8/17/2019 EUR curs 7

1/4

SPECIALIZARI URBANE

A. Specializari

tertiare

o

Functiiinternationale

intr-un mediu

din ce in ce mai competitiv, dimensiunea internationala

a oraselor

joaca un rol din ce in ce mai important. Aceastastarede fapt arata mportantacatalogarii si

analizarii nfrastructurii si functiilor care

permit

oraselor

sa obtina o

pozitie

internationala.

La initiativa

profesorului

Soldatos din Canada,

un numar

de cercetatori

francezi

[Bonneville,

Buisson,

Commergon si Rousier] au realizat

o analiza comparativa a oraselor

internationale mari care nu sant capitale ale tarilor

lor. Cadrul analitic

dezvoltat de

Soldatos

1989],

cunoscutdrept

proiectul

NICE

(New

Intemational

Cities Era), a

fost menit

sa defineasca,

prin

folosirea indicatorilor

potriviti,functiile

necesareunui

oras

pentru

a

putea

/i

considerat

,,international .

A

fost

selectatao

varietate

de criterii: integrarea n retelele

globale,

deschidereafatade nvestitiile

straine

si facilitati

de

productie,prezentainstitutiilor

si

companiilor

intemationale

specializate in relatii internationale,

detindnd mijloace de

comunicatii internationalesi un sector de servicii adaptatactivitatilor internationale,gazduind

conferinte nternationale

si avdnd o

populatie

diversa din

punct

de vedere

etnic.

Bonneville et al.ll992l a tradus acestecriterii in indicatori

cum ar fl rata de ocupare

a

locurilor

de

munca

si angajareaoamenilor

in

sectorul bancar

si de asigurari,

numarul

de

banci straine

per

100.000 ndivizi activi economic, numarul

de companii aeriene straine

per

100.000 indivizi

activ economic si a aplicat acesti indicatori

unui numar de

16

orase

europene.Trei dintre

acestea

Frankfun, Amsterdam

si Geneva

-

au obtinut

calificativul de

,,intemational .

Rezultatul

arataca atunci cdnd se

a in

considerarenivelul

europeanmai degrabadecdt

cel national, importanta

functiilor

internationale nu

este determinata numai de marimea

oraselor. Un numar de specializari

politice,

financiare

si

academice au capacitatea de a

ridica un oras

la statut international. Cele

trei orase n

discutie sunt demne de a fi luate in

seamadatorita faptului ca detin un coeficient ridicat de locuri

de munca tertiare, mai ales n

sectorul bancar

(de

trei ori mai multe decdt n situatiile obisnuite). Aici

se afla, de asemenea,

cele

mai

mari aeroporturi din Europa.

Meijer

(1993)

a analizat ocalizarea celor mai

mari 500 de companii tntre 1973 si

1988,

demonstrdndconcentrareadin ce

in

ce

mai mare

a birourilor

centrale

in cele doua

centre,

Londra

si

Paris,

dar si o crestere

semnificativa n Europa

de Sud, ca si scaderi n zona

Rhur si Ranstad.

Au fost identifrcate diverse alte specializari cu un anumit

grad

de

influenta. Conti

si

Sopriano

[991]

au atras atentia asupra

olului

speciftc al

potentialului

inovator al orasului

Ei au descriesperformantele economice ale oraselor mari in ciclul de crestere si dezvoltare

post-Fordist.

In opinia lor, zonele urbane sunt

regional este descris de L0 alti indicatori.

principale:

-sediile centrale ale marilor companii;

-

activitatile

financiare

internationale;

-

activitatea de cercetare;

- infrastructura de transport;

-

or

ganiz

at l e internat onale

-

acilitatile

culturale

- tdrgurile si expozitiile;

-

structurile economice

carccterizate

de

19 indicatori, iar

contextul

Indicatorii

sunt legati

de urmatoarele

aspecte

8/17/2019 EUR curs 7

2/4

-

dinamica

populatiei;

-

problemele

economice.

