Curs Comercial 2015

download Curs Comercial 2015

of 72

Transcript of Curs Comercial 2015

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    1/72

    Drept Comercial Curs 1

    Gh. Piperea 2012- Dr. Comercial Intreprinderea CH Beck 

    Legea 1!1""0

    #tanciu- $ratat de drept comercial roman editia a% actuali&ata' procedurile de pre(enire ainsol(entei si de insol(enta- )ditura *ni( +uridic' Buc 201%

    Culegere de legislatie,urmea&a

    Definitie drept commercial reprezinta ansamlul normelor /uridice reglementand in principalconstituirea' unctionarea' modiicarea si desintarea ormelor de organi&are speciicedesasurarii de acti(itati economice cu scop lucrati(e precum si ansamlul oligatiilor nascute ineercitarea de acti(itati economice cu scop lucrati(.

    cest ansamlu de norme constituie oiectul dreptului commercial , ormele de organi&are sioligatiile.

    Primul pilon3

    Activitate economica cu scop lucrativ

    • cti(itate economica 4 acti(itatea inscrisa in codul C)5• #cop lucrati( 4 intentia de a otine o suma de ani care sa eceada cheltuielilor acute cu

    desasurarii acti(itatii in (ederea reparti&arii acestora persoanelor care au inintat ormade organi&are prin care se desasoara acti(itatea.

    #copul lucrati( din punct de (edere iscal imraca orma (enitului sau orma proitului .Dacaacti(itatea se desasoara printr-o orma de organi&are ara personalitate /uridica ' sumele de aniotinute in (ederea reparti&arii poarta denumirea de (enit .Daca sumele de ani otinute in(ederea reparti&arii sunt otinute de catre o orme de organi&are cu personalitate /uridica' poartadenumirea de proit.

    *n # des act( in scop lucrati( si astel din pct de (edere iscal otine6 iar comercial6

    Configurarea sferei actv economice ce pot fi desfasurate in scop lucrativ7rice act(itate economica poate i desasurata cu scop lucrati(' astel spus' orice acti(itateinscrisa in codul C)5 poate i desasurata in scopul otinerii unei sume de ani ce (a ireparti&ata.numite acti(itati nu sunt compatiile din punct de (edere /uridic cu desasurarea inscop lucrati(3

    Exceptii

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    2/72

    -  acti(itati a caror desasurare nu se reali&ea&a in schimul unei sume de ani' platita decatre eneiciarul act(itatii in mod direct, acti(itati de aaceri eterne' de apararenationala' administratie pulica generala8

    - acti(itati a caror eercitare se reali&ea&a in schimul unei sume de ani' platita de catre eneiciar in mod direct dar aceasta suma de ani nu este considerata scopul determinant

    al desasurarii acti(itatii,proesiile lierale8 art 2 statutul pro de a(ocat.

    cti(itatile economice se impart in acti(itati compatibile cu desfasurarea in scop lucrativ siacti(itati care nu sunt compatibile cu desfasurarea in acest scop.

    Primele se impart in acti(itati in concret in scop lucrativ si acti(itati desasurate in concretfara scop lucrativ. ceasta incadrare' in una sau alta dintre categorii' se reali&ea&a in unctie deoptiunea persoanelor care desasoara acti(itatea economica.

    Forme de organizare specifice desfasurarii actvitatilor economice cu scop lucrativ

    9ormele de clasiicare se clasiica in unctie de pre&enta sau asenta personalitatii /uridice in3

    orme de organi&are ara personalitate /uridica, e. P9' intreprindere indi(iduala si

    amiliara-oug %%! 200: 8 orme de organi&are cu personalitate /uridica, e. 1!1""0- societati reglementate de

    aceasta lege- soc in nume colecti(' in comandita simpla' in comandita pe actiuni' peactiuni' #C;L8, soc cooperati(e de gradul 1 reglementate de L 1!200

    Dreptul comercial studiaza prima categorie de raporturi /uridice, cele care presupun cunecessitate desasurarea unei acti(itati cu scop lucrati(' in legatura cu cea de-a doua iind

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    3/72

    studiate doar particularitatile generale de nastere a oligatiei in eercitarea unei acti(itatieconomice cu scop lucrati(.

      zvoarele dreptului comercialPrecizari preliminare:

    nterior datei de 1 octomrie 2011' principalul act normati( in materia dreptului comercial eracodul comercial.Dupa aceasta data principalul act normati( a de(enit codul ci(il' cu toateacestea' codul comercial' nu si-a pierdut in intregime rele(anta /uridica. cest lucru s-a intamplatdeoarece codul comercial nu este in intregime arogat' in pre&ent sunt in (igoare dispo&itiireeritoare la comertul marin' iar pe de alta parte' partea arogata a codul comercial continua sagu(erne&e raporturile /uridice nascute in perioada in care aceasta era in (igoare.stel din perspecti(a disp de dr tran&itoriu incluse in lege ?1! 2011 treuie a(ute in (edere art. 102 si 10.

    Principalul act normati( este Codul Ci(il.

    )numerarea i&(oarelor dreptului comercial, reglementate in art.1 din 5CC3

    !. legea-eista acte normati( cu caracter general,e. codul comercial' 5CC si acte normati(especiale, e.L 1!@"0' oug %%!200:' L 1!200

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    4/72

    Consacrarea statutului de izvor de drept

    Potrivit C.Civ. uzan ele au calitatea de izvor de dreptț . ctul normati( consacra cucaracter general statutul de i&(or de drept pentru u&an ele conorme ordinii pulice i unelor ț șmora(uri. )clu&And C.Ci(.' statutul de i&(or de drept al u&an elor este recunoscut i prin legiț ș

    speciale' ca de eemplu legea nr. 11!1""1 pri(ind comaterea concuren ei neloiale' art. 1 alin. ,2țcare pre(ede c ntreprinderile au oliga ia s ac ione&e cu respectarea u&an elor cinstite' nț ț țconormitate cu principiile generale ale unei-credin e i cu pre&enta legeț ș . ctul normati(consacr calitatea de i&(or de drept u&an elor n relatiile concuren iale dintre ntreprinderi'ț țdeinite ca iind operatorii economici anga/a i intr-o acti(itate constAnd n oerirea de unuri sauțser(icii pe o pia dat independent de statutul lor /uridic i de modul de inan areț ș ț . ctulnormati( a consacrat calitatea de i&(or de drept a u&an elor i anterior C.Ci(.' astel potri(it art. 1ț șn ormularea dat anterioar datei de 1 octomrie 2011' se men iona aptul c potri(it acesteițlegi' comercian ii au oliga ia s i eercite acti(itatea cu un-credin ' potri(it u&an elor ț ț ș ț țcinstite' cu respectarea intereselor consumatorilor i a cerin elor concuren ei loiale.ș ț ț

    Defini ieț

    Beneicia& de o deini ie legal dat prinț art. 1 alin. ,> C.Ci(. care pre(ede c prinu&an e de ntelege oiceiul sau cutuma i u&urile proesionale' aceste concepte nu sunt deiniteț șde C.Ci(.' trsturile lor esen iale rmAnAnd a i stailite pe cale doctrinarț . La ni(el doctrinar' auost stailite trsturile esen iale ale unei u&an e.ț ț   stel' pentru a ne ala n pre&en a uneia'țtreuie ndeplinite urmtoarele condi ii cumulati(e3ț

    !) Elementul obiectiv

    a # eiste o practic generali&at

    Care s caracteri&e&e un numr nedeinit de suiecte de dreptndelungat;epetatConstant

    ") Elementul subiectiv

    a # eiste o anumit raportare psihologic a suiectului de drept cu pri(ire la practicagenerali&at' ... ' adic la elementul oiecti(' respecti( practica s ie considerat a a(ea natura

    unei norme /uridice.

    La ni(el doctrinar au ost anali&ate i conceptele de oicei sau cutum' respecti( u&uriș proesionale. ntre cele 2 concepte nu au ost identiicate dieren e su aspectul tehniciițdeinitorii' amele treuind s ie caracteri&ate atAt de elementul oiecti(' cAt i de elementulșsuiecti(. Dieren ele au ost mai curAnd plasate su aspectul suiectelor de drept care au creatțu&an ele.ț

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    5/72

    • *&urile proesionale sunt acelea create n eerci iul unei acti(it i de ctreț ț

     proesioni tii dintr-un anumit domeniu i (i&ea& rela iile dintre ace tia sau rela iile dintreș ș ț ș ț proesioni ti i clien ii lor ș ș ț .

    • 7iceiul!cutumele sunt acelea create n aara eerci iului unei acti(it iț ț

    Aplicarea uzan elorț

    Art. ! alin. (") C.Civ. reglementea& " reguli de aplicare' acesta distinge ntre aplicareau&an elor n ca&urile reglementate de lege i aplicarea u&an elor n ca&urile nereglementate deț ș țlege3

    1 %n cazurile reglementate de lege& se aplic' numai atunci cnd legea trimite expres laele& se aplic' n baza art. de trimitere.

    2 %n cazurile neprev'zute de lege& uzan ele se aplic' direct& n temeiul art. ! alin. (")țC.Civ. . *e pune problema semnifica iei sintagmei +n cazurile neprev'zute de lege+ iț ș

    exist' " interpret'ri ale acesteia:

    a Ineisten a unei legi speciale care s reglemente&e o anumit prolemț

      Ineisten a unei legi speciale care s reglemente&e o anumit prolem' dulat dețimposiilitatea identiicrii unei dispo&i ii legale din teoria general care s poat i aplicatț prolemei men ionate.ț

    (And n (edere aptul c art. 1 alin. ,2 nu distinge ntre legile generale i legile speciale'șconsiderm c inten ia legiuitorului a ost aceea de a da u&an elor calitatea de i&(or de drept doar ț ț

    n situa ia n care o anumit prolem de drept nu poate i re&ol(at pe a&a actelor normati(e cuțcaracter special sau general eistAnd un (id legislati( n materie.

    Dovedirea uzan elorț

     5u operea& principiul conorm cruia /udectorul cunoa te legea'ș  fiind necesar' dovedireauzan elorț  . C.Ci(. reglementea& persoana care treuie s ac proa u&an elor' oiectul proei iț șmi/loacele de pro ce treuie olosite.

