Editor: Vasile BurluiRedactor: Simona ModreanuTehnoredactare : Florentina VrdbiuldCoperta: Ionul BroStianu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomflnieiSANDU, CRISTINA

O baleni p€ nume Goliat / Cristina Sandu;

had. din lb. finlandezd de ZeinaTodea. - Iaqi:

Cartea Rom6neascb Educa{ional, 2019

ISBN 978-606-9088-83-8

I. Todea, Zeina(trad.)

82

Copyt'ight @ Cristina Sandu, 2017

Valas nimeltd Golint@ Otava Publishing ComPanY, 2017 I

Grupul Editorial Cartea Romdneascd Educalional

Copynght @ Editura Cartea Rom6neascd Educaf;onal,IEi - 2019

Adresa: Bd. $tefan cel Mare 9i Sf6n1, w.2,Ia;i-700724www.eorpdu.ro

CRISTINA SANDU

O batend

pe nume Goliat

Traducere din limba frnlandezd, qi notedeZeina Todea

Cartea RomAneascdEDUCATTONAL

r.iTl.|.ffi-rTRIl''

Cuprins

PovnsrnoRur,

DOUA CASE

\;ii

POVESTITORUL

in ziua c6nd Lupu urmeazdsd moard, cerul e densqi cenugiu precum lutuI.

Pun pe masd lista de cuvinte. Unele din ele suntlungi gi nu le-am mai auzlt niciodatd. Md aplec asupralor cu tot corpuf pdtrunzAnd silabele strdine. Pe cAnd

ajung la ultima pagind, lumina incepe sd iasd printrenori. imiindes hArtiilein geantd gi md gAndesc: ziua asta

e la fel ca toate celelalte.Luna aprilie miroase a gheald gi nisip. Soarele e o

secerd in colqul cerului. in timpul in care agtept metroulgi p6nd md strecor sd md agez pe scaunul de culoarea do-vleacului, Lupu e i:rcd in viafd. El std intins, acoperit ire-

tru totul cu o pdturd" imbrdcat ctbluza de trening Adi-das, cu gosete de lAni in picioare, una din ele atArnAndpe jumdtate de laba piciorului. Doarme de ani in gir, doarpauzele de masd sau mersul la baie intrerupAndu-i visul.Dacd ridici colgul pdturii, un miros infepdtor de transpi-rafie gi urind te lovegte peste fald ca o palmil ugoard.

Secera palidd de pe cer se transformi intr-o sfAgi-cre de lumind ce strdpunge geamul metroului. Sunt pepunctul de a-mi deschide geanta gi de a scoate din nouhArtiile cu vocabular, c6nd Albertimi taie girul gAnduri-lor. Fiind atAt de devreme, iecd doarmein apartamentulsdu de la subsol, aflat in partea de nord a oragului Dro-beta-Turnu Severin. Spre deosebire de Lupu ins5" nu e

ultima lui dimineafd. Steintins in pat, uitAndu-se la foto-grafiile lui Ray Thomas gi Diane Arbus (fotografiile suntcea mai mare pasiune a lui, imediat dupd filosofie, dar emai distantd, nu le incalcd teritoriul scriind despre ele,

Cristina Sandu

linAnd un seminar pe seama lor, analizdnd portretelefra-pante ale newyorkezilor capturate de Diane Arbus, aqa

cum analizeazd., de pilda silogisme.). Mormane de c[r!igi caiete sunt adunate pe o mas[, ale cdrei spafii rdmase

expuse sunt acoperite de un covor cenugiu de praf'

C6ndva, pe podeaua scArfAitoare din lemn, am dansat

impreund Perinila. Aveam pe atunci 18 ani 9i eram atdt

de tAnird in ochii lui, incAt obrajii i s-au colorat in rogu

aprins dtncauzaremugcdrii atunci cAnd mi-a cuprins ta-

liain timpul dansului.Peste cAteva ceasuri, Albert se va trezi, igi va rade in

grabdbarbain timp ce ibricul va incepe sd se agite pe sob4

iqi va lua pe el o cdmagd cdlcatd meticulos gi ii va indesa

marginile in blugii negri, igi va strAnge cureau4 peste care

i se revarsd pulin burt4 va sufla in cafea qi va rdsfoi hArtiile

pe care trebuie sd le ia cu el. Apoi va observa cd e deja des-

tul de lilrziu qi va fugi de-a lungul strdziiunde primdvara

inmuguregte pe crengile smochinilor.

