Modele Romana

8/16/2019 Modele Romana

http://slidepdf.com/reader/full/modele-romana 1/35

1

TESTE DE INIŢIERE

EDIŢIA 2014-2015

Teste pentru Concursul colar Naþional de

Competenþ şi Performanþ ComPer

Limba şi literatura român

Clasa a VIII a



2

Etapa I (semestrul I)Testul 1

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de 90 de minute.

Citeşte cu atenţie textele următoare și rezolvă cerințele bifând în grilă răspunsul corect.

A. Primăvara este unul din cele patru anotimpuri ale zonei temperate,marcând tranzi ţ ia de la iarnă spre var ă. Din punct de vedere astronomic,marcarea începutului primăverii este, de cele mai multe ori, legat ă deechivalen ţ a dintre durata temporal ă a zilei şi a nop ţ ii, timp al anului numitechinox în astronomie. Astfel, în emisfera nordică , echinoxul de primăvar ă estedatat astronomic în jur de 21 martie al fiecărui an, în timp ce în emisfera

sudică , acela şi echinox este în jurul datei de 23 septembrie. Simultan cuexisten ţ a unui echinox într-una din cele două emisfere ale Terrei, echinoxul„opus” marchează cealalt ă emisfer ă.

Similar, terminarea primăverii şi începutul verii astronomice suntconsiderate a fi în jurul datei când ziua devine maximă , iar noaptea minimă ,

timp al anului numit solsti ţ iu de var ă. Astfel, în emisfera nordică , solsti ţ iul devar ă este datat în jurul datei de 21 iunie, respectiv în emisfera sudică , acela şi

solsti ţ iu este plasat temporal în jurul datei de 21 decembrie. Similar cu„antinomia” echinoxurilor de la începutul primăverii, simultan cu existen ţ aunui solsti ţ iu într-una din cele două emisfere ale Terrei, solsti ţ iul „opus”marchează cealalt ă emisfer ă.

În realitate, datorit ă condi ţ iilor specifice geografice şi climatice alediferitelor locuri care apar ţ in zonelor temperate, exist ă foarte multe criteriicare trebuie considerate pentru a marca anotimpul primăvar ă. Acestediferen ţ ieri specifice au marcat profund via ţ a oamenilor din diferite zone ale

planetei din punct de vedere agricultural, existen ţ ial, filozofic şi cultural.

Întotdeauna, primăvara şi echivalentul său conceptual, filozofic şi ideatic auînsemnat dezghe ţ ul, topirea, trezirea la via ţă , reînnoirea şi rena şterea naturii,vie ţ ii şi a societ ăţ ii.

(Articol preluat de pe http://ro.wikipedia.org)



4

STANDARD

1. Conform informaţiilor prezentate în textul A, primăvara: a. începe, din punct de vedere astronomic, în jurul datei de 21 martie în

emisfera nordică şi 23 septembrie în emisfera sudică;b. începe în jurul datei când ziua devine maximă, iar noaptea minimă;c. se sfâr şeşte în momentul echinoxului;d. începe în momentul solstiţiului.

2. Echinoxul şi solstiţiul au loc: a. la aceeaşi dată în ambele emisfere;b. la date diferite, stabilite în funcţie de emisfer ă;c. la 21 martie şi 21 iunie în ambele emisfere;d. la 23 septembrie şi 21 decembrie în ambele emisfere.

3. Textul B prezintă: a. descrierea unei livezi la sfâr şitul toamnei;b. acţiunile unui personaj-narator;c. descrierea artistică a unei livezi;d. portretul unui personaj.

4. Un element personificat în textul B este:

a. livada;b. copilul;c. primăvara;d. zarzărul.

5. Cuvântul echinox este, în textul A: a. monosemantic;b. polisemantic;c. folosit cu sens figurat;d. folosit cu două sensuri diferite.

6. Cuvintele astronomie, echinox, solsti ţ iu, emisfer ă apar ţin:a. vocabularului fundamental;b. fondului principal lexical;c. masei vocabularului;d. fondului principal de cuvinte.



5

7. Cuvintele agricultural, antinomie, geografice din textul dat sunt despăr ţite

corect în silabe în varianta: a. a-gri-cul-tu-ral, an-ti-no-mi-e, ge-o-gra-fi-ce;b. a-gri-cul-tu-ral, ant-i-no-mi-e, geo-gra-fi-ce;c. agri-cul-tu-ral, a-nti-no-mi-e, ge-o-gra-fi-ce;d. a-gri-cul-tu-ral, an-ti-no-mi-e, geo-gra-fi-ce.

8. Un sinonim contextual pentru substantivul tranzi ţ ia din textul dat( Primăvara este unul din cele patru anotimpuri ale zonei temperate,marcând tranzi ţ ia de la iarnă spre var ă.) este: a. deplasarea; b. trecerea;

c. translaţia; d. transformarea.

9. Un sinonim contextual pentru adjectivul dezmărginim ( gândul ni-l dezmăr- ginim) este:a. desfacem; b. dezlegăm;c. limităm; d. eliber ăm.

10. Verbul din versul sună ramul, sună glia: a. are sens propriu de bază;b. are sens propriu secundar;c. are sens figurat;d. nu are sens de sine stătător.

11. În propoziţia Primăvara este unul din cele patru anotimpuri ale zoneitemperate, marcând tranzi ţ ia de la iarnă spre var ă. există: a. un predicat verbal exprimat prin verbul a fi;b. un predicat nominal;c. un predicat verbal exprimat prin verbul a marca;d. un predicat nominal cu nume predicativ multiplu.

12. Secvenţa care conţine numai raporturi sintactice de coordonare (la nivelul

propoziţiei sau al frazei) este: a. merii, vi şinii, piersicii;b. Ş i, rând pe rând, buzele lui murmurau;c. Crescuse cu încetul ;d. Îl vă zu de departe.



6

13. În fraza Ş i într-o diminea ţă neuitat ă , copilul în căma şă de noapte şi pomul

în căma şă de flori î şi întind mânile la geam, pe pragul prin care zarzărulintra în odaie, cu vântul şi cu soarele... există: a. două propoziţii principale şi o subordonată atributivă; b. o propoziţie principală şi o subordonată predicativă;c. o propoziţie principală şi o subordonată subiectivă;d. o propoziţie principală şi o subordonată atributivă.

14. Prin expansiunea cuvântului subliniat din structura P ărea îmbujorat zarzărul se obţine: a. o subordonată subiectivă; b. o subordonată atributivă;c. o subordonată predicativă; d. o propoziţie principală.