     

    Persoana care trebuie s' fac' dovada uzan elor ,ț C.Ci(. intituie oliga ia n sarcinaț

     persoanei interesate de aplicare u&an ei.ț

      -biectul probei , C.Ci(. distinge ntre proa eisten ei u&an ei i proa con inutuluiț ț ș țacesteia' nu este suicient s se do(edeasc elementul oiecti( al u&an ei ,care sțcorespund cu con inutul u&an ei' ci treuie s se do(edeasc i elementul suiecti(ț ț ș .

      i/loace de prob', C.Ci(. reglementea& un mi/loc de pro ce poate i olosit pentru a

    do(edi eisten a unei u&an e' mi/locul de pro este pre&um ia' astel art. 1 alin. ,

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    6/72

    autori&ate n domeniu se pre&um c eist pAn la proa contrar' pre&um ia poate ițrsturnat de ctre cel mpotri(a cruia se in(oc.

    $reuie a(ute n (edere i dispo&i iile altor acte normati(e. )ist acte normati(e careș țreglementea& cu caracter special aspecte pri(ind proa u&an ei. De eempluț legea nr. ##01"223

     pri(ind Camerele de Comer i Industrie din ;omAnia' art. % lit. e Camerele de Comer /ude eneț ș ț țelierea& la cerere certiicate pri(ind u&an ele comerciale. $reuie a(ute n (edere i acteleț șnormati(e care reglementea& cu caracter general mi/loacele de pro' de eemplu C.P.Ci(. pentru do(edirea u&an elor poate i olosit orice mi/loc de pro' ntrucAt u&an ele constituieț țapte /uridice.

    Analogia legii

     5u este men ionatț n art. 1 alin. ,1 C.Ci(. care enumer i&(oarele de drept' dar este pre(&ut la art. 1 alin. ,2 ca iind aplicail n anumite situa iiț . rt. 1 alin. ,2 n ca&urile

    nepre(&ute de lege se aplic u&an ele' iar n lipsa lor' dispo&i iile legale pri(itoare la situa iiț ț țasemntoare' acestea au ost desemnate la ni(el doctrinar prin sintagma analogia legii.

    Din art. men ionat re&ult urmtoarele condi ii pentru a se aplica analogia legii3ț ț

    1 # nu eiste acte normati(e aplicaile ntr-o anumit materie

    2 # nu eiste u&an e n materie nereglementate prin acte normati(eț

    rt. 1 alin. ,2 treuie coroorat cu alt art. incident i anumeș art. 10 C.Ci(. intitulat Inter&icereaanalogiei ' potri(it lui legea care derog de la o dispo&i ie general' care restrAng eerci iul unor ț țdrepturi ci(ile sau care pre(d sanc iuni ci(ile se aplic numai n ca&urile epres i limitati(ț ș pre(&ute de lege. nalogia legii este inter&is n situa ii3ț

    1 Legii speciale

    2 Legii care restrAnge drepturile ci(ile

    Legii care pre(ede sanc iuni ci(ileț

    rt. 1 alin. ,2 permite analogia legii' iar prin art. 10 se inter&ice analogia legii' acestea treuieanali&ate coroorat pentru a se asigura aplicarea amelor tete de lege i a se delimita situa iile nș țcare este permis analogia legii.

    Cu pri(ire la analogia legii treuie oser(ate urmtoarele3

    n ca&ul n care cu pri(ire la o anumit prolem nu eist reglementare printr-o legespecial' dar ar eista o lege special care s reglemente&e o situa ie asemntoare' art. 10ținter&ice analogia legii speciale' apare astel ntrearea reeritoare la modul de interpretare ainterdic iei reglementate prin art. 10ț

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    7/72

    7 prim (ariant de interpretare ar putea i de sensul c art. 10 inter&ice analogia legiispeciale n orice situa ie.ț

    7 a doua interpretare ar putea i aceea n sensul c art. 10 de i nu pre(ede epres'șinter&ice analogia doar n anumite situa ii. (And n (edere c art. 1 alin. ,2 permite epresț

    analogia legii speciale n anumite situa ii' re&ult c interpretarea art. 10 treuie s ie n acela iț șsens' respecti(' n sensul c inter&ice analogia legii doar n anumite situa ii.ț

    pare astel necesitatea delimitrii situa iilor n care analogia legii speciale este inter&isțn temeiul art. 10 i a celor n care analogia legii speciale e permis n temeiul art. 1 alin. ,2.ș

    )emplu3 a(And n (edere c art. 1 alin. ,2 permite analogia n ca&urile nepre(&ute de lege'interdic ia din art. 10 (i&ea& doar ca&urile reglementate de lege' astel pentru a de(eni incidentțart. 10 pentru o anumit prolem treuie s eiste o reglementare' prin ipote&' aceastreglementare nu poate i o lege special' ntrucAt tocmai asen a ei a ridicat ntrearea cu pri(ireț

    la aplicarea prin analogie a unei legi speciale reeritoare la o situa ie asemntoare. stelț ' art. 10are n (edere situa iile n care pentru o anumit prolem nu eist o lege special care s oțreglemente&e direct' dar ar eista o lege general care s ie incident' n conclu&ie analogia legiispeciale e inter&is potri(it art. 10 coroorat cu art. 1 alin. ,2 n ca&ul n care ar eista o legegeneral aplicail unei anumite proleme. Corelati( analogia legii speciale e permis n ca&ul ncare sunt ndeplinite " condi ii:ț

    !) 4u exist' nicio lege aplicabil' unei probleme (nici lege general' sau special')

    ") 4u exist' uzan e aplicabile unei anumite probleme.ț

    Cu pri(ire la analogia legii care restrAng drepturile ci(ile i a celor care pre(d sanc iuni ci(ile'ș țaceasta este inter&is n orice situa ie.ț

    )emplu3

    Contactul nereglementat legal produce eectul /uridic EaE care e sanc iuneț

    Contractul F reglementat legal prin lege special

    1 )ist lege special pentru contractual 5*

    2 )ist lege general pentru contractual 5*

    )ist u&an e 5*ț

    % plicail prin analogie a legii speciale care prin analogie a legii speciale carereglementea& contractual F cu pri(ire la sanc iune nu se aplic prin analogie' art. 10ț

    Principiile generale ale dreptului

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    8/72

    en ionate printre i&(oarele dreptului n art. 1 alin. ,1' aplicarea lor iind condi ionat deț țndeplinirea urmtoarelor cerin e3ț

    1 # nu eiste o lege special!o lege general aplicail

    2 # nu eiste u&an e aplicaileț

    # nu eiste posiilitatea de a aplica prin analogie o lege

    ;a iunea eisten ei principiilor generale ale dreptuluiț ț

    Printre i&(oarele dreptului comercial se regse te n art. < alin. ,2 din C.P.Ci(.' potri(it acestuiașniciun /udector nu poate reu&a s /udece pe moti( c legea nu pre(ede sau este neclar sauincomplet.

     5u eist un act normati( care s enumere principiile generale ale dreptului' la ni(eldoctrinar s-a artat c acestea ar treui s ie o relectare a ideilor undamentale pe a&a croraeste constituit un sistem de drept.

    Profesionistul

    Defini ieț

    Conceptul eneicia& de o deini ie legal dat prinț C.Civ.& art. # alin. (") care prevedec' sunt considera i profesioni ti to i cei care exploateaz' o ntreprindere.ț ș ț

    Deini ia nu permite prin ea ns i identiicarea trsturilor esen iale ale proesionistului'ț ș ț pentru aceasta este necesar' analiza conceptului de exploatare a unei ntreprinderi ' potri(itart. # alin. (#)' constituie exploatarea unei ntreprinderi exercitarea sistematic' de c'treuna sau mai multe persoane a unei activit' i organizate ce const' n producerea&țadministrarea sau nstr'inarea de bunuri pro n prestarea de servicii indiferent dac' aresau nu scop lucrativ.

    n conclu&ie'din coroorarea art. # alin. (") cu art. # alin. (#)  re&ult c proesionistul este persoana car eploatea& o ntreprindere adic' exercit' din punct de vedere /uridic n modsistematic o activitate organizat' ce const' n producerea& administrarea sau nstr'inareade bunuri sau n prestarea de servicii.

    $rsturile esen iale ale conceptului de proesionistț

    Condi iile pe care trebuie s' le ndeplineasc' cineva pentru a dobndi calitatea dețprofesionist& pe baza alin. (") i (#) trebuie ndeplinite cumulativ:ș

    1 # eiste o persoan = to i cei care eploatea& o ntreprindere au (oca ia s de(inț ț proesioni ti. ntrucAt tetul de lege nu distinge se impune conclu&ia cș atAt persoana i&ic cAt iș persoana /uridic pot doAndi calitatea de proesionist.

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    9/72

    2 # se eploate&e o ntreprindere = n temeiul art. alin , pentru a i n pre&en ațeploatrii unei ntreprinderi treuie s se ntruneasc n mod cumulati( urmtoarele cerin e3ț

    a # se des oare acti(it i constAnd n producerea' administrarea sau nstrinarea deș țlucruri sau n prestarea de ser(icii

    (And n (edere sera larg de cuprindere' scopul art. alin., C.Ci(. pare a i mai curAnd acelade a asigura e(itarea ecluderii unor acti(it i din sera celor care s permit doAndirea calit iiț țde proesionist decAt acela de a elimina anumite acti(it i din aceast ser' re&ult c ca regulț pentru a i n pre&en a eploatrii unei ntreprinderi poate i eercitat orice acti(itate.ț

      cti(itatea s ie eercitat n mod sistematic

    )ste necesar stailirea semniica iei acestei sintagme. n asen a unei deini ii legale' treuie sț ț țlum n (edere sensul oi nuit al termenului. stel' potri(it D)J' En mod sistematicE nseamnșcare se eercit cu struin i cu perse(eren . n conclu&ie' pentru a i n pre&en a eploatriiț ș ț ț

    unei ntreprinderii' acti(itatea treuie s ai caracter repetitiv& adic' s' creeze aparen a dețcontinuitate.

    c cti(itatea s ai caracter organi&at

    )ste necesar stailirea semniica iei sintagmei. Conorm D)Jț ' a organi&a presupune a reparti&asarcini i a coordona un grup de persoane n (ederea reali&rii lor' respecti( a staili i coordonaș șmi/loace tehnice economice i administrati(e n (ederea eecutrii unui proces.ș  7rgani&area are2 (alen e esen iale3ț ț

    i. staili resursele necesare

    ii. coordona reali&area lor  

    $ranspunAnd deini ia cu pri(ire la caracterul organi&at al acti(it ii' re&ult cț ț  pentru a i n pre&en a eploatrii unei ntreprinderi' des urareaț ș activit' ii trebuie s' creeze aparen a c'ț țeste expresia unui mecanism de stabilire a resurselor necesare (denumite i factor deșproduc ie: munc'& natur' i capital) i de coordonare a utiliz'rii acestora.ț ș ș

    Pri(ind din perspecti( practic aceast cerin ' se oser( c pentru a des ura o acti(itate' esteț șasolut necesar o minim organi&are a acesteia' r de care eercitarea acti(it ii nu s-ar puteaț

    reali&a. stel pentru des urarea oricrei acti(it i este necesar s ie alocate anumite resurse iș ț șs se staileasc modul n care se utili&ea&. n asen a lurii unor astel de msuri nu ar iț posiil s se reali&e&e acti(itatea' producerea' administrarea' nstrinarea de unuri' respecti(' prestarea de ser(icii.

