DA TELE STILISTICE ALE ARHITECTURII ŢĂRĂNEŞTI

Datele sLili sticc a le a rhitec Lurii unui p opor s înt cele a le s lructnrii lui raţ i o na l e ş i afec ti ve, ca re formu l eaz ă în p erma­

nen ţă de-a lnngul ex i s te nţe i a celui p op or concep ţ i a vo lumetri ­că ~ i ri tmică a co nst ruc\:ii lor chema te să înco rp oreze spirit ua l i­tatea lui , asp ira \:iilc de v i aţft , ap titudinile lui , p oe tica comp o­zi ţ i e i a rhi tec tura le ş i arm onia sono rită \:il o r luminoase va lo­ra te de umb ra sa u lumina domin antă .

In unita tea inco n tes tab i lă a sensurilor a rhi tec tu ra le p c întreg te ri to riul ţă rii n oastre, atît în a rh itectura ţă ră nească cî t ş i în cca urb1 nă, di st ingem, a proape fă ră exce1Yţ i e, pre­zen\:a uni tăţi i volumetrice, a unită ţii ritmi ce, a elem ente lor de co n st rucţ i e ş i ma i a les p reze ffţa pridvorului continuu , fi e la pa r ter, fi e la elaj, c inci c ~1sa este î na ltă, dec i a reg istrului de umbră , uneo r i in ec'1ilibr11 cu reg ist ru l de l umină a l pa rte ru lui , a l teo ri in va dînd ş i pa r teru l .

L:1 o ccrcctJ re ma i ate n tă se po1te urmă ri ce dec urge clin această concep\.ic a a rhi tec turii: volumul un ita r în lătură orice p os ibiliLatc de interpre ta re pitorească, orice mi c i vo lum e a dă u­gate ca re a r pu tea să di s trugă uni ta tea acop e ri ş ului ş i face imp os ibi le a ri tmi il e ş i sincopele reg ist rului de umb ră. Deş i acop e r i ş ul este fo rmat îndeob]te în pat r11 a pe, s în t regiuni î.n ca re cas;1 se acop e ră ş i în două a pe, da r pinioa nele r ez ul ta te se înve lesc cn ş indri l ă sa u sc înclură tra forată, nefiind uti l izat p odu l rez ultat pent ru spa ţiu loc uibi l cu ferestre în pinion ca în arhitectura occ id e nta l ă . D e ce ţ in c prefe rin ţa pcn tru a coperi­şu I în patru ap e, c ind aces ta es te mu l t ma i complicat de co n­st r11it.. [a \,ă de cel în d o u ă ape, dec ît de nevo ia unui echi l ibru jn tre Cl' Ic patru fa \:a cir , d r nevo ia el e a nu în t rc ru pe ori zonta Ii-

Ţi cl eni , jud eţul Gorj

DDDODODDDDDODDDDDOODOODDDDOO

PicLTo şq a, judeţ.ul Blmbovj\ a

50

CONSTANTIN JOJA --

tatca t uturo r linii lor co nstruct ive a le streaş in e i , a le prtlima· ru lui , a le reg ist rulu i de umbră domina nt, de aceea a unu i echi libru a l ori zonta l i tăţ i i def ini to rii p entru întreaga arl!η tec tură româ nească.

Acope riş u l în pat ru a pe se deosebeşte de foarte multe alte arhitec turi europene, as iatice ş i polineziene, ne cantonează î11 clas ic ismul arh itectura l a l t u turo r popoarelor ca re nu cu l­t i vă pitorescu l, a l ce lor ca re fac di n umbra pr idvo rul ui mate­r ia lu l expres iv p rincipa l a l a rh itec turii.

Î nă l ţim ca acop e ri şu l ui va ri ază, desigur , ş i din ca uza cli­matu lui , dar cum în aceea şi ţară, în acelaş i climat, se înt îlnesc acoper i şuri foarte p late ş i foa r te îna lte, t rebuie să gîndim că ş i a lte m oti ve de ordin a fectiv dec î t cele a le p loii ş i zăp ez ii , h o tă răsc util iza rea fo rm ei acope r i ş u l ui . Evident, acoper i şu l pla t în pa tru ap e accentuează or iz onta l itat ea volumu lui , mă­reşte imp or tanţa pla nului ver tica l a l faţade i , duce înt reaga comp ozi\:ie sp re mo numenta lita te ş i spre clas ic ism. Acoperi şu l înalt în patru a pe monumenta l izeaz ă volumul da r minimali­zează pla nul ve rtical expres iv a l faţa de i , ce par e z d robită de ma rile p la nuri înclinat e . Ma teria l ul fo los it p entru acoperire influenţează nespus asupra plastic ii genera le a a nsa mblului . Spaţiu l intermedia r cheamă acoper i ş ul uşor de şindrilă, ţ i g la presupune o z idă rie g roasă pe care să se rezeme, ola na core pa nte joase ca re să o facă nevăz ută, ia r t ab la nu p oate f i supor­tabi lă dec ît so lzită ca ş indrila .

Redusă la esenţia litatea ei, arhitectura noastră ţ:ără nească dezvă l ui e a tîtea a rm onii ri tmice ş i prop orţionale, atîtea stă ri echi librate între zonele lumina t e ş i cele de umbră, stabilite

~ ~

-

run1 tmmt ltt! tlt l "1rm11 ttlt!U!I lt!!tll 1111 :1mm m 1111 :1rm

~ . -- - - -- --r-~ ....__

~ ,___

Ti clcni, judeţ.ul Gorj

Cî mpeni , jutlc \ul Alba

http://patrimoniu.gov.ro

.. . ' .~ .„·_1 .„ .. •! „.

Ţara :Moţilor

Ţnrn Moţ ilor

)

I

l l ~. Hunedoara

Năsăud

No vaci, jude \ul Gorj

chiar în inega litatea lor, atîta s tăruin ţă în geometria ei poe­tizată, în orizontalitatea t ut uror liniil or constructive, încît se vădesc cu c lar itate marile potenţe plast ice meni te să dea na ş tere un ei arhitecturi pline de poezie ş i de muzicalitate, în epoca n oastră .

Esenţa unei arhitecturi nu es le determinată numai de s1)a \:iul in ter ior cu învelişul lui exte ri or, c i de spaţi ul in terme­diar în ca re la noi s-a u concentrat toate se nsur ile a rhi tectu­rale stab ili te de sp iritua li tatea românilor. Este ev ident un dezechilibru între spaţiul nostru in te ri or redus la simplitatea maximă, apt pentru a primi s imfoniile de culori a le scoa rţe­lor ş i şte rgarel or , a le ţesăturil or în care s-a strîns toată pasiu­nea n oastră pentni decoraţie , r ea lizînd valori majore în port şi ţ.esături. Dezechilibrul acesta a dat o tota l ă libertate de compoziţie arhitecturală în faţadele c11 ·pridvor deschi s , li­bertate pe care nu au avu t-o a rhitecturile t inzînd la un echili­bru între arhitectura faţade l or ş i cea a spaţi ului interi or.