15. În versurile din strofa a treia apar: a. un subiect exprimat prin substantiv comun şi subiecte subînţelese;b. un subiect subînţeles şi două subiecte incluse;c. numai subiecte incluse;d. un subiect inclus şi un subiect subînţeles.

16. Propoziţia subordonată din versurile C ăut ăm pământul unde/ mitic să ne-alcătuim este: a. predicativă; b. atributivă;c. subiectivă; d. altă subordonată.

EXCELENŢĂ

17. Un aspect comun al textelor B şi C este:a. transmiterea unor sentimente în raport cu un peisaj de primăvar ă;b. ilustrarea unor peisaje;c. crearea unor imagini artistice, pornind de la caracteristici ale oamenilor;d. prezentarea unor imagini de tip fotografic ale anotimpului primăvara.

18. Următoarea afirmaţie este corectă:

a. Textele A, B şi C sunt scrise în scopul transmiterii unor informaţiidespre anotimpul primăvar ă.b. Textele B şi C urmăresc sensibilizarea cititorului.c. Textele A, B şi C urmăresc sensibilizarea cititorului.d. Textul B transmite direct sentimentele autorului.



8

C. Fericit,

după o zi de muncă , seara,te caut pretutindeni,copil ărie, şi-n sticla ferestrei, zgâriat ă de trecerea stelelor către zori, şi-n iarba-nclinat ă ca după tropotul unei turmede bivoli.

Arat ă-mi-te, hai,

eu te-am ghicit după urma din ţ ilor t ăiîn pâinea aburind

pe masă.(Nichita Stănescu, Joc de sear ă)

STANDARD

1. Conform informaţiilor prezentate în textul A, jocul:a. este o acţiune care se desf ăşoar ă după reguli acceptate;b. se asociază cu ideea de creaţie poetică;

c. înseamnă absenţa regulilor;d. respectă o anumită ordine.

2. Următoarea afirmaţie nu este corectă: a. Una dintre activităţile creaţiei poetice este găsirea de rime.b. Una dintre activităţile creaţiei poetice este construcţia artistică a frazei.c. Activităţile creaţiei poetice fac parte din sfera jocului.d. Activităţile creaţiei poetice nu fac parte din sfera jocului.

3. Textul B prezintă: a. acţiunile pe care le întreprind nişte copii pentru a stabili regulile unui

joc;b. felul în care se desf ăşoar ă un joc;c. o succesiune de întâmplări la care participă personaje;d. mai multe personaje.



10

c. principală, dezvoltată, negativă, enunţiativă propriu-zisă, cu subiect

subînţeles;d. principală, simplă, afirmativă, enunţiativă propriu-zisă, cu subiect

exprimat.

12. Secvenţa care conţine raporturi sintactice de subordonare la nivelul frazeieste: a. deodat ă ne-am hot ărât ; b. Jocul nu era greu;c. Ester a propus să tragem la sor ţ i;d. Cu asta pusesem la punct tot jocul, iar acum st ăteam şi ne priveam

zâmbind.

13. În fraza Cu ele, ea trebuia să improvizeze un spectacol, un joc frumos, lacare celelalte aveau să participe ca supuse. există: a. o propoziţie principală, o subordonată predicativă şi o subordonată

atributivă; b. o propoziţie principală, o subordonată subiectivă şi o subordonată

atributivă;c. două propoziţii principale şi o subordonată atributivă;d. o propoziţie principală şi două subordonate atributive.

14. Cuvântul subliniat în structura Sigur, a şa n-aveam să ne plictisim nicioclipă întreaga să pt ămână. este: a. adverb de mod, predicat verbal; b. adverb de mod, complement circumstanţial de mod;c. adverb de mod, apoziţie;d. adverb de mod, cuvânt incident.

15. În versurile din strofa a treia apar: a. un subiect exprimat prin substantiv comun şi un subiect subînţeles;b. un subiect exprimat prin pronume personal şi un subiect subînţeles;c. un subiect exprimat prin pronume personal şi un subiect inclus;

d. un subiect subînţeles şi un subiect inclus.

16. Cuvântul şi din strofa a doua a poeziei are valoare morfologică de: a. conjuncţie coordonatoare copulativă;b. conjuncţie coordonatoare adversativă;c. prepoziţie;d. adverb de mod.



11

EXCELENŢĂ

17. Un aspect comun al textelor B şi C este: a. transmiterea unor sentimente asociate amintirii jocurilor copilăriei;b. prezentarea unor acţiuni;c. ilustrarea unor reguli ale jocurilor copilăriei;d. crearea unor jocuri de cuvinte.

18. Următoarea afirmaţie este corectă:a. Textele A, B şi C sunt scrise în scopul transmiterii unor informaţii

despre joc.b. Textele B şi C prezintă acţiuni specifice jocului.c. Textele B şi C ilustrează posibilitatea înscrierii activităţii de creaţie

artistică în sfera jocului, menţionată în textul A.d. Textul B transmite direct sentimentele autorului.



12

Etapa a II-a (semestrul al II-lea)

Testul 1



A. Materializare a unor credin ţ e ce aveau drept subiect lumea, a şezarea-sat şi locuin ţ a pot fi considerate veritabile reproduceri ale unor convingeri despredimensiunea supranatural ă a existen ţ ei. Cu precădere pentru preistorie,cercetarea arheologică este cea care, atunci când documentele scrise lipsesc,ne poate oferi o serie de mărturii, uneori surprinzătoare.

Încă din zorile epocilor în care oamenii deveniser ă sedentari, spa ţ iula şezării şi cel al locuin ţ ei, prin intermediul credin ţ elor, au devenit păr ţ iintegrante ale acestei lumi complexe. Situat ă între nivelul celest şi cel

subpământean, locuin ţ a, la rândul ei, dobânde şte atribute ce trebuiau să-i protejeze pe cei care au construit-o sau pe cei care urmau să o locuiască.

Întemeierea a şezării, a satului şi a locuin ţ ei constituie un prim moment cu

valen ţ e şi conota ţ ii cosmice. Acum mai bine de 7000 de ani, oamenii credeaucă spa ţ iul a şezării sau cel al locuin ţ ei trebuie protejat prin depunerea ritual ă aanumitor obiecte. Vase, unelte, întregi sau fragmentare, erau depuse ritualîntr-o groapă de mici dimensiuni, să pat ă , de regul ă , în centrul spa ţ iului ceurma să fie construit.

