a r u l g e n e r a l a l expoziţiiei a u d a t to t concur su l lor .pent t ru de­s ă v â r ş i r e a aces te i opere de p ro ­p a g a n d ă r o m â n e a s c ă .

Un isiemtiimient die regret, t re ­buie să nie c u p r i n d ă în a m i n t i r e a l u i Léonce Bénéditte^ directlorul .Coinsevatorului Muzeuflui Lux-emboiurg şi Muizeuiui Rodini, .care e p r i m u l ce a î m b r ă ţ i ş a t cu en­tuz i a s t ideia aces te i expoziiţiunai, c a r e a c eda t în moid generos s-ar la p e n t r u de săvâ r ş i r ea ei, d a r cane a m u r i t c u c â t e v a ziiie îna­in te d e dascihiidere, t r ă g â n d du­pă el r eg re tu l în t regei l u m i ar-itisitoe.

Mani;f.eS!tări în fedni aces ta ne onorează şi trebuie s ă fim feri­c i ţ i c ă in i ţ i a t iva p a r t i c u l a r ă poa te pume în p r a c t i c ă in ten­ţiile1, desigur , b u n e a le s t a tu lu i , ca re fără s ă p o a t ă face s i n g u r faţă, a j u t ă ş i el c u m poa te . Fie­care deci c u m e r i t u l lut, î n să şi fiecare m e r i t c u capac i t a t ea lu i .

Valeria Gh. Hagar

SCRISOARE »ESCHISA Sanctităţii Sale Patriarhului tuturor românilor

Se cunosc marele lupte şi jertfe pe toate tărâmurile ale obijduiţilor români din Macedonia.

Izolaţi, năpăstuiţi , izbiţi din toate părţile de tot felul de neamuri , totuşi e i au păstrat neatinsă fiinţa credinţei şi a neamului . ,

Astăzi ochii lor plini de bucurie se îndreaptă către România întregită, care trebue să ocrotească pe toţi fiii ei oriunde s'ar afla ei. România astăzi are un patriarhat al tuturor români­lor. Se ştie că încă în zilele României mici s'a năzuit ca românii din Macedonia să aibă un cap bisericesc al lor propriu. Vre­muri le vitrege n'au îngăduit până astăzi să se îndeplinească acel v is . Dar acum când România întregită se bucură de marele prestigiu pe care-1 are in concertul popoarelor lumei şi mai cu seamă influenţa pe care o exercită asupra Balcanilor, dă dreptul poporului român macedonean, să creadă cu tărie că a venit vremea ca v isul său, împlinit să fie. Acum este rândul Sancti­tăţii Sale Patriarhul României de pretutindeni ca să întindă toiagul s ă u de pastor a l lui Hrisfos şi pentru turma credin­cioşilor săi din Macedonia, numind un Locotenent, u n repre­zentant al S ă u în aceste părţi depărtate de tronul patriarhal. Românii din Macedonia aşteaptă cu înfrigurare ca Sanctitatea' Sa Patriarhul Miron Cristea, să-şî aplece ochii către ei, să-şi aducă aminte de toate suferinţele lor. Patriarhatele greceşti, ma i ales cel din Fanar, acum de curând a făcut apel la spriji­nul patriarhatului român, Sanctitatea Sa Patriarhul Miron Cristea, cu toată îndurarea creştinească pe care o are n u trebue să uite însă persecuţiunile Fanarului împotriva românilor din Macedonia, ş i atunci rugăm pe Sanctitatea Sa, oricând este vorba de u n sprijin care să se acorde bisericei creştine, să pre­cumpănească mai întâi interesele creştinilor români şi apoi numai să ţ inem seama, în măsura putinţei, de ceilalţi soli­citatori (greci, fanarioţi).

încă odată repetăm poporului creştin ş i românii d i n Mace­donia îş i aşteaptă pastorul să călăuzească întru propagarea limbei naţ iunei sale şi a sentimentelor creştine, şi care pastor să primească binecuvântarea din mani le primului Patriarh al României întregite.

I». СЬШ

D I N T R E C U T U L N O S T R U

Cronica culturală a judeţului Hotin In jiujd. Hot in — cât de m a r e

este — exis tă n u m a i o s i n g u r ă o rgan iza ţ i e c u l t u r a l ă , în cap i ­

t a t a l u i c a r e .este .s trăjui tă de ru ine l e celei m a i vechi ce t ă ţ i molidovieinieişiti de là g r a n i ţ a Nis­t ru lu i , î n Hot in ,

.Societatea n o a s t r ă p o a r t ă nu ­me/le „Fireaimălbur'. î n f i i n ţ a t ă c u suflet entiuiziiaisit e a cont r ibue din r ă s p u t e r i la c u n a o ş t e r e a cullturii r o m â n e ş t i î n t r e local ­nici, şi î n t r e jude ţen i , prim con-ferinţelle, concertele şi serbăr i le ce ie oreianiizeaiză. Despre acea­s t ă socie ta te ceiiitoirii de altfel a u .miai. a v u t ocazie- să c i tească în z ia ru l nos t ru .

I n icedieiLalltie t â r g u r i d i n judeţ , c u m siumit: iSirJlajţa-nouă, Lip.cani, Ud in i ţ a , Seciureni şi Вгіоешіі, de sa te n ic i mu m a i .aminteisc, n u există vre-o organikiaţie c u l t u ­r a l ă . Ce.-i idrept eile a u fost în-fjiiniţate c a d e p i l d ă l a Lipcani , socie ta tea „Ghieorghe Coişbuc", la D inău ţ i с а Ь і п е ш і d e l e c t u r ă -„ Jun imea ' ' , s a u l a Secu ren i o filială a F u n d a ţ i e i „Pr inc ipe le Carol", î n să a c e s t e a se p o t con­s idera ca n e a v â n d f i inţă deoa re ­ce o a m e n i i c a r i l e -au înf i in ţa t au l u a t l u c r u l p r e a p u ţ i n în se­r ios ca l a Lipcani , s a u a u făcut l u c r u l în p r ipă , ea s ă a ibă e u ce se l eg i t ima în fa ţa super ior i lo r .

d e a l t f e l în j u d e ţ m a i s u n t t re i organiza ţ iuni . pes te cari. n u po t t rece, anume. , cohor te le d e cer­ce ta ş i : U n a în tlo'tin, u n a în l i p e a m ! ş i allta în Sulliţia^nouă

Să veldem cei-au rvnesitalt fie­c a r e Idin e l e în 'u l t imul t i m p p e n t r u a ne d a s e a m a de. une le l u c r u r i .

„ F r e a m ă t u l " , cu 80 de m e m -ibri carii iau u n a j u t o r ifoiartie

miare ş i 'din piartea elevi lor de l à #cieu(l de. (bateţi ,şli dlelia -şcoiaiLa nor -mallă şina i n s t a l a t ciabinetul, l 'a moibiiat ş i împodolbit şi a p o i a pus. l a î n d e m â n a p u b l i c u l u i bi­b l io teca destuii de- f r u m o a s ă ; a o r g a n i z a t d i n d o u ă în d o u ă l u n i câ te u n c o n c e r t foarte b ine p r e ­gă t i t ; a ţ i nu t confer in ţe şi a M a t p a r t e c u p r o g r a m e d e d i s t r a c ­ţie l a toa te s e r b ă r i l e n a ţ i o n a l e . Ultáimiui conce r t a i o s t în z iua de 30 Mai., o săr)băito.are c a t oa t e cie-leljalte. Confe r in ţă i r u m o a s ă , conieert hinie reuş i t , m u l ţ u m i t ă r ă b d ă r i i d- lu i Sotniiţohi prof, de l iceu.

A u ifoeit oaspe ţ i î na l ţ i .din ca­p i t a l ă : d. miniisitru Tătăresicu şi a l ţ i i c a r i s 'au p u t u t î nc red in ­ţ a l a f a ţ a locu lu i c ă deviza so­c ie tă ţ i i :

„Noi p a z a n a ţ i u p u la Nisitru [să fim

„Şi. .sufletul n e a m u l u i noisitru" e,site î n r ă d ă c i n a t ă b ine în m e m ­br i i soc ie tă ţ i i .

— „ F r e a m ă t u l a p ă r ă s i t î n z iua d e 18 Mai, o r a ş u l şi a fost şi î n judeiţ l a Zaro j an i şi l a Clisicăuiţi unlde a d u s pe câ te 2 ore, vesel ie î n t r e locui tor i cu cântleceile şi vorbe le f rumoase î m p ă r ţ i t e î n t r e dânş i i .

— I n l u n a Iu l ie soietatiea or-ganiaeiază o excurs i e p e n t r u ho -t i nen i p r i n B u c o v i n a ş i A r d e a l

— Cât p r iveş te ce le la l te o rga­n iza ţ i i cuLturale p u n la îndo ia lă p u t e r i l e l o r de p r o p a g a n d ă .

Soc ie ta t ea „G. Coşbuc" , d in Lipcani , şi^a insitiatat cab ine tu l î n t r ' u n bo rde iu ciaa ie azi, m â n e , se p r ă b u ş e ş t e . Membr i i aces te i socie tă ţ i n'iau fast î n cab ine t de

I ap roape doi a n i ş i n ' a u făcut j n i c i o ş ed in ţ ă s a u consfă tu i re . I S u n t iasă d e o c u p a ţ i cu c u l t u r a

A R H A N G H E L U L MIHAIL Frescă provenind delà Episcopia de Argoş (sgc. XVIJ, expusă la Expoziţia română

din Paris .

încâ t nu b a g ă d e s e a m ă c ă bi-ibiliioteca, ş i sie z icea c ă e r a foiarte m a r e , e s t e v â n d u t ă de- o femeie ce locueşt.e în ciabinet; ele.vii ca r i fireşte, n u în ţe leg v a l o a r e a ei, i cumpără d i n c â n d Sin c â n d p e n t r u s u m a d e doi lei, t re i s a u c ina i lei c â t e o ciarbe c a să ci­t ească b a .se aulde c ă şi n e g u s -oriii de m ă r u n ţ i ş u r i cunupără ,

c ă r ţ i fi ind foarte ieftine şi le. în­t r ebu in ţ ează în p r ăvă l i e .

Şi cântd n e g â n d i m c ă m u l ţ i r o m â n i ou toaigere de inoimă ar d o n a d in (puţinul ilor c â t e cât­va c a s ă .fiie şi în Lilpcani o bi­bliotecă. Guri le rele p u n desor-gainizarea aceasita ;în- s p i n a r e a miv. Iistrate diela Suîliţa-Nouă. Români i c a r i s u n t Veniţi acolo p a r c ă .uită că simit î n Moldova i de pes te P r u t ş.i!-i păca t .

I n -Dinăuţi, um sa t c u r a t m o l ­do, vemese, p e işoiseauia oe d u c e delà Su l i ţ a l a Hoţim, a u în te -mieiat într'uim a v â n t momenttan, istuidenţu .dun Cernău ţ i , idella soc. acaidemică „Junimeia", u n icabi-met c u n u m e l e eii „Juiniimea".

.Studenţ i i d i n Cernăuţii, n ' a r face r ă u s ă m.ai d e a pe acotlo-, ar găs i nevoi ce s'iar p u t e a u ş o r înîăi ium. Ga producţ iunie n imic , a t â t a d o a r c ă ifdeioare rotmân ce t r ece p e ş o s e a u a isipre Hatóin ve­de f i rma cab ine tu lu i pe .zidul şcoffi. T r e c ă t o r u l este m ă g u l i t c u m v a c ă poa t e exdisitta ş i acolo u n cab ine t .

Fdiliiâla Funidaţiiei „Pr inc ipe le Caroil", Idiimi Siecurend e s t e m a i mică , n o u ă , lăbda d e vre-o 6—7 lunii, să m a i aviem r ă b d a r e poa te c u .tiimpul... c ine m a i şt ie?. . .

A m aj.umis l a c o h o r t a „Ceta tea Hoitajniuliui", idiin Hotin, .ar p u t e a face b u n e l u c r u r i , idin cauzia umor neînţeliegeri eisite înisă o-săndii tă s ă facă p u ţ i n . Cahor ta d in S u l i ţ a Nouă, mu şt iu d a c ă .ar p u t e a s a u ,nu, d a r mu face acieas»tla sie vede ; r ă m â n e cea din L ipcan i . U n n u m ă r m i c d e co­pi i vioi, cummiţ i ş i h a r n i c i , d a r m a i icu sieaniă en tuz i a ş t i v r e a u s ă facă imudte die toa te numai , n u preia a u vremie căci s u n t e-ievi şi a u d e î n v ă ţ a t ş i l a şcoală. Cu t o a t e lacestea a u organüzat o s e rba re ifoiartie frumoaisă în z iua d e S i . C o n s t a n t i n ş i Ellena in L ipcan i c u p r o g r a m d răgu ţ . Cercetaşi i iau rec i ta t „Legea Cer-ce t a şu iu i " , idifierite poieizii şi a-necdiote ş i au, fost a j u t a ţ i d e soc. studenţii ior „Arboroasa" dim Cer­n ă u ţ i c u piiesia d e t e a t r u „Ne­v a s t a l u i Cerce luş - ' . L u m e a a fost m u l ţ u m i t ă ş i cu d o r i n ţ a de a m a i vedea as t fe l d e p r o d u c -ţiumi.

A m văzujt pe istourt l a c â t se mărgiinieiştie acitáivitatea culliturală a organiziaţiiai c u l t u r a l e idin ju­deţ .

iS'iar p u t e a face m a i m u l t da ­că soc ie tă ţ i le c u l t u r a l e de. piesite P r u t s a u d i n Bucov ina a r v i s i t a d i n c â n d î n .când, judieţul.

Um f rumos î ncepu t l ' a f ăcu t soc ie ta t ea a c a d e m i c ă „Arboroa-sa" , icare î n t i m p d e d o u ă l u n i a v iz i ta t de d o u ă o r i Moldova de pes t e P r u t c u f ă g ă d u i n ţ a de a m a i vemi. A ş t e p t ă m ş i pe. a l ţ i i . Toţ i câ ţ i v i n c u g â n d bum s u n t bimjetveiniţi.

Mita

S C R I S O R I М Ж VIEUÍA I ) e l c r e d a c t o r u l n o s t r u

Viena şi împrejurimile ei

A.S. B. Principele Carol în Bucovina

Duminecă , 14 Iunie , ţ a r a m â n ­d r ă a Bucovinei , a avut. fer ic i rea să p r i m e a s c ă l a s â n u l ei pe. u n -scump oaspe, Alteiţa Sa Regală Priimcipielie Carol . La 'Catedra.!a din Cernăuţii, s ' a oficiat u n te ­d e u m , de că t r e I. P . S. Sa Epis ­copul Lpoliit a l R ă d ă u ţ i l o r şi P .

S. Sa Arîhimanidritul Clemen-tie Poipovilai, înconij u r a ţ i de m u tt cler . A. S. R. Pr inc ipe le Carol, a l ua t piarte l a acieastă silujbă. A u r m a t apo i defi larea şcoaie-ior î n Piaiţa Unmei.

I n .sala isinoidală a palliaîiului mitropolitàin: A. S. Regală a ţi­n u t u r m ă t o a r e a c u v â n t a r e :

Domnilor şi Doamnelor,

Am fost viu mişcat de omagiile pe cari toate corporaţiile constituite şi societăţile de cultură le-aţi adus astăzi. Prin cuvintele pe cari le-aţi. rostit toţi mis'a înălţat inima şi am căpătat con­vingerea că opera pe care am între­prins'o în întreaga ţară, a găsit, an, în acest colţ al Moldovei de sus, ră­sunetul cet mai deplin. Am căpătat hiCrederea că această operă, aci in acest colţ de ţară va înflori şi va pro­puşi graţie ajutorului pe care. toţi văd că sunteţi gata să mi-l daţi.

In zilele de astăzi, dupăce oştirea noastră a făcut unirea trupească a in-tregei ţări, este datoria noastră, a frac-torilor culturali, să întărim prin buna înţelegere cu cei de altă limbă şi altă credinţă această unire sufetească a întregei ţări, cu adâncul crez că nu­mai prin o întărire culturală, prin for­marea unei culturi la care toate ele­mentele acestei ţări vor ajuta, numai prin acest mijloc vom putea face din ţara noastră o ţară puternică, o iară demnă de a trăi Şi nicăiri mai mult ca in acest colţ de ţară, în,care s'au păstrat mai mult decât în orice alta parte vechile tradiţii ale Moldovei, nicăiri, cred, că acest gând, această credinţă a noastră nu va da un ră­sunet mai puternic.

Am venit aci nu ca să primesc o-magiile voastre, ci am venit să fac un apel, o chemare la inimile de români. Daţi-mi mână de ajutor in această

operă, pe care doresc s'o întreprind pentru acelaş ţel, acelaş gând,, adică pentru prosperarea iubitei noastre ţări.

Cuvântul A . S B. cătră învăţători

Aşi dori să vă, mulţumesc că aţi răspuns în aşa mare număr la che­marea mea. Expozeul pe care l-aţi fă­cut asupra eforturilor culturale din trecut şi acele care le faceţi şi astăzi în Bucovina, m pot decât să-mi den curaj şi încredere în opera pe care am întreprins-o şi pe care o văd din acti­vitatea de până, astăzi că aii priec-put-o cu toţii. De fapt venirea şi im­plantarea Fundaţiei Mele în Bucovina, nu cred că, vă aduce ceva nou, căci rosturile Fundaţiei, adică întărirea po­porului nostru român prin o cultură raţională şi mai ales prin o cultură bazată pe o veche tradiţie, văd că nu a fost pe deplin pricepute de toţi. Ve­nim din partea Fundaţiei cu un suflet carat, fără- gelozie, fără ură. Venim fără nici-o credinţă de politică de par­tid, cu o singură credinţă politică,

adică întărirea şi desăvârşirea Unirii. Ea nu se putea face decât prin unita­tea sufletească a tuturor românilor, unitate care nu se poate baza de cât pe cultură.

Celula prin care dorim să închegăm această unitate este căminul cultural. De fapt acesta nu e altceva decât ca­binetele de cetire din Bucovina. In jurul acestui cămin se va concentra toată activitatea culturală sufletească a unui sat, a unei localităţi. Şi d.-v. întruniţi aci, astăzi, am venit ca să vă cer sprijinul spre a putea întări şi răs­pândi această celulă, căci Eu cred că ea va fi baza pe care vom putea Uitări această operă, de care suntem convinşi cu toţii că este necesară pentru întă­rirea neamului nostru. Sunt convins că acest sprijin îmi veţi da fără pre­get şi fără şovăială.