Dezbrăcatr1 de acoper iş pentru a fi a na li zată cu u şurin ţă, arhitectura ţărănească îşi poate arăta cu clari tate toate va len­ţele ei plastice ascunse din cauza importanţe i volumului aco­perişului. Contrastele de lumină ş i umbră, armoniile proporţio­nale care produc muzica num erelor şi adăpostesc poezia , struc-

Mn1·nmurcş

= -= o D

Văleni, judeţ.ul Prahova

Lura însftş i fasonat[1 cu a tita fineţe, toate se pet rec sub strea­ş ina de obicei îngustă .

Sintem astfel în posibilitatea de a ne referi continuu la orice rea lizare de arhitectură din orice timp, din orice loc, in­clusiv cea modernă, care de fapt trebuie să deschidă drumurile noii arhitecturi. Numai un studiu comparativ poate să pună în lumină ceea ce este va loare ele ceea ce nu este în arhitectura pe care o ce rcetăm . Schematiza tă poate fi numai arhitectura n oastră \:ără nească a diverselor regiuni şi judeţe, văi şi sate ; apar astfe l cu clar itate diferenţier il e de g îndire arhitecturală, de stru cturi emo\:iona le ş i pas ionale, de aptitudini mai mari sa u mai mici la expresii p oet ice sa u la muzica litatea arhitec­turală . Gor,jul si ngur reprezinHt un adevă rat muzeu de arhi tec­tură de cca ma i marc sensibilitate ş i varietate. Scara iese în Gorj afară din planul faţadei fără să aibă un loc fix în dive rse realizări, ceea ce face ca - lucrînd cu aceleaşi elemente sii se obţin[1 expresii diferite , dar în aceeaşi unitate arhitecturală.

51

http://patrimoniu.gov.ro

P ictronscJc, juflc ţul Buzău

Rătc ş ti , jud e ţ.ul Buzău

( Tiucă r , jude ţul Arge ş

D D

Hlrrlnicu Vil cca

Piclro ş i\ a, jutl c \ul Dim!Jov i\ n

Prin schimb1rea accentului lumin os din pa rte r în dreapta, în mijl oc ul sa u în s tînga faţa de i , casele a ce luiaş i sa t p ot fi dife­rc n!;iatc, sufi c ient p en t ru a da satului o b ogă \, i e d e expresie ra r în t îlni tă în a lte r eg iuni,

Co nt inui tatea reg istrului de umbră la e ta j as i gu ră uni­tatea rxpres i vă p e în t reg t eri to riul \:ă rii rom â neşt i , 11nitatc ca re în ori ce di ve rs ita te nu i z buteşte să se aşeze în afara ei.

P rid voa re deschi se s înt p retutindeni în lume, dar ceea cc ne d eosebeşte p c noi ele ce le la lte a rhitecturi s în t va loril e date p rop or!:iil or pa rterului ş i e ta jului , ri tmul s Lîlpil or, impac tul zo nelor Jurnin oase c u zona el e umbră a cta j11lui , opoz i\,ii lumi­noase ca re nu se pot ri vesc cu nimic din ce este aco rd în Lre zo­nele de lumină ş i cele de umbră din a lte a rhi tecturi,

Adinc irea aces tor dif e re n ţ i e ri p oate a duce ma i m ul te ş i m a i cla re sens uri asupra va lorilor arhi tec turii noast re ţă ră­neş ti , as upra s p ec i[i c ită \: ii g indirii noastre arhitectura le. Au scr1pa t arhitecturii m ode rne sensul ş i va loa rea umbrei, sporul de poez ie ş i muzica litate p e ca re putea sr1-I a ducă nn numai co nstru c\;ie i de [ie r ş i sti c l ă c i ş i celor de b et on ş i sticlii. Ap ro­pierea c i el e a rhi tectura j a p o neză în loc să profite de spiri tul

Chiojd, jude ţul Buză u

/ '\.

I L I l·t=:! ·CT1--fl I 1--1 I 1---n.

l Sibiu , judeţ. ul Sibiu

de fin eţe a l aces te ia a du s la bruLa li sm ş i m agnificre a b etonu­lui .

Modulul es lc p ri1wipiul de comp oz i ţ i e ş i de uni ta te a l o ri că re i a rhi tecturi ; cn c i t modulul cs le m a i cla r v iz ibil în compoz i ţ ia a rhi tcctt1ra lă c u atît p os ibilităţil e de desfăşura re s im fo ni că a va lor il o r plas ti ce sî n t m a i u şo r rea lizabile . Hep eti\:ia m odula­tă n-a fost utilizată în a rhitecturilc europene în car e fantez ia generînd pitoresc ul s-a opus clas ic ismului.

Modulul a rhi tectur ii n oast re ţ.ără neşt i nu este cel al a rhi tec turii clas ice ş i aceasta a facut ca va l or ile date umbrei s[1 fi e a ltele la noi: n-a m t ins ni c i odată la egalitatea în ve rtica l a umbre i cu lumina, a inte rcol onam ent ului grecesc . Dacă ţ i­nem seama că g rosim ea stîlpului nostru el e pridvor est e cu­prinsă înt re 6 ş i 11 cm diam e tru , faţă el e 35 cm pîn[1 la 1,50 m dia met ru a l coloa nei a ntice, putem i nt ui imediat el ife rcnţel c d e structură, de comp ozi ţ i e ş i de pl ast ică arhitectura l ă ce rezul­trt clin aceste m odul e dife ri te. D ec i studiul n ost ru m odular se va baza ma i mult p e intercolona me nt, p c travee ca m o<lul propr iu-z is a l compoz iţi e i dec ît p c m odulul sLî lpului , deş i acesta cuprinde în e l toatft orga niza rea ş i va loril e plast ice ale [trhi tec turii noastre .

Dacă sî nt p os ibil e rep etă ri a le traveel or fă ră să se p iardă nimic din sensuril e a rhitecturale româ neş ti prin am plifi carea a cestor compoz i ţ ii , putem fi s ig uri de va loril e perene a le aces-

http://patrimoniu.gov.ro

D D _I -----'] _r ___ l

o Pite ş ti , jude\ul Argeş

Maramureş

Novac i , juclc \nl Gorj

Piclroş i ţa , jude ţ ul DîmlJov i\·n

tei arhitec turi , pu tem întrepr inde fă ră g reş actua lizarea lor, fărft S[t SC piardă nimic din spiritualitatea t racl i\: i ona lă .