Odatd ajuns[ in Kalasatama, lapovila }:rcepe sd ca-

dA din nou. Mi indrept spre dubila familiard din apro-

pierea barierei podului qi intru prin uga din spate ldsatd

intredeschisd. Fata std cu spatele, avAnd pe ea un halat

albastru-electric. Cu o mAnd se sprijind de marginea sal-

telei, cu ceaialtd fumeazil. Prin geam tdzbate lumina pe-

ticitd a soarelui.Katja de la Institutul Diaconic din Helsinki incepe

sd se caute in geanti duPd hArtii.

- Deci, Beni, cum te simfi astdzi? intreabi Kat1a, iareu traduc. Beni e cu treisprezece ani mai t6ndri ca mine,

dar obrajii ei sunt veqtejifi. Oboseala s-a adunat in pun-

gile de sub ochi gi a cotropit addnciturile de la colturile

gurii. Bdrbalii sunt la lucrq vor spune femeile ca ea, de-

geaba-i cdutali ziualaoraasta, sunt la muncd acuma. La

10

O balena pe nume Goliat

fel gi soful lui Beni, costeliv gi cu fafa lunguiafd. MAinilele avea insd mari gi putemice; cAnd didusem mAna cu elmi-am sim{it oasele trosnind.

Beni igi intoarce lent chipul f[rd sd se ridice, in aga

fel incAt sX ne aib[ te aria ei vizuald doar cAt e necesar.

Lasi figara jos, finAnd o m6nd pe abdomenul imens qi

tensionat. Mi-am imaginat-o aqezatd peste soful ei, stri-vindu-i cu trupul gigantic toate oasele, unul cdte unul.

-Doi. Doamne, gtiu io cd-s doi.

- Beni, ar trebui... Spune-i cd trebuie sd se lase defumat, ziceKa\a, arXtAnd gata sd izbucneasci in plAns inorice clipd.

- Beni, trebuie sd te lagi de fumat, ii traduc, dar cuun glas mai destins, ca gi cum i-ag recomanda sd adopteo linutd vestimentar.d adecvati.

Dureazd o jumdtate de ori sd o convingem sd vindcu noi. Cu incetinitoruf igi dd jos halatuL igi ia un tricoupolo maro gi colanli albastru neon, igi strecoard pe inche-ietura mAinii curelele pogetei sclipicioase gi iqi ingrdmd-degte in ea teiefonul Nokia cu clapetd, figdrile, bricheta,alte nimicuri, precum qi o hArtie cAt un pachet de batis-tu!e, indoitd sub formd de p6trat. Ochii ei ne aruncd pri-viri ucigitoare. Nu ne-a cerut ajutorul gi acum o forfdmsd igi care printre oameni povara uriagd.

Ora de vArf a diminelii ne line automobilul captiv.Pe bancheta din spate, Beni se uitd afardpe geam. Copi-ldria i se citegte tecd in moliciunea cefei gi in buclele ce ise desprind din coc. Pietrele aurii de pe tricoul polo strd-Iucesc la fel ca sclipiciul de pe felicitirile de Crdciun.f(atja dd radio-ul maginii mai tare. E furioasdin continu-are din pricina fumatului.

