Istoric - clasificare - discurs Valsan.docx

8/17/2019 Istoric - clasificare - discurs Valsan.docx

1/21

Începuturile turismului în România

Într-un „cuvânt de prezentare” din „Calendarul săptămânal”1, editat deTuring-Clubul României din anul 19!, "i#ai $aret%, al cărui prim redactor a &ost, arăta' „a sosit momentul ca turismului să i se acorde (i la noi )ntreagaaten*ie pe care o merită”+ "i#ai $aret, alături de eorge âlsan, ambii cuvederi largi (i progresiste (i-au dat seama de timpuriu atât de rolul pe care )lare turismul pentru om, )n ridicarea spirituală (i )ntărirea &izică a acestuia,

pentru a căpăta voie bună, sănătate (i cultură, cât (i de importan*a &actoruluituristic )n economia na*ională+ Totul se petrecea, sublinia "i#ai .ancu )nlucrarea „/in istoria turismului românesc” 00Terra, anul . 22.34ianuarie5&ebruarie 196%77, )n „perioada când a8utorul material sau interesulstatului pentru turism nu se puneau nici măcar ca problemă+ e atunciturismul era o a&acere particulară”+ Cei doi geogra&i )(i conturaseră

preocupările )ntr-o lume aproape complet lipsită de cuno(tin*e (i dragosteadevărată pentru varietatea cadrului natural, pentru originalitatea (i

pitorescul a(ezărilor române(ti, pentru comorile de artă populară (i &olclor, pentru monumentele istorice+ Cu mari capacită*i de pătrundere a

1 dintre lucrările cu apariţie regulată în perioada 1934-1940 cesusţineau, alături de alte publicaţii, activitatea de popularizare aturismului.

2 embru al !ocietăţii rom"ne de #eogra$e, al !ocietăţii degeogra$e din %aris, al &omisiei monumentelor naturii, al &lubuluialpin italian, al &lubului alpin 'rancez etc.

3 i(ai )ancu, Din istoria turismului românesc, din *erra, anul )+)+, vol. 1, ianuarie/'ebruarie, edacţia i dministraţiaucureti, 192, p.45.


2/21

&enomenelor naturii (i a celor sociale, (i "i#ai $aret!

(i eorge âlsan au(tiut să descopere )n turism ceea ce al*ii nu văzuseră până atunci+

Consacrând scurta sa via*ă unui scop dezvoltarea turismului românescmodern3, "+ $aret a recurs la mi8loace care )i stăteau la dispozi*ie la vremealui' propaganda prin viu grai, con&erin*e, propaganda prin publica*ii

periodice, căr*i, bro(uri: realizări concrete' asocia*ii de turism, construc*ii decabane, marca8e )n mun*i etc+; v+ Cap+ ., subpunctul Turismul montan)./acă, )n genere, strădaniile sale pe primele două planuri de activitate nu audus la rezultate a(teptate, atât din cauza lipsei de spri8in din partea organelor

o&iciale, de stat sau ob(te(ti, cât (i datorită lipsei de interes din parteamarelui public, )n sc#imb activitatea )n 8urul căreia s-au polarizat toatee&orturile lui "i#ai $aret (i care ne-a demonstrat eceasta a luat &iin*ăe&ectiv )n aprilie 19%; (i legal )n aprilie 19%=3 prin trans&ormarea „$anul/rume*ilor”? asocia*ie cu puteri slabe (i cu o activitate limitată la @ucegi (ialea ra#ovei3 )ntr-o puternică asociaţie de turism9 (i pentru protec*ianaturii care pornea de la bun )nceput pe o bază organizatorică puternică,reu(ind să se situeze, )n scurtă vreme, )n &runtea mi(cării turistice

4 (ttp677vava.58.ro7carti72.(tm, i(ai aret, Călător prin munţi,ediţie selectată din scrierile turistice ale lui i(ai aret, îngri:ită icomentată de ). )onescu-;unărea,


3/21

române(ti+1A

/atorită muncii stăruitoare, spiritului de abnega*ie (i deorganizare practică caracteristice lui "i#ai $aret, Turing-Clubul Românieicu sediul )n @ucure(ti3 a marcat o e.