Ceea ce se poate urmări graf ic în posibilită \: il e de a mplifi­care a arhitec turii cu pridvoru l la par te r este va lab il ş i p e ntru t raveea parte r-e taj c u prid vo rul continuu la etaj .

Sirnpli f ic înd la maximum or ice cas[1 ţă rănească a jungem la surprize de ma re rafinam e nt plastic. Ce ne-au puLut ascu nde atunc i aceste va lori plas ti ce dcc ît ina derenţa n oast ră la va lo­ril e arhitec turii de lemn ş i educaţia a clmiraLi vă a a rhitecturii de pia tră?

Arhitectura el e piatră a înl oc nit sensuril e a rhitecturii tra­diţ. iona l e, cl a r n oi am ş i pierdut sens uril e ese irţi â l e a le arhitec­turii , ca re nu sî nt dato rite numai materi a lului ş i tehn icii , c i opoz iţi e i sup rafeţe l o r de lumină ş i umbră , joc ului luminii p e

Agapia , jurJ c \ul Neamţ

P ic troşi\a , jml c\ ul Di mbovj\a

r lem cntclc de co nst ru c ţ. i c ş i ritmuril e larg i sa u str în se ale acesto r eil' mcntc care sînt de Japt ca de n\.cle une i poezii arhi­tectural e ş i fa c muzica e i. Umbra liniază arhi tectura masivă, a ccenLu cază scriitura d ec orat i vă dînd sensuri mai largi a rhi­tectur ii dec ît poate fa ce z idul s implu st răpu ns de fe restre.

O analiză a case i ţă ră n eşt i co n siderată c u acop e ri ş nu-şi mai arc locul. ca fiind după formula lui L e Corbus ic r jocul magnific a I ltun inii pe vo lum sa u joc ul mag nil'i c a l volumelor în lumină . Dcvc niLă un tot, un volum întreg , ritm şi proporţii se topesc în această uni tate în c întă toare ca re nu m a i l asă p ri v ito rul11i acces la deta liil e c i, la poezia ş i mag ia ci , r ea­lita t ea cvancsccnLă da r prezentă impunîndu-sc c u toa tă cla­riLatea privirii ş i s im·\:irii noas Lre . Atunc i c u greu se pot vedea rafinam entele ş i geometria c i p oe tizată, op oz i(.iile ş i co ntra ste le el e lumină ş i umbră, de proporţii ş i ri t m , ş i toate <'forturil e de a deve ni ce rcetăto r ob iec Liv se dilu ează . De aceea m cLocla ce rcr Lă rii graJicc c redem ci.\ s ingură poate scoate în ev id e 11 ţ[1 Iine\ea co nccpţ:i e i arhil ec Lura le, rafi namentul opozi~iil o r de lumină ş i de umbră alcătuind a d eYă ratc a r­monii nume ri ce cu sono rită \:i lumin oase .

Lips iLă de te luri cul piet rei ş i ci.\ ră mi z ii , accep ta Li.\ p e :d oc uri doa r în parter, ar hitec tura n oastră "\;ă ră nească ca pătă un aer fragil pe ca re zo na de umbră :1 ct.aj ului îl accentuează , o înfi.\\: i şa rc s ubLi l ă, a e ri a n ă, în ca re nu î ş i a u Joc stîlpii groş i , sec \:iuni puLcrnice de lemn , ca în arhi tectura de lemn occ id e n ta l ă; i a lă ceea cc ne drosebcşLc de c i ş i [a ce ca ra ct e­rul in confundab il a l a rhi tecturii noasLre . S 'inLcm in a ltă zo nă a a rhi tecturii c11 pridvo r deschi s decît cea j a p onez ă sa u cea occ id e nt.a lr1, în a lL univers plastic cl cc ît cel a l t uturor pop oare lo r clin .iurul tăr ii noast re ş i sigur prin t re ce le mai vechi . De aceea, despă r ţ indu-ne el e t r [tcli ţ i e, ne pi erd em id en­ti ta Lea.

Am fost obişnui\:i să vedem numai casele \:ă ră ncşL i mic i cu o cameră, do u ă şi să i g norăm , prinLr-o adevărată pre jude­cată, pc ce le m a i m a ri cu sa l ă ş i donă ca m ere sau sa l ă şi pat rn ca me re, ba chiar s-a sugerat că apar i ţ i a casei cu sa l ă ş i d o uă ca me re es te tî rz ie . Da r cu o s ingură cameră , cu o s in gură Lravcc sa u c u d o u ă, casa · \. ă ră n cască păst rea ză toate da te le s LilisLi cc, reg ist rul de umbră . 11n itatea volum etrică, ri tmuri le ş i a rm oniile r i, ori zo nLa li Latca n eşt irbită ln orice dim ensiun e, întreaga p oez ie a ci , ca re est e a devărata d ată sti ­li st i că cc o d coscheş Lc el e ori ce a ltă arhitcc Lură cu pridvor.

La sat pridvo rul e ·tc un a cl evă raL spaţiu intermediar între naLură şi s p aţ iul interi or, dar la oraş spaţ iul cr eat d e pridvo rul în chi s este un cîşt i g p entru spaţiul interi or , chim dacă t rcb11 ie să se a rm on iz cze cu ce l el a !te ". o n stru c·ţ i i înve-

53

http://patrimoniu.gov.ro

C!nclcş! i, juclctnl DIInboviţn

Casă cu pnrlcr lnthis

Cast'\ cu parter deschis

cinate, mai mult decît cn natura, pentru a crea armonii le urbane de care satul este lipsit.

înt re acoperişuri l e caselor româneşti arhitectura Ţării Moţi l or pa re a realiza un compromis între acoperişu l în patrn ape şi cel .în două, teşind pinioanele faţadelor înguste. Felul particular al coustruclorulu i mff\; de a trata scara sau scările , aduce casei un spo r de monumentalitate, fără să părăsească nici o clipă datele sti li stice fundamentale ale arhitecturii tradi\;ionalc. Toa Le regiunile \:firii noastre , mun­ţii, şesu l ş i văile şi-a u impus personalitatea locuitori lor în nuanţarea poeziei ş i armonii lor acestei arhitecturi unitare. Variaţia însăşi dă măsura multiplelor potenţe plastice pc care le are arhitectura românească, potenţe şi expresi i care nu sînt de fel stînjen itc de date le sLi li stice funciare în care au rămas înscrise . Arhitecturii maramureşene majestuoase, sacra lităţii ei îi răspund inventivitatea şi particularitatea acoperişurilor Tării Moţilor. Raf inamentul ui şi varietăţi i arhitecturii olteneşti, felului ci de a face din scară clementu l principal al faţade i î i răsp und e arhitectura Argeşului ş i Muscelului cu sens ibila îndu lcire a legăturii între stî lp şi tavanul pridvorului. Arhi tecturi i dîmboviţene cu ecour i din Argeş şi Gorj îi răspunde arh itectura prahovea nă cu rafinatul ei decor de scîndură t raforată şi cu tend inţe l e de înălţare a foişorului cu încă o cameră suprap u să. În arhi­tectura buzoiană par a se reîntîlni rxprcsi ile tuturor ce lor­lalte judeţe munten e .

