ACADEMIA ROMANA

INSTITUTUL DE ISTORIE "N. IORGA"

REVISTAISTORICA

Fondator N. lorga

Serie nouã, Tomul XVI, 2005

Nr. 5-6septembrie - decembrie

1I.1 FBI ill if

V. 4 MEM

I 4.1 '4%* "i 1

WITOMMOMIIPUN :* 4.. ... a 1110.

III NS a or

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANA

INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE

CORNELIA BODEA (redactor 'e.n, IOAN SCURTU (redactor .ef adjunct),NAGY PIENARU (redactor responsabil), VENERA ACHIM (redactor)

REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an.

La revue REVISTA ISTORICA" parait 6 fois l'an.

REVISTA ISTORICA" is published in six issues per year.

REDACTIA:

NAGY PIENARU (redactor responsabil)VENERA ACHIM (redactor)

ALEXANDRU CIOCiLTAN (redactor)IOANA VOIA (traductitor)

DOINA-RODICA ORGHIDAN (tehnoredactor)

Manuscrisele, cdrtile si revistele pentru schimb, precum si oricecorespondentd se vor trimite pe adresa redactiei revistei:

REVISTA ISTORICA",B-dul Aviatorilor, nr. 1, 011851 - Bucuresti,

Tel. 212.88.90E-mail: revistaistorica@hotmail.com

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

SERIE NOUA

TOM UL XVI, NR. 5 6

Septembrie Decembrie 2005

SUMAR

MARI OCEANE FLUVIICOMERT $1 RIVALITATI LA DUNARE 51 MAREA NEAGRA

ALLA ALECSEEVNA IASCOVA. Nodul Marea Neagra: geopolitica 5i economic 5-10DANIELA13U$A, Intemationalizarca Dunarii, rolul CED 5i drepturile riveranilor (1856-1914) 11-241LEANA CAZAN. Luigi Ferdinando Marsili, diplomat, militar 5i cartograf in slujba

imparatului I eopold 1 25-40ADRIAN FI-RTECEL Campaniile militare ruse antiotomane din 1687 5i 1689 41-50$ fEFAN ANDRFESCU, Comertul la Dunarea de Jos la sfar5itul secolului al XV1-lea: noi

obseratii 51-58VIRGIL CIOCILTAN, Preliminarii ale Primului Razboi al Stramtorilor: infruntarea

genovezo-marneluca (1287-1291) 59-92

REGIMUL TOTALITAR PROPAGANDA $1 PRIVILEGII

EUGEN DENIZE. Sistemul de ingrijiri medicale al conducerii partidului muncitorescroman la inceputul anilor '50 93-98

CRIST1AN VAS1LE. Istoria teatrului romanesc in primii ani de comunism 99-110

RAZBOIUL IN RASAR1T

CF7AR MATA, Actiuni informative pe frontul de est 111-116VIOREL ACI IIM, Tigani amenintati cu deportarea. Sprijinul taranilor din Gorj (octombrie

1942) 117-124

REFORME SI RESTRUCTURARI

ALEXANDRU MAM1NA, Perspective intelectuale asupra modernizarii socielatiiromane5ti: $tefan Zeletin 5i Eugen Lovinescu 125-130

ANGELA COLIN, Reforme in Basarabia in primii ani de autonomie (1812-1818) 131-144

..Revista istorica". tom XVI, 2005, nr. 5 6, p. 1 199

.

.

.

..

www.dacoromanica.ro

RELATII INTERNATIONALE STUDII DOCUMENTARE

RADU TUDORANCEA, Relatiile româno-elene (toamna 1939-toamna 1940) 145-162

OPINII

OANA RIZESCU, Nimic de glumft sfi nu vä para!": autoritatea dornneascA si pericolulderiziunii 163-166

VIATA STIINTIFICA

Sesiunea anuala de comunicAri stiinti lice a Institutului de istorie Nicolae lorga", 6-7 iunic2005 (Nagy Pienaru); Sesiunea stiintifica: 60 de ani de la sfarsitul cclui de-aldoilea Razboi mondial", Institutul de istorie ,.Nicolae lorga", 16 mai 2005 (NagyPienaru); Simpozionul international: Mize politice, economice si militare inMarea NeagrA din Evul Mediu panA astazi", 10-14 iunie 2005 (Anca Popescu);Conferintele Cuvantul": Grupul de la PAItinis: o situare in epocA", Bucuresti, 25august 2005 (Crissian Vasile); Programul Europa CentralA, tArile romane sispatiul pontic". Lista comunicArilor din octombrie 2004-iulie 2005; Programul.,Sursc, instrumente de lucru si istorie sociala". Lista comunicArilor din tanuarie-septembrie 2005 167-174

NOTE 51 RECENZII

APisnia i buinaghi imperatora Piotra Velikogo, vol. XIII/2, ed. N. F. DEMIDOVA, T. S.MAIKOVA, L. A. NIKIFOROV, E. P. PODIAPOLSKAIA, A. A.PREOBRAJENSKII, Izdatelstvo Drevlehranilisce", Moskva. 2003, 680 p.(Adrian Tertecel); ***Un sujlet pentru Europa. Dimensiunea religioasa a unuiproiect politic, coord. Radu Carp, Edit. Fundatiei Anastasia, Bucuresti, 2005, 370p. (Dorina Maria Nastase); V1OREL ACHIM, CONSTANTIN IORDACHI(coord.), Romania fi Transnistria: problema Holocaustului. Perspective istorice ficomparative, Edit. Curtea Veche, Bucuresti, 2004, 376 p. (Adriana Gheorghe);IGOR ANDREEV, Aleksei Mihailovici, Molodaia Gvardiia, Moskva, 2003, 640 p.(Adrian Tertecel); CAROL AL II-LEA REGELE ROMANIEI, insemnari zilnice,vol. IV (8 septembrie 1940-19 mai 1941), Edit. Scripta", Bucuresti, 2003. 366 p.(Gelcu Sefendin Maksutovici); MIHAI-AURELIAN CARUNTU, Bucovina in aldoilea razboi mondial, Edit. Junimea, Iasi, 2004, 484 p. (Daniel Hrenciuc);ADELIN GUYOT, PATRICK RESTELLINI, Arta Nazista. 0 arta depropaganda, Edit. Corint, Bucuresti, 2002, 244 p.+ ii. (Adrian-Silvan lonescu);MARIN IONITA, Kiseleff 10. Fabrica de scriitori, Edit. Paralela 45, Pitesti, 2003,270 p. (Cristian Vasile); TEODOS1E PETRESCU, ADRIAN RADULESCU,Mitropolia Tomisului. Tradilie fi actualitate, Edit. Arhicpiscopiei Tomisului,Constanta, 2004, 190 p.+ 1 harta (Alexandru Ciociltan); MICHELE RALLO,Albania 41 Kosovo, Edit. Sempre, Bucuresti, 2004, 170 p. (Gelcu Maksutovici);OCTAVIAN TACU, Problema Basarabiei fi relaiile sovieto-romane in perioadainterbelica (1919-1939), Edit. Prut International, ChisinAu, 2004, 272 p. (DanielHrenciuc); LILIA ZABOLOTNAIA, Raporturile dinastice ci rolul Diplomatieide mariaj" in relallile moldo-polone in a doua junzatate a secolului al Xl1I-leamtjlocul secolului al XV-lea, ChisinAu, 2004, 192 p + anexe (Daniel Hrenciuc) 175-199

....... , . .

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

NEW SERIES

TOMUL XVI, NOS. 5 6

September December 2005

SUMMARY

SEAS OCEANS RIVERSTRADE AND RIVALRY AT THE DANUBE AND BLACK SEA

ALLA ALECSEEVNA IASCOVA, The Black Sea as a Nodal Arca: Geopolitics andEconomy 5-10

DANIELA BUSA, Internationalization of the Danube, the Role of C.E.D. and the Rightsof the Riparian Countries (1856-1914) 11-24

ILEANA CAZAN, Luigi Ferdinando Marsili. A Diplomat, a Military Man, and aCartographer in the Service of Emperor Leopold I 25-40

ADRIAN TERTECEL, The Russian Anti-Ottoman Military Campaigns of 1687 and 1689 41-50$TEFAN ANDREESCU, Trade at the Lower Danube at the End of the Sixteenth Century:

New Points 51-58VIRGIL CIOCILTAN, Preliminaries of the First War of the Straits: The Genoese

Mameluk Clash (1287-1291) 59-92

TOTALITAR SYSTEM PROPAGANDA AND PRIVILEGES

EUGEN DEN1ZE, The System of Medical Care of the Romanian Workers Party'sLeadership at the Beginning of the Fifties 93-98

CRISTIAN VASILE, A History of Romanian Theater in the First Years of Communism 99-110

THE WAR IN THE EAST

CEZAR MATA, Informative Missions on the East Front 111-116VIOREL ACHIM, Gypsy Under Threat of Being Deported. Support Offered by Peasants

from the Gorj Region (October 1942) 117-124

REFORMS AND REORGANIZATIONS

ALEXANDRU MAMINA, Intelectual Views Concerning Romanian Modernization:$tefan Zeletin and Eugen Lovinescu 125-130

ANGELA COLIN, Reforms in Bassarabia in the First Years of Autonomy (1812-1818) 131-144

Revista istoricA", tom XVI, 2005, nr. 5 6, p. 1 199

.

..

.

.

.......

www.dacoromanica.ro

INTERNATIONAL RELATIONS DOCUMENTARY STUDIES

RADU TUDORANCEA, Romanian-Greek Relations (Autumn of 1939 Autumn of 1940) 145-162

OPINIOS

OANA RIZESCU, "It Shall be Taken in all Earnestness": the Princely Authority and theDanger of Falling Into Derision 163-166

SCIENTIFIC LIFE

Annual Session of Scientific Communications of the "N. Iorga" History Institute, 6-7 June 2005(Nag)' Pienaru); Scientific Session; "Sixty Years Since the End of World War Two,""N. lorga" History Institute, 16 May 2005 (Nagy Pienaru); International Symposium:"Political, Economic and Military Issues at Stake in the Black Sea Region, from theMiddle Ages Until Today," 10-14 July 2005 (Anca Popescu); The "Cuvântul"Conferences: "The Paltinis Group: Characteristics of the Time", Bucuresti, 25 August2005 (Cristian Vasile); "Central Europe, the Romanian Principalities and the PonticSpace", list of papers, October 2004-July 2005; "Sources, Work Tools and SocialHistory", list of papers. January-September 2005 167-174

NOTES AND REVIEWS

£Pisma i bumaghi imperatora Piotra Velikogo, vol. X111/2, ed. N. F. DEM1DOVA, T. S.MAIKOVA, L A. NIK1FOROV, E P. PODIAPOLSKAIA, A. A.PREOBRAJENSKII, lzdatelstvo "Drevlehranilisce", Moskva, 2003, 680 pp. (AdrianTertecel); Un suflet pentru Europa. Dimensiunea religioasa a unui proiect politic(The European Soul. The Religious Dimension of a Political Project), coord. RaduCarp, Edit. Fundatiei Anastasia, Bucharest. 2005, 370 pp. (Dorina Maria Nastase);VIOREL ACHIM, CONSTANTIN IORDACHI (coord.), Romania $i Transnistria:problema Holocaustului. Perspective istorice qt. comparative. (Romania andTransnistria: the Holocaust Issue. Historical and Comparative Perspectives), Edit.Curtea Veche, Bucharest, 2004, 376 pp. (Adriana Gheorghe); IGOR ANDREEV,Aleksei Mihailovici, Molodaia Gvardiias, Moskva, 2003, 640 pp. (Adrian Tertecel);CAROL AL II-LEA REGELE ROMANIEL inseinnari zilnice (Carol II, King ofRomania, Daily Notes), vol. IV (8 septembrie 1940-19 mai 1941) (8 September 1940-19 May 1941), Edit. "Scripta". Bucharest, 2003, 366 pp. (Gelcu Sefendin Maksutovici);MIHAI-AURELIAN CARUNTU, Bucovina in al doilea rathoi mondial (BucovinaDuring World War Two), Edit. Junimea, Iasi. 2004, 484 pp. (Daniel Hrenciuc);ADELIN GUYOT, PATRICK RESTELL1NI, Arta Nazista. 0 arta de propaganda(Nazi Art: Art Serving Propagandistic Purposes)t Edit. Corint, Bucharest, 2002, 244 pp.+ ill. (Adrian-Silvan lonescu); MARIN 1ONITA, Kiseleff 10. Fabrica de scriitori (10Kiseleff: The Factory of Writers), Edit. Paralela 45, Pitesti, 2003, 270 pp. (CristianVasile); TEODOSIE PETRESCU, ADRIAN RADULESCU, Mitropolia Tomisului.Tradilie actualitate (The Metropolitanate of Tomis. Tradition and Present DaySituation), Edit. Arhiepiscopiei Tomisului, Constanta, 2004, 190 pp.+1 map (illexandruCiociltan); MICHELE RALLO, Albania .yi Kosovo (Albania and Kossovo), Edit.Sempre, Bucharest, 2004, 170 pp. (Gelcu Maksutovici); OCTAVIAN TACU,Problema Basarabiei ci relallile sovieto-romdne in perioada inierbelica (1919-1939)(The Bessarabian Question and the Soviet-Romanian Relations in the Interwar Period,1919-1939), Edit. Prut International, Chisinãu, 2004, 272 pp. (Daniel Ilrenciuc);LILIA ZABOLOTNAIA, Raporturile dinastice .yi rolul Diplomaliei de mariar inre/4We moldo-polone in a douajumatate a secolului al X1V-lea mijlocul secolului alXV-lea (Dynastic Relations and the Role of "Marriage Diplomacy" in .the Moldavian-Polish Relations in the Second Half of the Fourteenth Century Mid-FifteenthCentury), Chisinau, 2004, 192 pp. + appendages (Daniel Hrenciuc) 175-199