(Dragomir Popovici, Ofrande preistorice pentru bunăvoin ţ a zeilor )

B. Ajungem în fine acasă. Mama descuie, în şurubând în gaura cheii filetulcheii de siguran ţă , care face ca aripioarele micii piese r ămase-năuntru să seretrag ă înceti şor. Abia apoi descuie cu cheia adevărat ă. P ătrundem în vastecamere goale, apoi mergem în camera din fa ţă. E o sear ă întunecat ă. Pe tripla

fereastr ă se vede un nor de sânge deasupra ora şului. Reclame luminoase, foarte departe, se-aprind şi se sting. În odaie e doar un pat şi-un scaun. Pe-re ţ ii-s nevărui ţ i şi în tavan se chircesc două sârme negre ca două picioare de

păianjen. Nu avem încă lumină electrică. Mama, tânăr ă şi frumoasă , aprinde olumânare şi-o lipe şte pe o farfuriu ţă. N-avem perdele, geamul e stropit cu var.[...] De-a lungul geamului numai dunga de sânge-nchegat mai st ăruie o vreme,restul e noapte. Ş i se vede lumina rotund ă , slabă , de ace irizate, a lumânării,



13

r ă sfrânt ă în fereastr ă. E o lini şte frumoasă şi trist ă. Ghemuit lâng ă corpul

mamei, privim amândoi cum, încet, dispare şi dunga de sânge...(Mircea Cărtărescu, Orbitor )

C. Umblu prin mineCa printr-un ora ş str ăin

În care nu cunosc pe nimeni.Seara mi-e teamă pe str ă ziŞ i-n după-amieze ploioase

Mi-e frig şi urât. Nicio dorin ţă de-a căl ători,Când şi numai trecerea drumului

E aventur ă , Nicio amintire din alte vie ţ i Întrebării„De ce-am fost adusă aici?”...

(Ana Blandiana, C ăl ătorie)

STANDARD

1. Conform informaţiilor prezentate în textul A, locuinţa poate fi considerată un spaţiu:

a. de manifestare a unor credinţe arhaice despre dimensiunea suprana-turală a existenţei;b. în care se depuneau ritualic vase, unelte;c. care asigur ă relaţia omului contemporan cu divinitatea;d. care trebuie explorat în permanenţă.

2. După cum rezultă din textul A, un ritual asociat întemeierii locuinţelorarhaice este:a. stabilirea unei legături cu lumea exterioar ă;b. să parea unei gropi de mici dimensiuni în centrul spaţiului ce urma să fie

construit;

c. respectarea anumitor dimensiuni;d. oficierea unor slujbe religioase.

3. Locuinţa prezentată în textul B:a. este mobilată şi aranjată; b. are o singur ă camer ă;c. este încă neamenajată; d. este dotată cu lumină electrică.



14

4. Accesul în locuinţa din textul B se realizează:

a. pe o scar ă interioar ă; b. pe o scar ă exterioar ă;c. cu ajutorul ascensorului; d. cu ajutorul unei chei speciale.

5. Cuvântul subliniat în secvenţa Ajungem în fine acasă. este corect analizatîn varianta de r ăspuns:a. complement circumstanţial de loc, exprimat prin substantiv comun, caz

acuzativ;b. complement circumstanţial de loc, exprimat prin adverb de loc, caz

acuzativ;c. complement circumstanţial de loc, exprimat prin adverb de loc;d. complement circumstanţial de loc, exprimat prin adverb provenit din

substantiv.

6. Apar două complemente circumstanţiale în varianta de r ăspuns:a. au devenit păr ţ i integrante ale acestei lumi complexe;b. E o sear ă întunecat ă; c. P ătrundem în vaste camere goale, apoi mergem în camera din fa ţă; d. Pe tripla fereastr ă se vede un nor de sânge deasupra ora şului.

7. Cuvintele subliniate în secvenţa Întemeierea a şezării, a satului şi alocuin ţ ei constituie un prim moment cu valen ţ e şi conota ţ ii cosmice:a. au aceeaşi funcţie sintactică şi se află în raport de subordonare faţă de

cuvântul moment ;b. au funcţii sintactice diferite şi sunt subordonate cuvântului prim;c. au aceeaşi funcţie sintactică şi se află în raport de coordonare faţă de

cuvântul constituie;d. au aceeaşi funcţie sintactică şi sunt subordonate cuvântului constituie.

8. În secvenţa Reclame luminoase, foarte departe, se-aprind şi se sting. există:a. două propoziţii subordonate, aflate în raport de coordonare;b. două propoziţii principale, aflate în raport de coordonare;c. o propoziţie principală şi două propoziţii secundare;

d. o singur ă propoziţie.

9. Propoziţiile din fraza Cu precădere pentru preistorie, cercetarea arheolo- gică este cea care, atunci când documentele scrise lipsesc, ne poate oferi o serie de mărturii, uneori surprinzătoare. sunt, în ordine:a. PP, AT, CT;b. PP, CD, CT;



15

c. PP, PR, CT;

d. PP, PR, AT.

10. Structura subliniată în secvenţa De-a lungul geamului numai dunga de sânge-nchegat mai st ăruie o vreme este corect analizată în varianta der ăspuns:a. substantiv comun, genitiv, complement circumstanţial de timp;b. substantiv comun, genitiv, complement circumstanţial de mod;c. substantiv comun, genitiv, complement circumstanţial de loc;d. locuţiune adverbială de loc, complement circumstanţial de loc.

11. Apare o comparaţie referitoare la interiorul prezentat în textul B învarianta de r ăspuns:a. n-avem perdele, geamul e stropit cu var ;b. se vede lumina rotund ă , slabă;c. două sârme negre ca două picioare de păianjen;d. e o lini şte frumoasă şi trust ă.

12. O structur ă din textul C referitoare la sentimentele eului liric este:a. În care nu cunosc pe nimeni;b. Nicio amintire din alte vie ţ i;

c. Seara mi-e teamă pe str ă zi;d. Când şi numai trecerea drumului/ E aventur ă.

13. Apar numai cuvinte cu sens figurat extrase din textul B în varianta der ăspuns:a. acasă , cheia;b. sânge, trist ă;c. tânăr ă , frumoasă;d. lumină , ora ş.

14. În secvenţa Ghemuit lâng ă corpul mamei, privim amândoi cum, încet,dispare şi dunga de sânge... apar, ca figuri de stil:a. epitetul, metafora; b. enumeraţia, metafora;c. epitetul, personificarea;d. enumeraţia, personificarea.