Magina ?::rcetinegte in curtea maternitdfii. $tiamdeja cd seara ii voi scrie lui Albert despre cum mi-am

11

Cristina Sandu

petrecut ziua,inpofida faptului cd in fiecare dimineald

decid exact contrariul. Schimbdrile survenite de-a lungul

anilor m-au constrAns sd reflffg la a-i scrie sau a vorbi cu

el la telefon in timp ce imi privesc reflexia fefei in paharul

mare clt vin. Nu mai nutresc nicio speranfd cd igi va pre-

gdti vreodatd,valizade piele, cea cu dimensiunea ideald

pentru participarea la vreo conferinfd sau la un proiect

d" ."r."tute de, cAteva sdptdmAni. Inainte era mereu inmigcare, nu avea cafehele preferate, abonament la sal[

sau la mijioacele de transport, nici carduri de fidelitate'

Acum s-a oprit din cil[torit de teama a ceea ce s-ar putea

intAmpla in lard in liPsa lui.Lui Katja ii ia mult sd parcheze. E genul de per-

soand care vorbegte cu maqina, mai ales cAnd se ener-

veaz6.injur6, iar bretonul cirunt i se agitl dintr-o parte

intr-alta peste ochii infuriafi. Volvo-ul incearcd descum-

pdnit sd se strecoare intr-un loc de parcare' Beni ofteazi

ostentativ. Are deja o ligard pregdtitd in mAnd'

Doctorului nu ii vine sd creadd ci Bianina Boceanu

nu a fost pAnd acum niciodatd la spitaf deqi nu mai are

decAt trei sXptdmAni pAn5la termen.

- $L Dumnezeule, cAt e de murdard! exclamd,

strAmbAnd din nas in timp ce se apleacd intre picioarele

fetei. inregistrez toate cuvintele 9i traduc mecanic pro-

poziliile doctorului ca un aparat aqezatin colgul camerei,

dar las la o parte clinchetul metalic al cuvAntului murdd-

rie.Ka\ae plecatd si ii aducd lui Beni o gustare de la ca-

feneaua spitalului, iar absenla ei o face pe fatd sd respire

mai uquratd, chiar dacl doctorul se strAmbd in continu-

are cAnd iqi ridicd capul dintre coapsele ei'

itt H"ltloki figanii nu sunt agreafi. Jiganii vin la

furat. $atra a fost desfiinfatd. Au cazate de urgenll incentrul Helsinki-ului, dar in realitate sunt bog5taqi care

12

O balena pe nume Goliat

i9i construiesc vile gi ies Ia agillat femei conducAndBMW-uri. in rubrica cititorilor din Hesaril, cineva a g[sito solufie strdlucitd pentru pacostea pe care o reprezintd:,,Tocmai mi-a oenit o idee. Un mod bun de a scdpa de ei ar fisdfie adunatitntr-un container de gunoi gi debarasalitn mij-locul oceanului."

Beni e dezamdgltd, pentru cd spera sd aibd fete, darsavureazd oricum gustul victoriei. Sunt doi, iar ea gtia

asta gi fdrd confirmarea medicului.lntr-un finaf mergem cu liftul la un alt etaj, unde

un aparat misoari pulsul fefiior nendscufi. Beni sti in-tinsd in paf frustratd pentru cd tAnjegte dupd o !igar6.Ilroboane de sudoare ii alunecd de-a lungul chipului pa-lid din pricina grefei. La un moment daf soful ei dd unteleforu suspicios din cauza absenlei prelungite. Amaflat din discufia lor motivul vegnicei lui proaste dispo-zifii: bdnuiegte cd nu el ar fi tatil copiilor. Mai dureazd o

vreme pAni cAnd asistenta e mulpmitd de undele elec-tlice de pe foaia de EKG. La sfArgif de din cap aprobator.lliielii sunt sdndtoqi tun. O ajut pe Beni sd se ageze.

- Ismail gi Nicolas. Ca-n Biblie. Pe al doilea i-l daulr"r' taicd-mio sd-l ia cu el la vari.

Aud pagii pe hol gi frAnturi din conversalia pe careKatja o poartd cu cei de la agenfie, sfdtuindu-se cu ei des-pre alocalie gi cazare. $terg geiul de pe burta umflati gi

p.ltati de alunife a lui Beni, iar lata ofteazd, recunosc[-krare.