fi

www.dacoromanica.ro

. MARI. OCEANE FLUVIICOMERT 51 RIVALITATI LA DUNARE SI MAREA NEAGRA

NODUL MAREA NEAGRA: GEOPOLITICA $1 ECONOMIE

IASCOVA ALLA ALECSEEVNA

Operatiunile militare de pe teritoriul Irakului au redus considerabilinsecuritatea regionala in spatiul Mediteranei Marii Negre, corespunzator (inconformitate) cu vechimea si importanta sudului, pe directia Marea Caspica MareaNeagra in sistemul priorithtilor nationale de securitate ale statelor din regiune.

Inca din a doua jumatate a anilor '90 prin eforturile tärilor riverane MliriiNegro intre die si Rusia incepe sä se adopte un complex de milsuri pentruconsolidarea increderii i sccurithtii in bazinul Marii Negre. Dupa lungi consulthripreliminare care au durat aproximativ patru ani, cu runde de negocieri 1a care auparticipal sase state Rusia, Bulgaria, Georgia, Romania. Turcia i Ucraina s-aconsimtit pozitia comund privind extinderea masurilor de incredere si securitate afortelor militare marine din thrile riverane. In aceste conditii s-a realizat schimbulmilitar regulat de informatii marine; schimbul anual in planul activithtilor militar-marine; informarea despre cele cloud mari exercitii din an. Intelegerea a fostconsimtita prin semnarea la 25 aprilie 2002 a documentului de la Kiev. In prezentaceste masuri sunt obligatii cu caracter politic, si multi comentatori internationalisunt de acord cà tarile riverane Marii Negre au infruntat bariera politico-psihologica, propagand masurile de incredere i posibilitatea conlucrarii in sferainternationala si politica In lumina evenimentelor de pe teritoriul Irakuluisi in jurul posibilitatii sale de realizare, punerea de comun acord a politicii tarilorriveraneMarii Negre este de importanth deosebita.

Inceputul cooperarii intre thrile riverane Marii Negre a fost pus Inca din1990, aid presedintele Turcici, pe atunci Turgut Ozal, a lansat initiativa creariiunei Zone de prosperitate i colaborare a Marii Negre", cu participarea URSS,Turciei, Romaniei si Bulgariei. Atunci, foarte putini isi imaginau ca prabusirearegimurilor comuniste in estul Europei va da acestei initiative o nou i mult maiimportanta dimensiunc. Intre timp, la inceputul anilor '90 apropierea proceselor deredobandire a independentei i suveranitatii statelor riverane Marii Negreindeosebi perspectiva transformarii regiunii caucaziene in sursa mondiala deresurse energetice a condus la crearea unui focar de interese ale comunitätii

I Nezavisirnaia gazeta", 07.06.2002.

Revista istorica", torn XVI, 2005, nr. 5 6, p. 5 10

militaral.

§i,

www.dacoromanica.ro

6 Alla Alecseevna Iascova 2

internationale. in prezent este vehiculatä ideea crearii unei organizatii regionale decolaborare mai stabile.

Acordul se extinde §i asupra cercului de probleme, pe care Virile membreale acestei organizatii trebuie sa le decidd in comun, dar chiar Oa in ultimaparticipantii conlunitätii Marii Neue s-au abtinut sa trend la discutarea §irezolvarea problemelor politice, ternandu-se sä fie implicati in problematicamultiplelor conflicte etno-politice din perimetrul Marii Negre.

Caracterul economic al comunitätii a fost, de asemenea, chiar de la bunInceput determinat indispensabil de diferite cài de comunicatie, extindereacooperdrii practice pe aceste baze, nu numai la statele cu iqire la Marea Neagradar chiar la un cerc mult rnai larg al statelor interesate. De asemenea sc preconizacrearea unei zone in care sä se asigure la nivel maxim libera circulatie aoamenilor, märfurilor §i capitalului". Extinderea organizatiei in conditiileeconomiei de piata trebuia, in proiectul initiatorilor ei, sä se bazeze mai intai detoate pe stabilirea legaturilor directe intre structurile intreprinzatoare din Odleriverane Märii Negre i repunile lor separate, manifestand interesul realizäriiproiectelor cornune concrete'.

Ideea a capatat caracter practic in iunie 1992, la intillnirea de la Istanbul,uncle efii statelor §i guvernelor din 11 tad (Azerbaidjan, Albania, Armenia,Bulgaria, Grecia, Georgia, Moldova, Rusia, Romania, Turcia §i Ucraina) au semnatDeclaratia Cooperdrii Economice a Marii Negre".

Participantii la intalnirea din Istanbul au azut de acord in legatura cunecesitatea incurajärii organizatiei in dorneniile comertului i productiei,transportului, comunicatiilor, precum §i in sfera agriculturii, turismului i ecologiei.Dar paii concreti in aceste domenii erau franati de insuficienta resurselorfinanciare. In Declaratia de la Istanbul a fost subliniata necesitatea crearii Bancii deComert §i Dezvoltare a Marii Negre" (B.C.D.M.N.), dar demersurile in acest scopau inceput abia in februarie 1995, and U.E. a alocat 250 mii equ pentru elaborareabisness-planului bancii. Acordul privind crearea B.C.D.M.N., semnat §i ratificat detoti participantii, a intrat in vigoare la 24 ianuarie 1997. Capita lul de statut alB.C.D.M.N. era de 1,35 miliarde dolari, din care partea Rusiei in fondulregulamentar reprezenta 16,5 % (Federatia Rusä este unul dintre principaliiactionari ai Bancii).

Strategia generala de activitate a Comunitatii Economice a Marii Negre(C.E.M.N.), denumirea oficiala a gruparii regionale pana in 1998 cand a fostschimbatä in Organizatia de Colaborare Economia a Märii Negre 0.C.E.M.N.a fost elaboratä in timpul summit-urilor, care au avut loc la Bucure§ti (iunie 1995),Moscova (octombrie 1996) §i Yalta (iunie 1998). Dui:id adoptarea in mai 1999 aChartei, 0.C.E.M.N. a prirnit statutul de organizatie regionala internationala.Astazi 0.C.E.M.N. cuprinde un teritoriu cu o populatie mai mare de 400 milioaneoameni §i o suprafata depa§ind suprafata sumara a tarilor U.E3.

2 Vnqneia torgovlea", 1994, nr. 7-8, p. 3-4.3 Nezavisimaia gazeta", 09.06.1998.

clipti,

www.dacoromanica.ro

3 GeopoliticA i econornie 7

Totqi pe mdsura dezvoltdrii grupdrii si a transformdrii ei in organizatieregionald internationald s-au multiplicat i dificultdtile, legate de necesitateasolutiondrii nu doar a problemelor economice ci i a celor politice. De asernenea pemäsura extinderii ei a sporit numdrul contradictiilor intre statelemembre4.Problemele politice din Orientul Apropiat, Balcani i Caucaz sunt zilnicrelatate ca prime news in buletinele informative internationale. Acestea pun inevidenta obstacolele pentru colaborarea regionald din zona conflictelor politico-etnice si a rdzboaielor locale din a doua jumatate a anilor '90, adangdndu-se §icontradictiile legate de expansiunea monopolurilor internationale si a tdriloroccidentale in Caucaz §i Balcani. Cu atfit mai mult sfera geopoliticd fundamentaldde activitate a 0.C.E.M.N. a devenit o zonA economicd de colaborare i parteneriatdar §i una de risc politic major.

Aceasta a stat la baza faptului cã Odle membre 0.C.E.M.N. au recurs lacrearea sisternului de consultdri politice, care erau menite sd favorizezesolutionarea contradictiilor interstatale si regionale. Pentru discutarea i rezolvareaprobleinelor concrete de cloud ori pe an au loc intdlniri ale ministrilor afacerilorexterne. Rezultatele concrete ale acestor intalniri s-au materializat prin elaborareaunor documente internationale a cdror irnportantd a constituit baza de colaborare a0.C.E.M.N. cu U.E.

in anul 1993 a fost fondatd Adunarea Parlamentard a C.E.M.N. reunind 70de deputati din cele 11 OH membre alqi proportional cu numdrul populatiei dinfiecare stat. Intrunirile parlamentarilor au loc regulat si se acordd o atentiedeosebitd discutArii problemelor in planul colabordrii politice.

Rolul conducdtor in organizatie in directia colabordrii concrete si asigurdriiefective a mdsurilor in cadrul 0.C.E.M.N. revine de cele mai multe ori statuluiinitiator, Turcia. Astfel in mai 1998 la Istanbul, cu participarea primilor oameni instat si a guvernelor statelor membre a avut loc conferinta internationald Istoriacelor clouä marl" si Rdscrucea Lumii" dedicate problemelor extractiei resurselorenergetice in Marea Caspicd i transportarea lor in Occident prin Marea Neagrd.Observatorii internationali au atras atentia cd de la aceste intruniri au lipsitreprezentantii Rusiei, care s-ar parea cd nu ar fi trebuit sa se indepdrteze de ladiscutarea i solutionarea acestor probleme5

In acela§i timp Rusia, indeosebi regiunile sale sudice, sunt interesateevident in elaborarea conditiilor necesare pentru dezvoltarea colabordrii in MareaNeagra. Tinuturile §i regiunile din Rusia sudicd puteau deveni subiecti mult maiactivi in colaborarea internationald i sd-si aducd aportul lor. De asemenea pentruele este foarte importanth imburatatirea climatului politic in Marea NeagraCaucazul Nordic, solutionarea conflictelor din regiune prin intermediul dialoguluipolitic. Este caracteristic faptul cä dupd reluarea operatiunilor militare in 1999 pe

4 AstAzi pe Ifinga cei 11 membri fondatori, 9 state au statutul de observator (Austria, Egipt, Israel,Italia, Po Ionia, Slovacia, Tunisia, Germania si Franta); cu cererea de intrare in 0.C.E.M.N. s-au adresat 4slate (Iran. Macedonia, lugoslavia, Uzbekistan) si alte 5 state pretind obtinerea statutului de observator.

5 Nezavisimaia gazeta", 06.06.1998.

si

www.dacoromanica.ro

8 Alla Alecseevna Iascova 4

teritoriul Republicii Cecene, mai multi §efi de state din republicile din Caucazul deNord, intr-un fel sau altul, s-au pronuntat pentru desfa§urarea tratativelor politice.Dupd aprecierile existente, conflictele nerezolvate din Caucaz pot deveni factoriserio§i de risc politic in Marea Neagra, impiedicand §i torpikind afluxulinvestitiilor in regiunile sudice ale Rusiei.

Acela§i lucru poate fi atribuit §i unei alte zone de conflict nu mai putinpericuloasa Balcanii. Neavfind o legitimare intemeiatä, operatiunile NATO inIugoslavia s-au incheiat, dupä cum se §tie, fait a-§i atinge scopul propus. Prinurmare, situatia creatd in jurul regiunii Kosovo a generat noi conflicte armate.Astfel Balcanii famân in continuare o zond de risc politic ridicat, care ingrade§tedesigur desfa§urarea formelor practice de colaborare in regiunea Mdrii Negre §i aMärii Mediterane.