    Cerin a nu poate totu i s se re&ume la msurile de organi&are r de care nu s-a putea concepeț șeercitarea acti(it ii. Dac s-ar limita la acestea odat ndeplinit prima cerin ' adic aceea deț țdes urare a acti(it ii' ar i ndeplinit i cea de a treia' reeritoare la caracterul organi&at'ș ț ș

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    10/72

    nemaiiind deci nicio ra iune ca aceasta din urm s ie reglementat separat. pare astel caținerent interpretarea celei de a treia condi ii n sensul c (i&ea& msuri de organi&are care sțdep easc sera celor r de care acti(itatea nu s-ar putea reali&a.ș Pentru a ap'rea necesitateaacestor m'suri suplimentare de organizare& activitatea trebuie s' dobndeasc' o anumit'complexitate. Pentru a fi n prezen a exploat'rii unei ntreprinderi& activitateaț  desf' urat'ș

    trebuie s' aib' un caracter complex.

    Persoana s' aib' calitatea de exploatant al unei ntreprinderi  =treuie caliicat sensulsintagmei eploantand al unei ntreprinderi. cesta desemnea& acea persoan care are calitateade titular al ntreprinderii' adic persoana n numele i pe seama creia se des oar acti(itatea.ș șDin perspecti(a des urrii acti(it ii' seș ț impune delimitarea ntre " categorii de persoane:

    a Persoane care des oar acti(itatea din punct de (edere materialș

    Include persoanele care des oar eecti(!i&ic' acti(itatea speciic ntreprinderii' reali&Andș

    opera iunile materiale caracteristice acti(it ii.ț ț

    ceste persoane au de regul calitatea de salaria i i nu reali&ea& opera iuni materialeț ș ț pentru ele' ci pentru persoanele cu care au ncheiat contracte de munc.

      Persoane care des oar acti(itatea din punct de (edere /uridicș

    Include persoanele asupra crora se produc eectele des urrii acti(it ii' persoanele titulare aleș țunei orme de organi&are r personalitate /uridic sau persoanele /uridice niin ate n (edereațdes urrii unei acti(it i.ș ț

    $reuie oser(at aptul c n art. alin. , C.Ci(. se ace reerire epres la posiilitatea cantreprinderea s ie eploatat de una sau de mai multe persoane . 5extul nu se refer' lapersoanele care realizeaz' opera iuni materiale& ci la cele care desf' oar' activit' i dinț ș țpunct de vedere /uridic.  stel' art. e o epresie a posiilit ii de des urare de acti(it iț ș țeconomice n orme de organi&are indi(iduale' dar i asociati(e r personalitate /uridic' deșeemplu I.

    n cadrul acestora din urm toate persoanele care s-au asociat' des oar din punct de (edereș /uridic acti(itatea pe care i-au ales-o. n plus treuie oser(at aptul c o anumit persoan poateșs cumule&e amele calit i'ț respecti( s reali&e&e i opera iunile materiale speciice des urriiș ț șacti(it ii i s des oare din punct de (edere /uridic acea acti(itateț ș ș . 7 astel de situa ie eț posiil n ca&ul ormelor de organi&are r personalitate /uridic n care persoana careniin ea& orma de organi&are alege s i des oare acti(itatea economic.ț ș ș

    (And n (edere cele men ionate' calitatea de proesionist poate i doAndit doar de ctreț persoana care des oar din punct de (edere /uridic acti(itatea.ș

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    11/72

    $reuie oser(at aptul c doAndirea calit ii de proesionist depinde eclusi( de ndeplinireațcelor condi ii' aceasta atrage urmtoarele condi ii3ț ț

    1 Calitatea de proesionist eist cAt (reme sunt ndeplinite toate cele # condi ii i seț șpierde n momentul n care cel pu in una dintre ele nu mai e ndeplinit'ț

    2 $reuie oser(at aptul c prin C.Ci( nu se reglementea& nicio condi ie reeritoare lațniin area (reunei orme de organi&are n consecin doAndirea calit ii de proesionistț ț ținter(ine i n asen a parcurgerii ormalit ii indicate de niin atea unei anumite orme deș ț ț țorgani&are

    $reuie oser(at aptul c scopul lucrati( nu contitne o condi ie a doAndirii calit ii deț ț proesionist. Dreptul comercial este ns interesat de proesioni tii cu scop lucrati(.ș

    Curs #

      Patrimoniul de afectatiune al profesionistului cu scop lucrativ

    . *ediul materiei

      Principalele reglementari reeritoare la patrimoniul de aectatiune se gasesc in 3 4CC& l3!1"2!!& acte normative speciale.

    In 5CC gasim norme /uridice reeritoare la conceptul general de patrimoniu de aectatiune , art1-2- norme /uridice generale aplicaile la orice patrimoniu de aectatiune si norme /uridicereeritoare la patrimoniul proesional indi(idual, art. ##6 "#"7- specii de patrimonii deafectatiune6e. Patrimoniul profesional individual si masa patrimoniala fiduciara art.33#,urma.Cele aplicaile cu pri(ire la speciile de patrimonii de aectatiune' sunt de asemeneagenerale pentru speciile acestui concept, e. 9iecare proesie lierala.

    LP

    8Art. !0!, norme tranzitorii referitoare la patrimoniul profesional individual.

    -$9 ;1"22; pana la intrarea in vigoare a 4CC& aceasta reglementa patrimoniulprofesional individual.

    Acte normative speciale

    Cuprind norme /uridice referitoare la specii si subspecii de patrimonii de afectatiune( ex.*ubspecii, patrimoniul de afectatiune al practicienilor in insolventa& -$9 ;1"22;6 patrimoniul de aectatiune al medicilor' L "8 specii- patrimoniul de aectatiiune al

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    12/72

     persoanelor care desasoara acti(itati economice in ormele de organi&are P9'intreprindereindi(iduala si intreprindere amiliala' 7*G %%!200:.

    Importanta caliicarii unui patrimoniu de aectatiune ca iind o specie sau o suspeciede patrimoniu de aectatiune3

    4ormele /uridice referitoare la subspeciile de patrimonii de afectatiune se completeaza cunormele /uridice referitoare la specia din care fac parte& iar apoi cu normele /uridicereferitoare la patrimoniu de afectatiune in general.

    4ormele /uridice referitoare la speciile de patrimonii de afectatiune se completeaza cunormele /uridice referitoare la patrimoniile de afectatiune in general.

    . Conceptul general al patrimoniului de afectatiune

    !.

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    13/72

    )ste aceea a unei ractiuni de patrimoniu.

    Consecintele caliicarii patrimoniului de aectatiune drept o ractiune a patrimoniului sunt3

    !. Patrimoniul de afectatiune cuprinde drepturi si obligatii evaluabile in bani6

    ". Prin includerea in patrimoniu de afectatiune a unor drepturi si obligatii acestea nuisi sc=imba titularul6

    #. 5ransferul de drepturi si obligatii dintr,o masa patrimoniala in alta nu constituieinstrainare(## alin ")6

    #.Constituirea patrimoniului de afectatiune

    , art #" alin " pre(ede aptul ca un patrimoniu de afectatiune se poate constitui in ca&urile siconditiile pre(a&ute de legi- art 2 alin 2 nu repre&inta un temei /uridic pentru constituirea unui patrimoniu de aectatiune' astel o persoana si-ar putea constitui un patrimoniu de aectatiunedoar daca o alta norma /uridica i-ar coneri acest drept8

    7. Efectele constituirii patrimoniului de afectatiune

    - 4CC nu reglementeaza propriu,zis efecte generale ale constituirii unui patrimoniu deafectatiune6

    - din interpretarea art. #" alin. !4 eectele constituirii unui patrimoniu de aectatiune seregasesc pe planul relatiei dintre titularul patrimoniului de aectatiune si creditorii sai8

    . Patrimoniul de afectatiune -$9 771"22

      Art.! alin ! lit./ 4 patrimonial de afectatiune repre&inta totalitatea unurilor' drepturilor sioligatiilor P9' titularului intreprinderii indi(iduale sau memrilor intreprinderilor amiliale'aectate scopului eercitarii unui acti(itati economice' constituite ca o ractiune distinct a patrimoniului persoanei i&ice autori&ate' titularului intreprinderii indi(iduale sau memrilor intreprinderii amilial' separate de ga/ul general al creditorilor personali ai acestora.Pentru a putea i stailit regimul /uridic al patrimoniului de aectatiune' treuie a(ute in (edere siprevederile articolelor "2& ";& #! care cuprind informatia conform careia titularul

    patrimoniului de afectatiune raspunde pentru obligatiile sale cu patrimonial de afectatiunedaca acesta a fost constituit si in completare cu intreg patrimoniul sau .

      5itularii patrimoniului de afectatiune (-$9 771"22)

    - 9eneric& titularii sunt persoanele care desfasoara activitati economice in modindependent& in formele de organizare reglementate de -$9 in cauza6

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    14/72

    - In concret ' acestia sunt persoana care desasoara acti(itati economice in forma deorganizare PFA( aceasta persoana este denumita si ea tot PFA)&  persoana care desasoaraacti(itate economica in orma de organi&are intreprindere indi(iduala , denumita de legeintreprin&ator titular al unei intreprinderi indi(iduale' respecti( persoanele care desasoaraacti(itati economice in orma de organi&are intreprindere amiliala , denumita de lege memrii ai

    intreprinderii amiliale.

    - MMMn concluzie& tituarul patrimoniului de afectatiune nu este forma de organizareintrucat aceasta nu are personalitate /uridica.