Viiemia ,se aiflă ia s fârş i tu l u n u i sezon. Şi ce p o a t e fi aces t sezon In a t a r ă die nou t ă ţ i l e artiisitice-c a Mur ale? Por ţ i l e sa loanelor de concer te , .precum şi teatrele se închid, cu eiiistemui c.are t r e b u e pnivit înitir'o l e g ă t u r ă d i rec tă cu capi ta lu l , pa r t e î m p r u m u t a t , p a r t e pus i a î n d e m â n ă -de -către s t a t u l vieneiz,, cu t e r m e n ne l imi ­tat . Opera p o p u l a r ă , cu trei d i ­rectori; a foiSlt nevo i tă să-şi în­cheie Mlamţul, d in cauza m a i suis a r ă t a t ă . Concertele se ră­resc d in zi în zi; v&rtuotzi însem­na ţ i cia u n Huiberman, Prilhoda, Fri'ednijainm, Backhaus. , Fu r t -wemgiter şi a l ţ i i , ş i -au l u a t ră­mas b u n deda. publ icu l , ca re şt ie 'Să- i guiste şi aprec ieze . Fiilhar-moniiioii iae găsesec în vacan ţă , în a f a ră de oei anga ja ţ i La Ope-r a - m a r e , instituitull, ca re se în­chide imai t â r z iu , l u c r u foarte explicabil .

Publ icu l , la a p a r e n ţ ă , pa re a fi oibosiiit; n a t u r a c h e a m ă pe fie­care în t a i n a f rumuse ţ i i sa le , •mile, m a r e sie b u c u r ă deja d e

s ă r b ă t o a r e a Rusal i i lor , p r i m a zi de excursie . Ia tă u n n o u sezon!

P u ţ i n e cap i t a le d i n Eu ropa , sie b u c u r ă de-o î m p r e j u r i m e a-tât ide a l easă şi var ia tă , ca V-ie-mia. Oraşu l c a r e îţi face la p r i m a vedere liimpresta cea m a i plă­cută, deviinie iubit abea d u p ă ce-ii c u n o ş t i împre ju r imi l e pi­

toreştii. Zece m i n u t e c u t r a m v a ­iu l şi te afli l a un loc de-o fru­muse ţe r a r ă ; începi a cunoaş t e diferitele s t a ţ iun i d i n neimijlo-c i t a aprop ie re a o r a ş u l u i , ţ inu­turi ea.: Ncuwalideg, Sievering, Pctaleinsidorf, Meiidling, Nuss-dorf, Kaihiiendorf, cet .

• Dar, să vedem, c u ce s ă ma i •mândreşte Vie na, ce se ţinte m a i s t r â n s de. acest o r a ş , uinde-şi p l i m b ă m a m e l e itiiniere copilaşia în .căru!CІoare, notuă, nouţe , se .amikiltiim ceva şi deispne Schön-b run , cetatea Halbisburgdilor de ieri, g r ă d i n a ce t ă ţ eanu lu i a u s ­triac de azi. Ijnitre d i s t r i c tu l (Be­zirk) a l XII şi XIH-lea; adică Me ldung şi Hietzánig, r eg iun i în­d e a j u n s c â n t a t e de t r u b a d u r i i poporu lu i viiemiez, s e află Sehön-íhrumul, ca s t e lu l ' împărătesc cu pa rcu - i m ă r e ţ . Seihön-hru..., isiau .lavoir frumos. La in t r a re , umde iazi te ishcşbi de i m r e s t a u r a n t , n ă s c u t oidat ă cu r e p u b l i c a Vie-n.eiză, se î n t inde aleea iprimciip'ală, c a r e î m p a r t e 'din be l şug difer i te •cărări, poteci şl d r u m u r i , p a r ­cului de-o m ă r i m e u r i a şă . In d r e a p t a , la i n t r a r e , vezi m e n a -jeiria vieeihe, ca re se b u c u r ă şi •azi de .andimaile diferi te , foarte i n t e r e s a n t e şi deoiseibite. 'Gră­d i n a die flori, cu cele d o u ă gale­

r i i de. pliante exotice, ia r ă m a s tot aoeeaş, işti este îngr i j i t ă de g r ă d i n a r i ladieşă. R u i n a R o m a n ă şi Godtinetull ise văd d i n îndepăr -tane ş i e imitierestant că, e u câ t le veai miai des, cu a t â t t e nă -zueş t i a p ă t r u n d e nuai a m ă n u n ­ţi t mseminătât'ea lor . Din acea­s t ă u r i a ş e grăldiină, m a i mullt de î n s e m n ă t a t e is tor ică , ittreci l a al­te le , poaite miad puiţdm imltetresan-te,, dar de-o f r u m u s e ţ ă m a i isibi-toiare. Cencieteizl p a r c u l o r a ş u l u i cu 'n restaurainit modern , u n d e în t i m p u l de vară , în f iecare seai 'ă ise face muz ică de că t r e orclheisitrte^e cotmumale, foste oa-peilte ruiiita-e. T e p ierz i iprim :alee-le încă rca te c u veildeiaţă ş i ifflori diiferite. La dilstanţe a n u m i t e în t â lneş t i câ te u n b u s t d'iail a r -t iş t i lor şi. poe ţ i lo r înisemmiaţi. F i g u r a „Regelui va l sur i lo r" , ne -muri'toru'lud! Iahaimteis Sltaiauss, l u c r a t ă î n b ronz ş i a u r i t ă $n ur ­mă e s t e m a i imiuffit decâ t u n s imbol , .este r u p t d i n însuş i su ­fletul poporului- vienieiz, creaitoa' a a t â t o r matiivte, cisedialtie de a-cefst gen i a l comiponiist ide m u z i c ă uşoa ră . L a câte-uin vals , c ân ­t a t de o r c h e s t r a re i s t auran tu ln i „КоІЬепи!" (íStaldti PlarJc), sle'n-dreaiptă p r i v i r ea t u t u r o r a la maies-truil 'eiberniiziat, ca re p r ive ş ­te fix, î n m â n a s t â n g ă ţamând vioara..., ş i t o tu ş i î ţ i pane că trăeştie în dlijpelle .în c a r e te isumţi sulbj'Uigat sufilieibeşte, de ace l pu­ternici rittm, c a r e p o a r t ă .melo­d i a d iv ină , uşor , edegamt şi foarte discret , î na in te . Ad doi lea piarc î n s e m n a t ş i m ă r e ţ stei 'află în Cotagie, ţainututl cel imiaii ele­g a n t d in Vienta, ca re a câştigiat eileiganiţa şi .numirea de diisitrict al leliţei, d a t o r i t ă .aciestui pa rc , destpre c a r e ţ in s ă amin tesc câ te ­va cuviinţe. Türkemsicthaniz-Park, es te g r ădna , undie p e vretmuri tu rc i i a u a v u t câ teva m t ă r i t u r i , în locul c ă ro ra azi, sie, r id ică p lop i u r i a ş i şi frăgara, cari. p r i n frumaede lor u m b r e s c î n t r e a g a g răd ină . In oetnitru! grădinea se riidică u n t u r n (obsietrvator), oare n'aide n i c i o misammätate disto-rică, d e ş i muiiţi creid că ise 'află î na in t ea umuii mo'niuiment isto­r i c ş i se igrăbesc isănşi iciioţptească numeiie î n g r ă d i n a turnulleţudui, s au să neg rea scă pere te le cu n u m e l e dor. O pr ive l i ş te din. cedie maii frumoaise, înjdeosebi spre p a r t e a s u d i c ă a margineti ora­şului , de umide se r id ică mauri de fum negru , dlela diferitele fabriioii H o h e n w a r t e , Grinizixig, a t â t d e s m u l t ceroetate- d e viie-nezi şi s t ră in i , de p a r foiarte a-propiiatie dacă ie priveşta din turinuileitjul parcuiufli.

Filaret Barba

8e prăpădesc mănăst ir i le Cad aişeizăminiiele sfinte şi s u b

u m b r a ziduri lor , u n d e oidiinioa-r ă s 'au re fug ia t oiamendi m,ari a i tiimpuiui, a s t ăz i p l â n g că lu ­găr i i . Mănăstirile ' , care-şi a u u n t r e c u t 'g'loriois, se n ă r u e .

Primienireia isuflietetască, c a r e aa trelbui să v ină d in p a r t e a lor, n u se a r a t ă , (fiindcă nici; ei n 'o a u . N'o au , căc i .nimeni n u . s ' a u îngr i j i t • de dânşiii, i a r nici ei — l a d r e p t u l vorb ind — n u s ' au îngr i j i t ide e i însuş i .

Mănăs t i r i le , au foist .aziluri curăţie, locur i de r ă s c u m p ă r a r e suf le tească. Ele a u fost p romo-tcriuil die c u l t u r ă , r ă s p â n d i t o r u l slovei s imţ i t e , a icărţii r omâneş t i , -a lumin i i . Elie, cu oameni i lor, •neiau p ă s t r a t g r a i u l şi e tn i ta tea . Elle, a u î m p r ă ş t i a t idei le î na l t e ; d i n t ipa rn i ţ e l e lo r s'a n ă s c u t c u l t u r a româineiasică. Astă^zi, din. 'măr i r aa lor, n ' au r ă m a s decât c u ' amint i rea . Ele s 'au r u i n a t . Şi-iacum miai c a d e încă teincuialla. Urme le .sănătoase ale adevăra te i vieţii s'aiu ş te rs . Mun­c a iaitieleicituallă şi fizică a căllu-găriis'mullui t r ebu ie să-d scoale ..pe c ă l u g ă r i 'din toropeala , în oare dna d u s lenea . Miai1 î n t â iu , să vă p r i m e n i ţ i sufletele, voi căiuigărillior, ca , văzându -vă ex­e m p l u l frumos., s ă vă p r i v im cu draigoiste şi s ă vă a s c u l t ă m pă ­sur i l e .

L ă s a ţ i blasifeimiilie ş i m a s c a fa r i se i smulu i . Ierom. D. Lumgu, cu a r m a t a lu i de că lugăr i igno­ranţii, p r i n foaiea „Glasul Mona­hi lor" , 'din Bucureş t i , c a l o m n i ­ază pe episicopi. El vrea. s ă scoa­tă că lugă r i smu l de .sub s c e p t r u l epiilscopilor. Şi a c e a s t a p e n t r u ce? -

P e n t r u c ă a l e a r g ă d u p ă m ă ­r ire , căci şi Diomisie Lungu , f ă ră cu l tu ră , a r v r e a s ă fie şi el... p r o b a h i i l . . . episcop, c o n d u c ă t o r u l căll'Ugărilor lui . Rea in t en ţ i e !

Mănâstirilie t rebuesc refăcute şi r eo rgan iza te , d a r şi că lugăr i i să ia aimante că, ş i ei t rebuesc p regă t i ţ i ş i deaeeea să mu m a i d o a r m ă , căc i d o r m i n d , r ă m â n o p l agă pe c a p u l biiserilciei, a s t a t u l u i ş i a n e a m u l u i în t reg . Călugăr i i caii'i dorm, s ă bage în ureclhi cuvinte le fratelui lor Lungu , care s t r igă d e s n ă d ă j d u i t

p r i n foaea „Glasul Monahiilor": „scula ţ i , că lugăr i !" . Recunoaş te şi el că, voi a ţ i do rmi t . Da r deş-tep ta ţ i -vă , c â t m a i e ziuă. Scu-'laiţi-vă, n u în c o n t r a etpiscoţpilor, c a L u n g u , ci ri)dicaţi-vă c u i u r i e şi loviţ i c run t , ca isă dolborâţi d i n voi p e satanJa, s ă desibrăcaţi h a i n a p ă t a t ă c u i g n o r a n ţ a ş i ou t rânidăvia. Mănăsţdri le ise p ră ­pădesc şi cad pes te că lugă r i i ca r i 'dormitează. Lie tretoutesic m u l t e p rop te l e şi u n aer c u r a t de primemire siuiletteastcă.

fi. manteanu-auatmaret

Serbarea sădirii pomilor I n z iua de 17 Miai., oco lu l sil­

vic GhieviereşulHmare .din B'anat, ou coincursui eHevidior d e l à şcoa-lelie d in coimumele: Cheivereşul-m a r e , Sârbovia, Baztaş şi Bovaca, a u dat o f r u m o a s ă s e r b a r e >a să­d i r i i pomilor , o se rbare oare n u s'a ma i ipomiendit peJia noi .

I n dujpă a m i a z a aoedied zlILe, în pădui«ea d i n mijilocuil acesitior co­m u n i , s ' au a d u n a t elevü şcoa-liellor, i n f run te cu muziici. Sâ r -bovienii a u ven i t cei diintâu şi a u p r i m i t p e cei la l ţ i oa spe ţ i î n cânteoeie c o r u l u i soc. ,^Doinia".

'D. înw. Gh. : A n d r a ş , îm fiaţa e-ievi lor a ţ i n u t o lec ţ ie desp re foioasele, îngr i j i rea s i ipllanltarea poimilor^ d u p ă c a r e fiectare co­m u n ă iau p r i m i t 11 poani ş i fie­ca r e p o m is'ia p l a n t a t c u îngr i ­j i re d e c ă t r e elevi .

După p l a n t a r e a urmiat iser-ba rea . A c â n t a t corull „Doina", d i n Şâ rbova ; d. Boeriu , Ibirdlgia-d ie r s i lvic a voiibit despre tor s e n i n ă t a t e a .seiibărid. S'aui pro­d u s şcotaiele din Chievereşull-ш а г е ş i S â r b o v a cu reeditări şi diadogurL Serba rea s 'ar fi ter-tminiat d a r putolicuil cereia m e r e u s ă cânte corui ,,'Doinia", şd el a cân t a t iminumat: L u g o j a n a d e I. Vidu, Sârlbaviana d e 'G. Atmdraş şi al te cân tece .

C u v â n t u l d e iincihidiere l 'a ţ i n u t d. I. Bo'eriu. S'a înc ins apo i o ho ră mare,, intelieicttuaM la u n doc c u poporu l .

La u r m ă s ' a j u c a t tfooltibadil. в.

ЮШТІШЖ POPOMÜLW1 Жштёгші 116

VIATA ORAŞULUI ZALĂU Aoeíslt o r ă şe l cuirait şi d r ă g u ţ

e s t e icapitala juidetuikiii Sălaj s i ­t u a t l a p o a l a m u n t e l u i Mesés, îmtr'ivm tac pitonesc, miprej inmit d e p ă d u r i iruimoiase şi dralluii c u v ü . Es te -orajş veichi, idepie v r e ­m e a uăvaliirillor. P â n ă ieri, lajlată-eri, « r a (cuibul lOei im-ai sovinis t al .sităpâmrii itrieicuite, c u loioui-toiii î n majoiriltatie uniguiú- şi e-vre i . Roimâni foar te pu ţ in i , Mai m u l ţ i ideilia lunitre înicoacei, îndeo­sebi func ţ ionar i , larmata ş i ele­vii şcoalelor r o m â n e ş t i . C a do­v a d ă :die î n c a r n a r e a d u ş m a n u l u i î m p o t r i v a TOimânilor aicL s u n t eveiniimientele petreicute c u oica-zia ocupa ţ i e i roimânie l a comiunia Ţigani , şi jur , s i t u a t e l a c â ţ i v a fem. ide Ză l au . Ueşi înitreg S ă l a ­j u l în majoritate^ d a r m a i aleis comune le idin chiar j u r u l o raşu ­lu i toa te i&umt românieşt i , p â n ă a c u m vr-e-o doi an i , sie s i m ţ e a mereu os t i i i i a tca con-loeuitori-lor m i n o r i t a r i fiaţă d e s t a t u l n o s t r u n o u c re ia t . Via ţa cu l tu ­r a l ă 'şi n a ţ i o n a l ă românieiască, ab ia n u m a i ide doi , t rei ш s'a in tans i f ica i . iM-ai laies a l u a t a-vâmt ide c â n d onaşui Z ă i a u are oa p r i m a r p e 'energicul şi cu­noscu tu l o m 'de c u l t u r ă id. Dr . Nicodim Cristea, a c ă r u i act ivi­t a t e cuilturiai-naţionială fruimoa-isă este c u n o s c u t ă de p e c â n d e ra s t u d e n t l a u n i v e r s i t a t e a din. Cluj , c a p r e şed in t e l e societăţ i i studeitilor r o m â n i , i a r după" u n i r e ânieolace c a priimpr-e-tor p â n ă în lanul 1923 aii p lase i H i d a d in jud . iCojoionia, ide u n d e a t re­cut im f run tea aoesitui o raş . La r ă s p â n d i r e a ciullturii l uc rează toţi factori i principialii d iu r ă s ­p u t e r i . I n de-oeielbi -şcoalei© ro­mâneş t i d in ioicaliitate> a r m a t a , prafeiotura, d e s p ă r ţ ă m â n t u l Ză­iau -ai As t re i diin Sibiu şi albe insstiituţiun.i

'Situaţia bisericească sie p r e ­z in t ă asítíei: I n loca l i t a te s u n t două ibisierci u ingures t i poimpoa-se, u n a r o m . ciait. a l t a r e fo rmata , i-ai' a t r e i a evreiască . E a ţ ă idie a-oéstie, românii igr. c a t . a u o bi­s e r i c u ţ ă î n c ă ide pie v r e m u r i l e uiuiguneişti, imlică, a d o p t a t ă în-t r ' u n edificiu mieicorespumzător

şi nieâmcăpăitor. Roimânii -orto­dox i, n u aveau ide. ioc biser ică p a n ă >la ven i rea în f run tea jude­ţ u l u i Săla j , a d-lui I u l i a n Dom-şa1, i a r î n f run tea o r a ş u l u i a d-lui І Ж Cris tea şi v en i r ea în o r a ş a prbf. iproitoierieu Remuis Roşea. .Ulfe iun a n încoace a u a d a p t a t î-iiţr'-o, eaiiă a uimei g r ă d i n i de co­piii imiici a c e a s t ă b i se r i cu ţă . Deşi p u ţ i n i 4a n u m ă r , da s t ă r u i n ţ a comi te tu lu i parahi iâ l or todox,

diii ciare i a c p a r t e m a i s u s n u -mUţii doimnii, s-'a h o t ă r â t z id i rea u n e i ibiiseriicuţe ortod-оже n o u ă . L u c r ă r i l e isunt î ncepu te iş-i se spe ră ică ise v a şi isiiuţi acieist n o u siibn al roimânisimuiui î n a c e a s t ă c-e/tăţuie 'de m i n o r i t a r i î n c ă în aces t an . I n f run tea biser icei gr. cat . s tă h a r n i c u l şi neobos i tu l p ro topop T r a i a n Trufaişiu, -care l u p t ă d i n r ă s p u t e r i s ă ziidească ujó. n o u lăcaş p e n t r u ca m â n ă în m â n ă cele două biser ic i s ă î n t ă r e a s c ă în c r e d i n ţ a srtrămo-şască p u ţ i n i i r o m â n i d i n acest ciaiş.