16

15. Textul C este liric, deoarece:

a. sentimentele autorului sunt transmise direct, prin intermediulnaratorului;

b. apar numeroase figuri de stil, iar modul dominant de expunere estenaraţiunea;

c. se transmit direct sentimente, apar mărci ale eului liric;d. se transmit indirect sentimentele autorului, prin intermediul naraţiunii.

16. În secvenţa E o lini şte frumoasă şi trist ă. Ghemuit lâng ă corpul mamei, privim amândoi cum, încet, dispare şi dunga de sânge... se sugerează oatmosfer ă:a. liniştită;

b. depresivă;c. monotonă;d. apăsătoare.

EXCELENŢĂ

17. În textul C se sugerează:a. imposibilitatea eului liric de a găsi echilibrul interior;b. calmul celui care îşi exprimă direct sentimentele;c. înstr ăinarea de sine şi tristeţea eului liric;

d. dezinteresul eului liric pentru cadrul exterior.18. Următoarea afirmaţie este corectă:

a. Textele A, B şi C transmit sentimente şi fac referire la aspecte din viaţacotidiană.

b. Textele A şi B prezintă date despre organizarea unor locuinţe. c. Textele B şi C reliefează aspecte ale realităţii transfigurate artistic de

imaginaţia creatorilor.d. Niciunul dintre cele trei texte nu ilustrează implicarea afectivă a

autorului.



17

Testul 2



A. 16 februarie 1963, Bucure şti

Drag ă tanti Pia,

Am primit cu atâta drag scrisoarea ta şi am citit-o şi r ă scitit-o de atâtea ori,încât mi s-a părut că te cunosc şi că văd printre rânduri chipul t ău îndepărtat.

Ah, tanti Pia, mă simt a şa u şoar ă , iar când mă duc şi mă întorc de la şcoal ă îmi vine să cânt tare de tot şi s-o iau la fug ă pe str ă zi, călcând în toatebăltoacele, bucuroasă din te miri ce. Într-o sear ă am visat că mă apropiam de

geam cu ochii închi şi. Dechizând larg ferestrele, am vă zut un pom tânăr cumugurii atât de verzi, încât păreau calzi. Când m-am trezit din somn m-am

sim ţ it şi eu ca un mugur dezghiocat din coajă.Casa noastr ă e o oază de lini şte, iar od ăile, fiecare cu atmosfera ei, au

ceva din fiin ţ ele care stau în ele. Buni, cu fotografiile şi căr ţ ile ei vechi, cu ve-ioza aprinsă seara, Manana, trebăluind din zori şi până-n noapte, mama mea

drag ă , veghindu-mă lini ştit ă , unchiul meu, trecând t ăcut prin încă peri asemeniunui motan, mătu şa mea, pl ă pând ă , urmându-l ca o umbr ă , toate alcătuiescmica mea familie, pe care o iubesc atât de mult. C ăci to ţ i formăm păr ţ ile unei

singure f ă pturi complexe care reprezint ă via ţ a noastr ă unit ă şi de aceea, cândcineva dintre noi lipse şte, fiin ţ a aceea devine infirmă.

A ş avea multe lucruri să- ţ i povestesc, lucruri mărunte care sunt indispen- sabile unei vie ţ i obi şnuite, în aparen ţă. Ţ i-a ş spune cât de mult iubesc str ă zilecu băltoace, oamenii pe care nu i-am cunoscut niciodat ă , tramvaiele, vr ăbiile şi cerul, care, împreună , îmi dau o sete nemărginit ă de a tr ăi.

( Minunea timpului tr ăit , din corespondenţa Monicăi Pillatşi a lui Lily Teodoreanu cu Pia Pillat)

B. Bunica mea se numea Fana. Însu şi faptul că bunica avea un nume mi se părea tulbur ător, nea şteptat. Ş i apoi, Fana! Era frumos? Urât? Nu ştiu. Veneade departe. Aducea parfumul unor vremi pe care mintea mea nelini ştit ă se

str ăduia să le în ţ eleag ă , timpuri în care am fost şi nu am fost, în care,nel ămurit, doream să mă întorc.

De ziua mea, şase lumânărele pâlpâiau pe tortul înză pezit de fri şcă.



18

Într-un capăt al mesei st ătea tata, într-altul, ca o umbr ă cu ochelari, ca o

sperietoare cu nasul de carton lipit de pieli ţ a scorojit ă – un fel de pergamentmototolit care fusese cândva obraz omenesc – cu un neg mare pe frunte şialbea ţă pe un ochi, str ăbunica mea, teribila Catrina Ca ţ ian. Copiii de pe

strad ă , fiindcă nu ştiau cine a fost, îndr ă zneau să râd ă când o vedeau şi îi strigau Mumia. În casă domnea şi acum, când avea optzeci de ani, auzea orice şoapt ă , vedea fiecare mi şcare, împletea intrigile, între ţ inea misterul.

În zilele de sărbătoare, lua masa cu noi şi bunicul. Unii îi spuneau şi acumdom’ Jorj, al ţ ii Nebunul. Niciodat ă n-am în ţ eles de ce nu era el bărbatulbătrânei Ca ţ ian. Era ginerele ei şi tat ăl celor trei fete care st ăteau în jurulmesei: mama mea, tanti Marie şi Neneea.

Mereu bolnav de g ălbinare, încovoiat, cu un aer ve şnic vinovat de ceva, ţ inea ochii în jos, t ăcea. De altminteri, la masă fiecăruia îi era parcă frică de propria voce, fiecare se ferea să nu-i afle cel ălalt gândul. Dar de ziua mea socoteam că-mi este îng ăduit orice, chiar şi aceast ă întrebare, care nu ştiucum îmi ţ â şnise în minte şi nu-mi d ădea pace:

— Cum o chema pe bunica? Furculi ţ ele mătu şilor mele r ămă seser ă în aer, gata să împung ă. Privirile,

toate, mărite, în ţ epenite, goale. Îmi bătea inima, îmi zvâcneau tâmplele, îmitremurau mâinile, dar nu mai puteam da înapoi. Încă păţ ânat ă , am repetatîntrebarea. Bunicul a ridicat ochii din farfurie. Niciodat ă nu mi s-au părut atâtde sfio şi, de obosi ţ i şi de galbeni.

— Fana, mi-a r ă spuns vocea lui.(Cella Serghi, Cartea Mironei)

C. M-am rugat de tata-mareS ă mă ia la vânătoare.

Cu căciula pe-o ureche,Cu ciubote de voinicŞ i cu pu şca lui cea veche –Cine-ar zice că sunt mic?...

Seara limpede şi blând ă

Se coboar ă peste văi. M ă a şez şi eu la pând ă Ca şi ceilal ţ i fl ăcăi.