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    15/72

    Potri(it 7*G %%!200:' constituirea patrimoniu de afectatiune este efectul unui act /uridic.cesta poate i un act /uridic unilateral , pentru P9 si intreprin&atorii titulari ai uneiintreprinderi indi(iduale respecti(& un act /uridic bi sau multiateral' contract' in ca&ulmemrilor intreprinderlor amiliale.

    9iind un eect al unui act /uridic' treuie anali&ate si respectate conditiile de (aliditate si celereeritoare la asigurarea opo&ailitatii ata de terti.

    Conditii de (aliditate sunt cele generale' reglementate de art.!!3> ( acest art trebuie coroboratcu art. !#"0).

    Conditiile speciale sunt reglementate de -$9 771"22  in pri(inta contractului prin care seconstituie patrimoniul de aectatiune al memrilor intreprinderii amiliale.Contractul trebuie saimbrace forma scrisa ad validitatem.Art. "> din -$9 771"22 arata faptul ca patrimoniulde afectatiune se poate constitui odata cu intreprinderea familiala sau ulterior

    intreprinderii familiale.In prima situatie, odata cu6 constituirea patrimoniului de afectatiune se realizeaza

    prin contractul care sta la baza infiintarii intreprinderii familiale& contract numit acord deconstituire. n legatura cu acesta& art. "> & prevede expres faptul ca forma scrisa este oconditie ad validitatem.

    In cea de-a doua situatie, ulterior patrimoniul de afectatiune se constituie printr,uncontract distinct de acordul de constituire care are natura /uridica unui act aditional laacordul de constituire& intrucat potrivit art. "> alin.! printre prevederile acordului deconstituire se numara si cele referitoare la patrimoniul de afectatiune.In legatura cu acest act

    aditional nu se reglementeaza expres conditia formei scrise ad validitatem& dar aceasta sededuce pe baza art !"7# 4CC& care supune acelorasi conditii atat actul /uridic de baza catsi actele /uridice modificatoare.

    -bservatie:

    - In pri(inta actelor /uridice unilaterale' 7*G %%!200:' nu reglementea&a necesitateaintocmirii (reunui inscris' alte acte normati(e precum3 l 2>!@"0 si 7rdinul ministrului /ustitie2

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    16/72

    nregistrarea se poate realiza in doua momente:

    1 -data cu inmatricularea formei de organizare pe baza declaratiei de constituire apatrimoniului de afectatiune sau pe baza acordului de constituire( vezi art 3" si 0 alin " lit.g din ordinul "0>71"22).

    2 ?a un moment ulterior inmatricularii pe baza declaratiei de constituire apatrimoniului de afectatiune sau actului aditional la acordul de constituire( vezi art !!2alin 7 si 0 alin " lit. g @ "0>71"22).

    Inregistrarea se eectuea&a pe a&a re&olutiei directorului oiciului registrului comertului.

    Efectele constituirii patrimoniului de afectatiune

    Principalul eect al constituirii patr de aectatiune se regaseste pe planul relatiei cucreditorii.cestia se impart in 2 categorii 3

    1 Creditorii afacerii  = se pot indestula din unurile care ac parte din patrimoniul deaectatiune dar si din unuri care eced patrimoniului de aectatiune.7ug %%!200: instituie oordine egala de preerinta la urmarirea unurilor' respecti(' treuie urmarite mai intai unuriledin patrimoniul de aectatiune si doar in completare unurile care eced

    2 Creditorii personali- se pot indestula din unuri care eced patrimoniului de aectatiune'se oser(a deci o dierenta ata de regimul creditorilor patrimoniului proesional indi(idual'regim reglementat prin art 22% alin %.

    7ser(atie3

    - In asenta constituirii patrimoniului de aectatiune urmarirea unurilor se reali&ea&a poti(it principiului conorm caruia o persoana rapunde cu toate unurile sale.cest principiutreuie corelat cu art. 3"3 din CPC ' potri(it acestui tet 3'' unurile moile care ac oiectulunuei di(i&iuni a patrimoniului' aectate eercitiului unei proesii autori&ate nu pot i urmaritedecat de creditorii ale care creante s-au nascut in legatura cu eercitarea pro respecti(e.Daca unurie nu sunt aectate unui patr pro indi(idual' insa ser(esc la eecitarea ocupatiei sau proesiei creditorului persoana i&ica pot i supuse urmaririi silite' numai daca nu eista alte

     unuri urmariile si numai pt oligatii de intretinere sau creante pri(ilegiate asupra moilelorE.

    Curs 7

    asa patrimoniala fiduciara

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    17/72

    *ediul materiei: 4CC art. 33#

    Deinitie 3 iducia este operatiunea /uridica prin care unul sau mai multi constituitori transera

    drepturi reale' drepturi de creanta' garantii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamlu deasemenea drepturi' pre&ente sau (iitoare' catre unul sau mai multi iduciari care le eercita cuun scop determinat in olosul unuia sau mai multor eneiciari. ceste drepturi alcatuiescmasa patrimoniala iduciara.

    4atura /uridica a masei patrimoniale fiduciare3 patrimoniu de aectatiune ,temei dedrept 3 art 1' alin

    5itularii masei patrimoniale fiduciare : art. 33;& alin " si #

    Persoane /uridice (art 33;& alin ")

      Persoane fizice (art 33;& alin #)

    Constituire 3 masa patrimoniala iduciara insoteste in mod necesar operatiunea de iducieM

    ecanismul constituti(: potrivit art. 337 4CC' masa patrimoniala fiduciara se poateconstitui prin lege sau prin contract. Atunci cand se constituie prin contract& trebuierespectate toate conditiile de validitate& respectiv cele generale reglementate prin art.!!3> 4CC si cele speciale din 4CC rezultand din art. 337 (forma autentica)& art. 33>(anumite clauze)& art. 32 (inregistrarea la organul fiscal) si conditiile de opozabilitate @art. 3!: inregistrare in ar=iva electronica de garantii reale mobiliare.

    )ecte 3 odata constituita masa patrimoniala iduciara' creditorii persoanelor care au legaturacu operatiunea de iducie se impart in trei categorii 3

    !. Creditorii masei patrimoniale fiduciare

    K ;egula : art. 3; alin ! , creditorii masei patrimoniale fiduciare pot urmari bunurileincluse in masa patrimoniala fiduciara

    Exceptia : art. 3; alin " @ in cazul stipulatiei exprese in contract& creditorii maseipatrimoniale fiduciare pot urmari bunurile incluse in masa patrimoniala fiduciara& darsi bunurile fiduciarului si ale constituitorului& dar numai in completare& instituindu,se oordine legala de preferinta in ceea ce priveste urmarirea silita a bunurilor (in cazul incare creditorul urmareste mai intai un bun persoanal& constituitorul are ca actiunecontestatia la executare)

    ". Creditorii personali ai fiduciarului

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    18/72

    K urmaresc bunurile fiduciarului& neputand urmari si bunurile aflate in masapatrimoniala fiduciara (art. ?:!1""0 pri(ind registrul comertului' art. 21' art. %1' 5CC art. %0' lit. c reeritor la unurile proprii ale sotilor' art. ?%< reeritor la u&uructul ondului de comert. 

    )ste' deci' necesara interpretarea acestor norme /uridice. Interpretarea urmea&a a i acutadupa sensul oisnuit al termenului' conorm regulii ce re&ulta din art. 2< din Legea 2%!2000.#ensul consacrat prin deinitia legala din Legea 11!1""1 este sensul oisnuit al termenuluiNond de comertE' chiar daca aceasta deinitie a ost arogata incepand cu anul 201%. In legea11!1""1 a ost reglementata o deinitie a notiunii de ond de comert' deinitie care era data pentru scopurile legii 11!1""18 acest lucru re&ulta epres din art. 11. Deinitia a ostinterpretata etensi(' iind considerata a consacra o deinitie generala a notiunii de ond decomert. Interpretarea etensi(a a ost re&ultatul aptului ca deinitia din Legea 11!1""1 preluaconceptul general de ond de comert' conigurat anterior la ni(el doctrinar. (and in (ederesimilitudinea dintre doctrina si Legea 11!1""1' arogarea deinitiei legale lipseste notiunea

    de ond de comert de un suport normati(' dar nu modiica trasaturile deinitorii aleconceptului.

    Definitie :

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    19/72

    persoane supuse inregistrarii in registrul comertului in vederea desfasurarii activitatiisale.

    Elementele fondului de comert

    Potri(it deinitiei' din ondul de comert ac parte doua categorii de unuri 31. bunuri corporale utili&ate de o persoana supusa inregistrarii in registrul comertului pentru deasurarea acti(itatii sale

    2. bunuri necorporale utili&ate de o persoana supusa inregistrarii in registrul comertului pentru deasurarea acti(itatii sale

    K ?egea !!1!>>! se referea expres la anumite bunuri necorporale : marci& firme&embleme& brevete de inventii si vad comercial

    K La aceste unuri epres mentionate de lege au ost adaugate pe a&a unei interpretarietensi(e si alte unuri a(and aceeasi inalitate' respecti( celelalte drepturi de proprietateintelectuala 3 drepturi de autori' indicatiile geograice etc.

    K Drepturile de creanta au fost considerate ca fiind excluse din fondul de comert (cutoate acestea& o parte a doctrinei considera ca anumite drepturi de creanta& precum sidatoriile rezultand din contractele de munca si contractele de furnizare fac parte dinfondul de comert)

    Firma888*ediul materiei : ?egea ";1!>>2 ("2 si urm.) si -rdinul "0>71"22 (art " si urm.)

    Definitie : firma este numele sau denumirea sub care o persoana supusa inregistrarii inregistrul comertului isi exercita activitatea si sub care semneaza

    ;ol 3 irma identiica o persoana supusa inregistrarii in registrul comertului si oindi(iduali&ea&a' adica o deoseeste de alte persoane supuse inregistrarii in registrulcomertului. Pornind de la rolul irmei' art. 2" din Legea 2>!1""0 reglementea&a oligatia persoanelor supuse inregistrarii in registrul comertului de a mentiona' ca regula' pe toate

    documentele intreuintate irma ,eceptie 3 codurile iscale). Pentru a se asigura realizareaacestui rol& titularul firmei are un drept exclusiv de folosinta dobandit de la momentulinregistrarii in registrul comertului. 5emei de drept art #2& alin 7 din ?egea ";1!>>2.