Posibilitatea integrdrii in cadrul 0.C.E.M.N. are restrictii cunoscute,deoarece in aceastä structurd regionala inträ täri diferite, cu interese economice §ipolitice contradictorii6. Astfel, Turcia, pretendentà la rolul de mare putereaspird s utilizeze 0.C.E.M.N. ca instrument de dorninatie in Transcaucazia §i bazinulMärii Negre. Secretariatul permanent al 0.C.E.M.N. care i§i are sediul la Istanbul,coordoneazd actiunile sale cu majoritatea statelor interesate, astfel partea turc5 incearcdsã obtin5 sprijinul acestora prin intermediul Consiliului Mini§trilor Afacerilor Externe,având acordul parlarnentar de 2/3 din voturi.

Un exemplu concret de pozitie neconstructivii a turcilor a fost adoptareaunilateralä in 1994, din partea Turciei, a Regularnentului privind navigatia in zonaStrâmtorilor ceea ce a adus daune substantiale intereselor statelor riverane MäriiNegre7. Prin actiunile comune ale unor state membre ale 0.C.E.M.N. (Grecia,Bulgaria §i Rusia) au fost elaborate conditiile §i in decembrie 2002 a fost adoptatproiectul construirii oleoductului din ora§ul bulgar Burgas pfind in portul grecescAlexandropolis, menit sä solutioneze problemele generate de tranzitia tancurilorpetroliere prin Strâmtori. Realizarea acestui proiect s-a facut printr-un consortiu incare au intrat campanii private din tärile membre. Valoarea proiectului esteestimatä la circa 700 milioane euro8.

Fara indoiald cà, pa§ii efectuati de Turcia in vederea ingrAdirii regirnuluinavigatiei au devenit instrumente in lupta concurentiala pe calea transportdriipetrolului din Marea Caspicä, fapt ce a devenit evident dupã semnarea la Istanbulin noiembrie 1999 a Acordului privind constructia oleoductului Baku-Djeihan.

Alt membru activ din organizatia regionala a statelor riverane Mrii Negrea devenit in ultima vreme Ucraina. In discursul sdu din iunie 1998 de la summit-uldin Yalta, pre§edintele Ucrainei Leonid Kucima, sustinand ideea credrii unei zonelibere de comert in C.E.M.N., a afirmat necesitatea crearii in Marea Neagra atraseelor inelare paralele, sprijinind traseele alternative de transport a petrolului

6 Segodnia", 06.06.1998.7 Mejdunarodnaia jizni", 1996, nr.4, p. 54-55.

ITAR-TASS, Pulis planeti, 02.12.2002.

regionala,

8

www.dacoromanica.ro

5 Geopolitic i economie 9

caspic si a unor noi prospectiuni petroliere. In perioada actuala pentru Ucraina suntimportante obtinerea investitiilor i consolidarea pozitiilor cheie in Banca deComert si Dezvoltare a Marii Negre .

Sunt de mentionat i contributiile Rornaniei in dezvoltarea comunitard. Peparcursul ultimului deceniu aspectul politicii regionale a Romaniei a fost legatindispensabil de elaborarea unei strategii a politicii externe care viza pe primul planintrarea in NATO si U.E. In momentul inaspririi situatiei internationale dinBalcani, Orientul Apropiat si Mijlociu pozitia Romfiniei ca stat membru ONUavand o irnportanta pozitie strategica in Marea Neagra a fost condi tionata de acesteprioritati, pe care le regäsirn in numeroase declaratii i docurnente oficiale.

Aportul Romaniei in dezvoltarea colaborarii in regiunea Märii Negre adevenit important prin fondarea Universitatii Marii Negre (Black Sea UniversityFoundation) cu centre la Bucuresti i Constanta. Reprezentantii romani manifestaun interes activ in structurile de diferite tipuri, create in cadrul 0.C.E.M.N.

Nu putem sä nu mentionam cä practic contactul cu vecinii de la MareaNeagra Ucraina i Rusia, inclusiv regiunile sale sudice, este Inca insuficient desiacesta ar fi putut sa solutioneze multe probleme reprezentand interese reciproce.

In ceea ce priveste Rusia, directiile actiunii ei in Marea Neagra au fostpline de rezerve, si nu putem sa nu observam ea si in cazul in care partea rusä aintrat in cadrul 0.C.E.M.N. cu propuneri valoroase pentru membrii acesteia, inmare parte ele au Camas in suspensie si nu au fost adoptate masuri concrete.

Astfel in noiembrie 1999 Rusia a prezentat la summit-ul 0.C.E.M.N. de laIstanbul proiectul crearii cercului energetic al Marii Negre", a carui realizare ar fipermis imbunatätirea aprovizionarii energetice a tarilor din bazinul Märii Negre1°.In acest caz Rusia ar fi devenit principalul furnizor de energie electrica in toataregiunea i acest lucru nu putea fi deck pozitiv, atat din punct de vedere al pozitieiei in Marea Neagra, cat si a perspectivelor in solutionarea conflictelordezbaterilor politice. Cu toate acestea, problerna ran-lane deschisd. Prin acesteaalte exemple se poate urmari inconsecventa si pasivitatea procesului colaborarii laMarea Neagra.

$i aici trebuie avut in vedere, ca si in cazul mai multor proiecteeuroasiatice ca acestea nu pot fi realizate fara participarea Rusiei, asa cum fallimplicarea ei, 0.C.E.M.N. nu poate functiona pe deplin. In aceastä ordine de ideiaprecierile nu pot fi nicidecum proruse asa cum mentioneaza politica americana sipolitologul Zb. Bjezinski: Rusia, abia daca mai trebuie amintit, rarnane actorulgeostrategic cel mai important", avand serioase alternative de alegere pecontinentul euroasiatic". Foarte multe depind de evolutia situatiei politice interne,si mai ales, de ceea ce va deveni Rusia: democratic europeand sau un iarãi imperiueuroasiatic. In orice caz, fait indoiala ea ramane un actor important, dupa cummentioneaza Bjezinski".

9 Nezavisirnaia gazeta", 09.06.1998.Ibidem, 19.11.1999.

II Zb. Bjezinski, Velicaia cahniatnaiu dosca, Moscova, 1998, p. 59.

sisi

www.dacoromanica.ro

10 Alla Alecseevna Iascova 6

Prin urmare nu trebuie luate in calculul aceste informatii ca märturiiprietene§ti deoarece la granita sudicd a Rusiei se duce o lupta i o concurentdgeopolitica evidentd. Cu toate acestea, recunoaterea rolulni obiectiv §i a loculuiRusiei pe marea tabld de §ah" trebuie pusd in legaturd cu constatarea potentialuluinevalorificat.

In general, putem afirma cä procesul integrärii in 0.C.E.M.N., chiar dacdeste destul de lent, acurnuleazd totqi noi forte. Dupd unele aprecieri, 0.C.E.M.N.are anse in viitorul apropiat sa devind punte de comunicatie intre Asia, OrientulApropiat i Europa §i de aceea importanta ei in secolul XXI poate sa creasedsubstantial.

Rezervele colabordrii la Marea Neagrd sunt mari, mai ales in sferaeconomicd, insd perspectivele imediate cat §i cele indepdrtate sunt pdnd la urmdincerte, depinzAnd in mare rnäsurd de riscurile politice care mai persista in regiune.

Traducere Svetlana Ciociltan

THE BLACK SEA AS A NODAL AREA:GEOPOLITICS AND ECONOMY

Abstract

An approach is made to interstate economic and political cooperation inthe Black Sea region after the Cold War. The common interests and points ofdisagreement of riparian countries are highlighted. The political risks and prospectsof future collaboration are analyzed in terms of geopolitics.

www.dacoromanica.ro

1NTERNATIONAL1ZAREA DUNARII, ROLUL C.E.D.SI DREPTURILE RIVERAN1LOR (1856-1914)

DANIELA BUSA

Concept impus de revolutia franceza, internationalizarea raurilor §ifluviilor al caror parcurs navigabil strabatea teritoriile a doud sau mai multe state,avea sa prinda substanta i sa devind realitate pentru cele mai multe dintre acesteala inceputul secolului al XIX-Iea. Luand ca baza tratatul cu privire la libertateanavigatiei i comertului pe Rin, incheiat in mai 1814 de Marea Britanie, Franta,Prusia, Austria, Spania, Portugalia i Suedia, Congresul de la Viena din 1815 aveasa extindii prevederile §i asupra fluviilor Neckar, Main, Moselle, Escaut, sa creezecadrul pentru inlaturarea restrictiilor nationale §i privilegiilor existente, sä irnpunapästrarea neutral itatii apelor pc toatä durata unui conflict i sä statueze toate acesteaintr-un act international'. Transpunerea in practica a acestor prevederi a fost facutd,de comun acord, de comisii ale statelor riverane. Acestea au rezolvat dispute, auoferil solutii, marea majoritate viabile §i in spiritul deciziilor adoptate la Viena,acceptate de cei in cauza i, foarte important, au reqit sä extinda prevederile §iasupra altor fluvii care nu fusesera mentionate in tratat, in speranta cainternationalizarea sa c4tige teren, sà devind o realitate de necontestat. Cu exceptiaDunarii, sistemul a functionat pentru toate arterele navigabile.

Numitli de Napoleon regele fluviilor", Dunarea nu este un curs de apaobi§nuit nu numai datorita lungirnii parcursului, retelei hidrografice, formeimalurilor, importantei economice sau strategice, imprilnate de teritoriile strabatute,dar §i varietätii de nationalitati intalnite in cale. Nu de putine ori in secolul al XIX-lea, zoncle traversate de apele fluviului, cu precadere in jumatatea lui inferioard,inclusiv delta, au fost marcate de instabilitate, conflicte armate sau de interese intremarile puteri, dar §i intre micile state riverane, de razboaie de eliberare nationala.Unele au fost de scurta durata, altele s-au rezolvat intr-o perioada mai mare detimp, dar au fost i cazuri ce §i-au gasit solutionarea abia in veacul al VC-lea.Printre acestea din urma se numara l chestiunea orientald", definita deacademicianul Andrei Otetea drept o problema de motenire, ività ca urmare adecaderii Imperiului Otoman, §i care nu a putut fi solutionata prin regimulcompensatiilor datoritä imposibilitatii de a stabili parti echivalente intrepretendentii la mc§tenire"2.

I Articolul 109 al Tratatului de la Viena prevedea cd navigatia pe fluviile internationale...de-a lungul Intregului curs ...va fi liberd si nu va Ii intcrzis cornertul Vezi siarticolele 108-116 la D. Sturdza, Recueil des documents relatifs a la liberte de navigations duDanube, Berlin, 1904, p. 2-4.

2 Andrei Otetca, Contributii la chestiunea orienialei, in Scrieri istorice alese, Cluj-Napoca,1980, p. 93.

..Revista istoricd", torn XVI, 2005, nr. 5 6, p. 11 24

nimänui...".

www.dacoromanica.ro

12 Daniela Busa 9

In secolul al XIX-lea, importanta comerciald a Dundrii a crescutconsiderabil, comertul pe fluviu fi ind vital nu nurnai pentru economiile statelorriverane (care includeau, la acea vreme, nu rnai putin de patru mari puteri)"3, dar sipentru unele dintre puterile industrializate neriverane, care i§i exportau pe aceastäcale in sud-estul Europei produsele finite si importau in special cereale4. Peparcursul unui singur deceniu, 1830-1840, de pilda, Dunärea devenise una dintreprincipalele artere de trafic din Europa Centrald spre Marea Neagra si Asia Mica"5.

Criza progresiva a Sublimei Porti determinase o permanenta si sustinutarivalitate intre marile puteri pentru dominatia si controlul sud-estului Europei,pentru stäpanirea stramtorilor Bosfor §i Dardanele si pentru obtinerea influenteiasupra Constantinopolului. In aceste circumstante problema Dundrii a constituit,alaturi de lupta de eliberare nationalä, esenta problemei orientale. In cadrulacesteia, controlul asupra gurilor Dundrii si reglementarea regirnului de navigatiepe cursul mijlociu si inferior al fluviului, in special in sectorul Portile de Fiervarsarea in mare, au detinut un rol insemnat, ilustrat de existenta prevederilorasupra celor cloud aspecte in trei din marile tratate ale secolului al XIX-lea:Adrianopol, Paris si Berlin. Internationalizarea Dunarii a pendulat astfel Mireinteresele si presiunile puterilor europene §i principiul suveranitatii nationale,ultimul cu valente sporite, statele riverane refuzand rnultd vreme sä accepte altfeldeck ca pe o proprietate exclusiva, portiunea din fluviu ce le marginea sau letraversa, fapt ce se regäseste in rnasurile impuse pe acest parcurs, multe indisonanta cu dreptul international.