Peste câmp, departe-hăt, Nicio umbr ă de omăt.Când, deodat ă , lâng ă mine,Se zburle şte-un măr ăcine...

Uite mă , ce ar ătare! Nici nu merge, nici nu sare!Se împiedică de-un op,

Dă la deal de zici că-i şchiop, Dă la vale, cade-n bot,Cu codi ţ a de-a spinare,Cu urechile de-un cot!

Inima cumplit îmi bate,Ce-a mai fost şi asta, frate?... Râde-n barba lui, bunicul: — Mi s-a speriat voiniculŞ i-a scă pat şi flinta jos,

Pentru-un iepura ş fricos!(Otilia Cazimir, La iepuri)



19

STANDARD

1. Destinatarul textului A este:a. o mătuşă; b. bunica; c. mama; d. unchiul.

2. Textul A este preluat:a. dintr-o scrisoare; b. dintr-un jurnal; c. dintr-o carte de memorii; d. dintr-o carte de poveşti.

3. Masa în familie la care participă personajele din textul B este prilejuită deaniversarea:a. de cinci ani a personajului-narator; b. de şase ani a personajului-narator; c. de optzeci de ani a personajului Catrina Caţian; d. de şaizeci de ani a bunicului.

4. Un vers din textul C care face referire la timp este:a. S ă mă ia la vânătoare; b. Dă la deal de zici că-i şchiop; c. Se zburle şte-un măr ăcine; d. Seara limpede şi blând ă.

5. Se dă următoarea secvenţă din textul A: Deschizând larg ferestrele, amvă zut un pom tânăr cu mugurii atât de verzi, încât păreau calzi. Cândm-am trezit din somn m-am sim ţ it şi eu ca un mugur dezghiocat din coajă.

Numărul complementelor circumstanţiale este:a. unu; b. doi; c. trei; d. patru.

6. În secvenţa Casa noastr ă e o oază de lini şte, iar od ăile, fiecare cuatmosfera ei, au ceva din fiin ţ ele care stau în ele. apar:a. două predicate nominale şi unul verbal; b. un predicat nominal şi două verbale;

c. un predicat nominal şi unul verbal; d. trei predicate verbale.

7. În secvenţa Mi s-a speriat voinicul/ Ş i-a scă pat şi flinta jos, substantivulsubliniat are cazul şi funcţia sintactică:a. acuzativ, complement direct; b. acuzativ, complement indirect; c. nominativ, apoziţie; d. nominativ, subiect.



20

8. Termenul regent al complementului circumstanţial de loc subliniat în

secvenţa: Ah, tanti Pia, mă simt a şa u şoar ă , iar când mă duc şi mă întorcde la şcoal ă... este:a. mă duc;b. mă întorc; c. mă simt ;d. u şoar ă.

9. Cuvântul subliniat în secvența îmi dau o sete nemărginit ă de a tr ăi arevaloarea morfologică și funcția sintactică:a. verb predicativ, atribut;b. verb nepredicativ, atribut;

c. verb predicativ, complement circumstanţial de mod;d. verb predicativ, complement circumstanţial de cauză.

10. Cuvântul subliniat în secvenţa Mereu bolnav de g ălbinare, încovoiat, cu unaer ve şnic vinovat de ceva, ţ inea ochii în jos, t ăcea. are valoarea morfo-logică şi funcţia sintactică:a. adjectiv, complement circumstanțial de mod; b. adverb, complement circumstanțial de mod; c. adjectiv, atribut; d. adverb, atribut.

11. O structur ă din textul B care face referire la atitudinea tuturor participan-ţilor la masă este:a. îndr ă zneau să râd ă; b. fiecare se ferea să nu-i afle cel ălalt gândul ; c. socoteam că-mi este îng ăduit orice; d. atât de sfio şi, de obosi ţ i şi de galbeni.

12. Bunicul, personajul din textul B, este, în raport cu Catrina Caţian:a. soţ; b. fiu; c. ginere; d. tată.

13. În textele B şi C se transmit acelaşi tip de sentimente cu ajutorulimaginilor artistice referitoare la:a. miros; b. pipăit; c. inimă; d. gând.



21

14. Figurile de stil care apar în secvența Bunica mea se numea Fana. Însu şi

faptul că bunica avea un nume mi se părea tulbur ător, nea şteptat. Ş i apoi, Fana! Era frumos? Urât? sunt:a. epitetul, enumeraţia, interogaţia retorică; c. enumeraţia, metafora, interogaţia retorică; b. epitetul, antiteza, metafora; d. enumeraţia, epitetul, personificarea.

15. În structura Nicio umbr ă de omăt se realizează, ca figur ă de stil:a. o comparaţie; c. o metafor ă; b. o antiteză;

d. o personificare.

16. În secvenţa C ăci to ţ i formăm păr ţ ile unei singure f ă pturi complexe carereprezint ă via ţ a noastr ă unit ă şi de aceea, când cineva dintre noi lipse şte,

fiin ţ a aceea devine infirmă. se sugerează legătura dintre:a. organele unui corp;c. membrii unei familii;b. părinţi şi copii;d. om şi mediul în care acesta tr ăieşte.

EXCELENŢĂ 17. Sentimentul pe care îl tr ăieşte copilul din textul C este:

a. curaj; c. nelinişte; b. frică; d. groază.

18. Următoarea afirmație este corectă:a. În textul A, apar comparaţii, cu rolul de a crea imagini artistice vizuale. b. În toate textele apar aspecte caracteristice operelor literare.

c. Textul A nu transmite sentimentele autorului. d. Toate textele fac referire la relaţiile din cadrul familiei.



22

Etapa Naţional

ă

Testul 1



A. R.D.: Cum a ţ i început să scrie ţ i pentru copii? A fost subliniat ă adesea

leg ătura dintre experien ţ a poetică şi experien ţ a maternit ăţ ii. Este poezia pentru copii un gen feminin?