J n Moldova însă se accentuează d i ferell'ţelc exprcsi vc faţă de cele muntene, trans ilvane şi maramureşene; expresia' plastică arhitectura lă devine mai p1rţin categorică, monu­mentalul nu mai este că utat nici în ritm , ni ci în proporţ:ic, importanţa primordială o capfttă expresia poetică , ce se rea lizează deplin în arhitec tura Agapiei ş i Văratecu lui .

54

In Bucovina streaşina mare sup lineşte structura pe stîlpi a pridvorului obişn uit şi fără ritmul stîlpi lor nu mai poate fi vorba de monumentalitate, ci de o in timitate în organizarea întregii gospodării , in timitate care se întî lneşte pe alt plan în arhitectura dobrogeană. ln arhitectura S ibiului se întîl­nesc acoperişurile în două ape c11 p ini oa nele acoperite cu şindrilă, ceea ce nu schimbă caracterul românesc al între­gului ansamblu, spre deosebire de arhiLectura Banatului unde pinionul de zidărie apropie pu\:in această arhitectură de arh itectura săsească. Trebuie m en\. ionată arhitecLura Năsăudului de origine românească foarte clar nua n~ată ~i foarte deoseh ită de cea sec u iască.

R itmul în arhitectura ţărăneasci:'t a , ·ar iat cu o libertate incredibilă de-a lungu l întreg ii \.[tri.

Extensiune

Extensiune

N-a fost ob ligator iu ca ritmul stîlpilor de la eta j să cer n' sp u udă cu cel a I stîlpi lor de la parter. Reuşind cele mai multe armonii, ritmul a fost poate cel care realiza între doi stîlpi dreptunghiul de aur culcat, deşi numărul de a ur nu a influenţat niciodală compoziţia noastră arhitecturală.

Ritmul în sine poate determina întreaga expresie arlii­tectura l ă atunc i cinci o rd onează o structurf1 aparentă. Ritmul singur poate face dinlr-o co ns truc\:ie masivă simp l ă, o arhi­tectură, încorporînd11-i prin factura lui anumite idei ş i sen­timente. Ritmînd golurile unei arhitecturi masive se pot creea proporţii expres ive între plinurile de zidărie, i se poate imprima atîta caracter încît faţ.ada de zidărie să nu aibă nevoie de nici un orname nt ca să explice starea de spirit a celui care a construit-o ş i scopu l pentru care a construit-o.

Ritmul dind naştere dreptunghiului de aur culcat nu a ex istat niciodată în arhitectura c l asică, în cea romanică, bizantină şi goLică, nici în Renaştere, baroc şi neoc las i că, toate au utilizat dreptunghiul de aur aşezat vertica l. Dintr-o dată gama armonii lor se schimbă. nu mai avem nici o legă­tură cu marile mişcări stilistice europene şi nici cu ce le asia­tice.

Ce arhitectură şi-a permis să Yariezc între ritmul foarte larg, lent ş i grav, trei dreptunghiuri de aur înscrise or izon­ta l ş i dreptunghiul de aur vertical, fără ca niciodată să nu p iarclă l egă turi lc la sensu ril e June ia r e a Ic tradiţiei milenare?

De aici au decurs toată varie ta tea şi libertatea de compo­ziţie ale meşte ru I u i ţăra 11.

Înlocuind stî lpii de lemn cu stî lp ii de zidărie, ţăranul român a ştiut să păstreze zvel teţea întregii compoziţi i şi participarea ei la va lorile plastice genuine, lucru care nu s-a întîmplat în toată cîmpia Panonici. Datele stilistice au ră­mas neschimbate deşi forma acoper i şu lui introduce în Bune-

http://patrimoniu.gov.ro

Casă clin Curli şo::i ra, judc\111 Gorj

Cnsă din juclc\ 111 Go rj

()oara ş i Ta ra Mo~ilor imag ini di[e ril.e. CTitmul la rg ş i foarte larg n-a dat difi e ultă ·ţi de consl.rucp e în arhitectura ·ţă ră­neasc[t ş i nici în cea urba nă r omâ n ească : n-a r Lreb ui să dea nici oda tă nic i în arhitectura mode rnă a mplifi ca tă din cea ţ.ă răncască Lrad iţi o na l ă. Din ca uza acestei lab ili tăţ i a rit­mului. privim arhitecLura noastră (:ără nească fă ră să r emar­<"ăm adaosurile sa u schimbă rile de sensuri pe ca re e l le ope­rează , îmbogăţ. ind sa u sărăcind uncie rea liză ri '(;ărăneşti, măr ind sau mi eşorî ncl perceperea poez ie i e i, accenLuînd sa u tcmpe rînd so n o rităţ il e lumin oase ca re dau muzi ca liLate ~1rhi tcct urii. A.c eastă labilitate a riLmului de la casă la casă. ni c i odată în aceeaş i casă und e rămîn e p e rfect uniLa r, nu operează as upra date lo r st ili st ice fund amenta le, l ăs înd in­tactă [aţa sp iritu a li tăţi i inco rporată. AIL[e l rut se putea l ăsa Yiitorilor arhitec\: i o moştenire m ai plină de lib rtă\; i , mai bogată în valori plasLice, m a i uşor actualizab ile ca în a lte ţă ri . Nu t rebui e uitat însă că riLmul s ingur nu co n cli'\; i o n ează ş i nu influ e n~ează întreaga expresie arhitecturală a nea mu­lui nostru . In ter v in c u o pute re dec i s i vă opoziţ iil e ele umbră ~ i lumină, acordul în t re parte r ş i eLa .i, ca ş i sl ru c tma cl eco­rnL i vă a pă limarului .

Pă lima rul j oacă în a rhitectura noastră \:ă ră nească un ro l mult m a i imp orta nt decît o riunde în a ltă ~ară.

BalusLrada, pă limarul , este or izo nta la dominanLă a în­treg ii a rhitecturi , centrnl de stab iliLate ş i ordonatornl pro­porţi ei înLre parLer ş i eta j. P rin însilş i sL rucLura lui e:;Le rc­g istrnl principal· de deco r.:rţic situat între reg istrul de umb ră con tinuă şi cel luminat tota l sa u par~ial a l parlerului.