Aproape

de

vdrful

clasificarii lui Conti si

Sopriano se afla

un

grup

de orase

caracterizatde o specializare

puternica

in

cercetareaculturala,

stiintifica

si

tehnologica. in

timp ce

multe

orase

pot participa

in cadrul

etapelor impurii de

dezvoltare a noilor tehnologii,

ele devin mai tdrziu subiectul unui procesde selectie unctionala si teritoriala. Tocmai orasele

in

care se desfasoara are activitati

tertiare

n frnante

sau comert

sau activitati str6ns egate

de

aspectele

ele

mai

avansateale noii tehnologii informationale

sunt cele

care

pot

deveni centre

de managementsi control

pentru

dezvoltarea

novatiilor

tehnologice.

Cercetarile fectuate e catreDaniels

(1985,

1991),

Moulaert

(1988),

lleris

(1991),

Rozenblat

(1992)

au stabilit ca

preTenta

serviciilor

de ofaceri a

avut un

rol

decisiv tn

conJirmareaimportantei internationsle

u un ui orus.

Un studiu

mai recent

calizatde Boyle, Findlay, Leliivre

si Paddison

[199a]

sublinia

valoarea in context european

a conceptalui de

,,oras

global

si explora limitele

functiei

internationale de control a oraselor

europene.

Examinarealocalizarii

serviciilor de cautare

executiva

este

folosita

pentru

a masura aria

geografica

de

recrutare

a fortei

de

munca oferita

de acesteservicii, astfel evalu6nd nfluenta acestoraasupra unctiei de control a oraselor.

Clasificarea metropolelor

europene

prin

capacitatea or

teoretica de a oferi aceste

investigatii

executive arata ca Paris, Londra si Frankfurt

se afla in fruntea topului, urmate

fiind de Bruxelles, Madrid, Milano, Dusseldorf.

o

Functiile

de comunicare ale

inovatiilor:

conferintele internationale

si activitatile

expozitionale

Localizarea evenimentelor ocazionale cum

ar

Ji

conferintele

internationale si

ftrgurile ce adunu oamenii interesati tntr-un snumit loc si

stabilesc contracte, reprezinta

un bun indicator alpotentialului

oraselor europene

pentru

comunicarea

inovatiilor in

domeniu.

Aceasta

este strdns egata de

pozitia

internationala

pe

care o detin

orasele

gazda

si

ofera o buna

ilustrare

a competitiei urbane din ce in ce mai

acerba

pentru

atragerea

activitatilor internationale.

Examinarea distributiei spatiale a conferintelor

in Europa

[Cattan,

Pumain,

Rozenblat

si Saint-Julien,

19991

poate

fi folosita

pentru

a identifica

centrele de

producere

si

difuzare a inovatiilor in Europa.

Desi

acesteevenimentesunt disparate

n functie

de marime

si de subiecteledezbatute,

alegerea

ocurilor respective

este

relevanta

pentru

imaginea

pe

care lumea

exterioara o are

despreacesteorase,

pentru

calitatea nfrastructurii si mediului

acestora.

Exista doi factori determinanti

pentru

alegerea ocurilor

de desfasurare

- atractiaexercitatade oraselemari, cu o preponderenta lara a marilor capitale;

-

atractiaexercitatade zonele uristice, in specialde cele montane.

Dimensiunea

sezoniera

prezenta

in

cel de-al doilea factor reprezinta

o sursa de

slabiciune economica, n special

pentru

industria hoteliera

care ofera servicii vizitatorilor la

conferinta. Specializarea

poate

influenta dezvoltarea

urbana, desi conferintele, care sunt

variate ca

natura

si

intindere,

au un

impact inegal in

aceasta

rivinta.

Localizarea

expozitiilor si tirgurilor a

fost

studiata de

Cuadrado-Roura si

Rubalcaba- Bernejo

[998].