Desi Congresul de la Viena instituise reguli cu privire la libertateanavigatiei pe fluviile si raurile Europei, la sistemul uniform de incasare a taxelor, laobligatiile privind amenajarea si intretinerea instalatiilor portuare, Dundrea, asacum am mentionat, nu a intrat in discutie. In lipsa Portii, extinderea deciziilor demai sus si asupra acestui mare fluviu al Europei nu era posibila, cum nu eraposibila nici ignorarea lor. Ca atare, de la aceastä data, toate acordurileinternationale ce priveau sud-estul continentului aveau sa cuprinda si mentiuniasupra libertatii navigatiei pe Dunare. Multa vreme ele au fost lipsite de acoperire,riveranii, fie mari puteri, fie tali ce aspirau la independenta, avand propriul mod depunere in practica a principiului.

3 Richard Charles Frucht, War, Peace and Internationality: The Danube, 1789-1916. inSoutheast European Maritime Commerce and Naval Policies from the Mid-Eighteenth Century to 1914,Apostolos E. Vacalopoulos, Constantinos D. Svolopoulos. Bela K. Kiraly, Thessaloniki, 1988, P. 80.

4 In prima jumatate a secolului al XIX-lea cea mai mare parte a ccrcalelor de pe piataengleza era importata din sud-estul continentului, transportul Bind asigurat de companiile austricc cedelineau o pozitie primordiala pe Dunare, mai cu scama dupa raspfindirea motorului cu abur. VeziJohn R. Lampe, Marvin R. Jackson, Balkan Economic History 1550-1950, Bloomington, 1982, p.56-58; Paul Cemovodeanu, Relatiile comerciale romino-engleze in contexul politicii orientate a MariiBritanii (1803-1878), Cluj-Napoca, 1986, p. 51-103.

5 Georges D. Cioriccanu, La Rounwnie économique et ses rapports avec l'etranger de 1860a 1915, Paris, 1928, p. 133.

www.dacoromanica.ro

3 Internationalizarea Dunarii 13

Acutizarea problernei orientale, crizele, ce alternau cu perioade de acalmie,au influentat regimul juridic al navigatiei pe Dunare, evidentiind, in functie demomente, evenimente i realitati, atitudini diferite ale celor implicati. Diferendele,neintelegerile, disputele, dar mai ales conflictele intre puteri, cu atat mai multdacaele erau §i riverane, ca §i cele intre micile state riverane s-au repercutat directasupra regimului juridic al fluviului. Confruntarea armatä oferea oportunitateainternationald i dicta, in acel4 timp, calea pe care internationalizarea urma a fiimplernentata", in vreme ce etapa dintre cloud rdzboaie dadea rägazul pentru cahotararile sa fie puse in practice. De fiecare data invingatorul a avut ultimulcuvant.

Daca in prima jumatate a veacului al XIX-lea manifestarea unora dintreproblerne a fost la inceput, iar a altora se intuia numai, odata cu razboiul Crimeeiele aveau sa devina evidente. PanA atunci problemele legate de Dundre erau deinsemnatate zonala §i constituiau obiectul unor acte bilaterale intre ImperiulOtornan, pe de o parte, §i cele cloud rivale Rusia §i Austria, pe de alta parte. Invrerne ce, in primii ani ai secolului existenta stapanirii otomane asupra gurilorDunarii i statutul de lac turcesc al Marii Negre, se repercutau negativ asuprairnportantei comertului pe fluviu, o data cu razboiul ruso-turc din anii 1806-1812 s-aufacut simtite prirnele semne ale schimbdrii. Pacea de la Bucurqti, prin prevederileei, aducea in atentia Europei o portiune a carei insemnatate fusese pand atunciignorata, Delta Dunarii, iar aparitia Rusiei ca stat riveran, prin obtinerea bratuluiChilia, modifica balanta puterii in zond. Acela§i tratat instituia un regini de liberdcirculatie pentru navele de cornert ale uneia i ale celeilalte parti pe tot cursulDundrii", cu exceptia bastimentelor de razboi, care nu puteau inainta mai departede varsarea Prutului7. Peste cativa ani, in 1826, conventia de la Akkerrnan aduceacompletdri §i precizari tratatului din 1812 i confirma acordul ruso-otoman de laConstantinopol din 1817 prin care i bratul Sulina era controlat de Rusia, intdrindastfel pozitia acesteia la gurile Dunarii8.

Teoretic, Tratatul de la Adrianopol avea sã modifice radical regimulnavigatiei la Dundrea maritima prin decretarea libertätii navigatiei pe tot parcursulfluviului, pentru vasele comerciale, cele militare fiind obligate sa respecteconventia de la Akkerman. Prevederea punea capät pozitiei detinute de secole deSub lima Poarta la gurile Dunarii, deschidea porturile Braila i Galati circulatieiinternationale i evidentia faptul ca delta constituia cheia de boltd a comertuluifluvial i maritirn pe Dunare. In acel4 timp, prin intrarea in stäpanirea Rusiei aultimul brat al Dundrii, Sfantu Gheorghe, i se oferea nu numai posibilitatea de a

6 Richard Charles Frucht, op. cit., p. 81. Pentru detalii privind modul in care rdzboiulpacea au influentat regimul juridic al Dundrii in etapa cuprinsd Imre slar,itul sccolului al XVIII-leaintrarea Roranici in primul razboi mondial vezi intreg studiul in loc. cit., p. 79-99.

7 Vczi textul art. 4 in Charles de Martens et Ferdinand de Cussy, Recueil de trailés,conventions et autre acts diploinatiques, vol. 11, Leipzig, 1845, p. 393.

8 Vezi textul conventiei de la Akkerrnan in D.A. Sturdza, C. Coleseu-Vartic, Acte cidocumente relative la istoria renaverii Romanie, vol. I. Bueurqti, 1900, p. 310-314.

ai

Ci

www.dacoromanica.ro

14 Daniela Busa 4

decide mdsuri in propriul avantaj, dar §i o pozitie privilegiata la gurile fluviului,fapt ce a constituit un acut semnal de alarma pentru Austria, Marea BritanieFranta, care 4i vedeau periclitate interesele economice in sectorul maritim alDunärii. Libertatea navigatiei rArnanea astfel un articol de tratat Med acoperire9.

Problema Dunärii i a internationalizarii ei avea sa revind cu o acuitatesporitä cu prilejul razboiului Crimeei. Pentru prima data, rolul fluviului i statutullui juridic, atat,in timp de pace cat §i pe perioada conflictului, au devenit problemeale Europei. In acest caz, solutia nu era simpla atata vreme cat necesitaarmonizarea intereselor particulare cu cele generale. Daca pand acum problemaDunarii de Jos §i a celei maritime era tranptä bilateral, razboiul Crimeei ainaugurat seria actelor multilaterale. Astfel, la 8 august 1854 Austria, MareaBritanie §i Franta hotarau sä nu permita includerea de prevederi care sa atingainternationalizarea Dunärii in intelegeri ulterioare conflictului. In decembrie,acel4 an, plenipotentiarii puterilor europene cereau Rusiei sä accepte casupravegherea i controlul navigatiei la gurile Dunarii sa fie facut de cele cinciputeri europene.

Internationalizarea Dundrii i jurisdictia riveranilor au facut obiectuldiscutiilor conferintei preliminare de la Viena §i a Tratatului de pace de la Paris. Incapitala Frantei, semnatarii au insistat pentru includerea in text a cinci articole carepriveau in mod direct §i special Dunarea. Racordarea fluviului la regimul juridiceuropean este clar stipulata de articolul XV care prevedea ca principiile desprinsedin Actul Congresului de la Viena cu privire la navigatia pe fluviile internationalevor fi aplicate in mod egal i Dunarii ca i gurilor ei. Ele [n. n. puterile] declara cäaceastä dispozitie face parte din dreptul public al Europei i iau asta sub garantialor". Nici un obstacol, indiferent de natura lui, nu putea sä impiedice sau särestrictioneze libertatea de navigatie. Cat prive§te dreptul statelor riverane acesteaputeau elabora regularnente de carantina §i politie fluviale. Se statuau astfelregulile dupd care urma sa se desfa§oare navigatia pe Dunfire, ele neputand fi atinsesau incalcate printr-o dispozitie sau intelegere ulterioara. Cele cloud organismeinfiintate, Comisia Europeana a Dunarii (C.E.D.) §i Comisia riveranilor", aveausarcina, prima: timp de doi ani, atat cat era rnandatata sa functioneze, sa desemneze

sa execute necesarul de lucrari pentru a inlesni i fluidiza circulatia in aval deIsaccea i la gurile Dundrii pana la varsarea in mare, sa stabileasca taxe pentruacoperirea cheltuielilor cerute de o astfel de intreprindere, sä asigure capavilioanele tuturor natiunilor sa fie tratate pe picior de perfecta egalitate"; cea de-a doua, permanenta, sä elaboreze, de comun acord, regulamentele de navigatie,

9 Imperiul Otoman nu avea voie sa detina intariri de-a lungul bratului Sf. Gheorghc, ceca cenu era valabil i pentru Rusia In cazul bratului Chilia care avea i autoritatca asupra carantinei tuturorvaselor de la gurile Dunarii.

10 D. A. Sturdza, Recueit des documents, p. 32.II In componenta Comisiei riveranilor intrau: Bavaria, WOrtemburg, Austria, Imperiul

Otoman. Cu acceptul Portii au fost admise Serbia, Tara Româneasca si Moldova, carora li serecunostea astfel calitatea de riverani.

§i

§i

www.dacoromanica.ro

5 Internationalizarea Dundrii 15

politic si carantind, sä vegheze la aplicarea lor, sa stabileasca lucrärile ce trebuiauefectuate si sa preia prerogativele primei, substituindu-se ei, dupa ce aceasta i§iinceta existentaL.

Prin infiintarea Comisiei europene, marile puteri nu au aplicat intocmaiprincipiul respectarii suveranitätii riveranilor, pe care tot ele 11 decretaserauniversal si obligatoriu in cazul celorlalte fluvii. Mai mult, se incalca chiar articolul113 al mult clamatului Act final al Congresului de la Viena din 1815", piatra detemelie a internationalizarii fluviilor Europei. Nici invocarea faptului cä micilestate riverane un dispuneau de fondurile necesare pentru intretinere si lucräritehnice nu explica indeajuns crearea Comisiei, de vreme ce astfel de intreprinderinu puteau fi facute in rastimpul a doi ani, cat era prevazuta existenta ei. Maidegraba, se incerca rezolvarea chestiunii printr-un compromis intre a raspunde uneirealitati de moment, generata de pierderea calitatii de stat riveran a Rusiei, develeitatile Austriei de putere cu interese speciale si incercarile ei, in acest sens, de aimpune controlul asupra celei mai mari parti a Dundrii, de importanta pe care oacorda Marea Britanie gurilor Dundrii si, ceea ce este cel mai important, denecesitatea ca regimul ei juridic sa fie acelasi cu al celorlalte fluvii din Europa.Toate acestea, ca si alte prevederi ale tratatului, ce aduc clarificari asupra unoraspecte tangentiale Dunärii si care tin de realitatea zonala, ne indreptatesc saconsideram a la Paris internationalizarea fluviului si jurisdictia pe portiuneariveranilor au constituit de fapt problemele cele mai importante si mai dificile,carora trebuia sa li se gäseasca o rezolvare. Din pacate solutiile oferite nu s-auputut implementa.

Statele riverane au continuat sä aplice propriile reguli si regularnente peportiunea lor de apa. Prin numirea unui singur organism cu functii specifice sepoate spune ea prevederile de la Paris au fost, in acest sens, superioare celor de laViena, numai cd in vreme ce acolo plenipotentiarii au reusit sà dea Europei normeaplicabile, la Paris constructia nu a fost satisfacatoare pentru toti. In loc sa instituieunui regim legislativ, se !Asa la latitudinea fiecarui riveran sa formuleze propriulset de legi, care, din pacate, era operabil numai pe parcursul sàu. Cat privesteComisia europeana, ea a rdmas un organism international, care a cautat sa-siperpetueze existenta si sa-si sporeasca puterea, desi majoritatea componentelor nuerau riverane. De altfel, interese si conjuncturi au favorizat un paradox, cloudcomisii cu destine diferite, absolut contrare intentiilor exprirnate in actul care le-acreat Comisia Europeand a Dunarii, prevazuta a avea o durata limitata, dar care afunctionat Oa in 1948 si Comisia riverana, care ar fi trebuit sa fie permanenta, dara avut o existenta efemerd si deloc utild"".