Co nLinuitatca lui de-a lungul întregii fa(:a de s ublini ază

co ntinuitatea reg istrului el e umbră al etajului as igurînd puritaLea întregii comp ozi\:i i, indi[e ren t de imp o rtanţa jocului ele lumină ş i de umbră care se întîmplă în parter , as igurînd astfe l o dep lină libertate în orga nizarea parteru­lui , fă ră ca întreaga comp oz i\,ic să poatrt fi scoasă din datele c i st ilist ice func ia re .

Pălimarul de lem n const iLui e suprafa\:a luminoasă a în­t regului pridvor ş i ad uce înLrcgii faţade s upleţea de car e este lip s ită casa cu balust rada tencui tă. Poate îi sca de m onu­mentalitatea da r ş i ri g idi tatea.

Jn lemnul pălimarului se înscriu toate posibilităţ. ile de deco r ele ca re meşterul ţăran a uzat din plin. Dacă n-ar fi a rhiLectura o lten ească şi argeşeană c u b a lustrada tencuită

Casă cl in j 11 dcl 11l Go rj

Ca~~i clin juclc \ul Gorj

am puLea sp une că nu ex i stă a rhi tccLurft \:~ rănească fără pălimar de lemn care să împartă în două întreaga fa(;aclă. Coex i stenţa ş i uniu1tea s Lilist i că a le accs lo r două ip ostaze a le arhi tec L11rii româneş ti sînL jus Lificate el e registrul to ta l de umbră a l eta jului , cleme nt co nst iLuLi v at ît de puter­nic încî t poate sup or ta orice fantezi e în parter. Ba l11 sL racla te nc ui tă nu este numa i a Gorjului ~ i Argeşului c i ~ i a Musce­lului ş i Il 11 ză ului , dar foarte rar apa re în Mold ova ş i Tra ns il­va nia. Es Lc drept, d ă case i un aspect m onumenLa l dar şi tcl111'ic dacă n-a r fi pridvorul co ntinuu a l eta jului .

Apar i(;ia ba lusLraclei şi la parter a spor it posibiliLăţile de di ve rs il'i ca re a rxprcsi c i, făcî nd clin regisLrul el e umbră al parte rului o comp li ca lă repli că a eU1j ului , rep li că cc Ya şL irb i poate 11niLatea a nsamb lul11i dar \'a îmbogă~i reperto­riul de forme a l arhiLecLurii româneşt i. Des igur parlerul p lin. uniLa r, rcg isLrul uniLar de lumină, p es lC' ca re se sup ra­pun e registrnl co nt inuu de umbră al e ta jului . race unitară ş i m onum cnla lă exp res ia case i ~[t ră neşl i , o deosebeş Lc mai mult clec ît ori ca re a llă expres ie rom â neascii de or ice a ltă a rhi tcctur[t c u prid vo r deschi s. D e a ici a u porniL toate varia­\;iilc exp res ive prin pracLi ca rca unui s ing ur gol în mijlocul parte rului , apo i prin mărirea lui pînă ce z idă ri a parlerului d ispa re tota l ş i umbra ajunge srt o înlocuiască clefiniti\'. S-a a juns astfel la o a rhitccL 11ră cu toL ul ae ri a nă, n e întîl11ită în toată E uropa, imag in e co rec tată de ob lic iLa Lca scă rii la etaj. Es te despăr ţirea definiLi vă de sensuril e arhi tectur ii mas ive de z idă ri e, o sfidare a te lurirnlu.i în a rhiLectură, sf idare pc ca re ni c i a rhitec L11ra moclern[1 n11 a a juns-o, poate pentru că s-a învelit cu gea muri . lnchi zî nd n-se c u geam uri , ş i prid­vorul românesc p ie rd e din acest aspect aeria n, pierd e mi ste­rul ca re se înfă ş ura în umb ra lui şi pune în surdină muzi ca­litatea ş i poez ia ca re îl făceau aLît de deosebiL, între toate a rh iLecturile. Pentru arhitectura urba nă a fosL Lotuşi un cîşt i g, o promisiune p entru dez \'oltarca în \· iiLor a sensur il or arhitectura le urbane româneşti. Pa nota jul sup rafe\.ci vitrate a pridvoare lor nu repetă, nu se a semu ie t ra foru lui pract icat în arhitectura modernă ş i este depa rte de panourile mari de stic lă care a u ste rilizat întrucîtva arhitectura modernă .

Cu pă limaru l tencu it ca a a r p u tea părea a fi întăriLă dar uu este dec ît ataşamentul la opoz i\:ia. puternică a regis­t rului de lumină a l parterului , la regist rul de umbră al eta­jului.

55

http://patrimoniu.gov.ro

Casii d in j11 dc \ul Gorj

Pă limaru l tra forat face ae ri aMt înLreaga compoz iţi e rnn i a les a tunc i cînd casa n rc nurn n i p a 1ter; în accas Lă s iLu a~ i c sensurile c las ice a le a rhi tcc Lurii \.ă ră n eşt i apar c 11 mni rnulLft claritate, umbra ca pătă unita te ş i întreg a nsamblul ră rnîn c sub s tăpînirca dep lin i:\ a umbre i . Este un a d evă r, cca m a i umil [t casă dev ine ş i cea mai m o 11u111 e 11 tn l ă, simpliLa Lca ajutînd exp res iei c la re l'un cţ i o na l c ş i spiritua le.

Faza inte rmedi a rr1 între a rhitec Lura ţă r ~tncască ş i cc~1 urba nă pc care o m a i puLern vedea astăz i o co ns tiLui c arhi­t cc Lura aşeză ril or m ă n ăs Lircşt i , şi a case lor el e s in e cl in jurul }Or .

Ex Lc ns iun ca în ori zonta l s-a Jăcut fă ră · ~t se ~i11ă prea mult sea rna de m onum enta li ta Lea fun c i a ră a ca.-e i ·ţă ră n eş Li . Această lipsă a fost sup lini tă prin închid erea c u geamuri a prid vorului , fapt ca re a a du s faţadei o schimbare im por­tanLă prin înl ocuirea r eg istrului de umbră <·u unul el e r e­flex. N u s-a pierdut unita t ea compoz iţ:ion a l ă chiar atnn c i c înd înch iele rea cu gea m uri s-a făc ut numai pa r \.ia 1. Im por­ta n\:a p l asl i că a scării .în faţa d ă a scăz ut a 1rn n Pncl el ispa­riţi a e i în arhitectura. urbană . NtL se m a i rea liz ează rap or­turile lumină-umbră atît el e subti l compu se î n ar lii tccLura ţ.ă ră nească . Sim pi a cxLen · i un e a faţade l or n-a p 11 L11 L să scoată echi va le nţe p lastice c u cele a le faţade l or \:ără11cşLi ş i abia 111 a rhitectura urbană experimentală cu a lte mijl oace ş i a llc prc tc n'ţii s-a putut a junge la cornp oz i\.ii ca re să atingă perfec­ţiun ea plas Lică pe care a rhi tectura (.ărănească o rea li zase în m od co nstant. Ceea ce uşura arhitecturii urban e re u ş ila un or prop orţii armonizate la lun g im ea faţadel o r era u înăl­ţimea spo rită a spa \:iului interi or la 3- 3,50 rn fa \ ă el e cca d e 2,40 m a a rhitec lurii \.ă ră n eşt i ş i m onas Li ce ~ i o rafinal[t compoziţi e a ba lustradelor .