Distributia acestora

pare

sa urrnareascanoua tendinta de

distributie a spatiilor

si axelor

europene,

cu un numar

de orase mici si de dimensiuni medii

aparute

pentru

a contrabalansa

pozitia

dominanta a Parisului, Londrei,

Milanului si a unui

numar

redus

de orase

germane

(Frankfurt,

Cologne, Hanovra, Munchen). Aceasta tendinta

dovedeste inca o data coexistenta mai multor niveluri de competitie interurbana. De

asemenea,

e

pare

ca

aceste

activitati

sunt tratate de orase

ca

instrumente

pentru

mbunatatirea

8/17/2019 EUR curs 7

3/4

pozitiei

internationale

pe

care o detin si

contribuie

la

elaborarea

politicilor pentru

orasele

de

dimensiuni

mijlocii.

o

Functiileuniversitare

Ultimii zeci

de ani s-au caracterizat

printr-o

mare expansiune

a facilitatilor

universitare n

orasele si metropolele europene,ca rezultatal cresterii numarului de studenti si a ratei din ce

in

ce

mai

crescutaa cursurilor. Spre deosebirede

alte

functii

tertiare

de

nivel inalt, localizarea

functiilor universitare este mai

putin

concentrata, de vreme

ce universitatile mari

pot

functiona

n oraselemai mici.

Relatia

dintre

facilitatile

universitare si

procesul

de urbanizare in Europa a fost

studiata de Frey

11994],

care a comparat situatiile din

Germania,ltalia, Olanda si Regatul

Unit.

Distributia

geografrca

a universitatilor releva situatii

mai mult

sau

mai

putin

echilibrate,

cu Regatul Unit si, intr-o masuramai redusa,

Germania acorddnd

un rol special oraselor mari

si mijlocii

in

politicile pe

care e dezvolta n legatura

cu localizarea

universitatilor.

Prezenta

unei universitati

poate

Ji

un motor

mai mult sau mai

putin puternic

de

dezvoltare urbana. Frey vorbeste

despre:

- modele de ,,dezvoltare combinata pentru a descrie situatia oraselor mari care

beneficiazade dinsmismul asociat cu

prezenta

facilitatilor

universitare. Aceste

unctii devin

uneori esentiale, n cazul oraselor si metropolelor universitare,

c6nd aceste

activitati

reprezinta

elementul

dominant in imaginea ocalitatii.

-

modele de

,rcrestere

integrata

pentru

a descrie situatia

tn care dezvoltarea

facilitatilor

universitare o umbreste

e

cea a oraselor fn

care acesteasunt stabilite

,

crtrrr

ar

fi

Oxford si Cambridge.

-

modele de

,rcrestere

universitara cdnd

aceste

facilitati

capata o importanta

disproportionata si nu sunt

pe

deplin integrate in tesatura

urbana, cum ar fi Urbino sau

Bielefeld.

o

Functiile

culturale si turistice

Bianchini si Parkinson

[993]

folosesc

studiile de caz

ale oraselor

Bilbao, Bologna,

Glasgow, Hamburg, Liverpool, Montpellier, Rennes

si

Rotterdam pentru

a arata

mportanta

pe

care au detinut-o tn ultimii douazeci de ani activitatile

culturale in anumite orose

europene.

Elaborarea

unor

politici

culturale urbane mui active a

devenit

n

anii 1980 un instrument

din cetn ce mui important de

renovare

a centrului orasului si a fost identificata

cafactor

esential al imbunatatirii imaginii

localitatilor

urbane

si a capacitatii acestora de

a

atrage

vizitatori. Totusi, la un alt nivel, exploatarea

potentialului

mostenirii

culturale implica

si

localitatile

situate

ntr-un mediu

rural,

pentru

care

reprezinta

o sursade dezvoltare economica

strategica.

Specializarea turistica implica orase

de diferite

marimi si cu impact variat asupra

dezvoltarii lor. Aceste specializari sunt dominante mai ales in

orasele de dimensiuni

mici

si

mijlocii, unde activitatii turistice

fata

de

modificarile

conditiilor

economice si schimbarilor

tendintelor de

moda.

Aceste localitati incearca sa se extinda in domeniile

activitati lor de recreere si

distractie care sunt mai

putin

supuse

luctuatiilor

conditiilor economice.