Conferinta de la Londra din 1871 14, intrunita ca raspuns la decizia Rusieide a renunta la prevederile Tratatului de la Paris privind neutralitatea Marii Negre,

12 D. A. Sturdza, op. cit., articolele 16 si 17, p. 30-33.13 Carmen Atanasiu, Problema navigafiei Romdniei la Dundre ,yi Navigafia Fluviald

Romeind" (1919-19,15), Bucuresti, 2003, p. 30.14 Pentru textul Tratatului de la Londra vezi Ministerul Afaccrilor Strdine, Cestiunea

Dundrii. Acte idocuniente, Bucuresti 1883, p. 410-412.

www.dacoromanica.ro

16 Daniela BusA 6

avea sa aducd modificdri §i in ceea ce priveste reglementarea navigatiei pe Dundreprin prelungirea mandatului C.E.D. cu 12 ani, adicd phnil in 188315. Decizia a avutimplicatii asupra caracterului, diversitdtii i iitilitäii proiectelor de lucrari, aatributiilor functionarilor Comisiei si a extins ideea internationalitätii dincolo desimpla ei iinelegere geografica la reprezentärile i lhcilitáilc unei agentii"16. Inacelasi timp, prin recunoasterea existentei Cornisiei riveranilor i rnai ales prinautorizarea statelor membre de a efectua lucräri pentru inlaturarea obstacolelorexistente pe senalul navigabil, decise de comun acord, si de a percepe taxe pAnd larecuperarea investitiilor, articolul XV din Tratatul de la Paris primea consistenta,iar riveranii intrevedeau primele_roade ale eforturilor lor in clirectia impuneriilibertatii de navigatie pe Duare. In scurt timp, pentru micile state cAstigurile s-audovedit iluzorii.

Tratatul de la Berlin a consfintit juridic schimbArile politico-teritorialeapärute in sud-estul Europei in urma razboiului din 1877-1878. Problemreglementlirii navigatiei pe Dundre §i cea a strfimtorilor au continual sa rilmfinddeschise §i aceasta in pofida ponderii lor in chestiunea orientald. In capitalaGermaniei, puterile europene au evitat orice clarificare §i asupra statutului C.E.D.,cum au evitat i discutii privind includerea comisiei intr-o entitate mai mare cuatributii asupra intregului fluviu, fapt ce denotä importanta deosebitã pc care oacordau deltei. De altfel, articolele din tratat privesc numai sectorul Portile de Fiervärsarea in mare §i nicidecum intregul parcurs navigabil al fluviului, asupra cdruianu se face nici un fel de referire. Explicatia se gäsqte, potrivit istoricului SerbanRAdulescu Zoner, in maniera in care au fost conduse lucrilrile de cancelarulgerman, Otto von Bismarck, care a canalizat discutiile spre formuläri cu uncaracter mai mult general, evitând detaliile", reuind astfel, sa preint5mpine §i incazul Dunärii un eventual conflict intre Austro-Ungaria i Rusia sau intre aceastadin urmä §i Marea Britanie"17.

Näscute din cloud puncte de vedere diferite, austro-ungar §i rusl8, cele §asearticole ale Tratatului de la Berlin referitoare direct la Dunäre (52-57)19 se inscriupe linia jumAtatilor de mäsurd, a compromisului intre interesele marilor puteri §i

15 La 12/24 aprilie 1883 urma sã fic amortizat imprumutul contractat de C.E.D. si garantatde membrii ci. cu exceptia Rusiei, destinat finantarii lucr5rilor de fluidizare a circulatici in sectorulmaritirn al Dundrii.

16 Richard Ch. Frucht, Duneirea noastret. Romania, the Great Powers and the DanubeQuestion 1914-1921 , New-York, 1982, p. 19.

" Serban R5du1escu Zoner, Dunarea, Marco Neagrä i Puterile Centrale 1878-1898, Cluj-Napoca, 1982. p. 28.

" Proicctul austro-ungar a fost propus dc baronul llaymerle in scdinta din 20 iunic/2 iulie1878, iar eel rus cloud zile mai tiirziu de contele $uvalov. Pentru detalii privind celc doufl proiecte veziEarait dii Protocole nr. 11 du 2 juillet si Extrah du Protocole lir. 12 du 4 juillet, in MinistcrulAfacerilor Strainc, Cestiunea Dunarii. Acte i docutnente, p. 441-445.

19 Vezi Tratatul de la Berlin arnica de prowcoalele Congresului, Bucuresti, 1878, articolelc52-57. Pentru tcxtul original in francezã vezi La Conunission Europ&,nne du Danube et son oeuvre de1856 a 1931, Paris, MCMXXX1, p. 426-427.

www.dacoromanica.ro

7 Internationalizarea Dunärii 17

drepturile micilor riverani, constituind in acela§i timp §i o victorie pentrudiplomatia austro-ungara. Dub la monarhie obtinea incredintarea, in exclusivitate, alucrdrilor destinate inlaturarii piedicilor din calea navigatiei in sectorul Portile deFier cataracte §i imputernicirea de a percepe taxe pentru recuperarea investitiilor(articolul 57). In spiritul dreptului la libera navigatie, articolul 52 prevedeademolarea tuturor fortaretelor de pe ambele maluri din sectorul Porti le de Fiergurile Dunarii. Pe acest segment nu era permisä nici navigatia vaselor de rdzboi, cuexceptia celor ware ale politiei Iluviale, serviciului vamal §i a stationarelormarilor puteri de la gurile fluviului, care aveau voie sä urce pana la Galati. De§iinterdictia se referea §i la transportul de trupe §i armament, acesta nu era exclus,cum s-ar fi intamplat in cazul neutralizärii fluviului, propunerc ayansata la unmoment dat in cursul dezbaterilor de Austro-Ungaria §i respinsa de Rusia. Cea dinurma avea sa profite, nu o data, de aceastä carenta din legislatie.

Pe linia aplicarii dreptului international se situeala §i cooptareaRomanieiin componenta C.E.D., dar posibilitatea prelungirii mandatului Comisiei20, largireacompetentei §i exercitarea ei intr-o completd independenta fata de autoritateatutelara" (articolul 53), ca §i rolul atribuit, aläturi de Comisia riveranilor, inreglementarea navigatiei pe segmentul Porti le de Fier Galati (articolul 55), auincalcat tocmai invocatul drept. Cornisia europeana dobandea un statut privilegiat,extralegal §i extrateritorial"2 .

Aceste prevederi afectau suveranitatea micilor state riverane, in modspecial a Romanici, care de§i beneficiara celui rnai king parcurs al fluviului i§ivedea ingradite nu numai drepturile de stat suveran, ci §i de riveran atfit pe Dunareainferioara cat §i la gurile ei. Dar, ceea ce este rnai gray, este faptul ca. la Berlin, prinacordul tacit al puterilor europene §i contrar prevederilor Congresului de la Paris,se instituia sectionarea parcursului Dundrii: o parte aflatä sub autoritatea Germaniei§i Austro-Ungariei, care se intindea de la izvoare pana la Portile de Fier inclusivasupra careia nu exista nici o referire, problema ei find deja reglementata inspiritul dreptului international Inca din 1856, alta maritima, Galati Sulina,pusäsub autoritatea C.E.D. §i in sfar§it a treia intre Porti le de Fier Galati, rezultatd inurma Congresului. Fiecare portiune i§i avea regimul ei, ceea ce contraveneadreptului international. In lipsa unui regim unitar, statutul de fluviu internationalera lipsit de consistenta. Situatia era singularä, Med precedent §i nu poate fijustificata prin lungimea parcursului navigabil sau nurnarul de state strabatute de

20 Articolul 54 lasa la latitudinca puterilor europene sa stabileasca. de comun acord, la odata ulterioara, prelungirea mandatului C.E.D. $i modificarile aduse in acest caz. Aceasta insemna Caasupra unei decizii de importanta majora pentru riverani acau sa se pronuntc $i state neriverane, ceeacc nu se iniamplasc in cazul altor fluvii din Europa.

21 Richard C. Frucht, op. cit., p. 19. Articolul 47 al Tratatului de la Berlin intareaextralegalitatea C.E.D. prin rolul de arbitru prevazut in cazul .,partajului apelor $i locurilor depescuir, ca urmare a delimitarii hotarului dintre Romania $i Rusia pe talveaul bratului Chilia. VeziStelhn Stanciu, Romania i Comisia European(' a Dunarii. Diplomatie. Suveranitate. Cooperareinternationald. Galati, 2002, p. 104.

www.dacoromanica.ro

18 Daniela Bu§d 8

fluviu, ci mai degrabd prin dorinta unora dintre puteri de impune propria vointdacolo unde interesele lor primau.

In afara articolelor cu referiri directe la statutul Dundrii §i libertateanavigatiei, Tratatul de la Berlin a cuprins §i altele care, indirect, au avut o mareinsemnätate pentru problema Dundrii. Ele privesc noul statut international al unoradintre riverani, cazul RomAniei §i Serbiei, cdrora Ii s-a recunoscut independenta,Principatul bulgar devenind autonom, modificdrile teritoriale in urma reveniriiDobrogei in componenta RomAniei, dar §i cele rezultate din reanexarea suduluiBasarabiei de cdtre Rusia i revenirea acesteia la statutul de riveran, pozitiepierdutd in intervalul 1856-1877.

Cantonatd la Berlin in sfera generalului, problerna Dundrii §iimplementarea internationalizArii ei avea sà facd insd obiectul mai multor reuniunieuropene in perioada 1878-1883, ce au evidentiat o data in plus interese econornice

politice majore ale marilor puteri, dar i faptul cd. tinerele state riveraneindependente sau autonome incepeau sa-§i facd simtitd prezenta. Pentru acestea dinurmd, libertatea de navigatie pe Dundre era legatd de evolutia politicddezvoltarea economicd, de afirmarea suveranitatii. Pentru Principatul bulgar,problerna Dundrii a marcat debutul actiunii de subminare a dependentei fatd dePoartd, de abordare a relatiilor internationale intr-o rnanierd nour".

Discutiile cele mai ample, dificile §i de duratd au fost generate dereglementarea navigatiei In sectorul Porti le de Fier Galati. Dupd cfiteva reuniunipregatitoare, in noiembrie 1879 reprezentantii C.E.D., intruniti intr-o edintdplenard abia dacd au facut vagi referiri la aceastd problema23. In schimb, plenulcomisiei a dezbdtut pe larg problema modificArilor la actul public" din 1865, princare se reglementa navigatia in sectorul maritim al Dundrii. Conform proiectuluifrancez, acceptat de Austro-Ungaria i Germania, nu se avea in vedere o modificarea vechiului document, ci o adaptare a liii la situatia creatA la gurile Dundrii dupdBerlin. Actul aditional la Actul public din 186524, incheiat 28 decembrie 1879 §iratificat peste doi ani, aducea prejudicii statelor riveranc, in speta României, prinsporirea jurisdictiei Comisiei Europene a Dundrii §i extinderea prerogativelor ei §iasupra uscatului, prin numirea direct de Cornisie, fard o minima consultare cuautoritAtile rorndne, a inspectorului navigatiei i cdpitanului portului Sulina(articolul 2) §i prin neutralitatea totald" de care beneficiau personalul, proprietdtile

lucrArile ei, in raport cu autoritatea teritoriald (articolul 8). In sarcina celor doi

22 Pentru detalii privind Principatul bulgar si problcma Dunarii in perioada ce a urmatCongresului de la Berlin vezi Elena State lova, La Bidgarie el le probleine danubien (1879-1883), inEtudes historique", t. VI, 1973, p. 100.

23 Referitor la libertatea navigatiei pe Dunkc in sectorul Polite de 1. ierGalati s-a stabilitnumai, in terneiul articolului 55 al Tratatului de la Berlin, constituirea unui comitet alciltuit din trcimembri cu misiunca de a prezenta un ante-proiect, bazä de discutie a urmMoarci scsiuni. FrantaMarea Britanie au avut un rol important in alcMuirca cornitetului, prima I-a propus, iar cca de-a douai-a determinat componenta. obtinand acordul puterilor pentru excluderca riveranilor.