    -bservatie8

    8888 n cazul firmei& inregistrarea in registrul comertului are ca efect nasterea dreptuluiexclusiv de folosinta& situatie care o deosebeste de alte inregistrari in registrul

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    20/72

    comertului& regula in materie fiind aceea ca inregistrarea se face pentru opozabilitatefata de terti (temei de drept: art 0 din ?egea ";1!>>2)

    Firma reprezinta un element obligatoriu pentru persoanele care desfasoara activitatieconomice& fiind supuse inregistrarii in registrul comertului (temei de drept: art # din

    -rdinul "0>71"22)

    Procedura de inregistrare in registrul comertului

    Presupune doua etape 3

    1. 71"22

    K Cu pri(ire la lima in care este scrisa irma : art #2& alin # -rdinul "0>71"22 firmatrebuie scrisa in primul rand in limba romana

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    21/72

    c) Berificarea disponibilitatii firmei : in cadrul acestei a&e' se (eriica daca irma estesusceptiila de apropriere

    K Ca regula& firmele sunt susceptibile de apropriereK Prin eceptie nu au aceasta caracteristica 3 irmele inregistrate la data solicitarii' irmelere&er(ate la data solicitarii acestea' pentru o perioada limitata de timp ,re&er(area unei irmeare ca (alailitate un termen de trei luni de la data re&er(arii' eistand insa posiilitatea prelungirii' irmele radiate ,acestea sunt indisponiile pentru o perioada de doi ani de la dataradierii. )ceptii3 irma radiata este disponiila oricand pentru ostul sau titular' irma radiatanu este indisponibila& desi nu a trecut perioada de doi ani& pentru dobanditorul unuifond de comert in situatiile la care face referire art. 0#& alin ! din -rdinul "0>71"22& incare o persoana a transmis altei persoane fondul de comert& odata cu acesta si firma&

    alin. ")

    d) Berificarea neproducerii vreunei confuzii de catre firma

    i. Firma are caracter distinctiv 3 daca are (ocatia de a indi(iduali&a ,ce re&ulta din art. 2"alin din 7rdinul 2

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    22/72

    legalitatea ormala a irmei urmand a i anali&ata in cadrul procedurii de inregistrare inregistrul comertului' deci&ia apartinand directorului oiciului registrului comertului sau persoanelor imputernicite de acesta

    ". nregistrarea propriu,zisa in registrul comertului

    #e poate reali&a odata cu inregistrarea ormei de organi&are in registrul comertului sauulterior inregistrarii ormei de organi&are ca urmare a deci&iei de modiicare a irmei pe parcursul desasurarii acti(itatii. In aceasta situatie' este urmata procedura de inregistrare dementiuni' reglementata de 11: si urm din 7rdinul 2!"0 = )mlema este semnul sau denumirea care deoseeste o persoana supusa inregistrarii in ;egistrul Comertului de o alta de acelasi gen.

    ;olul emlemei = )mlema identiica si indi(iduali&ea&a o persoana care are oligatiainregistrarii in ;egistrul Comertului de o alta a(and aceasta oligatie din perspecti(aacti(itatii desasurate' astel in masura in care doua persoane supuse inregistrarii in ;Cdesasoara acti(itati similare' acestea au posiilitatea de a le indi(iduali&a prin raportare lacosumatori prin intermediul unei emleme sociata acti(itatii. Intrucat emlema are legaturacu indi(iduali&area atat a acti(itatii' cat si a persoanei care desasoara acti(itatea' art % ,2din L 2>!"0 pre(ede aptul ca emleme se olosesc insotite de irma persoanei supuseinregistrarii in ;C scrise in mod (i&iil. Pentru a se putea reali&a rolul emlemei' pentrutitularul acesteia este reglementat un drept de olosinta eclusi(a doandit de la momentul

    inregistrarii emlemei in ;C.

    Procedura de inregistrare a emblemei in

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    23/72

    !.!. Depunerea crerii de verificare si1sau de rezervare a emblemei = ea treuieinsotita de macheta emlemei. Cererea se depune la 7iciul ;egistrului Comertului $eritorial'unde este inregistrat cel ce (a i titular al emlemei. Cererea se solutionea&a de personalul7;C$' iar (eriicarile se ac la ni(el teritorial ,/udetul in care (a a(ea loc inregistrareaemlemei. $ete de lege3 art ;! (")& ;7& ;3 si 03 (") din -.

    !.". Berificarea legalitatii alcatuirii emblemei:

    . Cuprinsul emlemei = structura generica a emlemei = )mlema poate i alcatuita dincu(inte' repre&entari graice sau cominatii ale acestora. Ca regula' orice cu(inte saurepre&entari graice sunt permise in structura unei emleme' prin eceptie insa' anumitecu(inte sau repre&entari graice sunt permise conditionat necesitand otinerea prealaila aacordului anumitr autoritati. rt >2 , din 7+.

    B. Lima in care este redactata emlema = )mlema treuie sa ie' in primul rand' in lima

    romana. $emei de drept 3 art 0 , din L2>! "0.1..  Berificari referitoare la disponibilitatea emblemei = #e (eriica daca emlemaeste susceptiila de apropiere. Ca regula' emlemele sunt susceptiile de apropiere ' dar' prineceptie' nu sunt disponiile trei categorii de emleme 3 a cele care sunt de/a inregistrate ladata solicitarii8 cele care sunt re&er(ate = pentru o perioada de trei luni de la datare&er(arii' eistand insa posiilitatea prelungirii re&er(arii8 c cele radiate = indisponiile peo perioada limitata de timp' respecti( 2 ani de la data radierii. $emei de drept3 ptr celere&er(ate art >< ,2 si ptr cele radiate art " ," din L2>!"0.

    1.%.  Berificarea neproducerii unei confuzii = se (eriica daca emlema are caracter

    distincti( = se (eriica doua elemente 3 daca emlema are (ocatie de a indi(iduali&a = potri(itart 2" , din L2>!"0 si art >1 , din 7+' nu au (ocatie de a indi(iduali&a emlemelenecesare ori generice sau u&uale = si daca emlema se deoseeste de emlemeleindisponiile la data solicitarii = nu se deoseeste o emlema identica sau similara' astelsunt reglementate deoseiri care din perspecti(a legala nu sunt suiciente ptr a asiguraemlemei caracterul distincti(. $etul de lege 3 art 2" ,% din 7+ = art >1 , din 7+.7B#MMM Art 7# din ?";1>2 impune obligatia ca emblemele sa se deosebeasca de celeinscrise in acelasi registru al comertului pentru acelasi fel de comert (activitate) precumsi de emblemele altor persoane supuse inregistrarii in

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    24/72

    legalitate iind reali&at in cadrul etapei inregistrarii in ;C de catre directorul 7iciului;egistrului Comertului $eritorial sau de catre persoanele imputernicite de catre acesta.

    ". nrgistrarea propriu,zisa in

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    25/72

    ;elatia dintre ondul de comert' patrimoniu de aectatiune si patrimoniul aacerii = 9ondul de comert este o parte a patrimoniului de aectatiune' urmare a aptului ca drepturilede creanta nu sunt incluse' ca regula' in ondul de comert

      ctele /uridice a(and ca oiect ondul de comert si elementele sale componente

    (and in (edere pre(ederile art 07! 4CC& fondul de comert poate face obiectul unoracte /uridice& acesta poate fi deci obiect al unor contracte de vanzare& de donatie& delocatiune& de garantie etc. Aceste acte /uridice trebuie inregistrate in 2.

    De asemenea' potri(it art !"0.

    -* 8888 Ca regula& elementele fondului de comert pot fi instrainate distinct de acesta&prin exceptie firma nu poate fi instrainata decat impreuna cu fondul de comert. 5emeide drept : art 7" din ? ";1>2.

    Desfasurarea de activitati economice in formele

    de organizare fara personalitate /uridica reglem de -$9 771"22

      @ PFA& intreprinderea individuala si intreprinderea familiala @

    *ediul materiei : -$9 771"22

    legerea unei orme de organi&are dintre cele reglementate de -$9 771"22

    - implica parcurgerea a etape3

    !. Berificarea indeplinirii conditiilor reglementate de -$9 771"22. -$9 771"22reglementeaza doua categorii de conditii:

    !.! Conditii referitoare la persoana = cestea se reera la urmatoarele caracteristici alecelui care doreste sa desasoare acti(itati economice in ormele de organi&are reglementatede 7*G %%!200: ,desasurarea de acti(itati economice in aceste orme de organi&are estedenumita generic desasurare de acti(itati economice in mod independent3

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    26/72

    a). Cetatenia = potri(it dispo&itiilor eprese' pot desasura acti(itati economice' in cele treiorme de organi&are' cetatenii romani si cetatenii statelor memre ale *) si spatiuluieconomic european. ,pot si alti cetateni sa des acti( in ormele de org

     ). Barsta - ca regula' (arsta treuie sa ie de cel putin 1: ani' prin eceptie' pot de(eni

    memri ai intreprinderii amiliale ,ara a a(ea calitatea de repre&entant al intreprinderiiamiliale si persoane a(and (arsta de cel putin 1> ani.

      c. Capacitate = nu sunt reglementate epres conditiile reerioare la capacitate' dar acesteaderi(and din conditiile reeritoare la (arsta' astel' ca regula' este necesara eistentacapacitatii de eercitiu deplina' iar prin eceptie atunci cand se admite (arsta de 1> ani esteadmisiila si eistenta a cel putin capacitatii de eercitiu restransa.

    d.

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    27/72

    2. Oeriicarea compatiilitati dintre acti(itatea economica aleasa si ormele de organi&arereglementate de 7*G %%!200:. Ca regula' orice acti(itate economica poate i desasurata inormele de organi&are reglementate de 7*G %%!200:. Exceptia: anumite activitatieconomice nu pot fi desfasurate in formele de organizare reglementate de -$9 771"22.De ex& activitatiile specifice profesiilor liberale (sunt excluse expres din sfera de aplicare

    a -$9 771"22 @ art ! (")).

    . #electarea uneia dintre ormele de organi&are reglementate de -$9 771"22 @  potri(itordonantei' principiul este acela al liertatii de alegere intre ormele de organi&are' astel'iecare persoana isi selectea&a orma de organi&are in unctie de caracteristicile acesteia si propriile interese.

     -* 8888 - persoana nu poate insa desfasura activitati economice concomitent atat incadrul unei pfa& cat si in cadrul unei intreprinderi individuale& membrii intreprinderiifamiliale pot insa sa cumuleze aceasta calitate cu aceea de titular al unui pfa sau al unei

    intreprinderi individuale.