Arhitectura monasti că îş i păs treaz[1 în să imp o rLa n ţa. ci de verigă spre o arhitectură urba nă.

56

Casii din Turc eni, juclc\.111 Gorj

Î 11 prime le decenii a le seco lului a l X IX -i ea apar în l oa tă Europa ş i America prim e le semne a le unui protest împo­triva acn clerni smului neoc las ic, o recons iderare a clecora\:ici a rhitec tura le, arta fonlc i t urna te în ba lu ş trii sofi st i caţ i , în friz e ajurate ş i în stîlpi ornam entaţ i . Mişcarea avea să dea naşte re, că tre s l'îrş ilul seco lului , exubera nţe i „A rL n ouvea n'.' a fi erului forjat în unduiril e m ar i a le r egnului vegeta l.

Ba lLt ştrii de [a ntă turnat[t a par ş i la noi la mijl ocul seco­lului. Scîndura traforată ex i s Lc ntă la n oi şi în ţă rile de limbă spa niolă es te de fapt rep li ca uşo r de exec utat a acestei t eh­nic i deco rative. )i fonta Lurna tă ş i seîndura traforal.ft exis l.ă

numa .i în arhitectura cu s Lru clură aparc nLă ş i deco rul pc ca re îl cl czvo lLă nu a alacat ni c i odată stru ctura în săş i c i a subli­niat-o acuz înd oriz onta li tatea ei fun c i a ră, dînd o v i a \.ă n ou ă compoz iţ i e i arhitectural e prin iri za rea luminii în d a nlel ă­ri a sc îndurii traforate sa u în a jurul din baluslra cl ă ş i a nt:­bl am enlul el e fontă Lurnată. Judeţe l e în ca r e s-a dezvoltat traforu I el e sc îndură s în t el oa r cîteva: Dîmbov i( a, Prahova, Buzău, Vra ncea s i Neamt. E le n-a u avu t ca m ode l nimi c din arh ilt'ctura Casteiului Pcleş, · i s-a LL cl czYoltat cu mu lt înainte de înce pe rea con st ru c ţ. i c i castelului . N-au fost traforuri în Ploieşti ş i nic i la C îrnp i na , s-a u dezvolta L înc ep î nd de la Brcnza că lre Com a rni c, Sinaia, Bu steni , Azugn s i Predeal. Traforul nu a Lren1t în Tran s il va ni ~ ş i Banat' sn t; Bucovina ş i Oltenia, da r urm e t imid e se găsc ·c în Cîmpia Dunării ş i Bă răga n ş i des igur în Bucureşt i , PiLc~ Li ~ i Cîrnpu lung, cfar n·u la Hucăr, Slocncsti s i ce lela lte sate din Muscel unde tra­diţi a e ra prea p uter~ică ' p cnLru a fi acceptată o n outa t e care totuşi mod ifi ca înLr-un anurniL fel se nsurile fun c ia re a le arhi­tectur ii române::;ti. A fost o mi şca re aparţ.inînd d oa r m eşte­ril or ţă rani , căc i a rhitec"(:ii şcolii neoromftn e~t i nu a u utili­zat-o co nsiclcrînd-o mino ră. D ecorurile din se îndură t rn­forată utiliza t e în oraşel e n oastre ba lneare s-au executat de

http://patrimoniu.gov.ro

Cnsii din judc ~ul A rgeş

Cnsă din judeţ ul Argeş

Cnsă clin Comarni c, judeţul Prnhovn

meşteri nu d e arh itec-ţ i. Rea liz ăr ile ce le mai spert ac u loase sînt ce le din Valea Prahove i ş i Sl ă ni c ul Mold oYc i , Govora şi Că limă neş ti , da r deseori locuin\:ele (:ărăncşL i cu prid\' o r , sa l ă ş i d o u ă ca m e re s înt a d evr1raLe bijuLerii arhi LecLurale. Postm ode rni smul actual ar putea r e lu a cu mai mult s ucces arhiteclura sc înd11rii traforate dec îL să ama lgameze Henaş­terca ş i mode rnul. U Lilizarca fra ncă a d eco rului nu a dat ni c i odată g reş, cu co ndi ţ i a să nu împi etezc asupra . Lru e­Lurii , da r lu c rul a cesta nu s-a înlîmplat în arhi trc lura n oas lră j:ă ră nească. Structura în lemn nu poa te [i elecî L ra\ i o nn l ă, structura mas i vă ş i-a scos din s istem e le el e acopcr ir • efecte de plas tică monumenta l ă, c up ole, Lurnuri , se rii el e c up ole ş i ele turnuri.

Structura el e lemn p oa le fi e l ocventă fă ră ni c i un deco r , struc tura mas i vă arc neapărată nevo ie d e d eco r spre a se exprima, nu-ş i poate în să p ermite să se decoreze în plin, aşa cum arhitectura de sc îndură traforallt a r eu ş it să focă, fără să minima lizeze s tru c Lura ş i sensuril e c i plas Li cc a rhi ­Lcc tura le func ia re . Este adcvăral că spaţ iul interior a l st ru c­turii apa rente a re numa i se rv itu ţi , Jim ite, pe c înd ce l a l

Ca•ă din Hu căr , ju de (ul Argeş

s Lru cLurii m as iYe a re tonlr lib cr tă !: ilr. Î11 ar ltiLec Luru cu s Lru c Lură aparenLă, liniil e e i de rorţă s înL cla re . umbra nu ma i este redu să ca în arhiLcc Lura mas i vă la mi c i go lu ri sepa­ra t e ş i la liniaLuri sub\.iri pc o marc suprafa\ă lumin oasă în ca r e rn atc rin esLe d om inanlă , spre d eosebire d e nrhitecLura cu l rid voa rc deschi se în care umb ra Ii gurenză spaţ iul arhi ­tectura l int erm edi a r. spa \.iul plin de poez ie ~i muzicaliLat c, un s pa~i11 m ng ic în ca re spirilul se asc unde ş i se ara tă LoL­ocl a tă.