G.T.: Modelul meu este, şi în cazul literaturii pentru copii, Mozart. Mi-amdorit întotdeauna să scriu lucruri luminoase, în aparen ţă vesele şi în realitate

profunde. În comunism nu puteai să fii vesel însă , ar fi însemnat cevanefiresc... A şa că am recurs la jocurile pentru copii. E adevărat că începutul a

fost provocat de joaca şi glumele cu propria mea fiică. Împreună cu ea şi so ţ ulmeu petreceam dimine ţ i nă stru şnice, râdeam cu lacrimi. Distrac ţ ia a continuatde-a lungul anilor, am descoperit că r ămâne o oază chiar şi după ce unuldintre noi trei nu mai este, iar fiica noastr ă a devenit un foarte serioscercet ător universitar... Cred deci că poezia pentru copii, dacă ai norocul să

nimere şti armoniile potrivite, e o poezie pentru toate vârstele, confer ă tinere ţ eîn primul rând celui care scrie, dar ideal e că po ţ i să-i întinere şti şi pe al ţ ii.R.D.: V ă lua ţ i în serios ca scriitor pentru copii sau e un divertisment?G.T.: Acum mă iau în serios, fiindcă sunt la vârsta când nu fac decât

lucruri care merit ă să fie f ăcute.(„Cu Grete Tartler despre poezia pentru copii”, interviu realizat de

Roxana Din, în Revista cercurilor de lectur ă)

B. Copil fiind, ştiam, ai o gr ămad ă de avantaje: nu trebuie să munce şti, nutrebuie să vorbe şti, să faci conversa ţ ie, să pierzi o gr ămad ă din via ţ a taîntâlnindu-te cu tot soiul de nesăra ţ i. Totul ar fi fost bine dacă n-ar fi existat

plictiseala aia care te sfârtecă , te decapitează , te mestecă şi te înghite, temistuie ca un boa, te încol ăce şte ca un piton. M ă învârteam prin casă şi nu-miaflam locul. St ăteai a şa întinsă şi paralizat ă în propria ta plasă. Cre şteau până la cer obiectele fricii şi-apoi se f ăceau mici ca puricii, pentru că aveai cu tineun talisman fermecat, o uria şă putere. Noroc cu jocurile, dar şi cu micileterori, cu spaimele, cu fantomele, dihăniile feroce ale min ţ ii tale.

Erai mai puternică decât o hienă , mai trufa şă decât un leu, maiimperturbabil ă decât o iguană , mai pur ă decât aerul zorilor, mai de neatins



23

decât ză pada de pe vârful mun ţ ilor, mai t ăioasă decât sticla, mai limpede decât

apa dintr-un pahar – cum stai a şa, cuminte şi rea într-un col ţ , după ce ai primit două la fund. Te ui ţ i la oameni de sus. Se holbează compătimitor la tine. Î ţ i vine să le sco ţ i limba, să le faci o mutr ă de-a ta. E şti ca un tigru uria ş într-ocu şcă de aer, le întorci spatele impasibil. Stai de vorbă cu o tanti şi îi torniminciuni. Ea se face că te crede şi tu te gânde şti că trebuie să fie tâmpit ă. N-aicaracter. Apoi, stând în col ţ ul meu pedepsit ă , ziceam că sunt... ma şină de

spălat, învârteam cu lentoare, apoi din ce în ce mai repede rufe şi mutreumane, stomacul bolborose şte, ţ i-e r ău; [...]. Ziceam că sunt musafir şi mă uitam cum stau eu biet copil într-un col ţ .

(Simona Popescu, Exuvii)

C. Tu nu ştii... A fost odat ă O că su ţă fermecat ă ,Ş i-n că su ţă-o fat ă mică ,Un pisoi şi o bunică.

Ş i-ntr-o iarnă , într-o sear ă , Fata s-a uitat afar ă Ş i-a vă zut cum, prin perdea,Stelele râdeau de ea...

Dar pe drum cotit şi nins,

Umbr ă sur ă s-a desprins:Un voinic abia de-o şchioapă

Înota-n omăt ca-n apă.

Ş i proptindu-se-n toiag,Un toiag mai nalt ca el, A-nceput să cânte-n prag,Tremurat şi sub ţ irel...

Dormi? Ş i nici n-am prins deveste!

U şa s-a deschis cu cheia, Focu- şi pâlpâie scânteia,Ş i povestea... nu-i poveste:

Eu eram feti ţ a-aceea, Iar bunica nu mai este...

(Otilia Cazimir, Poveste de omăt )

STANDARD

1. Creaţiile pentru copii ale lui Grete Tartler au fost inspirate, aşa cum rezultă din textul A, de:a. muzica lui Mozart; b. jocurile cu propria fiică;c. întâlnirile cu oameni de toate vârstele;

d. dorinţa de a crea literatur ă de divertisment.

2. Copilul scriitoarei Grete Tartler a devenit:a. scriitor;b. compozitor;c. cercetător universitar;d. jurnalist.



24

3. Copilul din textul B este comparat cu:

a. un leu, o iguană;b. un piton;c. un şarpe boa;d. o fantomă.

4. Următoarele cuvinte extrase din textele A, B şi C fac parte din câmpullexical al relaţiilor de rudenie:a. so ţ , copil, bunica;b. fiica, musafir, voinic;c. so ţ , copil, voinic;d. copil, musafir, bunica.

5. Sunt în antiteză următoarele structuri din textele date:a. începutul a fost provocat de joaca şi glumele cu propria mea fiică (A) –

stând în col ţ ul meu pedepsit ă (B);b. distrac ţ ia a continuat de-a lungul anilor (A) – plictiseala aia care te

sfârtecă (B);c. a devenit un foarte serios cercet ător universitar (A) – O că su ţă

fermecat ă (C);d. petreceam dimine ţ i nă stru şnice (A) – Ziceam că sunt musafir (C).

6. Se dă următoarea secvenţă din textul A: Mi-am dorit întotdeauna să scriulucruri luminoase, în aparen ţă vesele şi în realitate profunde. Numărulcuvintelor cu diftong este:a. unu; b. doi;c. trei; d. patru.

7. Apar numai cuvinte derivate din textele date în varianta de r ăspuns:a. serios, gr ămadă, voinic;b. luminoasă, nesăraţi, bunică;c. cercetător, obiectele, nins;d. tinereţe, terori, bunică.

8. Predicatul propoziţiei din secvenţa iar fiica noastr ă a devenit un foarte serios cercet ător universitar... este:a. a devenit;b. a devenit un cercetător;c. a devenit un foarte serios;d. fiica a devenit.



25

9. Termenul regent al subordonatei subiective din secvenţa: E adevărat că

începutul a fost provocat de joaca şi glumele cu propria mea fiică este:a. predicatul nominal e adevărat ;b. expresia impersonală alcătuită din verbul predicativ a fi şi adjectivul

adevărat ;c. expresia impersonală alcătuită din verbul copulativ a fi şi adverbul

adevărat ;d. predicatul verbal e adevărat .