24 Pentru textul Actului aditional vezi La C'onunission Europeenne du Danube et son oeuvrede 1856à 1931, p. 428-431.

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

9 Internationalizarea Dunärii 19

functionari intra, printre altele, §i dreptul de a judeca §i a da solutii, intr-o primainstanta, in nurnele Comisiei, drept al puterii teritoriale !Ana in 1878, respectiv alImperiului Otoman. Aceasta constituie o incalcare a codului de proceduracivila."25, prin faptul ca o singura instanta constata, instrumenta cauza, se pronuntaasupra ei §i veghea la aplicarea hotärdrii. Prin sporirea rolului §i atributiilor C.E.D.,se reitera de fapt independenta ei fatä de autoritatea teritoriala §i se intdreauprivilegiile.

Ante-proiectul regulamentului de navigatie, politie §i supravephere intrePortile de FierGalati, intocrnit de Austro-Ungaria, Germania §i Italia- , prezentatin sesiunea C.E.D. din primavara 1880, parea, la o prima vedere, cä venea insprijinul internationalizdrii Dundrii. In realitate el se indepärta categoric de laprevederile expuse cu atata intelepciune de cele cloud legislatii publice in materiede navigatie fluviala"27, Congresul de la Viena §i Tratatul de la Paris, §i acordadublei monarhii posibilitatea de a controla acest sector prin intermediul ComisieiMixte de supraveghere a navigatiei, a carei existenta nu fusese prevazuta deTratatul de la Berlin. De§i in componenta ei intrau toate statele riverane de peaceastä portiune, adicd Austro-Ungaria, Romania, Serbia §i Bulgaria, iar hotararilese luau in majoritate, prima detinea o pozitie dominanta prin pre§edintiapermanenta §i votul preponderent in cazul paritatii optiunilor. Totodata inspectorii§i subinspectorii, insarcinati cu controlul navigatiei, ca §i capitanii porturilor, erausco§i de sub autoritatea teritoriala §i subordonati Comisiei Mixte. Ea puteamodifica regulamentele dupa. nevoi", ceea ce insemna o incalcare a articolului 55al Tratatului de la Berlin, prin care acest drept era atribuit numai celor ce le-auintocmit, respectiv C.E.D., asistata de delegati ai statelor riverane. 0 astfel deprevedere fi putut duce la masuri menite a restrange libertatea navigatiei pe fluviu.De altfel, nici unul dintre articolele proiectului nu garanta libertatea navigatieipentru toate pavilioanele. Daca avern in vedere §i faptul ca se propunea atribuireamicului cabotaj numai riveranilor, exista dovada ca libertatea navigatiei constituiaInca un deziderat. Punerea in practica a ante-proiectului ar fi permis Austro-Ungarieisa actioneze ca un adevarat stapan intre Porti le de FierGalati, ingradind drepturileriveranilor atat pe apa cat §i pe uscat §i impunand monopolul companiilor proprii denavigatie. Micile tail riverane i§i vedeau prejudiciate nu numai interesele economice,dar incalcate §i drepturile ce decurgeau din statutul de riveran.

Ante-proiectul nu a intrunit adeziunea marilor puteri, care repro§au Austro-Ungariei intentia de a-si impune controlul asupra segmentului Portile de FierGalati din punct de vedere economic, strategic §i politic. Compromis intre punctulde vedere englez §i austro-ungar, proiectul Barrere" oferea reale avantaje PuterilorCentrale de care Viena a §tiut sa profite. Ca §i proiectul anterior §i acesta insarcina

25 Stefan Stanciu, op. cit., p. 109.26 Pentru textul ante-proiectului vezi &trait du Protocol nr.364 du 4 juin 1880, in

Ministerul Afacerilor Sträine, Cestiunea Dunárii, p. 586-591.27 Paul Gogeanu, Dundrea in relatiile internationale, Bucurevi, 1970, p. 78.

www.dacoromanica.ro

20 Dante la Bu§a 10

tot Comisia Mixtd28 cu supravegherea si aplicarea regulamentului de navigatie,politie si control. Componenta acesteia suferea rnodificari in sensul cã pe langareprezentantul Austro-Ungariei i cei ai riveranilor era cooptat i unul din parteaC.E.D., desemnat pe 6 luni in ordine alfabetica ceea ce oferea Austro-Ungariei opozitie privilegiata prin detinerea presedintiei i prin voturile Germaniei si aleSerbiei. Proiectul continua sä atribuie C.E.D. un rol determinant, extinzandu-i practicatributiile i asupra Dundrii inferioare prin controlului ei asupra Comisiei Mixte29 sidädea Austro-Ungariei o putere de decizie i influenta asupra unui sector din fiuviusituat in afara granitelor ei in detrimentul riveranilor reali. Urmarea a fost amanareainternationalizarii Dunarii i perpetuarea de rnanifestäri ale particularismului.

Refuzul Romaniei, ca si in cazul proiectului precedent, de a acceptacrearea Comisiei Mixte, a coincis, asa curn remarca istoricul american Richard Ch.Frucht, cu debutul unei noi faze in probletna Dunarii ce implica operatiuni deadministratie internationala in interiorul unor state independente i suverane"39.Acest lucru a fost facilitat de lipsa de unitate de vederi si de actiune a micilor tanriverane. Astfel, contraproiectul propus de delegatul Romaniei la C.E.D., colonelulE. Pencovici31, avand la !ma' prevederile tratatelor de la Viena, Paris si Berlin,incerca sa repuna in drepturi micii riverani prin incredintarea aplicariiregulamentelor de navigatie si politic fluvialä unei Comisii de supraveghere,alcatuita din delegati ai Bulgariei, Serbiei i Romaniei, carora li se adaugau incadoi delegati, desemnati, in ordine alfabetica, dintre riveranii membrii C.E.D. si prinnumirea subinspectorilor si a capitanilor porturilor tot dintre acestia. El nu aintrunit sustinerea necesara din partea Serbiei si Bulgariei, in pofida demersurilor sipromisunilor Bucurestilor. In vreme ce Bulgaria si-a dat acordul la planul francez,conditionand adeziunea, intre altele, de admiterea ei in C.E.D. si de o repartitiemai rationala" a posturilor de inspectori i subinspectori, ceea ce se poate traduceprin acces mai facil pentru cetatenii bulgari32, de o sustinere din partea Serbiei nicinu putea fi vorba, ea find castigata" de partea dublei rnonarhii prin actele denaturd economica si politica din 1 88 133.

28 Austro-Ungaria a conditionat adeziunea la prelungirea mandatului C.E.D.. solicitatdinsistent de Marea Britanie, de infiintarea Comisiei Mixate. Pentru detalii vezi Serban Rildulescu-Zoner, op. cit., p. 100, Paul Cernovodeanu, Anglo-Roumanian Trade Relations between 1878-1900, inRevue Roumain d'Histoire", t. 29, 1990. nr. 3-4, p. 251-253.

29 Gheorghe Popescu. Navigaliunea i transportul pe apti in Romdnia, Bucure,ti, 1929. p.16; Carmen Atanasiu, op. cit., p. 32.

30 Richard Ch. Frucht, Dundrea noastrd..., p. 22.31 Vezi protocolul nr. 23 din 27 mai 1882, in Ministerul Afacerilor Strdine. CestiuneaContraproiectul prezentat dc colonelul E. Pencovici a fost analizat de Paul Gogeanu, op. cit.,

p. 109-111; I. Cdrtfind, I.Seftiuc, Dundrea in istoria poporului roman, Bucure0, 1972. p. 82; SerbanRdclulescu-Zoner, op. cit., p. 121-122.

32 Bulgaria acceptase Inca din 1881 prezenta Austo-Ungariei in Comisia Mixtdprgedintia acesteia, dar ceruse in schimb ca subinspectorul parcursului bulgar sd fie tin celdtean alPrincipatului. Pcntru detalii vezi Elena Statelova, op. cit., p. 197-199.

33 Conventia comerciald dinte Austro-Ungaria i Serbia, incheiald la 24 aprilie/6 mai 1881.urmatd de tratatul de aliantfi dintre ele, semnat la 11/23 iunie, acelai an, au insemnat practicsubordonarea economiei i politicii tdndrului stat independent de care puternicul ci vecin.

Dunarii.

;i

www.dacoromanica.ro

11 Internationalizarea Dundrii

Desfapratd la Londra intre 8 februarie 10 martie 1883, conferinta asupraDundrii a fost onorata de participarea cornisarilor puterilor europene, membreC.E.D. i a ambasadorilor lor acreditati in capitala britanica, dar lipsita de ceaefectiva la edinte a tarilor riverane, indreptatite sa decidd in problernele denavigatie la Dundrea de Jos. Acestora Ii s-a rezervat un tratament inacceptabil, maiprecis Romania §i Serbia au avut statut de invitat §i drept de vot consultativ, invrerne ce Bulgaria era reprezentatä de delegatul otornan. Nurnai delegatul sarb aacceptat situatia §i aceasta nu pentru Ca ar fi considerat-o echitabild §i inconformitate cu normele de drept international sau cu pozitia tarii sale de statsuveran, ci pentru Ca dispozitiile prirnite de la Viena au fost dare in acest sens. Peaceasta terna, in relatiile romano-sarbe a intervenit o perioada de racealii", inprirnavara anului 1883, Bucure§tii acuzand Belgradul de lipsa de fermitate insustinerea i apararea drepturilor riveranilor34.

In ciuda limitelor, a situatiei privilegiate ce se perpetua pentru uniineriverani, contrail principiilor libertätii de navigatie, Conferinta de la Londra aadoptat cu mici modificari proiectul Barrere", a prelungit mandatul C.E.D. cu 21de ani i, farii a consulta Romania, a extins jurisdictia Cornisiei pana la Braila.Arnendarnentele aduse p-anului francez priveau interzicerea, pentru statele membreale Cornisiei Mixte, de a fi reprezentate in acest organism §i in calitate de membreC.E.D. §i nurnirea §i remunerarea subinspectorilor de navigatie de catre autoritateateritoriala, de fapt singurele concesii" facute micilor riverani. Tratatul de laLondra35, ultirnul din seria actelor ce au avut ca obiect reglementarea regimuluijuridic al Dunarii pand la primul rdzboi mondial, a dat satisfactie Austro-Ungariei§i a oferit o formula de comprornis in disputa dintre Petersburg i Londra prinscoaterea bratului Chilia de sub autoritatea C.E.D. Teoretic, ultimul aspect ar puteafi interpretat drept un cfi§tig al riveranilor de vrerne ce pe portiunea ce alcatuiagranita dintre Romania §i Rusia, regularnentele de navigatie i politieidentice cu cele ale bratului Sulina, aflat sub autoritatea C.E.D, erau aplicate inexclusivitate de riverani. In realitate, ori de ate ori i s-a ivit ocazia Rusia nu aezitat sä foloseasca in propriul folos avantajul de riveran.

Tratatul de la Londra a constituit un exemplu de incalcare a suveranitatiimicilor state riverane in aval de Portile de Fier prin adoptarea deciziilor referitoare laacest sector in lipsa celor in cauza, de tratarnent iiiegal prin favorizarea unei mari puteririverane, Rusia, in detrirnentul uneia mici, Romania, la Dunarea maritirna, de ignorarea normelor de drept international. El rarnanea inaplicabil in apele teritoriale aleRornaniei atata vreme cat guvernul de la Bucurqti refuza sa-I accepte in bazaprincipiului de drept international conform caruia o conventie intre cloud state nu poate

34 Detalii vezi la Miodrag Mum. Relcuide politice rondino-scirbe in epoca moderna (secoluIal XIX-lea), Bucureti, 1992, p. 132-133.

35 Pentru Tratatul de la Londra vezi Ministrul Afacerilor Stitine, Cesliunea Dunärii, p. 869-886.

11

fluviala,

www.dacoromanica.ro

Daniela BusA 12

conferi drepturi i nici nu poate impune obligatii unei a treia parti necontractante.Problema s-a rezolvat odata cu aderarea Romaniei la Trip la Alianta.