11 (ttp677vava.58.ro7carti72.(tm, i(ai aret, Călător prin munţi,ediţie selectată din scrierile turistice ale lui i(ai aret, îngri:ită icomentată de ). )onescu-;unărea,


4/21

>bia )n %9 &ebruarie 19= se )n&iin*ează primul organism de stat D Oficiul Naţional de Turism O.N.T.) D menit să coordoneze )ntreaga mi(careturistică+1% Ea (edin*a de desc#idere !eorge "âlsan# )n cuvântul luat,semnalează importan*a turismului )n perspectivă pentru spa*iul românescvezi subpunctul următor3, precizând, totodată, că „două sunt asocia*iilecare lucrează )n România la promovarea turismului+ Fle sunt' $ocietateaCarpatică %rdeleană a Turi&tilor GH3 cu sediul central la Gibiu (i Turing.Clubul României, pe care am onoarea să-l prezidez, c#iar de la )n&iin*are, cusediul central )n @ucure(ti”+

'i(ai aret grupează )n ? puncte „cam tot ceea ce se poate spune despreturism”'

„1. Turismul )ndrumează pe tinerii oră(eni către via*a )n aer liber, cătresănătate, către natură, către cunoa(terea *ării (i a &rumuse*ilor ei+ Iatura,mai bine ca orice (coală, &ormează su&letul, mintea (i )ntăre(te corpul, dândna*iunii indivizi rezisten*i, capabili de s&or*ări mari (i generoase+ Turismul,superior legilor (i regulamentelor restrictive, )ndepărtează acest tineret delocalurile de perdi*ie+ Junc*ionarul, muncitorul, pro&esionistul liber sauintelectualul, )ng#esui*i )n ora(e mari (i case neigienice, devin al*i oameni,

cu alt dor de muncă numai după o zi-două de e3,

>4. D.C.*. va conduce propaganda turistică, va contribui laorganizarea de baze turistice în staţiuni i în zona montană.;atorită implicării acestuia se vor crea structurile organizatoricecare îi vor aduce contribuţia la reglementarea turismuluiindividual sau de grup. lături de asociaţii turistice, precum

*ouring-&lubul om"niei, D.C.* se va implica în dotarea altormasive muntoase cu cabane, va contribui la realizarea de drumuride acces în %iatra are, %ostăvaru, Eăgăra, odna, &ea(lău,unţii anatului, unţii puseni.


5/21

3. Turismul este un &actor important )n economia na*ională, prin mi(careauria(ă de călători pe care o provoacă, iar turi(tii sunt mari consumatori detot &elul de articole+ .ndustrii )ntregi trăiesc sau au luat o considerabilădezvoltare numai gra*ie turismului+ Cele mai importante sunt' industriile detransport, industriile #oteliere (i de restaurante, industriile gra&ice )n ramuraturistică călăuze, descrieri pitore(ti (i geogra&ice, monogra&ii, #ăr*i,itinerare, prospecte, căr*i po(tale ilustrate etc3, industria )mbrăcămin*ii (i)ncăl*ămintei turistice etc+ Toate acestea nouă ne lipsesc &iindcă ne lipse(teturismul+

4. Turismul mai prezintă )nsemnătate (i prin veniturile importante pe care leaduce bugetului+ Toate activită*ile pe care le provoacă acest &actor demi(care (i de consuma*ie, sunt supuse la ta


6/21

acordarea a cât mai largi avanta8e acelora care doresc să viziteze *ara+@iletele circulare cu pre* redus (i alte )nlesniri care &avorizează considerabilturismul )n Flve*ia, .talia (i Jran*a sunt necunoscute la noi+

8. În &ine, turismul mai prezintă o latură de o )nsemnătate nebănuită pentruviitorul unei *ări+ Fl a determinat, el dezvoltă (i el men*ine lupta pentruapărarea de distrugere a &rumuse*ilor naturii+ Fste (tiut că depreda*iunileacestor &rumuse*i, denumite )n (tiin*ă monumente naturale, din care multeau o importan*ă economică considerabilă, cum sunt pădurile, carierele,căderile de apă etc, se practică la munte )ndeosebi cu o adevărată &urie, &ie

pentru scopuri industriale (i economice, &ie c#iar pentru scopuri curatturistice+