10. Subordonata subliniată în fraza Cred, deci, că poezia pentru copii, dacă ainorocul să nimere şti armoniile potrivite, e o poezie pentru toate vârstele,confer ă tinere ţ e în primul rând celui care scrie, dar ideal e că po ţ i să-i

întinere şti şi pe al ţ ii. este:a. SB;b. PR;c. CD;d. AT.

11. În ultima strof ă din textul C apar, la nivelul frazei:a. numai raporturi sintactice de coordonare;b. numai raporturi sintactice de subordonare;c. atât raporturi sintactice de coordonare, cât şi de subordonare;d. raporturi sintactice de inerenţă.

12. Figurile de stil care apar în secvenţa Erai mai puternică decât o hienă , maitrufa şă decât un leu, mai imperturbabil ă decât o iguană , mai pur ă decâtaerul zorilor sunt:a. repetiţia şi personificarea;b. enumeraţia şi comparaţia;c. metafora şi comparaţia;d. repetiţia şi metafora.

13. În textul C, modul dominant de expunere este:

a. dialogul;b. monologul;c. naraţiunea;d. descrierea.



26

14. Textul C este liric, deoarece:

a. sentimentele autorului sunt transmise direct, prin intermediulnaratorului;

b. apar numeroase figuri de stil, iar modul dominant de expunere estenaraţiunea;

c. modul dominant de expunere este descrierea;d. se transmit direct sentimentele autorului, apare monologul liric, ca mod

de expunere.

15. Conform informaţiilor prezentate în textul A, relaţiile familiale clădite pe bucuria părinţilor şi a copiilor de a fi împreună:a. reprezintă o compensaţie afectivă, atunci când unul dintre membrii

familiei dispare;b. asigur ă distracţia copiilor, în toate împrejur ările vieţii lor;c. sunt o modalitate de evadare într-o lume imaginar ă;d. provoacă regretul pentru un timp trecut copiilor care devin maturi.

16. În textul B, alternanţa persoanei I cu persoana a II-a:a. creează o legătur ă între timpul trecut, al copilăriei, şi timpul prezent, al

adultului;b. sugerează universalitatea acţiunilor prezentate;c. creează o legătur ă între imaginaţia copilului şi lumea exterioar ă;d. deschide posibilitatea identificării cititorului cu sentimentele tr ăite de

copil.

EXCELENŢĂ

17. Talismanul fermecat la care se refer ă următoarea secvenţă din textul B:Cre şteau până la cer obiectele fricii şi-apoi se f ăceau mici ca puricii,

pentru că aveai cu tine un talisman fermecat, o uria şă putere. ar putea fi:a. imaginaţia copilului; b. cartea de poveşti;c. o armă secretă; d. o calitate misterioasă.

18. Următoarea afirmaţie din textul A poate fi pusă în relaţie cu sensuriletextului C:a. Modelul meu este, şi în cazul literaturii pentru copii, Mozart; b. În comunism nu puteai să fii vesel; c. poezia pentru copii, dacă ai norocul să nimere şti armoniile potrivite, e

o poezie pentru toate vârstele;d. Acum mă iau în serios.



27

Testul 2



A. Era o zi de var ă care topea toate contururile şi f ăcea ora şul să par ă moaleca o cocă. Oamenii se refugiaser ă prin case, str ă zile erau pustii, numai soarelecăl ătorea încet de tot de-a lungul lor, umplând rigolele de lumină. A şa că

ne-am adunat cu to ţ ii în pivni ţ a noastr ă r ăcoroasă , unde erau trântite alandalaobiecte care nu se potriveau unele cu altele, a şa cum se întâmpl ă şi cu oameniicare nimeresc la o petrecere unde nu cunosc pe nimeni şi se mir ă ce caut ă eiacolo, într-o asemenea companie. [...]

Era vacan ţă şi, fiindcă afar ă era neobi şnuit de cald pentru un ora ş demunte, nu prea aveam ce să facem. Când am spus că „ne-am adunat cu to ţ ii”mă gândeam la cei patru copii din casă. Veri şoara mea Dina avea 14 ani şi ştia o mul ţ ime de lucruri despre via ţă , care pe mine mă l ă sau cu gura că scat ă. Era o fat ă frumoasă , avea păr şaten, breton, ochi alba ştri, alungi ţ i, ca-n picturi. Fratele ei ( şi vărul meu), Dorin, semăna bine cu ea, numai că avea 12ani şi era de pe atunci foarte băie ţ os. Amândoi, cum a ţ i observat deja, au nume

care încep cu D, a şa au vrut părin ţ ii lor. Cât despre părin ţ ii mei, au pus şi ei ocondi ţ ie: numele copiilor să fie f ăr ă r , sunet pe care mama n-a învăţ atniciodat ă să-l pronun ţ e cum trebuie. Fratele meu, Mihai, avea pe-atunci 10ani, ochi foarte pătrunzători, verzi ca pădurea, şi era cel mai vioi din grupulnostru, venea mereu cu câte o idee antrenant ă. Cât despre mine (mă cheamă

Ioana), eram cea mai mică şi, cu siguran ţă cea mai năt ă flea ţă dintre to ţ i, abiaterminasem clasa întâi.

(Ioana Pârvulescu, Prima carte cu secret )

B. Venise luna mai a anului 1956, or ăşelul nostru, Serenite, se transformaseîntr-un regat al miresmelor. Înflorise liliacul, apoi au urmat salcâmul şiimediat după ei, la începutul lunii iunie, au dat în floare teii, care împr ăştiauun miros îmbăt ător, mai ales spre sear ă , când adia vântul: atunci aromatrecea pe str ă zile ora şului în valurile compacte ca o armat ă romană sau ca unrâu ie şit din matcă sau chiar ca o furtună şi era grozav să te plimbi pe aleiledin gr ădinile publice care împânzesc malul Dunării. Într-o astfel de sear ă ,orice om, oricât de nefericit ar fi, î şi uit ă necazul şi se preschimbă într-un felde împărat. Aceasta era şi starea fratelui meu Victor, într-o sâmbăt ă seara,



28

când şi-a fixat întâlnire cu Stan, coleg şi bun prieten, la intrarea în parcul

central al or ăşelului.Victor a ajuns ceva mai devreme la locul convenit. [...] Victor a trecut pe

lâng ă ei şi s-a oprit la panoul unde era afi şat programul cinematografului. N-amai apucat să citească ce film rulează , probabil unul sovietic, căci s-a auzit

strigat: — Victor!S-a întors. Era Stan, dar nu singur, ci înso ţ it de încă doi tineri, o fat ă şi un

băiat. S-au f ăcut prezent ările. Pe băiat îl chema Stelian, avea o înf ăţ i şare deadolescent, dar, de fapt, era mai mare decât ei, era deja student, la