Pentru unii riverani, cum era Romania, o serie de permisibilitäti, Facilitatiprivilegii au transformat C.E.D. din organismul menit a contribui la instituirea

regimului liberei circulatii pe Dundre intr-un simbol al dorninatiei straine"36 carelimita suveranitatea. Aceasta nu inseamna cä rnicii riverani ar fi fost impotrivainternationalizarii fluviului. In acceptul lor, aceasta implica consens intre riverani,o gandire coerenta, dar i respectarea suveranitatii. Atunci cand toate erau intrunitenu mai exista obstacol in calea liberei circulatii pe fluviu. Fara consultarea,cooperarea §i sprijinul riveranilor, internationalizarea Dunarii a continuat sä fie oproblema pentru Europa.

Pentru puterile europene, C.E.D. a reprezentat un mijloc de salvgardare aintereselor economice §i in acela§i timp o garantie Ca nici una dintre ele nu-§i puteaimpune suprematia asupra gurilor Dundrii. Conflictele de interese dintre ele aulimitat internationalizarea fluviului §i au imprimat constructiei diplomatico-juridice, care determina regirnul de navigatie pe Dundre un caracter hibrid,esentialmente netrainic, neviabil"37. Atata vreme cat puterile europene nu s-au implicatefectiv in diferende sau conflicte zonale neutralitatea fluviului a fost respectata,incalcdrile inregistrate find putine i cu consecinte minime. Astfel in 1885 cand scurtulconflict dintre Serbia §i Bulgaria ameninta sa aduca prejudicii liberei circulatii,Romania informa puterile europene de decizia de a nu intreveni i cerea respectareaneutralitätii, incdlcatä de o baterie sarba la gura Timocului. Totodata, guvernul de laBucure§ti solicita cabinetului de la Viena sä intervina pe Yang cornpaniile austriece denavigatie sa nu transporte pe Dundre trupe i rnunitii38, iar celui de la Petersburgincetarea transporturilor de munitie §i armament din portul Reni care Rusciuc39.Inca. lead ale neutralitatii au fost semnalate §i in timpul razboaielor balcanice, darfluviul a Camas deschis navigatiei internationale.

In concluzie se poate a-Irma cd in cele peste cinci decenii scurse de laCongresul de la Paris pand la izbucnirea prirnului razboi mondial,internationalizarea Dunärii a continuat sa fie mai degraba un deziderat deck orealitate. Dacd rdzboiul Crimeei a adus in atentia diplomatiei europene ideeainternationalizarii Dunarii, iar conflictul ruso-romano-otoman din 1877-1878 areconfirmat principiul, fait a prevede mecanismul prin care el devenea aplicabil,Tratatul de la Londra a accentuat diversitatea in detrimentul unitatii, conditie sinequa non pentru libertatea navigatiei pe un fluviu. In ajunul prirnului razboi mondial

36 Richard Ch. Frucht, Dundrea noas ä, p. 23.37 L. Bärbulescu, Gh. Canja, V. Glat: Contribmii la studiul istoriei regimului de navigatie

international de navigatie pe Duneire, Bucuresti, 1957, p. 224.38 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, fond Paris, vol. 9, n. nr. 17302, Bucuresti, 6/18

noiembrie 1885, Bratianu catre baronul Mayr.36 H. Haynal. Le droit du Danube international, La Haye, 1929, p. 179-182.

22

si

www.dacoromanica.ro

13 International izarea Dunarii 23

pe Dundre erau in vigoare nu mai putin de noud regimuri de navigatie40. Cu toateacestea eforturile in directia internationalizdrii reale a Dundrii nu au fostabandonate, dar pa0 au fost mici. Conditii radical diferite in comparatie cu altefluvii ale Europei, cazul Rinului, multiplele i uneori divergentele motivatii alecelor implicati, s-au repercutat asupra garantiilor internationale, care pentruDundre nu au putut fi implementate cu acelai succes"41. In acest sens cel mai bunexemplu II constituie delta, unde datoritä diversitdtii de interese s-au purtat discutii

s-au stabilit intelegeri intre puterile europene. Un lucru este clar, conceptul deinternationalizare se punea cu deosebia acuitate in perioada premergätoareconflictelor i in timpul acestora, and, in cazul Dunärii, se evidentia naturaspecificr42 a lui, pacea oferind rägazul materializärii acestuia.

INTERNATIONALIZATION OF THE DANUBE, THE ROLEOF C.E.D. AND THE RIGHTS OF THE RIPARIAN

COUNTRIES (1856-1914)

Abstract

The internationalization of the European rivers whose navigable coursecrosses the territories of two or more states, as a concept imposed by the FrenchRevolution, became reality after the Congress of Vienna of 1815. But not in thecase of the Danube.

The role of the river and its legal statute in times of peace or war were forthe first time made into an European issues during the Crimean War. Until then, theinternationalization of the Danube had been of regional importance, and made theobject of a number of bilateral agreements between the Ottoman Empire, on theone hand, and the two rivals, Russia and Austria, on the other hand. The Congressof Paris inaugurated the series of multilateral agreements.

°Cele noun regimuri erau: german, de la punctul unde Dunarea devenea navigabila pana lagranita germano-austriaca, austro-ungar, de aici pana la locul unde Serbia devevea riverana, sarbesc,special, intre cataracte-Portile de Fier, aplicat de Ungaria, cel al sectorului Portile de Fier Braila,elaborat de C.E.D. si aplicat de Romania, Serbia si Bulgaria, al C.E.D. la Dunarea maritima si specialpe bratul Chilia, aplicat de Romania si Rusia. Vezi L. l3adulescu, Gh. Canja, E. Glaser, op. cit., p. 226-227.

41 Richard Ch. Frucht, War, Peace and hzternationality: The Danube, 1789-1916, p. 94.42 Ibidein, p. 95.

si

www.dacoromanica.ro

24 Daniela Bqd 14

In the five decades after the Congress of Paris and until the outbreak ofWorld War One, the internationalization of the Danube continued to be adesideratum rather than reality. While the Crimean War brought into the focus ofEuropean diplomacy the idea of the internationalization of the Danube and theRussian-Romanian-Ottoman conflict of 1877-1878 reconfirmed the principle,without providing the mechanism of application, the Treaty in London laid focuson diversity rather on unity. On the eve of World War One, two navigation regimesinstead of one were in use on the Danube. In the 'particular case of the Danube, it isbefore and during conflicts that the concept of internationalization gainedprevalence.

www.dacoromanica.ro

LUIGI FERDINANDO MARSILI, DIPLOMAT, MILITARSI CARTOGRAF IN SLUJBA IMPARATULUI LEOPOLD I

ILEANA CAZAN

Dupa un lung razboi, funest pentru cre.5tinii in§i§i, pe care ace§tia I-auc4tigat. imparatul §i Republica Venetiei, de-o parte §i Poarta, pe de alta parte,ajunsera sa se gandeasca la pace §i a aparut problerna stabilirii granitelor intrestatele cclor trei puteri, contele Marsili fu folosit de imparat intr-un demers atat deimportant *i in calitate de militar care cunotea ce este o frontiera sigura i casavant, bun cunoscator al vechilor posesiuni i ca abil negociator, care ar fi tiut sapuna in lumina dreptul [international]i. Acestea sunt cuvintele cu care eruditulfrancez Fontenelle prezinta rolul pe care I-a avut bolognezul Luigi FerdinandoMarsili (1658-1730) in negocierile de pace de la Carlowitz (1699), in calitate deplenipotentiar al imparatului Leopold I, in problem stabilirii noilor granite intreImperiul habsburgic §i cel otoman.

Marsili s-a ndscut in 1658 intr-o veche familie din Bologna, originara dinModena i stabilita in noua sa patrie Inca din 1249. Crescut in mediul erudit aloraplui, a fost incurajat de tatäl sau sa Ii desavareasca studiile, ceea ce tanarulLuigi Ferdinando avea sa faca cu multa placere, dedicandu-se nu numai invataturii,ci i calatoriilor tiintifice, pe care le-a inceput de la varsta de 15 ani2. Primacaliitorie in afara Italiei a facut-o in 1677, and mfinat de curiozitate s-a alaturatambasadorului Venctiei la Inalta Poarta, Pietro de Civrano. Rezultatul cdratoriei s-amaterializat in prima lucrare tiintificã, Osserazioni intorno al Bosforo Tracico,ovvero Cana le di Constantinopoli (Roma, 1681). Lucrarea a fost dedicata regineiCristina. fiica regelui Suediei Gustav-Adolf, pe care o cunoscuse la Roma in 1680

care aratase o afectiune deosebita tanarului carturar3.In acee4 perioada incepe §i coalizarea Ligii crevine, care avea drept scop

declarat alungarea turcilor din Europa. Nu era pentru prima data cand puterilecre§tine planuiau o asemenea actiune, dar Oita la sfar§itul secolului al XVII-leaexperienta aratase ca proiectele de cruciada tarzie din secolul al XVI-Iea §i ligilecrevine, care inlocuisera treptat ideea de cruciada, incepdnd cu Räzboiul cel Lung(1593-1606), nu fuseserd decat formule de cancelarie, ce nu regiserd sä coalizezeforte suficiente pentru ea Imperiul otoman sd poata suferi o infrangere decisiva.Nici macar victoria ere§tinilor de la Lepanto (1571) nu avusese un efect radical in

I B. Fontenclle, Eloge de M. Le Comm Marsigli,inidem, Oeuvres, Paris, 1742, vol. VI, p. 465.2 Bela Iványi, Luigi Ferdiando Marsili primo esploratore della Grande Pianura imgherese,

Bologna, 1931, p. 8.3 Ibidem. p. 9.

,Revista istoricd", torn XVI, 2005, nr. 5 6, p. 25 40

§i

- -

- -

www.dacoromanica.ro

26 Ileana Cazan 2

confruntarile cu colosul otoman, dar demontase mitul invincibilitätii inaltei Porti.Criza interna din prima treime a secolului al XV1I-lea avea sa fie cea care a distruspas cu pas puternicul e§afodaj otoman, ataand punctul forte al unei ma§ini derazboi perfecte: armata, finantele §i administratia4.

La sfar§itul secolului al XVII-lea, in ciuda relativei relansdri a Imperiuluiotoman, inceputa din 1656, sub conducerea marilor viziri din familia Kopriiraportul de forte s-a dovedit a fi favorabil coalitiei cre§tine. Planurile utopice alemarelui vizir Kara Mustafa de a cuceri Viena, pentru a o transforma in capitalaunui viitor stat otoman, au reu§it sä puna in alertä toate marile puteri europene, a§acum nu reu§ise, in trecut, nici una dintre pateticele chernari de coalizare a fortelorcre§tine in fata Semilunii. Franta Insai, rivald de secole a Habsburgilor §i aliatätraditionald a Imperiului otoman, a hotardt ca in fata pericolului stabilirii turcilor ininima Europei sa participe la coalitia cre§tind. Po Ionia, o altä putere care in modconstant evitase conflictele majore cu otomanii Inca din secolul al XV-lea, s-avazut amenintata de pacea de la Andu§kovo §i avea sa se aläture Habsburgilor.Interventia regelui Jan Sobieski in 1683 a fost cu adevarat salvatoare. In acestclimat Marsili a urmarit curn o simpla discutie politica s-a transformat intr-o ideedominanta §i apoi intr-un plan concertat de actiune.

In anul 1682 intreaga Italie avea sa fie cuprinsa de o adevarata febra laaflarea ve§tii ca rdzboiul cu turcii este irninent §i ca Ungaria a tradat" intereselecre§tinatatii. Marsili insu§i, care i§i dobfindise deja fairna de erudit, a considerat cda venit momentul sa i§i desavdr§easca §i experienta militard §i s-a alaturat, plin deentuziasm, imperialilor. Tfinarul a fost prirnit personal in audienta. de Leopold I §i l-a impresionat pe acesta cu eruditia §i pasiunea cu care vorbea despre cauzacre§tindtafii. Ca urmare a fost inrolat in armata imperiald, unde avea sä parcurgatreptat treptele afirmärii ierarhice. $i-a inceput cariera militara ca simplumu§chetar, sub comanda compatriotului säu Enea Caprara5. Trece apoi insubordinea colonelului Milner, unde ajunge caporal §i apoi sergent. Cantonat laGyor, 1-a cunoscut pe János Eszterházy, care avea sa ii stdrneasca curiozitateapentru imensa pusta rnaghiara, necunoscuta occidentalilor, la fel de putinfarniliarizati §i cu istoria §i traditiile ungurilor. In anul 1683 il regasim deja peMarsili capitan §i i se incredinteazd prima misiune topografica, aceea de a facerecunoa§terea fluviului

La 15 mai i se emite papportul militar permanent prin care a fost autorizatsa exploreze oriunde in regiunea RR); la 16 mai Eszterházy emitea instructiunipentru locuitorii §i autoritatile din zona amintitd, pentru ca tOnarul topograf sä fieajutat in misiunea sa cu tot ce ar fi avut nevoie (cOlduze, mijloace de transport,provizii). In lunile mai §i iunie a explorat regiunea Sopron Sárvar ArpdsKórmena Szalemak6. Planurile ridicate de bolognez 1-au impresionat prin

4 Ileana Cdzan, Turcii otomani, bnperiul woman si Europa de sud-est, de la origini pcinei inanul 1918, Bucure§ti, 2004, p. 98 i urm.