- Acu' md pot duce acas'?

I Clel mai important cotidian frnlandez, Helsingin Sanomat, cdruia i se

sl.rture colocvial qi Hesari. (n. trad.)

13

Cristina Sandu

TotulircePe cu o balend.

Cu greutatea ei de mii de kilograme ce cresteazh

oceanul travers6nd maiestuoas[ 9i tdcut5, albastrul-in-

digo fremdtdtor al Atlanticuiui. Spatele ei cenuqiu 9i as-

pru, despre care pescat'ii credeau cX e o stAncdin ale cdrei

icobituriigi puteau ag51a ancora' se lasi purtat de undu-

irile domoale ale oceanului. O inotdtoare asculitd i se

iralfd curajoasi ca un sceptru singuratic. Ad6ncurile md-

rii sunt de nez[rit de sub pAntecele ei.

Legenda spune cd un locuitor ai unei planete inde-

pdrtate igi dorea sd vadd mai bine mica planetd numitipett attt. CAnd gi-a pus la ochi un diamant pe post de bi-

noclu, azdritlasuprafala ei ceva migcAndu-se printue pe-

tele albastre gi verzi. in acel moment qi-aintins mAna, do-

rind si apuce cu degetele sale balena.

Nava pare neinsemnatd pe lAngd balend, atAt de

mici incAt parcd nu existd nicio diferenfi furtre ea 9i dia-

mant. Dar umbra ei se infige sfiddtoare in ocean, iar bor-

dajul ei se clatini in vAnt luptAnd cu valurile' Apoi" pri-

mul harpory tdios gi fulgerdtog plonieazd in Atlantic

fractur6nd suprafala apei. Gloanlele strdpung stratul

gros de piele. Albastrul ticut trozneqte, sAngele curgAnd

qiroaie qi amestecAndu-se cu apa. Trupul masiv al bale-

neiircepe sd se zvArcoleascS, smucindu-se din viforul de

spumd, sAnge qi lumini 9i dAnd nagtere unor valuri albe

gi rogii ce improagcd totul de jur imprejur, in mijlocul lor

balena incercAnd sd se agafe cu disperare de propria-i li-

bertate. Trepta! migcdrile ei incetinesc. SAngele rdmAne

tulbure gi incelogat in jurul balenei, atAt de dens, incAt

14

O balend pe nume Goliat

poate fi vdnfi printr-un diamant de pe aitd planeti.FrAnghiile dimprejurul ei se tensioneazS" fdrd sd cedeze,susfinAndu-i greutatea. Balena nu mai migcd defel i:rtimp ce e ridicatd prin noapte pe puntea navei. Duhnegtea sare gi frig de pe fundul mdrii, a sAnge gi praf de pugcd.Lumina lunii se agterne lin pe trupul masiv gi increme-nit, iar tocmai cu acel momentirrcepe toful.

15

Cristina Sandu

i.t ti*p ce md aflu ir autobuz, de data asta in drum

spre tribunaf Lupu e tncd in viafd. Poate ci s-a forlat pu-

,ot sd arunce un ochi peste ecranul televizorului, dar a

renunlat la fel de repede gi s-a afundat inapoi in p[turd'Pe moment nu md gdrrdesc deloc la ef ci ircep sd ii scriu

mesaje lui Albert, care rdmAn netrimise. in ele ii descriu

spitalui de maternitate 9i fata de etnie romd insdrcinatd

in ultimul trimestru, al cdrei tatd ii va duce al doilea copil

la el acasd peste vard.