    Drept comercial C;

    $ema

     = inaara de cetatenii care au cetatenia statului roman' care au cetatenia unui alt stat memru*) sau care au cetatenia unui stat memru al spatiului economic european pot sa desasoareacti( econ pe teritoriul ro c 7*G %%!200: = art . dr la liera initiati(a = orice pers i&ica4

    7 parere doctrinara3 cei care nu indeplinesc cond' nu pot des

    MMMMMlta parere3 )ista cel putin 2 acte normati(e cu care treuie coroorata 7*G %%!200:3

    - 7*G3 1"%!2002 pri(ind regimul strainilor = cetatenii ar putea sa (ina in ;omania' printrealtele' tocmai ptr a desasura acti(itati economice in mod independent - solicita si otin o(i&a de lunga sedere ptr des de acti( economice 4 conera dreptul de a desasura acti(itatieconomice in conditiile pre(a&ute de legea speciala pri(ind desasurarea de acti(itatieconomice de catre pa' intreprindere indi(iduala sau intreprindere amiliala. Cetateniicare au otinut un drept de sedere ptr reintregirea amiliei. #trainii titulari ai dr de sedere petermen lung despre care 7*G 1"%!2002 pre(ede acelasi lucru.

    - Pot sa desasoare acti(itati in aceleasi cond ca cetatenii ro3 L122!200> pri(ind a&ilul 3 perscare au doandit statutul de reugiat si celor carora li s a acordat protectie susidiara' iar in pri( acestora' art 20 ne spune ca au dr sa eectue&e acti(itati economice in mod independentin aceleasi conditii ca cetatenii romani. strainii care eneicia&a de protectie temporara = art1 ne spune ca au dreptul de a desasura acti(itati independente.

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    28/72

    Desasurarea de acti(itati economice in cond 7*G %%!200: = constituirea ormelor deorgani&are

     n vederea constituirii formelor de organizare& trebuie parcurse doua etape:

    1. ?uarea deciziei de constituire = Pentru ormele de organi&are persoana i&ica autori&atasi intreprindere indi(iduala' aceasta etapa nu presupune nicio ormalitate iind eclusi( un proces deci&ional intern. )teriori&area deci&iei luate se (a reali&a in cadrul celei de a douaetape constand in inregistrarea in registrul comertului. Cu pri(ire la intreprinderea amiliala' procesul deci&ional intern treuie insotit de anumite modalitati de eteriori&are a deci&ieiconstand in intocmirea a doua acte /uridice denumite acord de constituire si procura.

    , Acordul de constituire este contractul prin care partile isi exprima vointa de ainfiinta o intreprindere familiala si stabilesc trasaturile acesteia. Fiind un act /uridic& lainc=eierea sa trebuie respectate conditiile de validitate generale si speciale. Conditiilegenerale de fond sunt cele prevazute la art. !23 urm 4CC si conditiile speciale suntreglementate de -$9 771"22 cu privire la forma actului /uridic. Potrivit art. ">& formascrisa este o conditie ad validitatem& de asemenea& prezenta anumitor clauze mentionatein art. "> (!) este tot o conditie de validitate. 

    - Procura este denumita de art. "> procura speciala& dar ea are natura /uridica a unuimandat general. Procura este actul /uridic prin care se imputerniceste unul dintre memrii

    intreprinderii amiliale' denumit repre&entant' sa incheie acte /uridice tinand de gestiuneacurenta a intreprinderii amiliale.a 9iind (ora despre un act /uridic' treuie sa respecteconditiile de (aliditate. Cu pri(ire la conditiile de ond' treuie respectate conditiile generale pre( la art. 1.1?: urm si conditiile speciale re&untand din art. 2" ,2 din 7*G %%! 200:adica actele /uridice ale persoanelor cu capacitate de eercitiu restransa' se semnea&a de catrerepre&entantii legali ai acestora. stel' procura speciala (a i semnata de catre repre&entantiilegali ai memrilor intreprinderii amiliale a(and capacitate de eercitiu restransa in pri(intaconditiilor de forma& art. "> (") din -$9 771 "22 prevede faptul ca procura imbracaforma unui inscris sub semnatura privata& dar din acest text nu rezulta fara urma deindoiala ca forma mentionata este o conditie de validitate .

    ". nregistrarea in registrul comertului

    Precizare prealabila 3 Potri(it art. ? din 7*G %%!200:' inregistrarea in registrul comertuluitreuie sa aia loc inainte de inceperea acti(itatii economice. $ot din art. ? coroorat cu art.10' 11 si 1' odata cu inregistrarea in registrul comertului' se parcurge si procedura deautori&are a unctionarii.

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    29/72

    Cuprinde mai multe faze:

    A. Depunderea cererii de inregistrare in registrul comertului

    - specte generale = Cererea de inregistrare in registrul comertului se depune la 7iciul

    ;egistrului Comertului $eritorial' adica la 7;C in a carui ra&a teritoriala este stailit sediul proesional. Cererea treuie insotita de o serie de inscrisuri' acestea sunt mentionate in aneala 7*G %%!200:. De asemenea' cererea treuie insotita de declaratia pe propria raspunderereeritoare la indeplinirea conditiilor de unctionare reglementate de legislatia speciica dindomeniul sanitar' sanitar (eterinar' al protectiei muncii si al protectiei mediului. Cererea maitreuie insotita si de cererea de inregistrare iscala. Cererea de inregistrare in registrulcomertului' declaratia pe propria raspundere si cererea de inregistrare iscala sunt inscrisuritip reglementate legal prin 7rdinul inistrului +ustitiei 1- specte particulare = In pri(inta intreprinderii amiliale3 a. $ermenul in care treuiedepusa cererea de inregistrare3 treuie depusa in termen de 1< &ile de la incheierea acorduluide constituire su sanctiunea incetarii eectelor acestuia = temei3 art.? din 7*G %%!200:. .Persoanele care pot solicita inregistrarea in rgistrul comertului3 7ligatia de a solicitainregistrarea in registrul comertului apartine repreentantului intreprinderii amiliale. Inmasura in care acesta nu isi eercita oligatia in termen de ? &ile de la incheierea aordului deconstituire' oricare dintre memrii intreprinderii miliale poate solicta inregistrarea inregistrul comertului.

    . *olutionarea cererii de inregistrare in registrul comertului- Aspecte principale = #olutionarea cererii este de competenta directorului 7;C$' acesta putand imputernici insa alte peroane. #olutionarea cererii se ace prin re&olutie moti(ata' inca& de admitere iind dispuse urmatoarele3 inregistrarea in registrul comertului 4 inscriereadatelor reglementate in art. < din 7rd. in. +ust. 2

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    30/72

    dobandite: numarul de ordine in registrul comertului& prescurtat & si data inregistrariiin registrul comertului. Dupa inregistrarea in registrul comertului& se elibereazasolicitantilor urmatoarelor documente: certificatul de inregistrare in registrulcomertului (c=estia albastra afisata de ex in magazine) cuprinzand& printre altele& C$si & rezolutia directorului -

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    31/72

    Incheierea actelor /uridice se ace de catre repre&entant' care actionea&a in temeiul hotarariimemrilor intreprinderii amiliale' care are natura /uridica a unui mandat special.

    K ;egimul actelor /uridice incheiate in eercitarea acti(itatii1. $itularii de drepturi si oligatii deri(and din actele /uridice incheiate3 persoana i&icaautori&ata ,nu in sensul de orma de organi&are' intreprin&atorul titular al intreprinderiiindi(iduale' respecti( memrii intreprinderii amiliale. ;atiunea pentru care acestia sunttitularii' este aptul ca ormele de organi&are sunt lipsite de personalitate /uridica. In pri(intamemrilor intreprinderii amiliale' acestia de(in cotitulari in cotele de participare la patrimoniul aacerii. $emei de drept 3 art. 2 , si art. % din 7*G %%!200:.

    2.  Raspunderea pentru neeecutarea obligatiilor derivand din actele !uridice apartinetitularilor de obligatii" acestia raspunzand cu intreg patrimoniul #activul$" daca nu a fost

    constituit un patrimoniu de afectatiune sau raspund mai intai cu bunurile ce fac parte din

     patrimoniul de afectatiune si" in completare" cu bunurile din patrimoniul personal . 

    K specte particulare pentru intreprinderea amiliala3

    embrii intreprinderii familiale sunt tinuti solidar si indivizibil fata de creditori @ art.#! -$9 771"22. n relatiile dintre ei& membrii intreprinderii familiale sunt tinuticorespunzator cotelor de participare la patrimoniul afacerii @ informatie rezultand dininterpretarea art. #!.

    Aspecte de dreptul muncii :

    1.  Posiilitatea de a a(ea anga/ati = )ista aceasta posiilitate ptr P9 si intreprindereaindi(iduala8 5u eista pentru intreprinderea amiliala. rt. 2: ,% pentru intrepr amiliala' art.1? ptr pa si art. 2% ptr intrepr indi(.

    2.  Posiilitatea de a de(eni salariat conerita titularilor ormelor de organi&are reglementatede ordonanta. )ista aceasta posiilitate ptr toti titularii. cestia pot i salariati in acelasidomeniu' dar si in domenii dierite. $etele de lege incidente sunt aceleasi.

    Aspecte de drept fiscal:

    $reuie sa se tina contailitate in partida simpla toate ormele de organi&are. u toti calitateade asigurat in sistemele de asigurare sociala. In plus' au calitatea de persoana supusaimpo&itului pe (enit.

    Alte aspecte:

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    32/72

    1. Posiilitatea constituirii patrimoniului de aectatiune' daca acesta nu a ost constituit lainiintare8

    2. Posiilitatea de a iniinta noi orme de organi&are conorm 7*G %%!200:3 aceasta eistadoar ptr memrii intreprinderii amiliale.

    odificarea formelor de organizare reglementata de -$9 771"22

    re loc atunci cand se doreste schimarea unora dintre datele inscrise in registrulcomertului ,de e3 sediul. Presupune parcurgerea procedurii de modiicare a inregistrarii inregistrul comertului ,depunerea unei cereri' solutionarea acesteia si inregistrarea propriu &isaa modiicarii in registrul comertului' in unctie de modiicarile inter(enite' poate i elieratun nou certiicat de inregistrare sau un certiicat de inscriere de mentiuni.