Politehnică , la Timi şoara, iar acum venise pentru câteva zile acasă. Fata, în schimb, pe nume Monica, era mai mică decât ei cu un an, elevă în capitala

regiunii şi era veri şoara lui Stelian, se afla în vizit ă la mătu şa sa. Tinerii s-au pl ăcut instantaneu, aveau sentimentul că se cunosc de mult şi î şi pot încredin ţ aunul altuia cele mai tainice gânduri. S-au plimbat pe aleile cu pietri ş ale

parcului, apoi pe bulevardul central, str ă juit de castani şi tei maiestuo şi.(Gabriel Chifu, Visul copilului care păşe şte pe ză pad ă f ăr ă să lase urme)

C. Aceast ă mare e acoperit ă de adolescen ţ icare înva ţă mersul pe valuri, în picioare,mai rezemându-se cu bra ţ ul, de curen ţ i,mai sprijinindu-se de-o rază ţ eapănă , de soare.

Eu stau pe plaja-ntinsă t ăiat ă-n unghi perfect şi îi contemplu ca la o debarcare.O flot ă infinit ă de yole. Ş i a şteptun pas gre şit să văd, sau o alunecaremăcar pân’ la genunchi în valul diafan

sunând sub lenta lor înaintare. Dar ei sunt zvel ţ i şi calmi, şi simultanau şi deprins să mearg ă pe valuri, în picioare.

(Nichita Stănescu, Adolescen ţ i pe mare)

STANDARD

1. După cum rezultă din textul A, copiii se adună în pivniţa casei unuia dintreei pentru că:a. era vacanţă; b. era foarte cald afar ă;c. vor să exploreze locuri misterioase;d. acolo avea loc o petrecere.



29

2. Dintre copiii prezentaţi în textul A, Mihai are:

a. 14 ani;b. 12 ani;c. 10 ani;d. 7 ani.

3. În textul B, personajul care aşteaptă venirea unui prieten este:a. Stan;b. Stelian;c. Monica;d. Victor.

4. O structur ă din textul C referitoare la atitudinea adolescenţilor este:a. Eu stau pe plaja-ntinsă t ăiat ă-n unghi perfect ;b. O flot ă infinit ă de yole;c. Dar ei sunt zvel ţ i şi calmi;d. un pas gre şit să văd, sau o alunecare.

5. Numărul grupurilor de sunete care apar în următoarea secvenţă din textulA: Oamenii se refugiaser ă prin case, str ă zile erau pustii, numai soarelecăl ătorea încet de tot de-a lungul lor... este corect indicat în varianta der ăspuns:a. diftong: 8; hiat: 1;b. diftong: 7; triftong: 1; hiat: 1;c. diftong: 7; hiat: 2;d. diftong: 8; triftong: 2.

6. Apar numai cuvinte derivate din textele date, în varianta de r ăspuns:a. pustii, r ăcoroasă, infinită;b. neobişnuit, regiunii, adolescenţi;c. băieţos, or ăşel, pietriş;d. călătorea, publice, maiestuoşi.

7. Sunt corect despăr ţite în silabe toate cuvintele din varianta de r ăspuns:a. ni-cio-da-tă, ma-ies-tu-oşi, di-a-fan, î-na-in-ta-re;b. nici-o-da-tă, ma-ies-tu-oşi, dia-fan, în-a-in-ta-re;c. ni-cio-da-tă, ma-ies-tu-oşi, dia-fan, î-na-in-ta-re;d. ni-cio-da-tă, ma-ies-tu-oşi, di-a-fan, în-a-in-ta-re.



30

8. Subiectul primei propoziţii subordonate din secvenţa Era o zi de var ă care

topea toate contururile şi f ăcea ora şul să par ă moale ca o cocă. este:a. o zi;b. care;c. contururile;d. oraşul.

9. Cuvântul subliniat în secvenţa Fratele meu, Mihai, avea pe-atunci 10 ani are valoarea morfologică şi funcţia sintactică:a. substantiv propriu, subiect;b. substantiv propriu, cuvânt incident;c. substantiv propriu, apoziţie;

d. substantiv propriu, atribut.

10. Ultimele două subordonate din fraza Tinerii s-au pl ăcut instantaneu, aveau sentimentul că se cunosc de mult şi î şi pot încredin ţ a unul altuia cele maitainice gânduri. sunt:a. CD;b. CI;c. SB;d. AT.

11. Personajele din textul B:a. se simpatizează din momentul în care se întâlnesc;b. nu au încredere unul în altul;c. se cunosc foarte bine;d. adoptă o atitudine distantă.

12. Un element comun descris în textele A şi B apare în varianta de r ăspuns:a. str ăzile;b. soarele;c. miresmele;d. gr ădinile publice.

13. Între Monica şi Stelian, personajele din textul B, există acelaşi tip derelaţie de rudenie ca între următoarele personaje din textul A:a. Dina şi Dorin;b. Ioana şi Mihai;c. Ioana şi Dorin;d. Victor şi Ioana.



32

Răspunsuri

Etapa I

Întrebarea Testul 1 Testul 2

1 a a

2 b c

3 c a4 d b

5 a a

6 c c

7 a c

8 b a

9 d b

10 c a

11 b b

12 a c

13 d b

14 c d

15 c c

16 b d

17 a a

18 b c



33

Etapa a II-a


1 a a

2 b a

3 c b

4 d d

5 c c

6 d b

7 a d

8 b b

9 a a

10 c b

11 c b

12 c c

13 b c

14 a a15 c c

16 a c

17 c b

18 c d



34

Etapa Naţională


1 b b

2 c c

3 a d

4 a c

5 b c

6 a c7 b a

8 b b

9 c c

10 a d

11 a a

12 b a

13 b c

14 d b15 a d

16 b a

17 a a

18 c d



35

Cuprins

Etapa I (semestrul I) .......................................................................... 2

Testul 1 ................................................................................................................. 2

Testul 2 ................................................................................................................. 7

Etapa a II-a (semestrul al II-lea) ....................................................... 12

Testul 1 ............................................................................................................... 12

Testul 2 ............................................................................................................... 17

Etapa Naţională ................................................................................ 22

Testul 1 ............................................................................................................... 22

Testul 2 ............................................................................................................... 27

Răspunsuri ....................................................................................... 32

Etapa I ................................................................................................................ 32

Etapa a II-a ......................................................................................................... 33

Etapa Naţională .................................................................................................. 34

Modele Romana

Documents

Transcript of Modele Romana