Situaţia şcolară se p r ez in t ă asitfed: F a ţ ă de faunicui l i ceu re ­fo rmat „Vieselónyii", î n carie p r i -misie 'odiuciaţie m u l ţ i bă rba ţ i ro­mânii die s e a m ă ai Ardea lu lu i , c ă M a n i u şi a l ţ i i , apo i şcoala ci­v i lă de fieitie nef. şi a l t a roim. cat, •cari ise imaii sba t c u Sndârjire cîimiuse d e şovinisim, s t a u solid. Şcoala inormailă de învă ţă to r i a .stanului, ca re exista d i n a n u l Í919, sulb liiairnica c o n d u c e r e a dàïiectorului €onne l Pop, ieu a-ip;roiape -200 die eilevi lanuial, 'în i i ia jor i iate copi i ide ţ ă r a n i idin 'bällaj. Aceas t ă işcoală deşi îm­p ă r ţ i t ă î n 5 cilădinti neavânid lo-c.al p r o p r i u , s ' a desvo l t a t şi a r e u n vi i tor f rumos. Apoi şcoala mediei die feitle a s t a tu lu i c a r e e-xisită toi. dim 1919, d e isulb direc­ţ ia d-ned văd. Dr . Suc iu . D u p ă inţfoiiimiaţiile noi , laceastă şcoală isë va taianisifonma î n licieu d e leite. Ga şcoală n o u ă da r c u m a r i •speranţe p e n t r u viitor, a s t e tanărull ilicieu de istat de ibăeţi ibâire a l u a t f i inţă n u m a i deila inc e p a t a i a n u l u i şcolar 1924-25. Dteşi aşeizat înitr 'un local nieco-fespuinzător, c u a ju toane m i c i

• d<é tot, sie isperă c ă sulb .dairecţia şi- c o n d u c e r e a des to in ică a iu i -m o s u l u i d i r ec to r Leonitin Gher-^hiariu, ise va de svo l t a şi i m p u n e céloaiiiaíitei işcoili Idin iloioâliitate. Ш preiziemit funcţionieaiză c u pa -itr-'ü clase. I n l ipsă d e profesor i , î n v ă ţ ă m â n t u l s e comp^ectează éti c o n c u r s u l profesor i lor delà şeoa la n o r m a l ă .

Şcoallele p r i m a r e deaisemenea Şjo piieziintă Ibine, m a j o r i t a t e a elevilor s u n t imiinoritari. Secţ ia r o m â n ă a r e 4 pu t e r i , i a r sec ţ ia m a g h i a r ă 5 pu t e r i d idact ice , ^coaie le primiare sitau s u b di-r.epţia î n v ă ţ ă t o r u l u i idir. Ioian C-omau. De pro igramul şcoale­

lor pr imărie se îngr i j e ş te rev i z o r a t u l şcolar d i n local i ta te cu d.* '• şef reviizor I a a n Mango, u n ailt om de va loare a l j u d e ţ u l u i . ,-Pe l â n g ă şcoli s e d ă o deosebi tă educa l i e f izico-moraiă şcolar i lor şi p r i n iriistituţia cercetăşiei . în-

' f i in ţa tă d e c u r â n d . Cohor ta lo­cală „Porolisium", a re t re i cen­t u r i i sub c o m a n d a dir . d e l iceu

-L. G h e r g h a r l u . C o m a n d a n ţ i de •iioenturii sunit l a Şcoala icavilă d e fete d - r a prof. Luc ica Cup cea, lai şcoa la n o r m a l ă Ioan D a n c i u pfedagoig la l iceu, L. T. T u r c u înv . pedagog . P e l ângă aces te

instatuţ i i icontinilbuie m u l t l a în­f lor irea c u l t u r a l ă ilocaiă ф îm­p re ju r imi , „ D e s p ă r ţ ă m â n t u l Ză­l au ă l Asitrei idin iSibiu", a v â n d ca därector p e iprimiarul Dr. Criisitea. iParalel icu laciest des-

pă r ţ ămân i t ia luiat f i in ţă „Ciasina R o m â n ă " , i n s t a l a t ă î n p a t r u o-d ă i pot r iv i te , î n o te lul R idva ld şi încă o odae pemltru feisltivităţi. Aici se iadună fumcţioinarii şi intelliectuiallii roimâni în t i m p u l l iber p e n t r u a sie recrea , a citi ziare şi căr ţ i diin bibliotecia des ­p ă r ţ ă m â n t u l u i . Preşedinitele Ca-s ine i este id. Dr. Gib. P o p , avocat , fost prefect , u n a l t oim de va-taaine a l iS aliajului. Di rec toru l Casinei eiste to t d. Dr . Oriistea. Tot în c a d r n l des jpăr ţământu lu i .se o rgan izează în fiecare an, 2 lun i , în s a l a miare a T e a t r u l u i orăşenesc , s ă p t ă m â n a l şezători cu l tu ra l e , cu c o n c u r s u l şcolilor cu p r o g r a m e va r i a t e , bogate în corur i , d e c l a m a ţ i i şi a l te le , în­soţi te de câ te o confe r in ţă c u p roec ţ iun i . La aces te şezători i au p a r t e a r m a t a , şcollilei, i n te ­lec tual i , elte., şi s u n t die o f ru-m u s e ţ ă şi succes m a r e . Despăr-ţămâni tu! imaii! dirganuizeiază î n Diuimineci ş i s ă rbă to r i o i n t i m ă p r o p a g a n d ă c u l t u r a l ă î n c o m u ­nele die pe t e r i t o r iu l s ău . Se for­m e a z ă eiohipie d e conferenţ iar i , ca r i ise d u c p e r â n d în c o m u n e cu t r ă s u r i puse g r a t u i t Ia dis­pozi ţ ie ide p r i m ă r i e , echipe c a r i ţ in confer inţe p e n t r u popor , în­f i in ţând biblioteci , agen tu r i , ca­se d e citire şi î n sc r i e r i de m e m ­bri . S'iau în f i in ţa t p â n ă a c u m 25 algeinlturi c u 25 Mblioteici, s ' au ţ i n u t 12 şezător i c u l t u r a l e şi vrie-o 80 die confer inţe . Depăr -ţămâmtuil nuimără p â n ă în p r e ­zent aproximaitäiv 6 m e m b r i fon-idatori, vre-o 30 p e via ţă , 200 or­d i n a r i şi vre-o 500 m e m b r i a ju ­tă tor i c a r i s u n t ţărâna. Deci este de s tu l d e p r o n u n ţ a t ă iactlivi'-taitaa ace s tu i d e s p ă r ţ ă m â n t . In p r o p a g a n d a aceas ta d a u u n m a r e concurs ce rcu r i l e cu l tu­rale învăţătoireştii. Se mai ' d a u a n u a l în aces t ora.ş, muiMie ser­bă r i .şcolare, irepreizenitaţii tea­t r a l e cu diiferilte ocaiziii. Din c â n d 'Щ c â n d cercetează o r a şu l şi câite-o t r u p ă t e a t r a l ă care t re­ce p r i n tu rneu . O b u n ă d i s t r ac ­ţie seirveişte pulblieullui c inema­tograful „Garou", oare es te in­s t a l a t to t î n Taitrul o raşu lu i , a-d u e â n d filmC' n u n e p r i n fon-da ţ i a „Pr inc ipe le Carol" idin Bu­cureş t i .

In s t i t u ţ i i idei binieiaceire s u n t : ispitiaiul oraşului, , osp ic iu l s ă ra ­cilor, co rpu l pompie r i l o r vo lun ­ta r i , soc ie ta tea c r u c e a roşie de isuib preizildneţia d i n e i Vialeriia Trufiaşiu; apo i soc ie ta t ea Ocro­t i r ea orfani lor d in răzlboi, secţ ia Zăllau de sulb preizaldenţa dnnei E u g e n i a Dir. Pinitea, c a r e înitre-ţinie n u orfe l inat n u m i t „ Iu i iu Maniu" , b ine îngrij i t , a v â n d 40 de orfani . P e n t r u diesvoitarea a-c e s t a i orfe l inat is'a d a t în. a n u l aces ta 150 m i i de lei d in e a r e 50 mii a d a t consi l iu l o r a şu lu i .

Face o deoiseibită cinste aces ­tui oraş , Ba ta l ionu l 7 Vână to r i de Munte , d in localiltate, cu cor­p u l oifiţeresc, carie este l a înă l -,imieia e b e m ă r i i lu i .

S i t u a ţ i a comerc ia i ă şi inldus-t r i â lă î n aceist o r a ş d i n p u n c t die vedere a l roimânisimuiui este încă imferioiară, tiatuşi în Ul t imul t i m p ia p r o g r e s u imi to r . Aceist oraş a r e o muliţimie d e i n d u s ­t r i a ş i ,meiseriaişi şi comiercianţi u n g u r i şi evrei . P e n t r u a sie în­t inde şi pe aceist t e r e n roimânis-niul is'a p u s temel ia bănci i po­pu l a r e , „Porollilsum", care func­ţ ionează d e u n an, a v â n d c a p r e ­şedinte p e d. prefect Dr . I. ü o m -şa. lin c u r â n d se va înf i in ţa şi coopera t iva de c o n s u m a fumc— ţiouariiloir „Albina", sub preizi-dieiniţia d- lu i N. Cristea, cu 200 m e m b r i i isocietari.. Coopera t iva se va desch ide la 1 Iu l ie . E a are u n cap i ta l ide 150 m i i de le i j -a -ceasitia ieste ceia d i n t â i p r ă v ă l i e r o m â n e a s c ă idin o r a ş .

l ' e n t r a а s e î n m u l ţ i şi c r e ş t e mese r i a ş i r o m â n i , b u n i ş i des­toinici , d u p ă m u l t ă s t ă r u i n ţ ă şi m u n c ă a p r i m a r u l u i , s'a, desch i s ,Cămd!n.ull d e ucen ic i " , u n d e se

primieisc copi i d e r o m â n i p e n t r u a î n v ă ţ a m e ş t e ş u g u l .

Tot cu scopul de a se î n t ă r i co­m e r ţ u l îşi meisieriiiie de l a noi, s'a da t u n m a r e concur s p e n t r u în­f i in ţarea uneai t ipografii şi li­b ră r i i roimâneişti „Luceafăru l" , a d-lui Grigoriu A v r a m . I n t ipo­graf ia a c e a s t a se t ipă resc imprip m a t e l e t r ebu inc ioase oficiilor, apoi r ev i s t a pedage ica l u n a r ă , a Asoc. î nvă ţ ă to r i l o r Sălăgeni , „Şcoala n o a s t r ă " , î n a l do i lea an , de sulb îngr i j i rea d-lui N. Nistor, sulbrevizor, reivistă care p o a t e nivalliza ou o r i c a r e r e ­v i s t ă 'de aces t soi. Tot a ic i vede l u m i n a zilei foţaia s ă p t ă m â n a l ă c u l t u r a l ă i n fo rma t ivă „Meiseişul" c a r e a p a r e sub c o n d u c e r e a u n u i comitet c o m p u s dini o a m e n i în­sufleţ i ţ i şi d e c u l t u r ă în f runte cu prof. p ro topop R e m u s Roşea şi L. iGherghariu, d i r . de l iceu şi c u al ţ i oamen i e n t u z i a s m a ţ i p e n t r u h ine le pub l i c .

U n fap t î n s e m n a t ma i nou este r i d i ca r ea m o n u m e n t u l u i e-roi lor în c imi t i ru l Ză lau lu i , mo-aiument, oare s ' a desvellit î n z iua de 28 Miai, a n u l acesta .

D in cele larătate esă în l u m i n ă câ t să luc rează , în tăcere^ în acest o ra ş şi c redem că nimai p r i n o m u n c ă s i s t ema t i că şi b ine ch ibzu i t ă v o m p u t e a d a u n aspect m a i r o m â n e s c oraşelor noas t r e . lu F. Turcu

Pelerinajul liceelor din Cernăuţi la Cetatea Sucevii R A T A S E D E L A S A T E Sulb c o n d u c e r e a d-lor d i rec tor i

Gh. Palam,areiscu, de l à l iceul „Aron P u m n u l " şi Euseibile Tu -d a n , d e l à liceull No. 4, c ă r o r a s ' a a t a ş a t ş i d. A l e x a n d r u Vi-itenicu, d i rec to ru l şcoaillei r ea le ortodoxe,, c u 50 elevi a u p o r n i t în z iua de. 17 Mai, în pe le r ina j la Ceta tea l u i Ş!tefan-cel-M.are, .din Suceava , u n n u m ă r ide pes ­t e 600 d e eilevi. Cu organizarea , c o n d u c e r e a .şi s u p r a v e g h e r e a ajfoist î u s ă r c i n a t d. profesor M. •Sbiera, aj'Ultait die ceiillialţi! mlem-bri ai corp u lu i profesoral , î n

D-L GH. PAL AM A RESCU, directorul liceului „Aron Pumnul"

din Cernăuţi

specia l însă d e d. prof. T. H u ţ a n , AL Ivjutnzmany şi Sim. Pre l ip -ceainu, ciari iau p u r t a t oea m a i m a r e gr i jă p e n t r u h u n a o r d i n e în to t t i m p u l aces tu i pe le r ina j . Cu cea m a i m a r e bunăvo in ţă , d i r ec to ru l r eg iona l della d i rec ­ţ ia VIII C. F . R. d in Cernăuţ i , d. F r â n c u , a p u s l a dispoizţia ex-cursioniiştaioii' u n ' t r e n speciali, l u c r u peintru oare şi pie aceas tă caile i-ise exp r imă , ce-a m a i p r o ­fundă m u l ţ u m i r e .

La Burdujeni.

Diminea ţa , l a o r a 6, t r e n u l p e r s o n a l din Cernăuţ i , î n ve-seieiie c â n t ă r i ale co ru lu i elevi­lor, a a j u n s l a o ra 9 şi ceva în g a r a Burdujieni. Im sune te le m u -zicei BaitaMoniului 12 Vână to r i , die Munitie, a m i n t r a t în gară , u n d e s t ă t e a u înş i ra ţ i yre-o tíü de iceroetaşi îşi 15 cerceitaşe d e l à l iceele d i n Suceava, făcând p a r ­t e d in tcoinonta' „Ceta tea Suce­vei" şi a l c ă r u i c o m a n d a n t v redn ic e Id. Şt. Paivelescu. Ex-cursioniilştii noiştri au t r ecu t î n m a r e a saliă a găinii , s a l ă ce pe v r e m u r i se rvea peintru con t ro lu l v a m a l apiMIcalt celorce i n t r a u î n vechea Românie şi c a r e poa te pe v r e m u r i a făcut celuice in­t r a în e a să t r e m u r e d e frică, c a mu cunwia s ă fie p r i n s cu ceva nepiermils, az i t iner i i bă-eţ i şi coipileie i t remurau de e m o ­ţie, căc i m u l ţ i idin, ei a c u m poa­te p e n t r u p r i m a d a t ă a u a v u t pr i le ju l norocos s ă sie aprop ie de u n loc sfânt , despre care au­zise a t â t de m u l t vorbind la cur.-urile de ' învăţământ , şi care se aiflă a t â t die a p r o a p e de acea­s t ă ga ră , fos ta g r a n i ţ ă i m p u s ă d e v i t reg ia t impuriilor în ş i pes t e p ă m â n t u l apiarţiinător aces tu i neam. î n a c e a s t ă m a r e sa lă suniteim î n t â m p i n a ţ i de m e m b r i i •corpului d idac t ic profesoral de ­l à liceele idin Suceava î n f run t e cu d jprof. iS. Proicopovicii, c a r e

un i că î n 'fteiuil s ă u .această m u l ­ţ i m e ide felevi.

La Suceava. * Ajunş i la. Suceava, e levi i cer-

n ă u ţ e n i a u foslt aldăpoştiţi l a l i ­ceul de băe ţ i „Ştiefan-сеІнМаге". Aduniaţi toţ i elevii îmtr'o m a r e isală, d i r ec to ru l laicestui iMicieu. d. Buriduhosi, înbr'o c u v â n t a r e fru-moiasă, a d r e s a t ă m a i aleis elleivi-lor, a arătiat înisieimnătatea aices-ttii loc is tor ic pentru v i a ţ a na ţ io­na lă , c u l t u r a l ă şi pol i t ică, a în­t r egu lu i neiaim r o m â n e s c şi-a a r ă t a t a d â n c a bucur ie c ă vede u n n u m ă r a t â t de m a r e de elevi, dornic i s ă se: înch ine aici , u n d e pe v r e m u r i a v ie ţu i t şi păşit; oel m a i m a r e şi s t r ă luc i t domni to r imoildoivieain Ştefan. D. di rector E. Tudian, în numiele excursio-niştiilor eernăuţemi, în. cuv in t e cialde a m u l ţ u m i t u l u i d i r ec to r Buriduhos, p e n t r u cuv in te le

p l i n e d e î n v ă ţ ă t u r ă a d r e s a t e e-levilor excurs ion iş t i şi a a r ă t a t t o toda tă şi deosebi ta î n s e m n ă ­t a t e a aiceistor excursiîi, fără deosebire p e n t r u tot t i n e r e t u l s t u d i o s m a i c u s e a m ă p e n t r u eieivii p ro veni ţ i d in pă r ţ i l e d e miaiză-noapte alle Bucovinei ,

elevi, c a r i d in c a u z a u n e i s t ă ­p â n i r i v i t rege şi cu u r m ă r i a t â t de ne fas te p e n t r u poporu l rotmâ-nieisc die pe acesitie me leagu r i , laisităizi s u n t în s t r ă ina ţ i , c u toate că p o a r t ă vechi şi falnice n u m e , şi .sunt cobor atoni chiar ai v i te­jiilor aces tu i Ştefan, ca re şi-a a v u t r e şed in ţ a î n aces t loc. Vi­z i t a rea şi c u n o a ş t e r a aces tor lo­c u r i — zicea d-isa — s u n t pr i le­jui] cel m a i hum die a linse face în

-pi'iniu'I r â n d aw^toi* elevi edu-c ţ i i a nia.ţionailă românieiască,

preistaţiuniijlie a t â t idfe f rumoase a le socie tă ţ i i d e c â n t a r e din Su­c e a v a „C. Porumlbieisicu". î n s ă n i c i nu sie p u t e a altfel , căc i d. Sadagorsiclhi, c a r e c u m a m a ră ­ta t m a i s u s , nefi ind profesor de proifeisie, eiste u n deosietbit taflient .muiziical, care c a u t ă ş i ştie să-işi pue în іаріісаіге t a l e n t u l s ă u p r i n fo rmarea u n u i co r a t â t de impuinător pe. c a r e î l măreş/te d u p ă t r ebu in ţ ă p â n ă l a 500 ba 600 d e pe r soane , recrutându-işi elevii c â n t ă r e ţ i deilia 3 ba 4 inlsti-11:1 e •şcolare difer i te . D-sa îşi ve-

D-L AL. SADAGORSCHI, consilier-contabil la fondul bisericesc ort.

rom, conducătorul corului

•reiaduicânidubi asitlfiel î napo i l a mat ica lor . De aci elleivii excurs io­niştii a u p leca t să vizitieize o r a ş u l şi toate, bis-ericille d i n cupriinsul iuti, i a r idiupă m a s ă a u po rn i t , sp re Ceta tea lu i Ştefan.