F


7/21

Re&eritor la modul )n care erau abordate teoretic problemele &ondului(tiin*i&ic scria, )n „Calendar de turism” din 19!A după un bilan* &ăcut )n199 asupra literaturii turistice scrise până atunci 1!3, următoarele' „Toţi acei

pe care turismul românesc *i preocupă cu sinceritate# de mult au fost i+biţi

de sărăcia literaturii noastre turistice# fiindcă# cu e,cepţia câtora lucrări

bine preţuite &i serios *ntocmite# ea nu posedă# după atâţia ani de

străduinţe# decât prea puţine lucrări de seamă. ar scrierile cuprin+ând

disertaţii poetice sau literare# oricât de plăcute &i interesante ar fi# nu

pre+intă folos turistic. /e asemenea# nu sunt turistice lucrările &i articolele

care se mărginesc la generalităţi pitore&ti# la informaţii agi# dacă nu c(iar

ine,acte# *mpănate de fra+e frumoase &i de superlatie ditirambice# doada

unei sărăcii intelectuale &i# mai ales# a unei complete necunoa&teri a

descrierilor făcute. Căci ceea ce trebuie *n mod efecti# *ntre altele#

0pentru1 ca turismul nostru să progrese+e sunt lucrările cu conţinut turistic

*n adeăratul sens al cuântului# *ntocmite &tiinţifice&te# de speciali&ti bine

pregătiţi cu informaţii sigure &i complete# cu date istorice demne de reţinut#

precum &i cu noţiuni generale asupra locurilor despre care se orbe&te.234

14 A (ttp677vava.58.ro7carti72.(tm, p.1.


8/21

Definire, clasificare

>proape că nu este geogra&, economist, institu*ie, organiza*ie etc+, dinspa*iul românesc1= sau din a&ara acestuia, care să nu se &i ocupat de această

problematică a turismului (i să nu de&inească turismul, a(a cum era perceput)n acel moment+ /e&ini*iile prelevate (i pe care le redăm, indică, pentrudi&erite perioade, ra*iuni diverse asupra turismului, activitate umană &ondată

pe deplasarea )n spa*iu a turi(tilor+

+++ F+uM Treuler 1??A3

Turismul este „un &enomen al timpurilor moderne, bazat pe cre(tereanecesită*ii de re&acere a sănătă*ii (i sc#imbare a mediului, de cultivare asentimentului de receptivitate &a*ă de &rumuse*ile naturii K rezultat aldezvoltării comer*ului, industriei (i per&ec*ionării mi8loacelor de transport”16

K "i#ai $aret 1??!-19!A3, din &aza de )nceput a turismului

modern românesc1?

roblema de&inirii turismului (i a precizării rolului său cultural (i economica &ost tratată de mai multe ori de către "i#ai $aret 19, cel care (i-a consacrat

)ntreaga via*ă unui singur ideal, (i anume, dezvoltarea turismului românesc

1= Cume de geogra$ rom"ni cu preocupări însemnate în prezent în acest domeniu, menţionăm6 +asile !. &ucu, . )elenicz, !ilviuCeguţ, #.


9/21

modern, )n momente când, la nivelul României, )ncă nu se &ăcuse cunoscută(i apreciată )nsemnătatea acestuia%A+

În acest scop vom reda, selectiv, din con*inutul unei lucrări publicate subegida Turing-Clubului României tipărită )n 19%=3, care reproduce te


10/21

/in aceste e


11/21

Turismul reprezintă „o activitate legată de loisir petrecerea timpului liber3care desemnează deplasările sezoniere ale popula*iei esen*ialmente urbanespre regiuni &avorizate de aptidunile naturale (i care răspund a(teptărilor turi(tilor prin dotări”+%

K 'ic(aund: 19?3

„Turismul grupează ansamblul activ de produc*ie (i consum, generate dedeplasările de o noapte sau mai multe, de la domiciliul obi(nuit, motivulcălătoririi &iind plăcerea, a&acerile, sănătatea tratament termal,

talasoterapie3 sau participarea la o reuniune pro&esională, sportivă saureligioasă etc+ „%;