L-am cunoscut pe Albert intr-o primlvard cAnd

1-am acompaniat pe tata la o conferinld ce urma si aibd

loc in Drobeta-Tumu Severin, deqi habar nu aveam nimic

despre teoria jocurilor, John von Neumann sau John

Nash. Unii primeau cadou ia absolvirea liceului o ma-

gin6, sau un set de farfurii cu model floral o vacanld in

Grecia sau un telefon mobil. Eu am primit o participare

la o conferinld de cinci zile, undeva la granila dintre Ser-

bia gi RomAnia. O mare parte din timp mi l-am petrecut

hoindrind prin clddirea crem, luAnd prdnzul gi cina orga-

nizate in cadrul conferinlei 9i plimbAndu-mi de-a lungul

oragului, dar asta numai avAndu-l in calitate de ghid pe

Albert Tdnase, noua somitate in domeniul filosofiei'

Dupi vizitala Drobeta-Tumu Severiru lara de origine a

tatdlui meu a inceput sd irsemne mai mult pentru mine

decAt verile petrecute la periferia Bucureqtiului, leg6n-

du-md gi de Albert gi de oragul sdu de pe malul Dundrii'

CAnd 1-am htalnit pe Albert pentru prima oari,

mi-a mdrfurisit dou5 lucruri care m-au convins s[ amin-

credere in el. Primul a fost despre greutdlile de la

16

O balena pe nume Goliat

picioare, pe care a fost nevoit sd le poarte in copildrie dincatzaunor probleme de echilibru lanivelul cdlcAielor. Odatd pe sdptdmAnd mergea la doctor, unde era pus s[ de-seneze cu degetele de la picioare imaginiin aer. Doctoruli-a ordonat sd continue sd umble folosind greutdfile.

Al doilea avea legdturd cu un canar pe care tatillui l-a adus intr-o zi acasd. Familia lui qi-a petrecut toatdvara la o casd veche de lemn aflatd la poalele Carpafilor,iar colivia pisdrii atArna de o frAnghie lungd in prispacasei. Pasdrea cAnta gi se uita la pddure gi la bdielelul carese juca in grddind. Pe cAnd vara era pe terminate, fr6n-ghia a cedat, iar ugila coliviei s-a deschis cu un pocnet,canarul luAndu-gi zb orul.

- Vai de mine, sigur o sd moard, a spus mama luiAlbert. Albert a fost incAntat sd vadd pasdrea ridicAn-du-se la cer.

CAnd ne-am plimbat prin parc, copacii frem[tau.Ilram usor babaite cAnd vorbeam, fAstAncindu-md intirnp ce silabele lungi in romAnh care se rostogoleau gre-

;it de pe buzele mele. Lui Albert nu i-a pdsat. Mul1i anirnai tArziu, mi-a spus ce a simfit de fapti:r ziuaaceea.LaI'cl ca atunci cAnd era copil gi igi scotea seara greutdlilec'le pe picioare, a a'vrrt sentimenful cd plutegte.

- Skidil, parcd mi-ag fi luat zhorul.M-am gAndit atunci la canar, o fdrAmd de culoarea

soarelui indlfAndu-se la orizont.+In prima seard a conferinlei de la Drobeta-Tumu

Severirl Albert s-a uitat tot timpul in altd parte, ldsAn-rfi"r-md sd ii vdd fafa doar pe jumdtate, poate pentru cdr-rn voia sd il ridiculez i-n sinea mea din cattz6. cd avea pri-virea crucigd. Fumul se aduna gi risipea continuuimprejurul siluetei lui.

I l'u;toaico, expresie din finlandeza colocviald. (n. trad.)