O a l tă p a r t e de elevi, c a r i for­m a s e r ă corul, u n cor c o m p u s diin daim 265 de pe r soane , s u b c o n d u c e r e a d-ilui A l e x a n d r u Sa-diaigoinschi, eonlsiliieir con tab i l l a i'onlduil biser icesc o r t . rom.., I a orellie 11 a. ;m. a u dat u n con­c e r t în isialia „Casied Polone" , în folosiuil -elevilor şi elevelor s ă r ­m a n i dieila liceele d i n Suceava . D u p ă concer t aceşt i elevi a u vi-ziitiat Ce ta tea şi la. orele 6 d u p ă •amiaiză a u d a t un a l doilea, con-

D-L KUSEBIE T U D A N , directorul liceului de stat No. 4

din Oernăuţi 4

de c h e m a r e a î ndep l in i t ă — c u m zice d-isa — d a c ă poiate- forma, i n s t r u i şi codiuioe u n cor. Direc­torii l iceelor amin t i t e şi d i rec to­r u l Coraieviici, delà l iceul de fete pairtlilcular îi d a u to t spr i j i ­n u l necesa r , c a aceist cor for­m a t de id-isa s ă sie şi m e n ţ i e d u p ă posibi l i ta te , s ă m deisivolte încă şi m a i muilit.

Ca u n mic a m ă n u n t a s u p r a vieţi i d - lu i Saidagorschi, notez că d-isa oa elev, d i n c l a s a VII de l iceu, s i m ţ i n d o iubire; a t â t de m a r e p e n t r u muz ică şi chib­zu ind că n u se poa te man i f e s t a pe t e r e n u l m u z i c a l în liceu, a -trecut la şcoala n o r m a l ă -de în­vă ţă to r i în buinaorediinţă că a-colo şi apoi ca î n v ă ţ ă t o r u n d e va fi, va p u t e a face m i n u n i pe t e r e n u l m u z i c a l . S'a înşe la t şi îniiorcându-sie ca î nvă ţ ă to r îna­poi l a s t u d i u l l iceal şi t e r m i n â n -doi-il a főéit nevoi t să înscr ie •dneptiul Ia universiitiate şi apoi să da u n iseirviciu^ deoarece re­ferinţele famil iare şi nevoile-im,ateriaile deloc mu-i î n g ă d u i a ca isă-şi v a d ă împ l in i t ă cea -mai ferbiinite d o r i n ţ ă : s t u d i u l imuzi-cei l a conservator . A r ă m a s u n autoidüidact muzica l , d a r înzes­t r a t -cu u n dieoiselbit t a l en t .

Masa comună a profesorilor

Lai orele 8 s e a r a profesorii- cer-năuiţeini şi suceveni a u l u a t m a ­sa icomumă l a care- a u l u a t p a r ­te prefectul j-uld. d. Gojocariu şi p r i m a r u l o r a ş u l u i d. Dondsă, p r e c u m §i- m u l ţ i a l ţ i in te lec tua l i suceveni . D. -director B u r d u h o s , a aduşi cele m a i frumoiase elogii preistaţiuiniiilor -corului -şi d 4 u i Saidagoiiîsichi, -c-are răspunizânid a s p u s -că aoesle- m o m e n t e is-toiriioe, p ă s t r a t e c u a t â t a s i ih ţ e -шше în vieiciheia Suceavă, şii fru-moisul -cânt r o m â n e s c , -cuiltivat cu laidevarată dragos te , aces tea sunltl d-Oii factori p r e a înisiemnaţi -cari itoitdeauina vor fi î n s ta re isă

í uineiască cugete le n u n u m a i a

EXCURSIONIŞTII C E R N Â U Ţ E N I LA RUINELE C E T A Ţ i I LUI Ş T E F A N DIN S U C E A V A

nie-ia uratt u n „ibitnev-enit". Corul elevilor -a r ă s p u n s -cu „Mulţi a n i t r ă i a scă" , de Kiriac şi m a i m u l ­te «âmte-oe na ţ iona le .

De- aici s'a fo rmat u n m a r e -convoi die o a m e n i tineri, ce c u -suîlietul lor ca ld şi cu ra t , ' a rdeau de doru l isă v a d ă ace le locuri , -ce de a ic i sie văd n u m a i 'în zare, p e d e a l u l -ele l â n g ă o raşu l Su­ceava . P e f rumosu l d r u m , con-istiiiuiiit n u die-mult şi c a r e leagă g a r a Burduj-eni cu vechea -capi-itală a Moldovei, s'a î n ş i r a t iu f runte cu m u z i c a umllitară, co-hor tu -ceroetaişuor c u s t eagu l lor şi apo i excursiondiştii noş t r i , u m p l â n d d r u m u l în toa tă lăr­g i m e a i u i pe o înitiindere de- a-proap-e u n km. E r a o pr ivel iş te

-cert a l c ă ru i p r o g r a m -a fost: Imimull Regiăl; A. Podo leanu , „ B u n ă D i m i n e a ţ a " ; Мог., „ I isus î m p ă r ă t e ş t e ' ' ; Bee thoven „Mă­r i ţ i p e Doimnull"; Gzajk-owsti „ I i sus p r u n c " ; Feidkowiez-Sa-daigorschi „Jocu l -Huţainilloa-" -cu ibariton isolo s u s ţ i n u t de d. Sada-gonsichii; Kiriac „Hora U n i r i i " ; Stăteisicu „România" , miarş; Di­ana „Hora -S-eiverimuiui" ; Mure -ş a n u „Dorul meu" , cân tec popu­l a r ; Kirilaic „Pe-al n o s t r u s t e a g " şi Dr . N. T-eaciuc-'Zavulovci „După -vremuri" .

Aceist "oncert, a fost pr inţ i t cu cel m a i m a r e şi însuf le ţ i t en tu­z iasm de c ă t r e puibli-cul suceivea, c a r e e cunoscu t ca foar te iubi­tor die muz ică , dovadă fiiinidu-ne

CORPUL PROFESORAL LA RUINELE CETÀTI1 ' Fotografii de prof. A. Kurzmany

elemien-tuilui r o m â n e s c , ci ş i a cei-or c-e n u fac p a r t e diln na ţ i ­u n e a r o m â n ă , î n să fac pan te -din acest i-tat. P r i n dieisvolltarea cu l ­t u r a l ă şi p r i n c u l t i v a r e a ar te i , -aşa sie vai fo rma c o r p u l p u t e r n i c şi şoilid ce t rebue să devie: Ro-mândia!

D. d i rec to r P a l a m a r e s c u , a m u l ţ u m i t penltru p r i m i r e a a t â t de că ldu roasă , de c-are a u -avut partie a t â t elleiviii excurs ion iş t i •cât şi profesor i i ce-i însoţesc, iu\ i tâiidu-i pe suceveni l a îna-po i a r ea vizitei . Apodi profesori i excurs ioniş t i s 'au deispărţdit, por­n i n d la d r u m s p r e Burdiujeni, la t ren , l u â n d cu -sine a m i n t i r i l e cele m a i p lăoute .

A . Jti.

edacti î le noastre diu ţară Medacţionale In Bucureşti: Calea Şerban Voda No. 42. Radaetori d-nii Traian

Gh. StoenesoUjPaval Macedoaski, Criáim, I. Ned&leseu şi Naum-Dekr vardar; reporteri culturali: d-nii Daniel St. Conetantmescu, N. Buia şi R. S. Nieolescu-Mislea.

In Iaşi pentru toată Moldova: Ateneul Popuîar Tataraşi. Redac­tor d-l 0. N. li'rim, preşedintele Ateneului şi inspector general al Fun­daţiei „Principele Carol", cu eoaíribuírea scrisului strălucit al d-ior I. Simionescu, profesor universitar ці membru al Academiei române, precum şi M. Sadoveanu, cel mai puternic prozator al vremurilor noastre şi membra al Academiei române.

In Cernăuţi peatru Bucovina: sír. Caragiale No. 11. Redactor d-1 Eudoxiu Scalat, profesor; reporteri culturali d-nii Galan Teoctist, V. Cojocariu, D. Stăaiioae şi T. Cristurean, studenţi.

p R i E T E N l I noştri. In toate ora­şele, xârguţoarele şi comuaile

rurale din România, vrem sä avem prie teul grupaţi în jurul mişcării noastre culturale. Ei vor trebui să ne scrie îa foae: fepts bune, miş­carea culturală, artistică, economică şi industrială din localitatea în care trăesc. Ştiri de asemenea natură încât să intereseze intelectualii ora­şelor, muncitorii de prin ateliere şi fabrici şi lumea delà sate, prie­tenii ne vor trimite aderarea lor, iar redacţia le va răspunde ce au de făcut.

Dia Ufsoäia (jud. Olt) In cursul lunei Mai, s'a făcut

definitiva împărţire a pământului împroprietărit, împreună cu pune^ rea pietrelor de hotar, în comuna noastră.

Câmpul este foarte bogat. Hol­dele promit rod mult. Timpul este destul de prielnic tuturor.

Un lucru ne mâhneşte mult, lip­sa de preot local. Sătenii îşi fac de cap. JSTau voit să primească schim­barea calendarului şi sunt într'u încurcătură nemai văzută. Ţin săr­bătorile cum le vine mai bine: une­le după calendarul nou, altele după cel vechiu. Slujbă la biserică nu se mai face. Nimeni dintre cei puter­nici, nu se interesează de starea lucrurilor Iar sătenilor aşa le place: să fie lăsaţi de capul lor.

Dar, luaţi seama, voi cei cari puteţi îndrepta răul! Nu se ştie unde vom ajunge. Credinţa a ţinut, de secole, poporui în frâu, iar slă­birea ei, numai bine nu promite.

— Tuberculoza ucide fără milă familii întregi. Lumea nu prea se fereşte de molipsire, iar boala se întinde văzând cu ochii.

— Un fapt dureros trebue dat la iveală. Localul de şcoală nouă, a statului, este lăsat în părăsire. Nimic nou nu s'a făcut la ea, deşi bani necesari pentru aşa ceva s'au cam strâns mereu, ba la treeratul grâului, anul trecut, când s'au dat bucate pentru „Comitetul şcolar", ba delà „Gloaba comunală", de ici, de colo... Apoi, prin Aprilie, în săr­bătorile JPaştilor, intelectualii de aici au dat o serbare culturală, în folosul construcţiei nouei scoale. Dar, secretarul Comitetului Şcolar, învăţătorul M. Ciucescu, primind banii scoşi delà serbare, vărsaţi co­mitetului, n 'a vrut să dea chitanţă de primire, spunând că s'au ispră­vit chitanţele. In urmă lumea a în­ceput să ne ia în râs, şi să-şi bată joc de noi, organizatorii serbării, că ne-am căznit să iacem de chel­tuială învăţătorului şi cântăreţului •X. Bădina, care este preşedintele comitetului. Negreşit, la început n'a crezut lumea şi aşteptau ca să se scoată la iveală faptele. Dar za­darnică ne este speranţa. Banii, spun, că s'au cheltuit de atuncea, •pe una şi pe alta. Apoi, ce poţi să ie mai faci? Iar biata clădire şco­lară stă înşirată pe lemnele ei, a-bia acoperită cu şindilă, fără uşi, iară terestre, neiipită, neîngrijită şi e mult decând s'a urzit. Aproape 4-5 ani de zile.

Şi când te gândeşti în ce mizerie-trăesc şcolarii la şcoala cea veche!

Siim. Dia Ţaga (jud. Solaoe-ftăbcaca)

De ziua eroilor şi în anul acesta, a fost o zi de înălţare sufletească pentru iocuitorii comunelor din se­cretariatul Sântioana, plasa Ghio-chiş. Cu câteva zile mai înainte s'a făcut siat între preoţii I. Cheresteş din Sântioana, 1. Fodor, paroh în Sântejele, Bojor, preot în Ghiolţi, C. Parascan, preot în Ţaga şi în­tre secretarul cercuai din Sântioana Petru Osorheianu, despre progra­mul acestei sărbătoriri.

In dimineaţa zilei, locuitorii co­munelor Ţaga, Iinbuz, Nasal, Fuin, Gesar, Sântioana, Ghiolţi, Sântejele, cu mic cu mare, în frunte cu preo­ţii, învăţătorii şi intelectualii co­munelor, au plecat la locul zis „Fântâna Trestii", situată în ho­tarul comunei Ţaga, unde preoţii Fodor, Bojor şi Părăseau, au înăl­ţat rugăciuni pentru eroii comune­lor acestea; răspunsurile au fost date de cantorii, Timbrus şi Fodor din Ţaga.

Sf. Sa preotul I. Fodor, a ţinut o minunată cuvântare.

După terminarea parastasului, s'a început programul cu sărbăto­rirea eroilor şi arborilor. A cântat corul şcoalei din Sântioana, după care a vorbit iarăş preotul Fodor despre folosul arborilor şi paserilor. Sf. Sa a rugat mulţimea, ca Ima­nul viitor când iarăşi se va serba ziua aceasta de însemnătate între­ită, să se ridice un monument pen­tru eroii căzuţi în răsboi. Serbarea s'a sfârşit în cântecele cântate de tineretul din Ţaga, după care sec­retarul cercuai d. Osorheianu, a mulţumit norodului în număr de 5 mii, cari a luat parte la serbare.

Pot fi mândrii conducătorii sa­telor înşirate, căci conduc un po­por atât de blând şi înţelegător ceea ce se datoreşte muncii din trecut şi prezent a luminătorilor satelor: preotului, învăţătorului şi secre­

tarului, cari îi sunt adevăraţii în­drumători fireşti.

Preotul C o r n e l J P ă r ă s c a n

Diu Lacul lui Babau (jud. R-Sărat) Şi comuna noastră în ziua eroi­

lor, a sărbătorit cu deosebită pom­pă, amintirea vitejilor căzuţi pe câmpul de luptă. Dimineaţa, a avut loc serviciul divin, apoi s'au depus cunune de flori la cimitir, pe mormintele eroilor. Sf. sa preo­tul Ştefan Buzescu, a ţinut o fru­moasă cuvântare despre însemnă­tatea acestei zile.

C . S. Diu Coşna (jud. Bistriţa-Năsăua) La noi, în ziua 'de 10 Mai, a fost

o frumoasă serbare a sădirii po­milor; iar la 24 Mai, am avut o altă serbare de fine de an, a elevilor, când s'a jucat piesa de teatru „Cinel-Ginel", s'au spus poezii şi s'au cântat diferite coruri. Activita­tea culturală din acest sat se dato­reşte muncii d-lui Gh. N. Rusu, di­rigintele şcoalei.

Din Marman (jud. Meb.) In seara de 8 Iunie, s'a dat o

frumoasă serbare sub cerul über, în mijlocul satului. Locul era în­conjurat cu covoare şi frunzare. Copii îmbrăcaţi naţional, au cântat cântece naţionale sub conducerea d-lui învăţător N. Dumitrescu-Bis-triţa. S'au jucat piesele: Două sur­de şi Umbrela pierdută. Mai mulţi^ învăţători din împrejurimi, au cântat: Eu mă duc codrul rămâne. Tânărul Al. N. Dumitrescu, a spus monoloage. Harnicul înv. Elef.^So colescu, a venit cu câţiva elevi cari au recitat poezii. A urmat bal. Ser­barea a fost dată în folosul şcoalei.

A.» Din Covasna (jud. Trei-Seaune)

In ziua de Rusalii, sf. sa preo­tul Ticuşan, făcând apel la bună­voinţa locuitorilor, cari erau în biserică, a adunat bani pentru or­fanii din război delà noi. S'au strâns 1070 de lei, iar sf. sa într'o scurtă cuvântare a mulţumit săte­nilor.

Tot în această zi, elevii gimna ziului „Avram Iancu", din locali­tate, au dat o serbare în folosul şcoalei. Serbarea a avut loc după amiază în sala restaurantului Ne gura, delà băile Voineşti. S'au ju­cat piesele „Pe-aicea nu se trece" şi .0 şezătoare la ţară", de către elevii: Harcea Gh., Cosman, Manea, Cadinescu şi alţii, apoi corul gim­naziului a cântat frumos. D. prof Teodorescu a mulţămit tuturor lo­cuitorilor cari au luat parte la ser­bare.

S t . K u c ă l u ţ ă

Din Boitovesiii-noi (Banat) In ziua de 17 Mai, cercul enltyr

ral „Pârvova", a ţinut şedinţă îţ comuna noastră. Dimineaţa a аѵщ ioc şedinţa intimă. După amiaz|

la şedinţa publică d. înv. I. Berza-nescu, preşedintele cercului, a voi. bit despre rolul şcoalei în viaţa o., m ului, îndemnând poporul la ridi- ) carea unui nou local de şcoală. D," I. D. Valuşescu, înv. din Puma, ä

vorbit despre boalele molipsitoare, iar d. înv. Iosif Toader din Prigor! despre creşterea copiiilor. Sf. sa preotul î r . Calţun, a grăit despre

marea însemnătate a cercuriloţ culturale. Elevii şcoaiei delà noi, sub conducerea d-lui înv. Gh. Matei, au recitat poezii şi au cântat.

l l i e l ^ r ä g l i i c i , înv.

Din Suiniţa (Banat) Cercul cultural „Pârvova", ц

ziua de 31 Mai, a ţinut şedinţă îj comuna aceasta cehă. Preotul ca-tolic din Bozoviciu, a oficiat ser­viciul divin. A fost şedinţă intimă, iar după amiază cea publică. Д înv. llie Drăghiciu, din Pârvova, a vorbit despre şcoală. Au luat part< la această şedinţă corul şcoalei din Pârvova şi Borolovenii-noui. Elevii din localitate au cântat şi recitat iii limba cehă iar elevii delà cel& lalte două şcoli au cântat româ­neşte.

b. A. Dm Ptti'ijţ&a* (jud. Solnoc-Dobâca

Ziua de 31 Mai, a fot o zi în. semnată pentru acest sat. Sătenii în haine de sărbătoare, de dimi­neaţă, s'au îndreptat în mijlocul sa­tului, aşteptând pe elevii delà şcoala normală din Gherla, sub conduce­rea vrednicului profesor d. V. Ghe-Це. La ora 8 a sosit Şcoala normală, învăţătorul director, din localitate, d. Aurel Bugnariu, a primit pe oas­peţi cu cuvintele „Bine a-ţi venit", căruia i-a răspuns d. sub-revizoi şcolar, d. Ion Roman, îndemnam pe săteni la iubire de patrie, bist rică şi şcoală.

Apoi toţi au luat parte la ser­viciul divin delà biserică, oficiat d( sf. sa preotul Şt. Mureşan. Răspun­surile liturgice le-a dat corul şcoa­lei normale, condus de d. profesoi C. V. Gheţie.

După amiază; a început şedinţă cercului cultural. S'a cântat de că­tre corul şcoalei normale, iar d. V Pop, învăţător dir. în Gherla şi pre şedinţele cercului, a vorbit săteniloi despre „învăţătură". Elevii scoale primare din sat, sub conducerea înv. A. Bugnariu, au recitat poezii Elevii normalişti Cupşa şi Lazaţ au spus monoloage pline de haz. B D. Bogdan, înv. în Săplac a vorbi despre Albinărit, iar d. Ion Bunea înv. în Gherla, despre Procese.