K 'onitorul Oficial nr.7;9 ianuarie


12/21

Începând cu secolul al 22-lea, descoperirea permanentă a posibilită*ilor dedezvoltare a turismului pe plan mondial (i a poten*ialului turisticincalcilabil, apriga concuren*ă dintre cererea (i o&erta turistică (+a+ aure)nnoit (i mărit continuu lista tipurilor de turism, implicit a subtipurilor,evident practicate+ rivitor la clasi&icarea tipurilor de turism se observă căacestea sunt multe la număr, regăsindu-se grupate )n literatura despecialitate după criterii sau nu, &ie doar ca enumerare, &ie ca enumerare (iabordare+ F


13/21

ca denumire e


14/21


15/21


16/21


17/21

Gi8esi (i Pancea 19663 descriu tipurile'

- structurale montan, sportiv, cultural, comercial3:

- dinamice de drume*ie, de circula*ie, de tranzit3:


18/21

- sta*ionare cu se8ur scurt, mediu, lung3+%?

ompei Cocean, #eorg#e lăsceanu (i @ebe Iegoescu !eografia generală a turismului#"eteor ress, @ucure(ti, %AA, pp+ %A1-%A;3%9 la capitolul „Tipuri (i &orme de turism”consemnează următoarele e


19/21

- turism educa*ional:

- turism pentru cumpărături s#opping3+

"i#aela /inu !eografia Turismului# @ucure(ti, %AA!, pp+ %!;-%!?3 identi&ică (i

caracterizează pe scurt )n capitolul „Tipuri (i &orme de turism” tipurile'- turism de recreere (i agrement:

- turism de )ngri8ire a sănătă*ii balnear sau curativ3:

- turism cultural:

- turism educa*ional:

- turism social:

- turism de tip comple< polivalent3:

- turism legat de speci&icul gastronomic, unde sunt cunoscute e potenţial turistic# Fditura FdituraNniversitară @ucure(ti, %AA=, p+ ?3 &ac men*iunea că „turismul,! poate &i de mai multe tipuri )n&unc*ie de criteriile alese'

33 utorul menţionează că zonarea climatică poate $ un criteriu de di'erenţiere aunor tipuri de turism speci$ce i pot $ ast'el deosebite tipuri de turism speci$ceclimatului temperat, polar sau tropical, di'erenţiate prin o'erta turistică, raportulcu regiunile emiţătoare, speci$cul climatic sau geomor'ologic, Loro-'aunistice etc.st'el, menţionează tot autorul, turismul balnear din zona temperată este netdi'erenţiat de cel din zona tropicală prin durata sezonului, gradul de însorire,

temperatura apei, dar i prin ambianţa culturală, mai 'amiliară în primul caz imai eFotică în celălalt.


20/21

- ?durată turism de ee-end D recreere la s&âr(it de săptămână: turism pentru unnumăr de zile variabil de la %- zile la două-trei săptămâni D se8ur3:

- specificul actiităţii turism de a&aceri, turism balneoclimateric, turism cultural,turism cinegetic, turism nautic, turism montan, turism pentru alpinism, turism pentru sporturi

de iarnă, turism piscicol3:

- destinaţie turism citadin, turism montan, turism rural, turism itinerant3:

- forma de organi+are turism individual, turism prin intermediul unei organiza*ii sauasocia*ii de pro&il, turism colectiv3:

- spaţiu pe care se des&ă(oară turism regional, na*ional, turism interna*ional3”+

Clasi&icările enun*ate ni se par )n general congruente, reu(ind să reunească &iecare dintre elema8oritatea tipurilor de turism cunoscute (i practicate+

Ca o completare (i o subsumare, opinăm'

- după scop' turism de sănătate, turism cultural, turism de recreere (i )ntre*inere prinsport, turism )n vederea )ndeplinirii unei obliga*ii religioase #a88-ul3 sau a )năl*ării spiritualepentru cre(tini3 etc+:

- după modul de deplasare'

- pedestru:

- *n funcţie de sistemului te(nic de transport ' turism rutier, turism &eroviar,turism aerian, turism de naviga*ie &luvială sau maritimă:

34 'ără o re'erire strictă la spaţiul rom"nesc, deci turismul în general


21/21

Istoric - clasificare - discurs Valsan.docx

Documents

Transcript of Istoric - clasificare - discurs Valsan.docx