17

Cristina Sandu

Acum doisprezece ani. Sala de ceremonii de la

subsolul universitdlii crem. Ferestrele inguste 9i perde-

lele tivite cu broderia cu pdsdri. Mesele lungi pe care lu-

ceau frunzele de trandafiri presdrate printre tacAmuri 9i

pahare.CAliva academicieni care fineau morfig sdintrelini

buna dispozilie m-au incollit ir:rtrebAndu-mi dacd urma

sX devin gi eu la rAndul meu filosof. Am rXspuns cd md

pasiona mai mult lingvistica' Ahaa! Lingvist! Pe ce ai

vrea sd te axeziin studiul tiu de cercetare? Gramaticd,

fonetici, istoria limbilor?tn timp ce Albertimi prezenta politicos 9i rdbd5tor

oraguf am inceput sd bdnuiesc ci tata il rugase sd joace

roiul de ghid turistic pentru copilul lui. GAndul era umi-

litor.Albert ardta spre fiecare clddire 9i imi zicea poves-

tea fiecdreia dintre ele. Mi-a spus chiar 9i cum oraqul qi-

a primit numele. Drobeta a fost numele din antichitate

dat de romani, iar Severin provenea de la turnul care se

inilla i-n mijlocul oragului ca o sabie albd din fildeq in-

dreptatl spre vdzduh' Construit irr Evul Mediu, a fost

dedicat sfAntului Severin de Noricum'AtAt Ptolemeu cAt gi Diderot menlioneazd ir scrie-

rile lor oragul natal al lui Albert. Mi-a vorbit despre asta

cu glasulincircat de mAndrie, de parci eiar fiptezis na9-

terea lui Albert Tdnase insugi.De partea cealaltd a fortdrelei se mai zdreau incd

ruinele biilor romane. Zicdndasta, Albert ardtd cu mAna

und.eva in spatele lui, iar cAnd m-am trtors, am vdzut

doar cumin depdrtare se intrezdrea un lan! de munli al-

bastru preflrm oceanul'Orele treceau fdrhcanoi sd ne intoarcem la univer-

sitate. Ne-am urcat tetr-un autobuz, iar oraqul se

1B

O balend pe nume Golial

deschidea in fala noastrd ca un film in derulare de dupdgeamul murdar. Eram atAt de tdndr6, incAt in arcuireatdioasd a lenjeriei tanga se ascundea o proaspdtinmugu-ritd feminitate. Berea m-a transformat ir-r persoana cea

mai increzdtoare din lume, iar afunci cAnd degetele luiAlbert mi-au atins neintenlionat piele4 mi-au fdcut sAn-

gele sd-mi vAjAie ie tot corpul 9i sd mi se adune i-retre pi-cioare. Albert avea pdrul scurt qi aspru, castaniu deschis,fafa latd qi doi ochi verzi ca doud iazuri alungite. Unulprivea dreptinainte, celdlalt mereu ugorirtr-o parte. Erapotrivit de inalt gi umbla tArAndu-gi pulin picioarele.I:ffhhhhii fdceau pantofii atingAnd asfaltul gi rdmAnea tottimpul cu jumdtate de pas in urma mea. Stropi de ploaieau inceput sd limpezeascd strdzile gi Albert s-a avAntatintr-o incdierare cu o umbreld amdrAtd gi ruptd. in ti*pce vAntul se intele4 a apucat de ea ca un marinar care se

fine de catargul unui vas ir:r scufundare. Citise toatdrroaptea o carte despre istoria lingvisticii gi se impleticea?n cuvinte, luptAnd cu umbrela gi ploaia in irrcercarea luide a-mi spune cum ag putea sd scriu o lucrare de cerce-tare captivantd, in ciuda capacit5lilor gi a cunogtinlelormele precarein aria limbilor romanice. L-am privit zdm-bind, degi nu pricepeam o iotd, dar deja gtiam ci m6 voiinscrie in primdvard la examenul de admitere de la de-partamentul de lingvisticd.

Ziua urrndtoare a venit sd md ia cu magina qi amcondus pe goseiele inecate in praf qi gaz de eqapament.Apoi, ni s-a ardtat in fafa ochilor, strdlucitoare gi ireald,la poalele munlilor abrupfi, purt6ndu-le in spinare um-brele infunecate: Dundrea. Era o lund de mai cdlduroasd

Ei, in agteptarea bdrcii, am bdut bere pe pontonul inalt delemn. incurajatd de alcool gi poate stAmith de prezenlamuntelui gi a apei verzi-albdstrui, i-am destdinuit lucruri

19