D. V. Pop, a închis serbarea mul ţumind celor de faţă că au lus parte la această însufleţită serbare Multă vreme va trăi această s&-bare în sufletele celor ce au fost à faţă.

I o n S a d i n , iuv,

Din SălăgeHi (jud. Făioii In ziua eroilor, în biserica di

satul nostru, s'a oficiat serviciu divin şi un parastas pentru odih» vitejilor morţi pentru ţară.

Au luat parte toţi enoriaşii, scos lele din satele comunei, autorităţii comunale şi un înseninat numă de credincioşi şi din satele vecin8

După terminarea serviciului, *1

plecat la cimitir, unde sunt îngr< pate osemintele eroilor.

Un cor compus din învăţăW şi parte din elevii satelor sub coJ ducerea d-rei Ecat. Macarie, cântat „Veşnica Pomenire",. DuJ terminarea parastasului, d. Octi vian Agape, învăţător, originar d Sălaj, printr 'o frumoasă cuvântai a arătat însemnătatea zilei şi reo1

noştinţa ce o datorăm acestor et1.

Numărul 116 VLT'ÜBA POPOBVLVl Pugina S

VIATA LUI USUS. . / I isus în biserica din Ierusalim

iDmpă n'UiiDta dtiïn Gamai , I i su s s ' a dus ш m a m a iu i şi cu uieenàcii î n Gapei-imiuim, ш orăşetl iîh Gtaililleeia^ Jângă, „І№ш'1 Geiniaretulliui'', oane ®e miaa п и ю ш . şi „imaraa. Galiileii", s a u „ m a ­r e a Tiibieriiaidiei". Acoto n ' a s t e t muilită vneime, căci se a p r o p i a PaştMle, iair i a isăJribătioiajreia P'aştailor s'a d u s în Ieruisialim c u uicenáicii isăi.

Ini lerulsiailim^ s 'a d u s lia biseirtiiaa ciea m a r e i , loa s ă sie roage şi să înve ţe piei loamiendá icari se ajduţniasieră diln toiaitie p ă r ţ i l e ţă r i i şi chiilair şi din ţ ă r i s t r e ine pentiru валлЬакжге.

In Ы а е о с а a găisiit o nxulţiirnie ide nieguţătoiri, c a r i vinldieaiu oi şi boi pientnu jiealtiiă, şi sohimibătoiri de bani . Luâinld um fcàcdiu d e ştireaniguiii a scois d i n ibiiserica pe to ţ i nieguistoiniii, i a r ineisele sicib-inubătordllor ilieha răisiiuirnat, Emau şi vânizătiori die p o r u m b i în Mis'erdică. Aoesitoxa ie-a z is : L u a ţ i acieisteia de aici şi n u faoeiţi c a s a Ta tă lu i m e u , casă de niegiuiţătorie!

J idovii s e iminaiui văzâinu aiceisitiaa îşi g r ă i n d a u ziis lu i Iiisus: Ce sieonn ameţi nouă^ de faci laicieisitoa? ь-iau întaeibiait a ş a d a r : cine i-a idat lu i puiteirea .să aiutnjge p e neiguţători d i n b i se r ică?

Iisuis ràspuinizâiiiid le-a -ziis: âtoroaţi b iser ica aceasta., şi Ш î n t re i aille o ѵошп zidi!

JMoviiá a u răsipumis: I n pa t ruzec i şi şeiasie d e an i s 'a zidit b iser ica laceaisitia, şi t u î n t r e i zii'©, v r e i să o Eăldieişti?

Din înitâmjpilanea a c e a s t a vedem, c â t die: muiit ţ i i iea I i sus la curăţieiniia caisei lu i D u m n e z e u . Negu ţă to r i i idin baserilcă î m -

-piedecau p e oiaimienii deda, ruigătciuine, i a r c a s a ilui Бигшіеиеи e caisă de ruigăciiune, n u de neguiţătiorie. Să î n v ă ţ ă m diln aces t ea a. cirjisitd şi n o i sfânita biisieiricä, purtându-mie cuv i inc ios în casa lu i Duminezieiu. Aceia, cari în biser ică se poantă e a îin cânc iumă, car i în loc s ă se- roiage, povestesc , o r i giluimieisc şi r âd , suint l a fei cu jidovrid! p e car i i-a alluaigait Iisus..

Guivinitelie Uiui I i sus , dieispne zildineia toiisiericei siunlt a sie în ­ţelege ou p r iv i re l a trupuil s ă u . Misons ş t ia m a i n t e , că eil va fi omorlfi de j idovi . A s e m ă n â n d u - ş i trupuil c u biser ioa, e l a s p u s , că d a c ă î l vor omorî , duipă t rei zile c u mar ine va învia .

Vorbirea lui I i sus c u Nicodim lin I e rusa l im, I i sus a sitat m u l t e iziiilie, învăţâinid p e oameni

şi îirjbtărinduHşi î n v ă ţ ă t u r a p r i n mulbte s emne şi mimund. Şi m u l ţ i o a m e n i erejdea înitr'înisull.

î n t r e acestuia ena şi u n fariseu, boier, cai пшпеііе Nicodim, u n o m bun , care se: deosebea foarte multt de cedlialţi farisei . Fiindu-d frică ide J idovi , ell s'a d u s n o a p t e a i a Iiisus şi i-a z is : Injvăţătoruile, ştdu^ c ă de là D u m n e z e u iai ven i t învăţătoa' , căci n imen i n u poaite faice m i n u n i l e pe dă r i ie faci tu, d e n u va fi D u m n e z e u cu dâinsuJl.

I isus , răsipunânid i-a záls: Amin , aimiin, иіс ţ ie : De n u sie va naş t e ciniava die su s , n u v a pultea vedea î m p ă r ă ţ i a l u i Dutmineiaeu.

Niicoidim, n ' a îniţaies aceste cuvinte , deaceiea a zis iui' I i sus : — C u m p o a t e s ă se mască cineva, fiimd ibătrâin? Ori d o a r ă ,

poa te să imtire a d o u a o a r ă în pân tece le m a m e i isaile şa «ă se n a s c ă ? Atunc i , Iisus., i-ia a r ă t a t , că n&ştenea cea de-a dooia eiste1 d in

a p ă şi d in diuJh, zicânidu-à: — De n u se v a naş t e cine-va d i n a p ă şi d i n idulbj, n u va

p u t e a s ă i n t r e î n t r u î m p ă r ă ţ i a iuii D u m n e z e u . î n c ă î n a n u l col d i n t â i ai p red ică r i i , a veisitiit a ş ada r , I isus ,

în tvăţă tura despre taiinia sfânrtuiui boitez, arătâm/d, că fără de aioeastă t a i n ă ndimemi n u .se p o a t e m â n t u i .

In u r m ă , d u p ă alite m u l t e învăţături! , Iisus. a m a i s p u s lu i Nicodim, că el este i u m i n a , oane a vendit în luimie, d a r oamen i i au iubi t m a i m u l t îmtunieniicuil d e c â t lumdnia. Prieteni i ' î n tune r i ­cului sunit ceiaei i a c fapte relie, i a r p r i e ten i i liumiinei s u n t ceice fac fapte b u n e şi iuibeise aidevărulli.

N u se ştie, dacă Ndicoidim a prdimit învăţătur i le- l u i Iisuis, î ncă în n o a p t e a aceia , ori miai târziiu. S i t i im însă , că d u p ă răs t ig ­n i r e a lu i Iisuis, e l a fostt acela , c a r e l ' a írumonmainitat, î m p r e u n ă cu Iosdif, u n a l t pr iâ ten ; .ail l u i Usus .

Şezătorile culturale ale Ateneului popular Tataraşi la Paşcani şi Fălticeni

Expoziţ ia „Târgul Moşilor — D e l à r e d a c ţ i a n o a s t r ă d i n B n c a r e ş t i —

66

Expozi ţ ia „Tâ rgu l Moşilor", e ceva demin d e văzu t . Nu m a i s u n t ibărăcile l egenda re în cane se a f l a u berbeci c u .şeaisie picioa­re şi d o u ă s tomacur i , s a u vest i­tele p a n o r a m e c a r i dădeau u n aspeicit d e bâ'ieiu orientali.

D-L C O N S T . C E R N A T Director General al Închisorilor

0 biuină m ă s u r ă este des igur die a n u se m a i v inde ţu ică în Mo.şi. î n a i n t e , d i n această, cauză , zilnic vedeiaii, bă tă i şi cr ime, că :se înitâ'mpiliau la aces t bâ lc iu .

Niimdlc m a l înjosi tor decâ t .aceasta. •

St răzi ailin'iaite, pavilioaime car i de ca r i m a i f rumoase , t e îmlbie. s ă Ш pirivieişti târguil-exipo'ziţie d i n иіііеіе n o a s t r e .

cereai d-nei M a r i o a r a P a p a d o p o l . L u c r u r i conf ecţioniate ddn p a p u ­r ă , f rânghi i , paniere şi ailtelle de la Galaţ i . Coj ocelle d e pieile de là Lugo j . Ce ramică şi Teraicoită d in ateilierul deda Văcăneişti. Reimar-c ă m mideiosebi o solbă făou/tă în s t i l sâ rbesc . P e u r m ă f rumoa­se le c u s ă t u r i naiţdonale. Шсіоа.г)е, apicuilitiură, iliinigerie, bastanăniei, rnolbile de r ăcn i t ă , l u c r ă r i făcu­t e ddn isare în Ocnelle Stăihelleu, fac del ic iul expoziţ iei şi pav i l i -o n u l u i iciei imai. vdiaitat.

I n iniorimaţii le car i ninse d a u ni^se ispumie c ă Di rec ţ iunea Ge­n e r a l ă a bniclhiisiorilor a avu t t re i faze: u n a , l a început , f rumoasă c â n d sulb coinduceirea d-'lui Gr. Dianu , cânld s ' a imiaugauratt pa -vdliionul delà Expozi ţ ia d in 1906. A l t a m a i î n tuneca t ă , c â n d n u s 'a produis n imic din cauza u n o r mot ive bine eiunotsiaute şi deter­ministe pe u r m ă , î n prezent , u n a l u m i n o a s ă , când suib conduce ­r e a d i s t i n su lu i ac tua l d i r ec to r gene ra l se desfăşoară o lacitivi1-t a t e in tensă . Fiecane om es te la locul s ă u şi nimeniea n u r ă m â n e n e o e u p a t . M u n c a p e n a l ă d u p ă c u m vedem a l u a t u n nuam a-vânit. S 'ar face m u l t m a i mul t , şi s 'ar a d u c e u n câ ş t i g imane s t a ­tu lu i , însă , n u s e a d m i t fondur i .

S 'a v ă z u t ică statuii este r ă u gospodar , de a c i a s ' a conciesio-n a t exelusiv proidansele înch iso­r i lor , u n e i socdietaţi; s u b c o n d u ­ce rea dnloir Dieillla Nocieii, Miarci-an şi Georgeiscu.

Vedem că î n timpull d-lui C. Cernut , s e .munceşte muilt şi gă­s im p r i l e ju l isă-i a d u c e m iau-

sa Scrisori delà oraşe

PAVILIONUL DIRECŢIEI GENERALE A ÎNCHISORILOR (EXTERIOR)

Ateneu l P o p u l a r T a t a r a ş i , a dat în zilele de 7 şi 8 Iun ie , t re i şezători c u l t u r a l e şi a n u m e : în iiârgul Paşcarui, î n oriaşul Făltii-ceni şi î n coimuina Rădăşenii d in acel jude ţ .

Mis ionar i i c u l t u r a l i a i Ate-ji'i-uLui, î n n u m ă r de 6'0 a u sosit în Paşcan i , Dutmdiniică d u p ă a-miază, f i ind î n t â m p i n a ţ i î n ga­ră urni niuimieros publ ic în f runte cu memlbnid :şi comduca to rü ce­lor d o u ă societăţ i cuiturialc „Liga c u l t u r a l ă îşi Casieile Naţ io-niale'-'.

Corul a te l i e re lo r C. F . R. suib coruducerea ihiarndicului Idirijor M. Ghenman s i .flanfara Atel ie-neior a u c â n t a t c â t e v a cân tece .

I" Şezătoiarcla a î n c e p u t i a o r a 5 p . m . în i rumo,ăsa sa lă „Uni rea" ,

"Sa Ateiiiereilor d in P a ş c a n i . Cu-/ v â n t u l ide b u n ă vendre şi de o-

mag iu a d u s A t e n e u l u i d in Ta­taraş i a fost ro s t i t die d. Dr . C. Samson,, conduicătoruil Caselor Naţionale d in P a ş c a n i , a u r m a t confer inţa ţ i n u t ă de id. C N. lírini, oare' a a r ă t a t d a t o r i a ge-Qenaţiei de a s t ăz i şi a lămuri i t aicţiunea c u l t u r a l ă î n t r e p r i n s ă de Ateneu . Deaşiemend,, s ' au ro s ­tit c u v â n t ă r i î n ace la ş i spdrit de căitme devota ţ i i m i s i o n a r i ai A-teneuilui d^ndli prof. C. Staxnibo-liu îşi V. Todiiceseu. A u r m a t proiduicţia caruliui „G. Muzi-oeiscu", а Ateneu lu i , s u b condu­cerea d-diud V. iPopovici şi reci­tările ar t is tui lui l . Ponf i r diela Teialirul N a ţ i o n a l d in l a ş i .

Seama a a v u t loc î n sal|a r e s ­t a u r a n t u l u i gă re i P a ş c a n i , o m a s ă comuna , i a care a l ă t u r i de atenieiştemi, a u lua t p a r t e d-nii iag. Atanasiiu, inspiectoiruil Ate-Idiertelor d i n Paşoană şi pneşe-dimitiele Lilged Cul tu ra le , iDr. C. Samson, coniducătorul Caiselor

iNaţomiaile, Seioţiia Paşoand, Ta-bacu, avocaiii Ta tu , A tanas iu , şef de gară, ş. a. S 'au ros t i t .en­tuziaste c u v â n t ă r i de c ă t r e d-n i i Todiiceisicu, S tamboi iu , I i r im, Dr. Samson şi iînspeobotr A t a n a s i u ,

Mis iunea ide propagandă , cul-, turallă a Ateneu lu i , p ă r ă s i n d I Paşicianii, a doiua zi în zori i zilei, 1 au soisiu în Fă l t iceni , l a o r a 10 d iminea ţa , în uraieile uniei m u l ­

at ţiimi a d u n a t e în î n t â m p i n a r e şi ^eunetede muzice i mi l i t a r e . Ate-

beişt i i au coborâ t f i ind s a lu t a ţ i de c ă t r e d-ni i N. Tempeaniu, p r e -şieddnteae Lăiged Gulituraie, prof. Ciurea i n n u m e l e Ateneiuikü. Ro­mân , I. l onescu în n u m e l e -Case­lor Na ţ iona le ş i St ino, dimecte-ru l iceului . . U rca ţ i î n t r ' u i i n u m ă r d e t ră ­

sur i oaspieţii ieşeni , însoţita de ' f run taş i i făliticeneni s 'au î n d r e p ­ta t catoe f rumosu l sa t Rădăşen i , 'Unde e r a u aş tepta ţ i , d e mulţii-äaca sătendilor.

L a u d e coimiiitietuilui organiza­tor î n f run te cu d. Teimistocle Alexandrieiscu, ajuitorul de p r i ­a i ar a l Capi ta le i .

Iau pa r t e l a a c e a s t ă expo zi-iie toaiiie ргоѵаІпісалДе Româiniei.

deie noaisilre penltru aictiviitateai ,pe care o de s i ă şoa ră . Credem că ne facem ecoul ci t i tori lor noştr i , c ând îi imiulţuimiim p e n ­t ru aci ivi tal ea s a rodn ică . In-cîiiisorile, s u b direcţ ia d-lui Cer-

U n serv ie iu Tieiligiois s'a ofi­c ia t în f r u m o a s a Msenică a sa-tuLui. O i m p r e s i o n a n t ă p red ică a fost. ţ i n u t ă de d. Todicescu, a u n m a t o m i c ă p r o d u c ţ i e d u p ă cane s'a v izi ta t d o u ă gospoidărid mode l şi bisierica z id i tă de Ste-fan. Tomisa. Prânizull s 'a l u a t l a şcoala proiesdonală ddn F ă l -tioenl de isulb coiniducerea d-ned d i rec toare Geongescu. Cu aoes t pr i le j s 'au ţ i n u t t o a s t u r i de că t re d-mdi prof. Ciurea, Tatos , foisit primiar, eaioull d e răslbodi, în-văţăLoruil Daniielesiciu, d e c o r a t cu Mdihai Viteazul ş i Leg iunea d e onoiaae şi ca r ă s p u n s de c ă t r e d-nii K r i m îşi Todicescu. Şeză­toarea a avuit loc l a o r a 5 p . m. sada fi ind pilină. Coiniferdinţa a

fost ţ i n u t ă ide d. Ifriim, preşe­d in t e l e Ateneu lu i , avâmd oa su-bieet : „Misiomarisimul gene ra ­ţiei de as tăz i " . Coru l A teneu lu i a c â n t a t f e rméeă toare le s a l e a r i i r o m â n e ş t i , d. proif. Todi-oeseu, a ce t i t d i n p r o z a t o r u l

Creangă, i a r a r t i s t u l Profir , a r ec i t a t d i n S a t i r a a 3-a. Şeză­toa rea A teneu lu i a produis o vie impres ie a s u p r a n u m e r o s u ­lui publ ic oaire i-a ova ţ iona t în­t r u n a . D-rna insitiitutoiare Ale­x a n d r i n a Popovici , a d ă r u i t d-luii líraim, u n b u c h e t c u flori, rostinid u n mişcă to r c u v â n t în nume le d o a m n e l o r fă l t icenene. Seama a a v u t ioic o imasă c o m u n ă în s a l a cerculiui mi l i t a r , l a care au l u a t p a r t e a f a ră d e cei 60 d e a tene i ş ten i şi 40 de f run taş i loicialli. Reprezen tan ţ i i a u t o r i t ă ­ţ i lor auj s t r ă luc i t p r i n absen ta lor şi iuicru ourios, că a tunc i când m a s a c o m u n ă se deefăşura ïn t r 'o atmosifieră d e s incer enitu-ziasim, c â n d se rosteau cuvinte de înf ră ţ i re cu l tu ra lă , d e repre ­zen tan ţ i i inatiituţiiior şi sociieită-ţi lor cuiilturale locale, d. p r i m a r a l o r a ş u l u i îşi sorlbea taotdlcos caifeaiua la o eaifene învec ina t ă .

I n t r e acedi car i a u l u a t p a r t e l a aceas tă imasă s 'a remiarcat d^nii: p re şed in te al trdibunialu-lu i local ; d -na Georgeiacu, idirec-toiarea şcoialei profesioiniaJie, d. prof. V. Tempeaniu, Ciurea, Ma­zăre , Se ra f im Ioniescu, avocaţ i i Gavr i leseu şi Zaliiaria, prof. Va-s i iache şi preoitul Zăhă re seu .