P c aceasLă nrhiLecLură sch em a Li za tă c i Li rea se nsuril or c i se cl e · făşoa ră în m od naLural fără obslaco lc într-o linearitate ca r e se imprim ă şi în spa ~iul exteri or , s lructurîndu-1 în limitele spirilualit.ă \,ii în corp orate arhiLcc turii. Cînd pridvoarele se închid cu geamuri , aceas lă a rhitccturlt ele r efl ex ca re capătă cul oa rea cerului , a n oril o r st e a llă ip os lază a arhilec lurii d finite el e umbra d omina ntă, cu altă pa rLic ipa re la nntură, la sp a ·ţiu l exLer ior dccît a sp a'ţiului intermediar: rămîn em în plină na Lură clc~i cl cspă rţi ·ţ i el e perd ea ua de st i c l ă, care se poate des hicl c or ic înd.

57

http://patrimoniu.gov.ro

l'lt lh „„ „ •. Cnsă clin J ucion sn, judc \.ul Dlmbo v i\ n

Cnsi\ din Tir lc·rli , jud.:: \ul P rnll ova

C'lsa ţă ră nească se opune ca prezenţă uma nă na turii , clar în ace l aş i Limp se a rm o niz ează g raţ i e pridvo rului d eschis . lu c rLJ impos ibil în o raş ul îngh ':!S uit. î nchiderea c u crca rnuri la o ra ş nu a mă rit monum enta li tatea case i \:ără neş t i , ni c i [ine ţea

c i con ceptua l ă, dar a dus la sta diul de dezvo ltare a a rhitectu­r ii ţă ră n eş t i , amplifica tă în a rh itcc tura urba nă. D es igur, a rh i­tectura noast ră u rln nă nu putea să. cme ne c u arhitectura ora­ş lor el e pi atră ş i d e z id occ identa le, clar pr idvo rul înch izîn­du-sc c u gea muri am in tea de ·tu l oraşe l e occ identa le c u struc­t ura de lem11 apa ren tă ş i cu r eg istre continue de fe res t re. Aceasta exp li că ş i dezamăg irea grafi c ienil or stră ini , ca Bou­q ue t ş i L'rncelot, ca re ve ni se ră a ici în că uta rea Ori entului , d ezam'.i <T ire care i-a făcut să nu consemneze a rhi tec Lura c u pridvo~irc închi se, alu ne i d om inantă în o raşel e noast re ş i să pierdem imag in ea exactă a ora~ ului a u tent ic. Dar sLucliul atent ş i exh1u 5ti v a l arhitec t urii lă răneş ti va duce pc oric;e ce rce tă to r avizat ş i lip sit de prejudecă ţi la d scopcrirea c i, pent ru că r ca lm cnt o raşe l e n o:tst re, fă rr1 să I i [ost în eco lelc X-XVII ni ş te sate m a ri , era u determ inate de a rhitec tura amp li[i cată a satului românesc, arhitec tură s usceptibil ă de

58

amp lificare la st ruc tura estet i că actua l ă fă ră să p i ardă nimic clin poez ia ş i arm oniil e c i genuine. Cum p oate un popor să fi e a taşat de spa \»iul lui a rhitectura l autentic dacă nu îi sim te va loril e de pla s ti că monumenta lă, poez ia ş i muzica e i parti· c uta ră, dacă este insensib il la m ag ia ş i mi terni e i. Sînt mo· mente în ca re om ul este at ras de noutatea ş i s ingul a riLatra arhiLec Lurală s tră ină : atunc i i se par s tră lucitoare, pline de promi siuni p e ntru dezvolta rea ş i amplificarea personalităţ.ii lui şi uită de fa pt că nu o poate avea cl cc ît în limitele a uLcn· t i c i tă'ţ ii sa le, că perso na lita tea lui nu se poate rea li za dccît fă ră să se rupă ele rădăc inil e lui , ia r ră d ăc inil e noastre văz ute ş i n evăzute se vădesc în a rhi tecLura de totdeauna lără n ească ş i urb a n ă.

S emnificaţ ii l e pc ca re ni le în[ă\:îşează a rhitec tura t racl i ţi· o na l ă s înt sernnifica ·ţiil e s Lructurii n oas tre ra~ i o n a l e ş i afcc· t.i vc, întreaga n oastră spiritua li tate. Datele s tilist ice sî nt limi­te le între care aceas tă spiriLualitatc se poate încorpora în

Casii din Poscsti, juclc'ţu l Prahova

opere de a rtă. Delimi ta rea lo r p oate să nu [i e atît de uşoa ră pc c ît se pare, nic.i atît el e compl etă, dar fă ră stabilirea lor cu clar itate nu se p ot spera rea li ză ri aute nt ice, si ngurele care p ot duce la va lori un i,·c rsa le. A fost imp os ibil să se stab ilească aces Lc date func ia re baza\;i numai pe intui-ţ i e, fără a jutorul cer e Lă rii grafi ce, care, deş i nu prez intă casa întrea cră, a rhi­tccLura în dinami ca ei expres ivă, î ngăduie totu ş i să se arate liniile m a ri a le concept ie i ş i prin urmă rirea unui numă r mare el e exemplare să se a jungă la dclimiLarea acesto r cl a Lc .

Se 1rnnc întrebarea î n cc mă ură aceste date stili stice pot fi 11n îndreptar pentru c rea \:ia arh i tecturală ele azi ş i de mîine? Este cc rL , ni c i o c reaţ i e nu p o rneşte din h aos , dar nu întotdea­una lumea creator ilor ş i-a m enţ inut legătura c u propri ile ci rădăc i ni; n-a fost fide lă structurii sale sp irit ua le, c i a t recut cu dezinvol tură la dezvoltarea a ltei spiritual ifa\;i străi ne în creat ia lor.

Dacă n-ar Ii dcc ît cxcmplnl Renaşteri i i tal iene, care în Italia poate îş i avea î ndreptăţirea, clar vehi culată în toaLă E uropa, lua, cum a ş i luat acesto ra, sp era nt.a a jungerii la va­lori universa le p e ca r e nu le moti,·a u nici au tent icitatea nici

http://patrimoniu.gov.ro

Casă din Valea Bălăneasa, judc~ul Buzău

Ca sii din S l ănic Moldova , jude ţul Neam\

persona litatea interpretă rilor lor, rămase Lol inlerpre lare , oricît de mare v irtuozitate fusese desfăşurată în combinaţi a lor. Ar fi o g reşea lă să încercăm să refacem ceea ce alpi au fă c ut îna intea noas tră , meşterii noştri ţăra ni ş i o răşe ni , dar,

schematiz înd ceea cc aceşt ia au rea lizat, reiese clar drumul pe care îl putem urma, datele st ili st ice permanente în ca re ne putem încadra c u c uce riril e plastice a le timpurilor noast re şi să [im d ez lega-ţ i de o ri ce co nstrîngeri , de pre judecă \. i , de timi­cliLa lea pc ca re o vom avea în m od fir esc, în fa ·(:a im e nsei mul­ţiLudini de so luţii plas ti ce cu care s întem co n[runta\:i în fieca re a n, în fi eca r e z i .