    Desfiintarea formelor de organizare reglementata de -$9 771 "22

    re loc atunci cand inter(ine una dintre pau&ele mentionate in art. 21 ptr pa' art. 2? ptrintreprinderea indi(iduala si art. ptr intreprinderea amiliala.

    Presupune parcurgerea procedurii de radiere din registrul comertului' adica depundereacererii de radiere' solutionarea acesteia si radierea propriu &isa din registrul comertului.

    Cursul B

    Drept comercial

    Contractul de societate in reglementarea 5CC

    *ediul materiei :

    o art. !! 4CC si urmatoarele

    o Art !#3& !#& !#> din legea 3!1"2!!

    )lemente de drept tran&itoriu3

    )lementele de drept tran&itoriu sunt reglementate prin articolele din legea de punere inaplicare a 5CC si se reera la unul dintre eectele contractului de societate' respecti( constituireaunei orme de societate denumita anterior societate ci(ila iar su imperiul noului cod' societatesimpla.

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    33/72

    Potrivit art !#> din legea de punere in aplicare

    societatile ci(ile constituite in temeiul (echiului cod ci(il' se pot transorma in orme deorgani&are reglementate de 5CC sau de legi speciale.

    ctele /uridice incheiate in desasurarea acti(itatii sunt gu(ernate de legea in (igoare ladata incheierii actului /uridic' nea(and astel importanta data la care a a(ut loc o e(entualatransormare a societatii ci(ile 8

    9aptele /uridice sa(arsite in desasurarea acti(itatii sunt gu(ernate de legea in (igoare ladata sa(arsirii' nea(and astel importanta data la care s-a reali&at e(entuala transormare asocietatii ci(ile.

    Calificarea unui contract drept contract de societate

    Definitia contractului de societate:

    Art !! 4CC. Prin contractul de societate' doua sau mai multe persoane se oligareciproc sa coopere&e pentru desasurarea unei acti(itati si sa contriuie la aceasta prin acorduri anesti' in unuri' in cunostinte speciice sau prestatii' cu scopul de a imparti eneiciile sau de ase olosi de economia ce ar putea re&ulta

    -biectul contractului de societate:

    )ista doua variante 3 cooperarea contributia ( fiecaruia) sau doar cooperarea

    Art !" 4CC @ obligatia de a contribui este o conditie de validitate sanctionata cu

    nulitate. Daca alegem prima varianta a obiectului& nu se poate poate a/unge la aplicarea art!" 4CC.

    Pentru a i in pre&enta unui contract de societate' (ointele concordante ale partilor treuiesa relecte intentia acestora de a coopera in (ederea desasurarii unei acti(itati , treuieindeplinite si conditiile acti(itatii economice

    affectio societatis , intentia de a coopera imbraca mai multe forme de manifestare&cu titlu exemplificativ& cele mai intalnite fiind : efectuarea de operatiuni materiale& specificeactivitatii alese& respectiv participarea la mecanismul de luare a deciziilor implicate deprocesul de exercitare a activitatii.

    Partile contractului de societate:

    Persoanele care pot doandi calitatea de parte. /utator este art !" 4CC din care rezulta oregula& respectiv orice persoana fizica sau /uridica.

    Exceptie: art !" 4CC @ nu pot dobandi calitatea de parte persoanele carora le esteinterzis printr,o prevedere legala.

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    34/72

    Denumirea persoanelor care pot doandi calitatea de parte3

    denumire generala @ asociat

    denumire speciala @ fondator (pentru primii asociati @ art !; 4CC ).

    Dobandirea calitatii de asociat :

    Calitatea de asociat se dobandeste ca efect al dobandirii calitatii de parte incontractul de societate

     Dobandirea calitatii de asociat nu trebuie confundata cu calitatea de persoanatitulara de parti de interes ( aceia care au aporturi in bani si in bunuri)

    Asociatii isi pot asocia terte persoane la exercitarea drepturilor sociale derivand dincontract. Ca efect al acestei conventii& tertii nu pot dobandi calitatea de asociat.  

    ncetarea calitatii de asociat :

    Inter(ine in ca&urile reglementate de art 1"2< -1"2".

    Cau&e tinand de capacitatea asociatilor3 moarte' incetarea personalitatii /uridice' alimentsi punerea su interdictie

    Cauze tinand de vointa asociatului : retragerea din societate& instrainarea partilorde interes ( aceasta instrainare poate fi voluntara& fiind denumita cesiunea partilor deinteres sau silita& in caz de transmitere a partilor de interes in cadrul unei proceduri deexecutare silita)

    Cau&e tinand de (ointa celorlalti asociati3 ecluderea din societate

    Cauze tinand de contractul de societate : incetarea contractului de societate& caurmare a intervenirii uneia dintre situatiile mentionate de art !>#2 4CC si !>#3 4CC&(realizarea obiectului societatii sau imposibilitatea neindoielnica a realizarii acestuia)&consimtamantul asociatilor in sensul incetarii contractului & =otararea instantei de incetarea contractului pentru motive legitime si temeinice& implinirea duratei societatii in masurain care nu se adopta o =otarare de prelungire& nulitatea contractului de societate& pieireabunurilor subscrise ca aport.

    -bservatie : unele cauze de pierdere a calitatii de asociat& pot afecta concomitent totiasociatii iar altele pot afecta pe unul sau pe unii dintre asociati.

    nc=eierea contractului de societate

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    35/72

     ?a inc=eierea contractului trebuie respectate conditiile referitoare la validitate& proba siopozabilitate.

    Conditii de ond' de (aliditate3

    $reuie sa respecte conditiile generale re&ultand din art 1:?" si urmatoarele precum sidispo&itiile speciale' art 1::1 si urmatoarele.

    Capacitatea:

    7 si urmatoarele& conditiade validitate este asumarea obligatiei si nu executarea acesteia.

    La ni(el doctrinar si legal& se face diferenta intre asumarea obligatiei de a contribui&denumita subscriere si obligatia de executare a contributiei denumita varsare. Corelativ& vaexista un capital social subscris si un capital social varsat.

    n functie de contributia la care se obliga asociatii& conditia de validitate presupuneurmatoarele:

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    36/72

    Pentru contriutiile in ani' conditia de (aliditate presupune asumarea oligatiei de a da osuma de ani ' art 1::2 si art 1:::. %ceasta contributie nu trebuie confundata cu contributiaunei creante avand ca obiect o suma de bani care are natura !uridica a unei contributii in bunuri

    Pentru contriutiile in unuri' treuie operata o distinctie intre unuri corporale si

    necorporale!incorporale . Pentru bunurile corporale& conditia de validitate presupuneasumarea obligatiei de a transmite sau constitui un drept asupra unui bun corporal siobligatia de a remite bunul corporal.

     ;eeritor la cele doua oligatii' treuie oser(ate urmatoarele reguli3

    Poate i constituit sau transmis un drept real sau un drept de olosinta' asociatii a(and ca principiu' liertatea de alegere. Exista si o exceptie : in cazul bunurilor consumptibile saufungibile& dreptul ce se transmite este dreptul de proprietate @ art !; sau !>;& aln (").

    In asenta unei pre(ederi eprese cu pri(ire la dreptul transmis' se (a transmite dreptul de

    olosinta. Art !# 4CC. Cu privire la dr transmis& asociatii devin co,titulari. 

    In legatura cu unurile incorporale' asumarea oligatiei de a transmite un drept decreanta' a(and ca oiect o suma de ani. Art !>3. Cu privire la drepturile transmise&asociatii devin co,titulari. Art !# 4CC

    Contriutii in prestatii si!sau cunostinte speciice. Conditia de (aliditate presupuneasumarea oligatiei de a desasura anumite acti(itati concrete mentionate in contractul desocietate si!sau oligatia de a pune la dispo&itia societatii a unor inormatii considerate ca iindnecesare pentru reali&area oiectului societatii. rt 1::" 5CC

    8888Din ansamblul contributiilor reglementate de lege& doar doua contribuie la formareacapitalului social. Acestea sunt denumite generic aporturi. *unt aporturi contributiile inbani si cele in bunuri.

    Cea de a treia categorie de contributii& respectiv contributiile in prestatiile si1sau cunostintespecifice& nu contribuie la formarea capitalului social & nefiind& deci& aporturi. Cu pri(ire laacestea' se oloseste sintagma de = contriutii cu titlu de aport = relectand pe de o parte aptul canu sunt aporturi propriu-&ise' neacand astel parte din capitalul social' iar pe de alta parte' esteaptul ca aceste contriutii conera asociatilor unele dintre drepturile pe care le doandescasociatii care au contriuit cu aporturi propriu-&ise.

    Capitalul social este de doua feluri:

    capital social subscris alcatuit din totalitatea obligatiilor de a aporta asumate deasociati

    capital social varsat alcatuit din totalitatea obligatiilor de a aporta executate decatre asociati

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    37/72

    Capitalul social subcris se imparte in parti egale denumite parti de interes. Acestea sedistribuie asociatilor proportional cu aporturile subscrise. 4CC permite expres derogareade la aceasta regula& adica de la regula proportionalitatii. Bor dobandi parti de interesasociatii care au contribuit cu bani si cei care au contribuit cu bunuri. 4u vor dobandiparti de interes asociatii care au contribuit cu prestatii si1sau cunostinte specifice.

    Cu pri(ire la partile de interes' 5CC reglementea&a mai multe aspecte3

    1. 4atura /uridica a partilor de interes. Partile de interes sunt bunuri indivizibile.

     5atura lor de unuri re&ulta din aptul ca dispo&itiile 5CC mentionea&a posiilitatea ca partilede interes sa se ale in proprietatea unei persoane. $rmarea a art 00# 4CC preziceaza cadreptul de proprietate poarta asupra unor bunuri .. permite concluzia ca partile de interesau aceasta natura /uridica.

    In legatura cu caracterul indi(i&iil' acesta re&ulta epres din 5CC' a(and drept consecinta' pe de

    o parte oligatia de a i desemnat un repre&entant unic in ca&ul in care o parte sociala a/unge saie in proprietatea mai multor persoane iar pe de alta parte' imposiilitatea transmiterii uneiractiuni dintr-o parte sociala.

    2. Drepturile si oligatiile titularilor de parti sociale. cestea sunt drepturile si oligatiile cederi(a din calitatea de asociat' precum si drepturile si oligatii ce deri(a din calitatea de proprietar al unor unuri.

    . $ransmiterea partilor sociale. ceasta este denumita cesiune iar 5CC ace o dula distinctie.