Toas tu r i e n t u z i a s t e s ' au ros ­ti t de d in i i V. Tiempeanu, I. Io-nesicu. V. Toidiiceseu, C. S t ambo­iiu. N u u i t ă m a r e m a r c a v iz i ta pe c a r e Ateneu l ieşean , a fă­c u t a initereisiainituJlud m u z e u re ­gional , insitalat l a .liceul d in F ă l ­t iceni şi c a r e este p e dea'mtjre-gul o p e r a u n e i s i t răduinţ i fără s e a m ă n şi c a r e poa t e se rv i m u l ­t o r a idrept p i l dă a p ro l . Ciurea. D 4 s a a fosit viu feilicitat de c ă t r e conducă to r i i A teneu lu i P o p u l a r p e n t r u f rumoasa ş i e x e m p l a r a ope ră realuzată.

PAV?LÏOïSUL DiR. GEN. A ÎNCHISORILOR (INTERIOR), U D-L^DELA N O C E ŞI 2. D-L MARCIÁN

î ncepem c u pav i l ionu l Direic-ţiei Geinierale a închisiorilor.

Es te u n pav i l ion m a r e , putiem s ă zicem, că p r i n t r e cete m a i m a r i . C o n s t r u i t p e o suipnafaţă de 100 m,, con si i tue. 'urna d in podoabele 'expoziţiei.

I m e d i a t cum, ne p rezen tăm, expilicăţiile n e sunlt date 1 cu o văd i t ă ibuinăvoiinţă de c ă t r e d. Marciian, direictorul desfacer i i produiseior înichisoralor şi d-ra Bneiaeainu.

Vedem e x p u s e covOiare, con-ifecţionaite î n a teii ere ie închi-soa re i d e femed de suib coinidu-

nâfi secOinldialt! de icâţiva isärgu-incioşi fuinciţiionari, s u n t imenite ca s ă ocupe m i n t e a a r e s t a t u l u i şi să n u - i .mai dea t i m p c a să conceapă noi lovi tur i la i e ş i rea l u i ddn închisoare .

Deasemenea mull ţumiri le noa ­s t re p e n t r u expl icaţ i i le d-lui Geoirgeiscu.

Gu m uit a p ă r e r e de r ă u ne­a m , de spă r ţ i t die a c e s t pavi l ion, m u l ţ u m i n d u - i pentru, b u n ă v o i n ­ţ a d- lui Marc ián , Georgesicu şi dnsoarei iBrelzieamu şii pjliecând p l ă c u t dimpresionaţi.

H a d a S . S i c o l e s c H - M i s l c a

DIN IAŞI

Primim acest deziderat: Funcţionarii cooperatori din ju­

deţul Iaşi, întruniţi într'o consfă­tuire în ziua de 7 Iunie, la sediul Federalei B. P . „IAŞI", văzând greutăţile ce întâmpină mereu şi având în vedere că la congresul general al cooperaţiei, ce s'a ţinut în Ianuarie a. c , nu s'a luat în discuţiune chestia funcţionarilor cooperatişti, am hotărît să revenim din nou asupra cererilor ce am fă­cut înainte de congresul cooperaţiei către d. ministru al Cooperaţiei şi anume :

1). A se asigura stabilirea tutu­ror funcţionarilor cooperatişti.

2). Să se acorde cel puţin direc­torilor, revizorilor-contabili şi con­tabililor delà unităţile cooperative, reducere de 30 la sută pe G. F . R.

3). Să se reguleze chestiunea dreptului de pensie, înglobanclu-ne între funcţionarii statului cu obli­gaţiunea pentru unităţile coopera­tive de a face şi vărsa statului a-celeaşi reţineri cari se fac şi celor­lalţi funcţionari ai statului şi cu dreptul pentru ei de a se folosi de pensie după aceleaşi norme.

Delegaţii consfătuirei: 1). Leahu revizor-cont., V. Ghirica, revizor-cont., 1). Spatariu, contabil.

DIN JBAŞfAi. ÀU (AKDKAL) _ Şi la noi, ziua eroilor s'a sărbă­

torit cu multă cinste. Atât în biserica ortodoxă, cât şi

în biserica catolică, a avut loc câte un serviciu divin.

Serviciurile au fost oficiate de părintele Albu, la biserica ortodoxă şi de preotul Simu la biserica ca­tolică.

După serviciul divin, toţi cei de faţă, s'au îndreptat, în frunte cu reprezentanţii bisericeşti, către ci­mitirul militar al eroilor.

Aici s'au ţinut cuvântări şi s'au pus flori pe mormintele vitejilor.

— Sâmbătă, 30 Mai, corpul în­văţătorilor din judeţul Târnava-Mică, a ţinut în sala festivă a liceului „T. Gipariu", din locali­tate, un congres, în care s'au luat diferite măsuri pentru îmbunătăţi­rea traiului şi iniţiativa pentru fa­cerea unei cooperative a învăţă­torilor.

înainte de congres, între orele 8 şi 10 dimineaţa, s'a ţinut dife­rite lecţii practice la şcoala ri­mară de stat.

Deamează, toţi învăţătorii, au luat o masă comună la otelul din localitate „Umbrat".

— Duminecă, în 31 Mai, corpul învăţătoresc din localitate, a dat în sala festivă a liceului de băeţi, o serbare artistică, serbare cu con­cursul şcoalei profesionale de fete.

S'a desfăşurat programul: coruri, piesa de teatru: „O şezătoare la ţa­ră" şi danturi naţionale, jucate de elevii şcoalei primare.

— Absolvenţii liceului „T. Cipa-riu", din localitate, şi o parte din elevii cursului superior ai liceului, însufleţiţi de mişcarea culturală studenţească la sate, vor pune te­melia, în curând, a unei societăţi de cultură ce va avea menirea de a împrăştia în tot timpul verei, lu­mina prin satele mai îndepărtate din judeţ, unde societatea culturală „V. Alecsandri", a liceului „T. Gi­pariu", de sub conducerea harni­cului şi merituosului profesor Eu­gen Munteanu căruia i-se datoreşte şi înfiinţarea acestei societăţi, nu a putut să meargă din cauza cursurilor.

Activitatea acestei societăţi va consta din: propagandă contra be­ţiei şi fumatului, ţineri de confe­rinţe şi jucărea a diferite piese de teatru. ä*. M ä a t f i e s e u

Ş t i r i l e ^ â p t ă m â n i i

— I n a t e n ţ i a d - l n i P r e f e c t — O c o r e s p o n d e n ţ ă p r i m i t ă d i n

Capnic , jud . Saituimare, c u p r i n d e l u c r u r i cairi adevcrinldu-se r e -elaimă / luarea d e m ă s u r i p e n t r u a face pe toţ i ceice se b u c u r ă de a d ă p o s t u l ţ ă r i i noas t r e s ă în ţe leagă , ică e vo rba de o ţ a r ă n u m a i româniească, iar ceice n u vor s ă în ţ e l eagă aceas ta , t r ebu ie să tnaigă consecin ţe le . O r ezu ­m ă m în cielle ce u r m e a z ă .

Do'Uăzeeişiseaşe de l u c r ă t o r i r o m â n i minieri., c a r i nici a c u m n u pot. î ncă consta ta , c ă s u n t sulb a d m i n i s t r a ţ i a r o m â n e a s c ă , iau r u g a t pe d. D. Dragomir , în­vă ţă tor , s ă lie facă o pe t i ţ i e că­t r e id. P re fec t al j ude ţu lu i , d e l à carie a ş t e a p t ă eu dep l ină înore* de re v i n d e c a r e a năcazu r i lo r lor.

Spre m i r a r e a lor nespusă , î n loc să v a d ă u n in teres d in p a r ­t e a . românească fa ţă d e năca ­zur i le lor, î n v ă ţ ă t o r u l s'a po­m e n i t c h e m a t i a p r i m ă r i e , c a s ă i-se ia, d e că t re n o t a r u l Kováts Gyúlta, p roees -verha l , pent ţ rucă a a ţ â ţ a t poporu l la t u r b u r a r e a liniiştei pub l i ce . I a r cu cei 26 de r o m â n i , cari a u s e m n a t pet i ţ ia , i n g i n e r u l m in i e r Toperezek Elek, a l u a t .deasemeni p roees -venbail, t e ro r izandu- i cu fel ş i fel d e a m e n i n ţ ă r i . Aceşti 1 doi i nd i -

vizi> î n t o v ă r ă ş i e e u î n v ă ţ ă t o r u l L i k k e r E d m u n d , deda sec ţ ia m a ­gh ia ră , a şcoalei de s ta t , ş i cu p r e o t u l roimiano-eatoiMlc, a u în­f i inţa t o tovărăşite, oane s ă l u p t e pe toa te căile p e n t r u m e n ţ i n e ­r e a c a r a c t e r u l u i m a g h i a r , all ad-mmndisitraţiei comuna le ş i m in i ­e re .

Ce se lîntâmplasie ? V ă z â n d no ­t a r u l Koiváits, l a poştă , s c r i soa rea a d r e s a t ă d-lui 'prefect , a făcut p e ce l î nc r ed in ţ a i cu poş ta , să-i d e a ilui scrisoiairea, p e n t r u c ă eil, no­t a r u l , a r fi î n să rc ina t , de d . p re ­fect cu «enizuirarea! sorSisorâlor, c o m u n a aiflân|du-se. în zona m i ­l i t a r ă .

Vio lând scrisoiairea şi atfiând ce cupr inde , a dat-o înapoi , po r ­n i n d apoi cu t o v a r ă ş u l s ă u de la mine , t e ror izarea român i lo r .

Cazull e, c redem, un i c şi m e ­r i t ă o ce rce t a r e c â t m a i a m ă ­n u n ţ i t ă , a t â t • d in p a r t e a d- lui prefect , c â t şi a Direc ţ iuni i r e ­g iona le a poştelm*. Aiítmimteiri, î n p o p u l a ţ i a r o m â n e a s c ă d i n ace l jude ţ , a m e n i n ţ ă s ă s e în­t ă r e a s c ă convingerea , p e care i-o isugereiază sitrăiniii r ă m a ş i l a conducerea adimmistfratiei, c ă

s t ă p â n i r e a r o m â n e a s c ă e u n prov izora t .

Iubiţi cititori, v'aţi încredinţat de însemnătatea acestei foi; rămâne din parte-vă ca să o sprijiniţi şi să îndemnaţi pe prietenii domniilor-voastre, să o cunoască şi ei. Astfel „Cultura Poporului" va fi din zi în zi mai puternică şi mai foiositoare4

O MARE nenorocire s'a întâm­plat în atelierele mécanise аіэ

soc. „Concordia" din Ploeşti, în următoarele împrejurări: Pe când se incărcau nişte table de fier mai multe table, seăpâud din cârligele macaralei au căzut, prinzând de-desupt рѳ lucrătorii V. Nestor şi Puşeariu. V. Nestor a murit iar Puşcariu a fost grav rânit.

O CAPRĂ a locuitorului Grig. Grigorescu din Dfănceai (Bu­

covina) a dat naştere la doi ezi cu câte doua capete. întâmplarea a stârnit mare vâlvă în întreaga co­mună şi împrejurimi.

M â n g â e r e a bunulu i creştin

Zilele acestea voi pune sub ti­par cartea „Mângăerea bunului creştin", care va cuprinde tâlcuirea pe înţelesul poporului a Sfintelor Evanghelii din toate Duminecile şi sărbătorile anului precum şi învăţă­turi despre însemnătatea sărbători­lor legale. Va fi o carte de învăţă­turi creştineşti, pe care o tipăresi? cu gândul bun, ca fiecare creştin adevărat să găsească într'însa mân-gâerea sufletului său.

Cartea va fi foarte potrivită pentru preoţi, învăţători şi alţi cărturari, cari sunt chemaţi să aruncă să­mânţa adevărului, cât şi pentru orice creştin drept-credincios, csre doreşte să-şi nutrească sufletul cu hrana cea dădătoare de viaţă a cuvântului lui Dumnezeu.

Dorind să cunosc numărul exem­plarelor сѳ voi tipări, rog pe toţi aceia, cari doresc să aibă această carte să mă încunoştiînţeze la adresa de mai jos sau la gazeta „Cultura Poporului".

Nevoind îmbogăţirea din cuvân­tul lui Dumnezeu mă voi sili să fac cărţii cel mai mic preţ cu pu­tinţă. Bine înţeles, cu cât numărul cărţilor va fi mai mare, ou atât preţul lor va fi mai mic. La toată

í Întâmplarea cred, că toţi aceia cari vor cumpăra cartea vor fi pe deplin îndestuliţi, atât cu cuprinsul, cât şi cu preţul ei. Septimin Popa

profesor de religie Piaţa Mibai Viteazu 31

SCOPUL ACESTEI FOI este sa ocupe locul de frunte în publici­

stica românească şi de aceea aduce mereu îmbunătăţiri. Am reuşit să avem o redacţie a noastră la Londra, iar ca redactor pe d-l I. Ol. Ştefa-novici-Svensk, doctorand la Universi­tatea de acolo şi unul din scriitorii noştri de mare talent.

In numărul viitor vom publica: „Chipuri din Londra". i A SINAIA, locuinţa de vsră a

Familiei Regale, a svut loc so­lemnitatea învestire» epissopilo? Gri-gorie al Aradului şi Ion Stroia al clerului militar. Sărbătoarea încre­dinţării cârjilor de cătră M. S. Re­gele se va face în prezenţa dele-gHţilor guvernului şi a Sanctităţii Sale patriarhului Miron Cristea. r v L MINISTRU Anghelescu a *-* acordat suma ds 200 mii de lei prefecturii jud. laşi, oa ajutor pentru terminarea localurilor de şcoli delà sate. Suma s'a împărţit astfel: pentru comuna Beluşti 20 mii da lei, pentru Aroneanu 30 mii, pentru Costuleni 300 mii, pentru Ciurea 20 mii şi pentru Sineşti 20 mii de iei. ÏN ZIUA de 25 Iunie, la Iaşi, s'a * sărbătorit aniversarea înfiinţării Academiei МШаіІеве, iar la 28 Iunie a avut loc desvelirea monu­mentului Vasüe Burlă, în faţa Li­ceului Naţional. I N BUCUREŞTI a murit iagine-

rul Angel Saiigni, care a fost de mai niiîlte-ori ministru al comuni­caţiilor şi kerărilor publice. Saiigni este inginerul care a făcut planul ridicării poduhii de peste Dunăre. | N ZIUA de 14 Iunie a avutloo des-* veîirea monuruenteior ridicate îa femintirea eroilor din comunele Parţa şi Aradul--Nou (Baxmt). La serbarea din Paiţa au iuat parte d-ьіі ge-GăvănesaiJ şi Dr. Cosle, prefeot de judeţ, iar la AraduINou d l Dr. Puica, reprezentantul prefecturii şi udministratoral apostolis d-l Aug. Panoa. ARTICOLELE sari la primim ia

redacţie, ie publicăm pe rând; de aceea rugăm pe persoanele cari ni-le trimit să aibă răbdare până ce le văd la tipar. CÂPTĂMÂNA trecută în apro-^ ріэге de oraşul Giurgiu, în drep­tul comunei Slobozia, cu prilejul unei esoursmni şaoiare copiii des-părţindu-se, ua grup a mers să se ssalde în Dunăre. Neştiind să înoate 8 ş solari s'au inesat.

N VALEA lui Mihai din Ardeal, s'a deaaoperit zilele trecute un

sat sub pământ din vârsta de piatră. Casele sunt săpate în pământ şi constau din câte două trei odăi. S'au găsit apoi pietre cioplite şi seheletö de oameci, свгі ereu un fel de mongoli.

N TÂRG UŞORUL Săveni din jud. Dorohoi, s'a înfiinţat o nouă

baîieă, cu denumirea de „Sindica­tul agricol Valea Başeului*, eu scopul de a se veni îu ajutorul micilor agricultori. C A S I E R U L societăţii „Reşiţa" din ^ Banat, pa când ducea cu el într'o trăRură deia Anina, suma ds 700 mii de lei, — leafa muncitori­lor pădurari — a fost atacat în pădure ds hoţi. După oe I'au jefuit ds bani, tâlharii au bătut pe casier şi căruţaş. Răniţii au fost duşi la spital.

RUGĂM pe toţi prietenii noştri: preoţi şi învăţători, că de câte-

ori au conferinţe ale cercurilor cul­turale, adunări, şezători, etc., să ne comunice din vreme pentru a le trimite numere din „Cultura Popo­rului", pentru a fi împărţite gratuit ca propagandă.

SPĂRGĂTORI cari au rămas ne-cuaosuuţi s'au introdus în locu­

inţa inginerului Bela Verani din Oradea- Mare, mràxid bijuterii în valoare de 500 mii de lei.

•MIŞTE hoţi s'au introdus prin ^ chei potrivite în biserica din com. Апіпоаэа jud. Dâmboviţa, şi au furat toata odoarele de preţ ale bisericii precum şi mai multe odăjdii preoţeşti. Hoţii au fost prinşi.

D U G Ă M pe abonaţii noştri din ^ America, dacă nu primesc

foaea regulat să facă cunoscut administraţiei noastre, pentru a li-se trimite foile lipsă. Delà noi să expediază în bună regulă.

CULTURA POPORULUI se gân­deşte In fiecare clipă, ca să fie fo­

lositoare cititorilor ei. Şi pentrucă foaea e răspândită mult In America, de aceea se pune la îndămâna ace­lora cari au neamuri peste Ocean, şi dacă vor să-i întrebe ceva sau să aibă ştiri despre ei, — într'un cuvânt tot ce i-ar interesa — vor trimite în­semnările lor la „Cultura Poporului, unde vor fi publicate. Acelaş lucru şi pentru românii din America, dacă doresc să aibă ştiri deîa rudele de acasă, din România, să ne trimită răvaşe şi e!e vor fi publicate în foaie. Tipărirea se va face fără bani.

• Nu ştiu nimic de viaţa şi soarta

sorei mele Ana Drăgoi (După pă­rinţi Branişti) încă de zece ani în urmă de când a plecat în America. Rog pe acei cari cunosc ceva despre ea sau adresa să binevoiască a-mi răspunde pe adresa Maria Ророѵіві, la ziarul „Cultura Poporului" Cluj.

Anunţuri gratuite ! St

P R E M I U L NOSTRU „Cultura Poporului" acordă un premiu

de 800 de lei pentru cel mai bun articol, care se va ocupa cu:

Legea fnv&ţamântnlui a d-lui Anghelescu a) Explicarea ei şi b) Modul cum ar trebui aplicată ca să

se atingă scopul urmărit de legiuitor. Articolul să aibă două părţi şi fiecare

parte să nu fie mai lungă de cât două co­loane din foaea noastră.

Acei cari doresc să participe la acest pre­miu, vor trimite articolele până la 20 Iulie.

să fim mai de

folos abonaţilor noştri, — cn condiţia însă să na fie nici negustori, nici comercianţi — primim spre publicare fără bani, anunţuri de vânzări şi cumpărări, ori de altă natură.