5 Bela Iványi, op. cit., p. 10-12.6 Ibidem, p. 14.

Rdb.

www.dacoromanica.ro

3 Luigi Ferdinando Marsili 27

acuratetea lor pe pre§edintele Consiliului de Räzboi, aflat in vizitä in tabära de laRábaköz. Acesta avea sd II recomande cabinetului de la Viena in vederea realizdriiplanurilor liniei de apdrare a Vienei i a regiunilor sud-estice ale Imperiului habsburgic.

Din 1683 pand in 1686 Marsili a realizat planuri i hdrti, ce aveau sii joaceun rol hotäriltor in obtinerea victoriei de cdtre Habsburgi in fata Budei. In anul1684 a participat la asediul reu0 al fortäretei Neuhäusel si a fost avansat la gradulde locotenent colonel'. Se pare cd tot de numele lui Marsili se leagd i introducereaconsumului de cafea la Viena, in anul 1685, ciind a revenit pentru scurt timp incapitala imperiului8.

Din 1686 cariera sa de topograf se va impleti cu un adevärat geniu militar,Marsili fiind cel care a organizat asediile reu0e ale cetatilor Esztergom, Visegrád,Ersckujvár i s-a evidentiat in solutia ingenioasä de a amplasa bateriile de artilerie in§anturile de aparare ale cetatilor sau in tranwe special sApate. La Szeged linia deasediu a fost amplasatä dincolo de un val de pämfint, urmat de tranee, care urmäreauzidul nordic al fortäretei. Bateriile de artilerie au fost in acest caz protejate din spatede fluviul Tisa. Rezultatul acestui plan de asediu a fost un atac concentric spreunghiul de N-E al zidului de apkare, unde unul dintre turnuri era in ruind9.

Dupd cucerirea Budei, sub strälucita comandä a eroului eliberãrii Ungariei,ducele Carol de Lorena)", Marsili a pornit spre Transilvania. Cu aceastd ocazieincepea explorarea cursului Dunirii i al Tisei, care avea sd se finalizeze inimpresionata lucrare Danubianis Operis Prodomus. 0 editie revdzuld §i mult maiampla a vázut lumina tiparului in anul 1726, devenind lucrarea de cartografie dereferintä pentru cursul Dundrii, pornind de la muntele Kahlenberg, amonte deViena i pãnä la viirsarea rfiului Jantra, la 40 km amonte de Giurgiu i Ruse)).

In 1689 Marsili a ajuns colonel. Ca recunoa§tere a meritelor sale, in 1693 aprirnit comanda regimentului condus pand la moartea sa de generalul baron vonBech, primul comandant militar imperial al Budeil-. Regimentul se afla la Szeged,prilej pentru Marsili de a face noi planuri pentru refortificarea zonei. Impreunä cucomandantul cetatii Szeged, baronul Huyr, invätatul bolognez a facut un raportanidnuntit pentru repararea fortäretei, aprobat de autoritatea imperiala, care alocasurna de 3000 de florini pentru acest proiect. Lucrärile aveau sä se prelungeasca0115 in 1696, cheltuindu-se surna de 15.000 de florini. 0 nou'd recunoatere ameritelor lui Marsili vine in anul 1695, and a fost numit §arnbelan al imparatului13.

7 Luigi Ferdinando Marsili, Relazioni dei cottfini della Croazia e della Transilvania a suaMaesta Cesarea 1699-1701, a cura di RalTacla Gherardi, El., f.a., Introduzione, p. 27.

8 H. Benedikt, Der erste Kafeeschank Wiens und der Mann, der die Wiener Kaffee kochenlehrte, in Bustan", 1964, nr. 4, p. 32-34.

9 Bela Iv(myi, op. cit., p. 17.1° André Lefavre, Un liberateur de la Hongrie, Charles V, duc de Lorraine, in Nouvelle

Revue de Hongrie", 1937, extras.II Titlul complet al lucrilrii este Danubius Pannonico-Mysicus Observationibus

Geographicis, Astronornicis, Hydrographicis, Historicis, Physicis Perlustatus et in sex Thoniosdigestus. Opera lui Marsili avea sa fie apreciat5 de cele mai importante foruri acadernice europene.

12 Luigi Ferdinando Marsili, op. cit., p. 33.13 Ibidem.

www.dacoromanica.ro

28 Ileana Cann 4

La pacea de la Carlowitz a luat parte in calitate de delegat austriac, iardupd semnarea pacii a devenit eful comisiei insarcinate cu fixarea pe teren a noilorgranite intre cele cloud imperii, conform tratatului de la 26 ianuarie 1699. Intrelunile martie 1699 §i ianuarie 1701 comisia a marcat pe teren punctele de frontierd,stabilind drept punct final muntele Murariu, unde se intalneau hotarele Banatului,Transilvanei §i ale Tarii Romane§ti.

Intre 1701 §i 1704 Marsigli a ajuns general. A fost trimis cu armata pe Rin,unde a suferit o infrangere rqinoasa in fata arrnatei franceze §i ca urmare a fostdegradat §i scos din armata. S-a retras in ora§ul natal, Bologna, uncle a incetat dinviata in anul 1730. Ultimii ani de viata §i i-a dedicat pasiunii sale din tinerete,studiile de geografie, §tiinte naturale, arheologie §i valoroasa sa bibliotecd a fostcedatd, dupa moarte, oraplui Bologna, contribuind astfel la fondarea Academiei deStiinte §i Arte. In urma sa a ramas o opera prodigioasa, in care este inclus §i unuldintre cele rnai valoroase tratate militare dedicate sistemului militar al Imperiuluiotoman ( Stato militare dell' Imperio Otomano, Amsterdam, 1732)14.

In peregrinrp lc sale, in anul 1691 a fost primit la curtea lui ConstantinBrancoveanu, unde cunoscut pe stolnicul Constantin Cantacuzino, cu care aveasa pästreze relatiile prin corespondentä pand in 1694. Avand in plan sä realizeze unatlas monumental asupra Dundrii, a cerut multe amanunte referitoare la istoria,relieful, flora i fauna, obiceiurile §i awzilrile din Tara Romaneasca15 i poate luiMarsili i-a datorat stolnicul ideea de a alcatui el insu§i o harta a Tarii Romane§ti.

In explorarile sale geograful §i cartograful bolognez a adunat date desprecursul fluviului Dunarea, despre afluenti, pasdrile §i plantele caracteristice. A facutacelea§i observatii §i pentru Tisa, al carei curs I-a desenat in 20 de planuri ce auramas nepublicate i care se aflä la Biblioteca Marsiliand din Bologna. Acesteplanuri sunt cu atfit mai valoroase pentru geografia istorica a spatiului romanescpentru cd in ele apar §i afluenti ai Tisei, Mure§ul, Bega §i Timiul 6.

Calatoriile de documentare au fost facute avand drept cartier general oraplSzeged, unde Marsili a poposit intre 1686-1690, 1693-1697 i in anul 1700. Intreaceste perioade invatatul italian s-a aflat pe cursul Dravei in anul 1687, an in care aparticipat la lupta de la muntele Harsany, iar toamna a realizat planurile rntruascdiul cetatii Eger, asediu terminat cu un succes militar pentru austrieci . Cuaceastä ocazie Maris li si-a aratat §i talentul de negociator, participand activ latratativele pentru predarea ora§ului, pentru simplu rnotiv cd pap de Eger I-apreferat pe Marsili, care vorbea limba tura. Odatä intrat in serviciul diplomatic,Marsili avea sä fie folosit de imparatul Leopold I in multe misiuni. In 1688 a fosttrimis la papa 1nocenliu al X-lea cu raportul ultimei campanii imperiale §i a revenitla Maraköz, pentru a inspecta domeniile Fiscului, aflate in zona.

14 N. Docan, Alemorizt despre lucriirile carlografice privitoare la riisboial din 1787-1791,in Analele Acadcmici Romdne Memoriile sectiunii istorice", seria 11, vol. 34, extras, p. 8.

15 N. lorga, Istoria literanith romdne In secohd a/ XVI/Hea, vol. I, Bucuresti, p. 405.16 B. Iványi, op. cit., p. 18.17 Ibideni, p. 20.

I-a

www.dacoromanica.ro

5 Luigi Ferdinando Marsili 29

In anul 1689 cartograful bolognez revine pe cdrnpul de luptä *i lapreocupdrile tiintifice, explorând regiunea croatä de la granita cu Ungaria i oparte din Balcani. A avut insä i un rol activ in carnpanii, unde participa laproiectarea unor noi fortdrete §i poduri. Ca rezultat al acestei activitati a inceputcartografierea regiunilor croate, iar in toarnna aceluia§i an il regAsini pe Marsili inTransilvania, in tinuturile secuiqti, unde avea sä proiecteze o zond de fortificatiipentru blocarea accesului dinspre principatele române18.

Dupd un rägaz de un an la Viena (1690-1691) invAtatul italian revine inactivitatea diplomaticd, având misiuni la Adrianopol §i in sudul Ungariei19. In 1691ambasadorul Angliei la lnalta Poartd 1-a solicitat sä se deplaseze la Ruse (Rusciuk)pentru a studia flotila otomanä ce patrula pe Duniire. Aceastä noud misiune avea safie de un real folos pentru curtea de la Viena, deoarece Marsili a dezvoltat odoctrind politicä i militard proprie, bazatd pe folosirea datelor §flintifice exacteculese de savant i imbinate cu necesitatile practice ale campaniilor rnilitare, darcu interesele mai largi, legate de ideea absolutismului §i mecantilisrnuluihabsburgic.

CunoOntele sale de topograf, inginer i genist au fost folosite §i in aniiurrnãtori, cfind a fost insärcinat cu prospectarea zonei dintre Tisa i Murq, pentru astudia posibilitatea construirii unor poduri, atilt de necesare pentru o campanieantiotornand.

Probabil cã cea mai importantä misiune a savantului bolognez a fost ceaincredintatä in 1699, cfind a participat la negocierile incheiate prin pacea de laCarlowitz, aläturi de Wolfgang Ottingen i contele Leopold Schlick. Functia luiMarsili a fost cea de consilier al arnbasadei extraordinare i de comisar cuproblemele delimitärii granitelor (Grenzscheidungs Comissiir).

In timpul acestei misiuni geograful bolognez a intretinut cu impäratulLeopold I o corespondenta regulata, rnaterializatä in cateva zeci de rapoarteanfanuntite, reunite sub titlul Relazioni dei confini della Croazia e dellaTransilvania a sua Maesta Cesarea 1699-1701. In aceste rapoarte, ca §i in alteopere teoretice care le-au precedat, Marsili Ii expune punct cu punct teoriile salereferitoare la premizele dezvoltdrii absolutisrnului habsburgic in general, iar inparticular pe cele referitoare la conditiile concrete cerute de inglobarea Ungarieicisdanubiene §i a Transilvaniei in posesiunile imperiale. A§a cum il caracterizasavantul olandez Boerhave, Marsili a fost un filozof nu numai in cabinetul sa.u", cia niers pe urmele Iui Cyrus, Mithridate §i Discoride, care celebri prin geniulmilitar, nu s-au distins mai putin prin cunoqterea lucrurilor naturale".

Savantul bolognez s-a aläturat marilor nume care s-au straduit la sfaritulsecolului al XVII-Iea sä purra bazele absolutismului habsburgic pe principii solide,ce prefigureaza ideea de tehnocratie. Intre acqtia se pot aminti generalul

Passi di Transilvania delineati a penna, planuri aflate in manuscris la BibliotecaMarsiliand din Bologna.

19 B. lvdnyi, op. cit., p. 21.

si

18

www.dacoromanica.ro

30 Ileana CAzan 6

Montecuccoli, printul Eugeniu de Savoia, cardinalul Carafa, care, impreund cuMarsili, au fost reprezentatii cei mai de