Cele

mai mari

orase

cauta sa diversifice domeniile activitatilor culturale

si dezvoltarii tehnologiilor hi-tech

asociatecu

petrecerea

impului

liber.

Toate orasele turistice

europene

mici si mari

se confrunta cu nevoia de investitii

constant

pentru

conservarea

patrimoniului

turistic a cqrui

integritate

fizica

este amenintata

de turismul de masa.

3

8/17/2019 EUR curs 7

4/4

B.

Specialuarile industriale

Specializarile

industriule sunt

prezente

tn toate

tipologiile

si ilustreoza scala

modijicarilor industriale tn Europa.

Un

fenomen

observat

peste

tot este

declinul celor mai

mari specializariindustriule si transferul acestora

spre orasele

mai micL Exista o schimbare

clara a continutului specializarilor o data cu natura din ce in ce mai tertiara a activitatilor

industriale.

Acestea

provoaca

la specializarlle

ertiare si industriale

,

pierderea

mportantei

pe

care o de tin, in timp

ce activitatile cu o

mare

valoare adaugata

raverseaza

n

intens

proces

de

dezvoltare. Acesta se reflecta in

polarizarea

crescuta a ierarhiei localizarii

in care valoarea

mai ridicata

a adaugatspecializari relativ

,,mai

industriale

cu un mare

sector de cercetaresi

functii de dezvoltare

(model

tehnopol) care tind sa se

concentreze n

orasele

mari, in

timp ce

valoarea

edusaa adaugatspecializari

,mai

industriale

predominante

n oraselemai mici.

Cheshire

et al.

[1988

si

1989]

au studiat cazul

particular

al oraselor europene

industrial aflate intr-o situatie de criza. Studiul

a explorat legaturile

dintre criza urbana

si

problemele

egionale,

cu scopulde a defini criteriile

ce

pot

fi utilizate

de Comisia

Europeana

pentru

a se hotari

cdnd trebuie

intreprinse

anumite actiuni.

Autorii au

analizat

Regiunile

Urbane Functionale (RUF) ale UE si au clasificat regiunile urbane in concordanta cu

gravitateaproblemelor

demograficesi socio-economice

e

care le

traversau.

Ei

au

luat

in

considerare n acelasi

imp

pentru

fiecare RUF:

-

veniturile;

- somajul;

-

migratia

populatiei;

-

schimbarile tn structura

populatiei;

-

potentialul

turistic.

Rezultatele au aratat ca existau

probleme

foarte

serioase n

orasele aflate

la

periferia

europeana, um ar fi Porto, Sevilla,Malaga, Cordoba

si

Napoli

in Europa sudicasi Dublin

si

Le Havre in nord-vestul

extrem.

Desi

acesteorase erau intr-o

anumita masura orase ertiare,

ele sufereauconsecinteleunor probleme economiceserioase.Totusi, autorii au sugeratca

problemele

cele mai

grave

erau int6mpinate de

orasele din regiunile

urbane

a caror

specializare ata din timpul

primei

revolutii industriale

Liverpool,

Charleroi,Valenciennes,

Lidge, Newcastle,

Sheffield, Coventry,

Manchester,

Leeds, Lille

si Bilabo). Studiul a

descoperit si o

legatura

puternica

ntre

declinul

populatiei

sau scaderea itmului de crestere

a

acesteiasi dificultatile economice n

principalele

RUF

(Regiuni

Urbane

Functionale),

desi se

pare

a exista un numar de RUF in Spania,Portugalia, talia

de sud si Grecia care se confrunta

in mod

simultan cu o cresterea

populatiei,

dar si cu o criza

urbana. De asemenea, e

pare

ca

exista

o

puternica

legatura intre

criza urbana si

performantele

economiilor

nationale

si

regionale espective.

Orasele si

metropolele

aflate

in

situatie de

qiza

sunt concentrate n regiunile aflate in

declin din Regatul

Unit,

nordul si estul Frantei,

sudul

Belgiei,

nord-vestul taliei, Ruhr si Saar.

4