ТГОАТЕ instituţiile de stat гД par-* ticulare, cât şi abonaţii din ţară

şi din străinătate, cari au primit liste de subscripţii pentru şcoala „Principesa Eiena" sunt rugaţi a le înainta subsemnatului împreuna cu suma până la data indicată, la ziarul „Cultura Poporului".

№. D. Strat-CudaM

A APĂRUT broşura „Farmecul Vieţei" poezii de Gh. E. Solo­

mon. De vânzare Ы următoarele librării: Bârlad, Sara A. Petroffşi Leon Blecher. Huşi : Librăria Na­ţională M. Herşeoviei. Vaslui: Li­brăria S. Grosvald. Iaşi: Librăria „Edison „ M. Herşeoviei, Str. L&-puşneanu No. 43. Buzău: Librăria M. T. Teodoreseu. Cernăuţi : Libră­ria „Oăîaşul Român" si Leon Ke­nig, Piaţa Unirei No. 6.

Cine doreşte eă aibă această bro-va trimite suma de 25 lei prin mandat poştal pe adresa: Gh. So­lomon, comuna Gherăssni, judeţul Buzău, şi va primi cinci exemplare franco la domiciliu.

1 str.

Mai bine oa

ori şi unde ee serveşte la •

Baia Elisabeta Băi de abur,

de o a d 4, duş, eto.

CLUJ, Călugăriţelor (pe Sonteş).

i i aş tepta ! JPoţî asigura vitele con­tra bolilor şi poţi ajuta îngrâşarea lor pri,n fo­

losirea puternicului.

' P â n ă c e p o r c i i şi v i t e l e c o r n u t e s e î m b o l n ă v e s c

Ë 8 I M F E C T O B

al primmeäiöuhii veterinar David Elemér protejat ou marcă legală. N U I M A I M U L T ! Boală de porci, oălbează la oi, durere de gură la vitele cornute şi dalao. Preparatele acestea îl poţi găsi în toate comunele ia comercianţi şi la consumuri, în mai multe comune, jandarmerie, preoţi, învăţători şi dnii proprietarii oare se ocupă cu valorificarea acestui folositor medicament. 4* kg. în cutie 20 de lei ou instrucţiuni, 20 cutii 300 de lei dacă se plăteşte înainte, sau

320 de lei, dacă -se trimite cu rambms.

REPREZENTANTUL GENERAL DIN ROMÁNIA:

SO ÓS & COMP, TÂB G U-MURĂŞ, (TRANSILVANIA) STR. PRINCIPESA MARIA 2.

L a e o m t n d e r a g & m •«1res« exac t» , J u d e ţ u l gl poşta- u l t i m * .

Pagina é ОѴЬТѴПА POPOBÜLU1 Житагиі 116

T E O f t I A C A U Z E I E x p l i c a r e a f e n o m e n e l o r d i n n a t u r ă p r i n i n f l u e n ţ a rec iprocă d i n t r e e t e r ş i m a t e r i e

V.

A c u m v o m a r a t e pr in t i r 'un ailit eixieimpilu ică e te ru l ţ ine l a u n loc pamtiicüleäe d o m a t e r i e p r i n pio-uunoa s a d i n tafairă, d â n d aioeaistia poisăbi'liitaitea ex is ten ţe i сотриіпіііоіг şi că piarfciieu'Mie de rriiatietriie se desfac ideliaolalltă în-daită 'oe sie lintiraduioe corpul în-•fcr'umi icâmp idie; « ter rerifiicait.

Dacă aruinicăm îai a p ă o bu--aaitä d e izahăr sau de saine сѳѵд .aisieimuiitioir, <eia ise disolvă. Corpul ise diiisicotmipuinie în cele m a i imici pamtieullie albe sale. Fenoimienul isoiluiţiuniii z a h ă r u l u i stau s ă r i i

în a p ă este '.aceiiaş ca şl liichi-faoeireia: fieirullul isiau a aiiMit corp eolliitd printir 'o temperatură riidi-•ca.tă. iDeaiceu'ia se: . turbură «tohi-Iii'bruil presiuniii eterice a s u p r a •corpurilor ca zahăiruil, sia-rea ş. a.. înidiată ee le aruinicăm în apă. Ele a u de s u p o r t ait. în a p ă o p re ­s iune e ter ică d inafară m a i m i c ă decâ t î n aer. Ifen cau'za aceas ta cierul m a i 'des aflător î n l ă u n -(fcrull icoirpuriilor împinge în toa te pă r i ţ l e pantd.cu'lie:ie de materie-, eg-ailâiriidiu-şi d e n s i t a t e a sia c u d-en-sâtatea e i c ruJu i din. apă .

Aceste d o u ă exemple a s u p r a disolvăirii co rpur i lo r sol ide în cele m a i mic i pă r ţ i ale dor, în­tâlni p r i n initeinisiiifioatrea .tenaptera-tudii l o r in/ r 'un lichid, sun t ar ­g u m e n t e iuiconiteisibaibile p e n t r u adevă r іліі •afiamaţiuaiai noas t r e c ă iotriţa imoilecudară rezidă în preisiiuinieia eitierudui asupna cor-puildor. In cele ce uiimieaiza v a sporii n u m ă r u l a r g u m e n t e l o r , iar du|pă expl ica rea câtorvia fe-nomeine d u p ă aioeist p r inc ip iu ,

ne voim convinge m a i bine 1 des­pre r e a l i t a t e a luiorulud.

In cerce-'iările de p â n ă aicu-m, s 'a a r ă t a t c ă dens i t a t ea e t e ru lu i d i n lăuintrul coirpmiillw esite m a i m i c ă decât a celui exter ior . P r i n a c e a s t a se înţe lege d e n s i t a t e a generaliă ,a corpur i lor . Ca să «imipiiificăm l u c r u l .şi să-i itiaceim u.-ui - de inţeileisi, vom n u m i d e acuiin încolo d i fe ren ţa d in t re •dieiiusiitaîtea e te ru lu i interioir si •denisiiitiaiteia. celui ex te r ior dife­r e n ţ ă de tieuisiita-teia e ter ică ge­ne ra l ă a co rpu lu i . D u p ă c u m ne vom coiwuingie înda tă , fie­care ipanţicuiiă din. fieieaire corp are di ferenţă ide dens i t a te eîieri-căpro ip r i e . U n e x e m p l u : nod d-iis-icompuinieim a p a în panticulelie ei ic ele m a i mici, în vapori , p r i n -tr 'o tempe ratiuiră m u l t m a i joasă decâ t aceia, c a r e ne-ar treimi, penitinu disicoimpunereia nioileou-leltor -eii. Lai diise-oimpunerea a to-imilor d e h idrogen şi oxigen, în-•freibuiiinţăim o teimiperatură şi m a i m a r e . iDin .aoest fapt ee •vieidie că ooheiziunea dintne m o -leculeiie apei eisite m u l t m a i islaibă ideicâit coihieiz!iu>ne<a d i n t r e aiiomiii iei, i a r aceasita d i n u r m ă imai milcă decâ t eolheiziunea diin-t r e a ş a iiuimăiţii e lectroni . Dacă >i-aim p u t e a d i s c o m p u n e şi pe

aceş t i a am găs i i a r ă ş i o -coihe'zi-ume n o u ă înitne p a r t i c u l e l e eltec-troniuluii. L a a p ă , c a r e eiste c o m ­p u s ă riiuimai d in d o u ă eleimente,, апг găs i t t re i diferenţe die d e n ­s i t ă ţ i eterice 1 p r inc ipa le . F i r e ş t e că ele pot fi îşi m a i multei. L a corp ur i le s imple n u m ă r u l dife­r en ţ e lo r de d e n s i t ă ţ i eterice este m a i m i c d e c â t la cele c o m p u s e . Diferenţele d e dens i t ă ţ i eterici© ale t u t u r o r pariicuiMocr, d in ca re e c o m p u s u n corp , for-meiaiză difereniţa de dens i ta te •eterică gene ra l ă a co rpu lu i .

După ce a m expl ica t pe scur t d i ferenţe le de demişi taţi eiterice, voim a c u m să v e d e m cum se pot observa aceste d i ferenţe la

•unei© fenoimeinie bine cunoscu te . Dacă t u r n ă m apă initr'o e p r u -beţtă, o t o e r v ă m c ă s u p r a i a ţ a іареі i a grainiţa d in t re dâinsa şi sanda e maii nidaioată idiecât i a •mijocui ţevii . Diacă t u r n ă m însă ш ţ eava meiriciuriu î n ioc d e a p ă a t u n c i vieide-m că s u p r a f a ţ a m e -tai'Uiiui iichdid la g r a n i ţ a cu sitic-i a s t a m a i s u s d e c â t resit'ul eil

Aceste fenomene de tot cunoscute se explică in fizică prin acţiunea diferit de puternică a coneziunii şi adiiesiumi asupra licûiueior. Adecă, meniscus-ui concav la apă se pro­duce prin aceia că adheziunea ctmtre apă şi sticlă este mai mare decât eonezmnea apei, pe când la mercuriu, unde se formează un menisec convex, cazul se prezintă invers. Aceasta explicare a capila-rităţii este chiar foarte adevărată şi firească, numai nu se ştia în ce consta cauza acestor foiţe. Acum vom explica aceste fenomene cu a-jutorul principiului diferenţelor de densităţi eterice.

Legătura dintre particulele apei este mult mai slană decât aceia dintre particulele sticlei, astiei că diferenţa de densitate eterică ge­nerală a apei este mai mică decât aceia a sticlei. Atingându-se aceste două corpuri, apa şi sticla, dispare ia suprafaţa de atingere o parte din presiunea, pe care eterul o exercită din a i a r â asupra corpuri­lor şi trece asupra celorlalte părţi ale suprafeţelor ambelor corpuri. Amândouă corpurile au prin ur­mare de suportai o presiune eterică comună, căci ele formează un corp cu o diferenţă de densitate eterică generală comună, care di­feră mult de diferenţele ce le avu-seră corpurile inainte de atingere. Deosebirea dintre diferenţele de densităţi eterice ale ambelor cor­puri fiind "insă mare, deaceea fie­care corp îşi păstrează şi după a-t ingere diferenţa de densităţi ete­rice proprie şi numai in locul de atingere se produc o legătură nouă. Particulele de atingere ale apei şi ale sticlei se ţin la un loc printr 'o forţă, care este mai mică decât a-ceia ce ţine la un ioc particulele sticlei şi mai mare decât coheziunea apei. „Forţa de atracţiune" a sticlei covârşeşte, cum vom vedea mai târziu presiunea, cu care eterul ţine ia un loc particulele apei. Ete­rul apasă suprafaţa apei din ţeava ta fel în toate locurile. Particulele de apă, aflătoare în atingere cu sticla, având însă o legătură mai puternică cu aceasta decât cu cele­lalte particule de apă, pot să şi re­ziste mai :mult presiunii eterice ca celelalte d>e pe suprafaţa apei. Noi zicem ca coheziunea apei este mai mică decât adheziunea dintre apă şi sticlă. Legătura dinire particu­lele mercuriului fiind mai mare decât aceia dintre particulele apei, Леасеіа. şi turburarea echilibrului în presiunea lui eterică după atin­gere cu sticla este puţin pronun­ţată. Diu această cauză şi legătura dintre mercuriu şi sticlă este mai slaba decât legătura dintre parti­culele mercuriului. In acest caz, zicem că coheziunea mercuriului este mai mare decât adheziunea dintre el şi sticlă. Marginea supra-

. fetei mercuriului din ţeava de sticlă : rezistă mai puţin presiunii eterice

exterioare decât celelalte părţi ale suprafeţei şi de aceia ea (marginea) este şi mai joasă în ţeava. Explica­rea, capilarităţii va fi insă înţeleasă şt mai bine după explicarea gravi­taţi unii prin principiul diferenţei de densităţi eterice.

iii. &4.ИЫ1, profuser

# p e r ä constructivă in Banat S'a c r e i a t o s t a ţ i u n e b a l n è a z a n o u ă ş i m o d e r n ă î n t r e i a n i

L a Bălţ i , c a şi în t o a t e cen- ' i re le ihaisafralbeine, o s t a g n a r e -a; t'Uiturar aifaicerilior, to tuş i piaţa;, baisiairalbeiană, fentă ide iCieleiaite

pieiţi icomlericiaile a le ţ ă re l e s t e relat iv bună, în iseimsiul că s'au. pnodnib p u ţ i n e fa l imente , p u ţ i n e ímionaitiorii, coimerciatn.ţii c ă u t â n d «ănş'i шіапціеие daitoriiilie l o r pe ca i ea .buiniei în ţe leger i . Comei"-c i an ţ i i de ; bună c r e d i n ţ ă a u p u -•iuiL olbţiin© or i c â n d o (prelun­gire a da to r i i lo r lor, i a r t o a t e insl i tuţ iui inle f inanc ia re , .fără excepţaie ilie-ara a c o r d a t l a r g i pă ­suirii' die piiaită. Bine înţeles că acei ciomerciiainţd ca r i căutau să iproifatie d e tiimip'ui'ile excepţ io­na le p i i n -oairi 'ciracem, fiinid şi de r e a c r e d i n ţ ă a u fost nevoi ţi, d u p ă cere rea de imoriatoriu îna­i n t a t ă i n s t a n t előír juidiecătoreşti să n u m a i comitcae p e c o n c u r s u l iinistiitiuţlunilor fiuaniciare de isttta.it.

I n -aceisl a n se p r e v e d e o r e -coiiitä laibuinidentă dve vinuiri. T r a n -y'acţi'ujni numeroaise s ' au î n c h e ­i a t d e pe a c u m eu d i v e r s e oase •eoimeir-ciiate. Insă i.rebue o b ţ i n u t c u or ice pneiţ, p e l ângă fac tor i i g u v e r n u l u i p o s i b i l i t a t e a expor ­tu lu i v inu lu i din B a s a r a b i a . Vi-ticiUlMorii ş i tot comierţuit p ro­

vinciei -ar câiştiigia іишіі a v â n d dieibuşeuri p e n t r u ideistfaicerea

.proidjuiseloii' .lor. F r o n t i e r a fiind înch i să î n s p r e Рчйопіа, Б uiga-ria, Umgarila, Gerimiania d i n c a u ­za, trafeitalui cliolsa Ye;nsaites d in 1918, эиіічіепі Іе-гіаЦ de ànitere­sede unor m a r i stoite a le Apu-rS'Utlui, inepuitânid if-ace n ic i o m i ş -carie. Vit icul tor i i an* p l ă t i bucu ­roşi orice taxe expor t , ce li-s ' ar p re t inde .

Basaavdibia- ifiAnid o" ţâre: e m i -

L a locui, u n d e Mureşu l des ­p a r t e judeiţele A r a d şi Timiş , vaileta se lărgeişte, preigătlinidiu-se să-ş i facă intrairea pe c â m p i a unigureiască nieisiârşită. P r i n a-cestie locuiri atmosferia de m u n t e o r e a m i n t e s c mici le diealnri a-coperiite de p ă d u r i îmtinsie, c a r i se p i e r d p r i n nienumăraitellie văi la te ra le , cei se deeichid d i n va lea Mureşu lu i . N u m a i l a Radnai, v a l e a M u r e ş u l u i , se t r a n s f o r m ă întir 'un diefilieiu îngust , în care Muireişull, şoselele şi l i n i a ferată se íngihesucise în t re ziduri le 1 ce-ităţili) sifcrăveehi, Şoimiuş, deipe maluil d r e p t şi aile cetăţ i i Lipo-va diepe m a l u l b ă n ă ţ e a n all Mu­reşu lu i . D a r î n d a t ă d u p ă eşiriea d i n dieifiiieiu, se dieischid noi văi largi şi în c u r â n d Mureşu l şer ­puieşte p e locurile', u n d e podgo­ria Aradu lu i se pH-ungeşte spre stepellie Ungar ie i .

L a eş i rea d in defileu, ză r im orăşelele R a d n a şi Lipo^-.a., des -păirţi'ne de' n a t u r ă p r i n Mureş şi car i s u n t l ega te de mâniile oame­n i lo r p r in d o u ă p o d u r i de fer. Aceste d o u ă Ioca/lităţi pi toreşt i , zidite l a poalele' ce tă ţ i lor cari p ă z e a u în vechime gur i le Mure­şu lu i şi formiaiu a d e v ă r a t a che­ie ia Ardea lu l u i , posed m u l t e f rumuse ţ i , e a r l meriită să fie cu­noscute ele toţi, ca r i îşi îuhesc ţ a r a .

Unu l d in puncte le attractive, a l e aces to r localităţii, s u n t băile de ape mine ra le d in Lip o va. A-ces'tie h ă i s u n t cunoscu te d in t i m p u r i foarte vechi sulb n u m e l e de „Aipa-aeră", n u m i t e de popor a-.a penltru guistul acr işor aii ape ­lor mine ra l e bogate î n hdoxiid de ca rbon . P u t e r e a v indecă toare a apelor d i n Lipova, se cunoaşte de m u l t , to tuş i , îm jurull acestor izvoare nu s 'au idcsvoltiait băi m a i 'mari idiim « а с щ llilpeei de mijloiace şi ipoaife şi din l ipsa de ibunăvoinţă a vechiilor proiurie-taiii.

î n a i n t e cu 20 de ani , s 'a ivit 'im p r o p r i e t a r in imos , caire a, fă­c u t u n mmx' Line băilor. El a s a l v a t de idL-ili-uigcre, u n bloc de p ă d u r e яесиііага die stejar, şii -a piiaa-ßtat u n pai 'c maire, cu tot ce creş te sub cl ima íiuJlce a Btatna-t;.iiiiui nos t ru . 'Leziuiltatelle 'acestei rnunicl s e vede aù>ia acum, când d u p ă 20 de an i , v î z t h K o r u i i ia-i r ând pe teri toidul băilor se •des­fată în t r 'o vegetaţ ie c u adevă ra t ifcoigată ş i sănăitoasă, care asi­g u r ă băi lor un aer cu ra t şi ozo-niza t .

In acesit pane, i o m â n i i bănă-tßni înitrepiiiinizăiiori -au oreml ca p r i n farmec, în ani i din u r m ă un stalîilimenit ba lnea r medern , cu băi de ac M carbonic, cu oţele m o d e m e , res t iaurante . cofetării,

i n s t i t u t de h id ro te rap ie şi. t oa t e celelallite instalaiţiumi, cari exis­t ă l a băi le m a r i d i n s t r ă i n ă t a t e . Izvoarele car i s e p r ă p ă d e a u din cauizia neiînigrijirei, sunit azi cap­t a t e î n 'beton ş i fer, s t a ţ i u n e a negl i ja tă de od in ioa r ă e cana l i ­zată , l u m i n a t ă cu electr ic i ta te , iar în o te lu l n u m i t cu m u l t ă

m â n d r i e „Grand" , s 'a i n t r o d u s aipaiduet î n fiecare odae . Aces ta este u n otel nou , modern , care oferă tot" confortul şi care a fosit, c o n s t r u i t în v remea cellei m a i m a r i erizie finainoiiare.-

ConŞituciţia ş i a r a n j a m e n t u i l uxos all hoteluikw. este ziiLnic ad-ani ra t de vizitaitorii n u m e r o ş i d i n judeiţelle ap rop ia te , c a r i v i n să vaiză n o n a s ta ţ i unie bailmeară.