În seco lul a l X IX- iea arhitectura ţă ră n ească dev ine p entru prima oa ră receptivă la va loril e plastice a le a rhitec turii u rbane ş i împrumută uneo ri , chia r ş i pentru l ocuin ~c, pcreLelc de lemn ş i sL i c l ă evo luat a l oraş ului. Fă ră să inLroclu că o notă s tridcnUt în a rhilcc lura saLu l11i , aduce Lotuşi o nou tale ca re nu putea rămînc fără co nscc in\.e . D ete rminînd înc hide rea cu geamuri a pridYoarclor ţără n eş ti , satu l va fi expus unor tra ns­formări majore . Ie:;; ind clin puritaLra a rhitec turii tradiţi o n a l e s-a deschi s drumul spre imiLa rea o ri că rei a 1hitec Luri urba ne, în spec ia l a ce le i n eoromâneş Li , care poale d ăd use rezu ltate p itoreşL i în o raş, da r n11 pul.ca [i la îndcmîna o ri cărui meşter "ţăra 1i.

Cnă din Chiojd, juclc lul Du zău

Numai co ntrastele de lumină ş i umbră, rafina m entul gî n­clirii ş i se ns ibilităţ ii a rh itec tura le, sp irilul de fin c \.c ş i de poe­z ie, muzicalitatea ritmuril or ş i a prop or\:iilor , fin e\:ea sl ruclurii spiritua le pe ca re arhitectul es te ch emal să o expr im e, pot da va I oa re uni ve rsa l-inte li g ibil ă op ere i mari sa u mi c i, de o cam e ră sa u pa la le el e sute de camere.

Ş i es lc m a i greu să condensezi întreaga spiritua lita te a unui popor, a unui nea m , într-o c l ă dire mică dec î t într-un a foarte mare.

Arhitectura n oaslră ţă ră nească este arhiLectura ori zonta­liLăţ ii pe r[ec le, exp res ie a lini ştii s ufl eteşl i înd elung c îştigată ,

es le arhitec Lura l iniil or continui , semn a l evoluţiei plas­Li ce u ltim c,

es le arhitectura echilibrului înlre registrul de umbră al c lajului şi cel de lumină a l parterului , sursa a rm oniil or arhi­Lcc lu ra le,

este a rhi tec Lu ra elem entelor fi ne de s u sţ in e re ac uz înd construc ~ii aproape ae ri ene în ca re umbra es le maLerialul principal, umbra ascuazînd p oez ia arhitecturală eva n cscentă ş i muzicalitatea ritmuril or rare.

Sol id i La tea parteru 1 ui ş i frag ili La tea cta ju lui sînt îmbinate în pălimarul c u forme înnoite în fi ecare vale, în fi ecare judeţ.

Acoper işul de ş indrilă nu o apasă, albul spoielii de var nu o face agres i vă.

HESUMJ~

Dans 1 'a ire sud-est curcpeennc, ou I 'on a pra t iquc ele tout t emps l'a rchitecturc co mportant un espacc intc-rmediairc cntre I 'iutcri eur ct l'cxtericur, cc porch c ouvert aux form es et aux evolutions si vari(:cs, l'n rchitcct ure rouma inc, :) la differencc de celle des peupl cs Yoisius, a conserve fidelcmmt la eomprch ension fon c iere du sens de cct c lement.

Les donn(:cs styl istiqucs d ' un p cupl c sont cel Ies de sa strueturc ralion­ncll e ct a ff cct ivr, qui imposc cn pcrmanencc la conccplion volumetriqu c el rythmiqu c des coustructions a ppele cs ~) incorporer sa spirilualitc. sou sens de la co mposition architecturale et 1 'harmonie des sonor ilcs I umin euses misrs en vn leur par Ies jcux d'ombre ct de lumicr e.

Dans J' unitc incontes tabl e des sens architccturaux sur tout l e tcl'l'i ­loirc ele la Houmanie, on dedic pr csquc sans exccption la p resence el e !'unite volumetrique ct de I 'unite rythmique des e.Jcmcnts de construction , alnsi surtout quc la prcsenc e du porch e continu soit a u r ez-de-chaussec, soit a l'etage Jorsque la ma ison es t plus h aut c, c'csl-a-clirc cl ' un r egistr e d 'omhre, parfois crcant un equllibre avec le r egistr e de lumiere du rez- dc­chaussce.

Envi5agce â travcrs scs elcments essent iels, l 'archil cclure pnysa 1111 c

roumain e offre tn11t cl'harmoni es clerylhmes et cl e proport ions, lant (i'cqui­librc rntrc Ies zones el e lumicr e ct d'ombrc, un golit s i constant pour Jes st yl isn lions geometriqurs, po11r I 'horizontal it c des I igncs constructi vcs, qu ' il n 'cx ist c aucun dout c possibl c sur sa cnpacitc arti stiqu e :) t: reer un c nrdli'lectur c moderne pl ein c de pocsic et el e musical il e .

Des porchrs ouverts ex ist ent 1) traYcrs Ic monelr enti er , rnnis cc qui cli stin gu c l rs nOtr es el e ceux des autres nrchit cctures, l 'C sm1l Jes Ynlcurs qu'il s confcrent a ux proporlions du rez - el c- c11at1 E~Ce ct el e l 'Ctagc, t: ' cst Ic r ythrnc des piliers. l 'impnd des zon es Jumin euses sur la zon e cl'ombrc de I 'ct agc: mrlant d 'oppositions ele lumi cre qui n 'out ri en de commun av cc cc q11 'offrent Ies ard1ilcchres cl 'nulHs pnys . Dcpourvu c de Ja ri gu cur tellurique el e la picrrc et ci e la hrique, l 'a rcl1itectur c payrn nn c roumaine a 1111 asped clclicnt quc vi cn t cncore accu srr la zone d 'omhrc ele l 'Hagr , un c appurenc c subti l e, ac ri cnnc, 01°1 Ies piliers massifs el Ies sed ions puis­sant es el e hois, courants dans l 'ar i:bl i1 ectur e occidentale, scrnien't totnk­rn cnt dcplnccs. C'cst cela qni confl'r c u l'nrd1itecturc pa~·smrnerournolm• son caract1'rc ci ' un irite, tant par rapport aux architer lur cs 1! porchr ouvcrt clu .Ja pon 011 de l'Occi<lrnt qu'a cell e d es pays voisins .

59

http://patrimoniu.gov.ro