Apele imiinerale a t â t de bog>ate în bioxid de carbon, s u n t m u l t prescrise de doctori i băi lor a t â t p e n t r u băi , c â t şi p e n t r u Lău t . Pen t ru bă i se p r e s c r i u m a i cu s e a m ă l a boallelle de c o r d ( inimă), p e n t r u ca r e î m p r e u n ă cu Buizi-aşul , bă i l e Lipova s u n t s ingu­rele d i n î n t r e a g a ţ a ră . Se î n t r e -huinţeaiză cu foarte m u l t succes şi lia boallelle femeeşti, (imflama-tii cronice, steri l i täte, etc.) d u p ă c u m ne iniormeiaiză ch ia r d. do-ceinit iDr. C. Stainioa; d-sa f i ind •mieidliic ăl băilor, a put'Ut s ă ne idi:.a i n fo rma ţ iun i valoroase, pen ­tru car i îi muiiţumiim în nume le ci ritou'iilor. -Se ma i prescriju băi şi l a î'euiniailkme cronice, u n d e 'tieaisiemeneia. ts'au vă«u.t rezut ta-ie Luine. Pe t ru b ă u t există un izvor specia l nuimit „Apoillo", cu aipă bogată în b ica rbona t de •odlu, p u ţ i n fer şi muţit ac id-r a rbon ic . Aip,a se bea l a boalele de îiiiiiciini^ beşică, boale de sto-u k c , iiitestiine şi ficat.

Cceace a u reanarcat medici i bâiilicr aw i'Oist reizultatieile climei duilci şi consiiiainitie a s u p r a s t ă r i i genera le a copiilor. Toţi copiii s l sb i , debilii, anemic i , etc., se în­g r a ş ă şl se în tăresc . ŞT dectori i aviată cu b u c u r i e aceste retzul-'!aie frunioiate chiilair copiilor lor.

Peiste g-.'ija zilei de astăzi , o-niiai: ?ie gânidieşfie cu bucur ie la Vicceseié sipiritiului româniesc de inît'ieipiinidiere. B ă n ă ţ e n i i au fa­c i o îi'uimoiasă ciperă, conistru-iiîitl o ştiaţi une b a l n e a r ă moder ­na, e a i e iucurâmd v»a deveni cea ii-ui mare b a i e ipcn-t.ru boalele cl-c in imă, boűlelc de femei, etc., •dsin tiară, pen t rucă pe lângă m u n c a enormă d e p u s ă de ei, au şi norocul die a fi coastruiit sta-ţiu«iea lor l ângă oraşu l Lipova; j-emiűiit penit.ru pciaţa lui foarte :naine d>e ajlimeuiie- ieftine, de un die se aproviz ionează şi ora-şfii'o mairi ca A radu l şi Tiimi-

n»r. Od. juhostól

I лаіпіепіе agr icolă , i n d u s t r i a n u I a progireisat d e loc .suib 'vechea ! ocbi 'mudre. ^Dela; 1918 băncile 1

I d i n Regalt a u finiameiialt maiit mu-пцегіоіаеіе intncrpirinderi I n d u s t r i ­a l e . Astfel s 'öu iinsitaiiati n u m e ­r o a s e fabrici lia: Bă l ţ i , Cetatea-Aiîbă, Tiighina ş i Chişinău'. Se

s i m t e u n progi-es: simţiltor la in-'dusitirie.

Pnoiviinciia Baisiaraibiei a r e u n irumoiä v i i tor economiic în c a z u l c:';-n.i se -va descíh!i|de frontiéira

'dinsiprie' Rus i a . b ă l ţ i , Soino'Cia, Tiighina, Ceta-

í .tet-Alibă,- Isimaiil -vor l u a a t u n c i Í m) a v â n t foarritie maire. '• Oair p e n t r u nealizaiiea: -ac-estei I aoiriniţi a itluituroir ce rcur i lo r co-j mejicdale, se m a i cere r ă b d a r e . ! P â n ă a t u n c i f irmeie se r ioase ! ;au în iinisttitiuiţffie. f inanc ia re lo-\ »caie s p r i j i n p e n t r u ca să poartă I li'ezi-n-a t i m p u r i l o r critice, de azi l — Recoltla ide nuc i , d u p ă da-; Hebe p r i m i t e se a n u n ţ ă іапгці a-

•cesita în Baisiaralbdia mijjlocie. -— P r e ţ u l g r â u l u i se u r c ă me-

т е и . De c â t e v a zile a a j u n s la 160.000 Iei v a g o n u l .

— Coim-erciamţii baisaitabeni, ^exportat'Ori' de fructe, a u făcut »uemei'sui'i ca în vederea none i recol te să se intensif ic e t r ans po r tu r i l e . i .

рідоілжадтЕ Cräyma comunală din comuna

Ţopasâncrai, se dă în arendă pe un an prin liciteţie publică cu oferte închise, în ziua de 14 Iulie 1S25.

Preţul de strigare 6000 lei. Condiţiunile detailate se găsesc

la primărie. (ss) Emil Moldovan

' notar cercual

M l Vît' i n cliiipeie de răgaz, când pro-

gramull eisite î n d e p l i n i t î nvă ţă -tioruil gânideşte l a a l t ă ac t iv i ta te ce s'ar reisfrâ-nge n u nuiinai -asu­p r a copiilor, c i ma i cu temeiu, a s u p r a pă r in ţ i lo r . î nvă ţ ă to r i i c au tă s ă în făp tu iască ceeace se p u n e cu rniuilttă d rep ta t e , legă­

t u r a Imiire -şcoală ş i famil ie . Un gruip d e învăţătorii s 'au ho­

t ă r â t «ă araite -sătieiniilor că a r m a de cu l t u r ă a lo r e de multe fe­luri ş i a u o rgan iza t um şir -de serbării î n une le satie d i n t r e Re­

ll in -şi T-opliţa i română (jrud. 1\L-Tunda.)

-Primia seirbaire a fost l a Moră-reini. -Aiu fótit corui'i. Pese- deal, c â n t a t de d'-ra Bllănaru şi M.mo­lari re.

S 'au j uca t p iesa : „Din zilele de nesitriiştie".

I n ziua. de 8 Iuinie, s e r b a r e a -cu oarecare -modificări ia fost d a t ă l a Ruşiii-Munţi.

iS'iau disitins în piie-să: -d-ia Biăinaru, id. .Manoiache, Cojo-ca-ru , A d r i a n Ste'Uică, i unidr l lâ şi Buj'oireanu.

D. Manoilaolne, -a -cântat foarte b ine . C u o -adevărată diraigoste sa icnii a u poftit pe tatii înivăţă-toxiii icaa'i a u juciait în piteisă, la Crişt iu, şi ile-ia d a t iun ospă ţ .

In zdiuia de 9 lumdie, p iesa a fost j u c a t ă t a loipIli ţa-Română. Un cen t ru d e c u l t u r ă r-oniânieiască, şd u n ioc c u m u l t e u r n i e istorice d a r n ă p ă d i i ide câ teva m i i -de (Străini..

D. Boţaim, n o t a r u l cont unei, e u n m a r e l u p t ă t o r a l şcoalei ş i a l biserici i .

P e n t r u a înţelege, câ t fast a a v u t s e r b a r e a aminjtim că în- a-ceas tă si a fost şi „Asociaţ ia în­vă ţă to r i lo r d in A r d e a l " în f run­te cu preşed in te le ei şi d. revi­zor Puia-.

Au l u a t p a r t e -aproape to ţ i în­vă ţă to r i i diim judeţ . La m a s ă s ' au iţinut pe s t e d o u ă zeci ide d i scu r su r i .

Cu a j u t o r u l d-lui Boţan, ca re are o m a r e d r agos t e p e n t r u cul­t u r ă , iam p u t u t obţine gra t i s sa­la c inematografu lu i . Da to r i t ă tot d-sale, şi d-lui Anta l , p iesa a p u t u t fi juca tă .

La terminiaiea• t e a t r u l u i a vor­bit d. Boţan .

V. H w n d r l l ă

P^IN cauză că serviciul poştal lasă mult de dorit şi se pierd ziare,

rugăm pe abonaţii noştri, atunci când li-se rătăcesc numerile trimise, să. înştimţsze administraţia foaei, ca să li se trimită din nou.

A B O N A M E N T U L : Pe un an 250 iei. Peniru săteni,

învăţători, profesori, preoţi, studenţi, meseriaşi şi muncitori 200 lei pe un an. Abonamentul se plăteşte înainte ; se fac abonamente şi pe jumătate de an.

Abonamentul pentru instituţii finan­ciare, biblioteci, cluburi şi localuri publice 400 lei. Pentru sprijinitorii foaei minimum 500 lei. In America 3 dolari, in Iugoslavia 120 Шпагі, în străinătate 450 lei pe an.

Jocur i d i s t rac t ive Coui 'ursa l 1„ S e r i a S i l .

(a so vedea nu morile trecute)

13. Joc rombic consoană un lucru păcut

* * *

* * *

Societatea pe acţiuni Cultura Poporului Vedem că avem presă puternică şi nu-i a sufletului curat roma­

nesc; vedem că avem întreprinderi mari financiare şi economice şi mnt ale neprieiinilor; vedem că industria şi comerţul sunt fagure de miere pentru toţi /itrăinii, — şi totuş majoritatea romanilor se îndeletniceşte cu naţionalist» sentimental în loc să treacă la muncă asiduă şi rodnică.

Trăim în vremea faptelor. La finanţa naţională, să opunem a noastră; la capitaluri străine, ale noastre romaneşti; la întreprin­deri de tot soiul, asemenea; la, presa de bulevard, presa de idei şi la cultură străină cultura noastră proprie întemeiată prin şcoli, instituţii ştiinţifice, şi altele.

„Cultura Poporului" a păşit la înfiinţarea unei societăţi pe ac­ţiuni cu acelaş nume. Societatea va înjgheba un Institut de arte grafice la Cluj, cu un capital de S milUoane cu drept de emisiune pană la 7 0 milioane de lei. Institutul acesta va edita Biblioteci ieftine şi bune pentru ridicarea culturală a satelor. Se vor tipări: Biblia, cărţi religioase creştine, cărţi de agricultură şi tot ce pri­veşte solul, cărţi de igienă, folklór, poveşti, monografii, cărţi pen­tru populurizarea ştiinţa, cărţi cu îndemnuri la, meşteşug, la, negoţ, la societăţi cooperative, ş. a.

Ö acţiune costă 200 de lei. Acei cari pricep binefacerile unei ase­meni instituţii sunt rugaţi să contribue cu obolul puţin ce-l au, — căci picătură cu picătură se face marea. '

Avem nădejde in oamenii de bine şi de fapte, căci tot se mai găsesc în această ţară.

Deocamdată prinih» înscrierile iar cănd vom publica statutele societăţii pe acţiuni „Cultura Poporului", flecare va trebui să verse cofele necesare.

In flecare număr vom publica numele subscriiiorilor :

Suma din urmă Lei 109.800

D-l Si. Bucăluţă, (Jovasna, (Trei-Scaune) 2 acţiune „ 400

f?TTT?TTTTTY?TTVTTTTTTTTTTl

puteţi fabrica în casă : cr emă de ghete, albastru de rufe, hărtie de muşte, cerneală, şapilografe, cafea din ghindă, săpun pentru rufe, pastă de dinţi, ciară roşie, văpsea de haine, otravă pentru şoareei, cremă de obraz, politură de mobilă, etc. pentru nevoile casei sau comerţ. Trimite după primirea Lei

una r e ţ e t ă ; pentru Lei

trei reţete. P> ospect detailat contra Lei 5

C ă s u ţ a P o ş t a l ă S O S . — C l u j .

Total • Lei 110.200

AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA'

f i r . l A l f î I r e c h i n s p e c i a l i s t r c î a t o r s In 3Bu-

c t a x e ş t î v i a d e c a MEUR-ÄSTEHTäA, H I S T E R I A , Ti­miditatea, Melancolia, Insomnia, Somno­lenţa. Paralisia, Trüm.:;rUuri, Ticuri, Ne­vralgia, Reumatism, Sughiţul , Vărsatur i , Impotenţa, Incontinenţă de ur ină după siatemiü Prof, î fSeraSie im Nancy, I H l -b o i s (Berne), S S e r M o t ä (Paris), H ä p -notism, rcedi 'caţia voinţei, a caracterului. Tiatamentul . Copiilor întârziaţi , impulsivi, victoşi, Й S e c t r o t c s r a p i a . Tratamentul radical m - d s r n al S y l i l i s i r t u i . C a î e a V i c t o r e ! S35 B u c u r e ş t i , Casa Frascat i Oonst. 9—11 şi 2—7.

<тттттттгттттттттт7ѵтттттт ^àAJUAÂAâAAAAAAAAAAAAAAAA/Ë

M ă s p î i n d i ţ i „СжяІЕига Poporu lu i"

• Т Т Т Т Т Т Т Т Ѵ У Т Т Т Т Т Т Т Т Т Т Ѵ Ѵ Ѵ >

MARELE ATELIER DE D0GÄR1E

t * "B

neam vechiu flliVliŞ consoană

Vertical acelaşi.

14. Joc pătrat * * * *.lichid * * * * adjectiv * •* * * timp delà un verb * * * * nume băibaiesc

Vertical aeelaşL

15. Şaradă Prima parte deslegată O plaată alimentară arată Cea de-a doua E o vocală Cea de-ft treia de-o ghiciţi Toate trei de le uniţi Numele unui mare împărat găsiţi.

16. Joc de litere A. B. C. adjectiv B- A. 0. adjectiv C. B. B. verb prezent.

17. Joc rombic vocală măsură de ţinu* ungur iocul is£,ăşîrei păcatelor cocsonantă

Verticai acelaşi.

18. Itrebare Ce fac toţi oamenii în acelaşi timp ?

R. S. Nic.-Mislea

ш е с ш о а ѵ ш е ш і absolves t fl $е»аЫ tU шезеяі diu еиаава Rscoviţa ОийфІ Maseeî). exeenîă «vice fei űe созйенгі relative la această branşă, es

Buţi, B u t o a e , Putini, Ve­d r e , H ă r d a e , etc., din m a t e r i a l a l e s ş i u s c a t

E x e c a ţ i e р?огарі& P ! I :- П y \ f..) V « 4 Si h : . ; •'•

Pentru comande şi l«forotaţiaai & ы a.1r*-tsa: SÄVÜLSSCU, s&toî VALEA STÂN1I No. 44 (prin gara СІ2вй.;-еач'», j«d. Masc«i). —

A d r e s a te legraf i i ! 5 ! : SÄVULESCU, СІасег*аяа.

Sfaturi practice

0 r e ţ e t ă d e f r u m u s e ţ e Mult mai practic ca săpunuri le , fără efect şi cremele unsuroase, împo­triva: -лмгпііаі. negrclei. petelor, (íOíiU'ilor, bubnllţelor şi a necură­ţeniei tenului în genere, esto urmă­torul mij-oc: Se toarnă în 100.gr. apă, sau în 50 gr. glicerina un pacheţel cu pulbere „(îri ir se amestecă bine, şi se dă рѳ faţă di­mineaţa şi seara. Efectul foarte mare. .Soluţia astfel preparata e foarte bună şi. pentru manile aspre sati crăpate. împotriva sudorei. şi pentru, curăţirea gâtalwa. Ea se pre­pa iă foarte uşor de către oricine. Ë oftină şi bună. Pulberea r*;rin" se trimite coatra lei 20, t r imişi în

scrisoare închisă de către ^ е р в х М и і c a s a p o ş t a l ă £ 0 8 ,

Traian G. Stoenesca a v o c a t

Calea Şerban Vodă 42 BUCUREŞTI

l i ima n o u t a t e ! Na mai aveţi nevoie să căiead

pantalonii ! c u 5 0 Eei

c o s t u l u n e i b a n d e Fix scăpaţi de

î n c o n t i n u cheltuiala călcatului a pantalonilor !

Se aplică uşor. do oricine. Odată «pli­cata menţine veşnic o dungă impecabila, fără să mai fio vreodată nevoe de călcarea pantalonilor. Menţine dunga la pantalonii din stofa cea mai ordinară.

Evită formarea genunchilor E f t i n ! S i m p l u ! F r a c ţ i e ! contra iei 50'— o trimite oriunde

Depozit general „BEMAR" Cluj bădiţa poştală 208 (l'ostafiok)

_ Avem onoare a aduce la cu- JW/\, noştiuţa onoratului Public, já?-4^ л

că firma noastră en ^fiS^A гекіі.чв mon fii al JwSvA » v

Ш şi invităm cu toată

stima on. public, să vi­ziteze magazinul nostru,

IVLI II MEINL i m p o r t de cafea.

a deschis

•4

•4 •4

ijfcAAAAAAAAAAAAA^

I)e prima calitate plăcută şi răcoritoare este

Fabritz :

Turda, Telefon S* principal :

CL UJ, Telefon 3 9 a .

Boli de piele, răni, râie, mâncarime cu durere, snâncărinîe din cauza gerului, opăreaia, iupuielile, crepăturile de nieie, •—— bubele dulci, se vindecă singur şi radical cu :

Se foloseşte cu succes în orice parte a corpului ca obraz, mâni, picioare, cap, precum şi între picoare, Ia frecături şi rosături fiind absolut n?văt;tmS,toare.

Trimiteţi Lei 100 pentru 3 borcane şi ѵѳ-ţi primi franco (fără alte cheitueli postalo) aceste leacuri delà OEIPOSlïïJIi I'UINCIPAE. F a r m a c i r * : тг. B f mo c l u j , p ï a t a u k i r e i . Bndolf Mosee S. A. 1247

дгяииидиваБ

* * * * * *

J a l t u r a Poporului , , Jocur i d i s t r a c t i v e

S e r i a I i i T ă i a ţ i a c e s t cupon !

L»iAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA»

V Â N T U R A T O A R E NR. 5 ŞI „ L U P O A I C Ă "

M A Ş I N I D E T R E E R A T C U M O T O R ,

P O S T A M E N T E D E M O A R Ă E T C .

P R O D U C E Ş I V I N D E

F A B R I C A D E M A Ş I N I

AND. BIEGER S. A. SiBIU La maşinile de treerat аеогЛао înlesniri 4г plată. Oferte şi prospecte trimitem gratuit ia cerere.

I Specialităţile ţabricei de bere CZELL din Vluj

CULE Ъкге î s a t T i t o a ï f e , s p e c i a l i t a t e a XE.f.GK.Ä йЫ raaîţ О » . Ы Й

b e r e À là A, m u l t a p r e « i t

din cauza calităţilor lor neîntrecute s'au dovedit ca mărcile cele mai superioare, Se capătă pretutindeni.

T f u s m l Tironrafitri •.Viata". Ciul.. S t r a d a Regina Mar i a 38.