    Prima dictinctie 3 intre cesiunea cu titlu gratuit si cea cu titlu oneros. Pt cea cu titlu gratuit iindreglementata o conditie de orma ad (aliditatem' adica orma autentica.

    doua distinctie 3 intre cesiunea catre alti asociati si cesiunea catre terte persoane. 5CC pre(edeaptul ca in situatia cesiunii catre terte persoane ' ca regula' este necesar acordul tuturorasociatilor. #anctiunea nerespectarii acestei pre(ederi legale este repre&entata de posiilitateaasociatilor de a rascumpara partile sociale transmise de la tertul doanditor. Prin eceptie' nu estenecesar consimtamantul tuturor asociatilor in ca&ul transmiterii prin mostenire . 5CC permitederogarea de la aceasta regula.

    Cauza :

    Cau&a contractului de societate este participarea la re&ultatele acti(itatii desasurate. Dincoroorarea art 1::1 5CC si 1"02 5CC' re&ulta ca participarea la re&ultate presupune impartirea eneiciilor sau olosirea de economia ce re&ulta din asociere si participarea la pierderi.

     n legatura cu cauza& din 4CC rezulta mai multe reguli:

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    38/72

    -rice asociat trebuie sa participe atat la beneficii cat si la pierderi. Exista si oexceptie : asociatii ale caror contributii constau in prestatii si1sau cunostinte specifice pot fiscutiti in masura corespunzatoare a acestui acord de participarea la pierderi daca exista oclauza expresa in acest sens6

    -bservatie : se prevede o sanctiune speciala pentru situatia in care un asociat nu participaatat la beneficiu cat si la pierdere. Astfel& clauza este considerata nescrisa si poartadenumirea de clauza leonina.

    Participarea la beneficii si pierderi este proportionala cu aportul la capitalul social.Asociatii care contribuie cu prestatii sau cunostinte specifice sunt considerati ca ar avea unaport egal cu cel mai mic dintre aporturile in bani sau bunuri. Exceptie : prin prevederiexprese se poate deroga de la regula proportionalitatii.

    ;egula participarii la eneicii si pierderi este egala. )ceptie 3 prin pre(ederi epresesunt permise derogari re&onaile. Daca derogarile a/ung sa ie atat de mari incat sa echi(ale&e cuasenta dulei participari la pierderi si eneicii' clau&a este o clau&a leonina.

    Conditiile de forma :

    senta conditiilor de orma . ca regula' nu sunt reglementate conditii de orma' ad validitatem.)ceptie 3 orma ad (aliditatem daca acordurile implica unuri imoile sau alte drepturi realeimoiliare. Art !# 4CC

    Conditii reeritoare la proa contrarie 3

    Forma scrisa este o conditie ad probationem reglementata prin art !7 4CC.

    Conditii referitoare la opozabilitatea contractului :

    4u sunt reglementate cu caracter general astfel de conditii.

    C$

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    39/72

    ". Drepturi si obligatii ale asociatilor configurand relatiile lor reciproce

    #. Drepturi si obligatii ale asociatilor configurand relatia acestora cu tertii.

    Drepturi si obligatii ale asociatilor configurand relatiile lor reciproce ("):

    -7ligatia de a (arsa aporturile la care s-au oligat3 (arsarea repre&inta eecutarea oligatiei de a participa cu contriutii. In unctie de natura contriutiei (arsarea se eectuea&a dupa cumurmea&a3 cu pri(ire la aporturile in ani (arsarea se reali&ea&a prin plata eecti(a a sumei de aniiar in ca& de neeecutare asociatul putand i oligat la plata sumei de ani plus dobanda legalade la scadenta si la acoperirea oricaror altor pierderi. Potrivit art !>& debitorul se afla dedrept in intarziere.  Aporturile in bunuri corporale se varsa prin transferul sau constituireadrepturilor asupra bunului si predarea efectiva a acestuia. In (ederea transerului sauconstituirii drepturilor' treuie respectate ormalitatile de pulicitate' iar in pri(inta predariieecti(e' unul treuie sa se gaseasca intr-o stare de unctionare corespun&atoare cu destinatia

    data prin contractul de societate. In ca& de neeecutare' pt anga/area raspunderii codul ci(iltrimite la regulile aplicaile in ca&ul contractului de (an&are in masura in care' prin contractul desocietate s-ar transera dreptul de proprietate sau alte drepturi reale' respecti( la regulileaplicaile in materia contractului de locatiune' in ca&ul in care prin contractul de societatesetransmite olosinta asupra unului. Aporturile in bunuri necorporale se reali&ea&a prin plataeecti(a a sumei de ani de catre deitorul cedat,deitorul asociatului. In ca& de neeecutare'asociatul care a adus aportul (a i tinut sa raspunda putand i oligat la plata sumei de ani' lacare se adauga doanda legala de la scadenta si acoperirea oricaror altor daune ce au ost produseca urmare a neeecutarii. Aporturi in prestatii si sau cunostinte speciice' (arsarea presupuneeecutarea in mod eclusi( pt societate a prestatiilor la care asociatul s-a oligat' sau punerea la

    dispo&itia societatii a inormatiilor promise. Oarsarea acestor aporturi pre&inta o particularitate' insensul ca are caracter continuu' contriutiile iind datorate cata (reme se pastrea&a calitatea deasociat. In ca& de neeecutare' asociatul poate i eclus din societate si oligat la daune interese.Art !>> se reera la o situatie particulara de neeecutare' respecti( aceea in care asociatuldesasoara acti(itatea constituind oiect al contriutiei si inaara societatii. In aceasta situatie'toate castigurile otinute de asociat sunt datorate societatii. -bservatie: momentul in care serealizeaza varsarea poate fi cel al inc=ieierii contractului de societate sau un momentulterior stabilit prin contract. n acest caz& codul civil mentioneaza faptul ca pana lavarsarea aporturilor& drepturile dobandite de catre asociatisunt suspendate(art !>0)

    --bligatia de neconcurenta : este reglementata in art !>2# 4CC. Presupune #obligatii: 

    • oligatia de a nu eecuta pe cont propriu sau al unui tert o acti(itate care constituie si

    oiect al societatii8• 7ligatia de a nu eecuta pe cont propriu sau al unui tert operatiuni paguitoare pentru

    societate8

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    40/72

    • 7ligatia de a nu lua parte pe cont propriu sau al unui tert la acti(itati care ar conduce la

     pri(area societatii de unurile' prestatiile sau cunostiintele speciice la care asociatul s-aoligat. 5eeecutarea conduce la oligarea asociatului la acoperirea oricaror daune si la plata catre societate a eneiciilor re&ultate din operatiunile intreprinse.

    --bligatia de a folosi bunurile si fondurile sociale in interesul societatii : reglementata inart.!>27& !>20 4CC. 7ligatia repre&inta regula in materie' iind permisa si o exceptie' astel'prin stipulatie expresa contrara se poate permite folosirea bunurilor si fondurilor sociale ininteresul particular al asociatilor. In ca& de neeecutare' asociatul care a incalcat oligatia poate i tras la raspundere' treuind sa restituie unurile sau ondurile' sa predea eneiciileotinute catre societate si sa acopere daunele ce au re&ultat ca urmare a neeecutarii oligatiei.

    --bligatia de rambursare a c=eltuielilor facute in interesul societatii : art 1"0?. ;amursareatreuie sa ie eecti(a' iind inter&isa compensarea intre aceasta oligatie si o oligatie aasociatului ata de societate.

    --bligatia de a indeminza un asociat pentru pierderile sufierite atunci cand actioneaza cubuna credinta in interesul societatii: Presupune indemni&area eecti(a si nu compensarea.

    ,Dreptul de a participa la luarea =otararilor colective ale adunarii asociatilor

    ,Dreptul de a administra in interesul societatii

    ,Dreptul de a reprezenta in interesul societatii

    ,Dreptul de a participa la beneficii si pierderi

    ,Dreptul la informare: consta in " drepturi:

    1. Dreptul de a consulta registrele si situatiile inanciare ale societatii

    2. Dreptul de a ii i comunicat raportul anual cu pri(ire la mersul societatii' raport intocmit decatre administrator. In legatura cu acest raport' orice asociat are dreptul de a cere sa ie de&atutimpreuna cu ceilalti asociati.

    ,Dreptul la restituirea acordurilor

    ,Dreptul la impartirea excedentului de activ ramas in urma lic=idarii

    #.Drepturile si obligatiile asociatilor fata de terti (#)

    Ca urmare a incheierii C# si a desasurarii acti(itatii in cadrul societatii simple' cu pri(ire laiecare dintre asociati' creditorii se impart in 2 categorii3

    1. Creditori personali ai asociatilor3 se (or indestula din unurile proprii ale asociatului si incompletare (or putea cere inapoierea unurilor cu pri(ire la care aportul a constat in olosinta

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    41/72

    acestora' respecti( atriuirea catre asociatul deitor a partii sale cu (enituri din unurile alate in proprietatea comuna a asociatilor.

    2. Creditori ai societatii: se vor indestula din bunurile comune ale asociatilor si incompletare din bunurile proprii ale asociatilor. Potrivit art !>"2& din bunurile proprii

    creditorii se vor indestula proportional cu aportul la patrimoniul social.

    Desasurarea de acti(itati in orma societate simpla(!):

    Constituirea societatii simple: presupune o singura etapa' respecti( incheierea contractului desocietate. -bservatie: nu sunt necesare in vederea constituirii proceduri de inregistrare inregistrul comertului sau la organele fiscale. Dupa constituirea societatii simple' se nasteoligatia inregistrarii acesteia la organul iscal' inregistrare care are loc eclusi( din ratiuniiscale' adica pentru tinerea e(identei persoanelor care otin (enituri impo&aile. In urmainregistrarii la organul iscal' societatea simpla doandeste un cod de inregistrare iscala,CI9.

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    42/72

     pri(ire la societate reglementat de art 1"10. cesti actionari (or coneri administratorilor unmandat special in (ederea incheierii anumitor acte /uridice.

    . Administrarea societatii simple: 4CC trimite la vointa partilor& stabilind o serie dereguli supletive cu privire la urmatoarele aspecte:

    1. Persoanele care pot a(ea calitatea de administratori3 pot i persoanele i&ice sau /uridice'neeistand restrictii. In asenta con(entiei partilor' administrarea societatii simple se reali&ea&ade catre toti asociatii,1"1

    2. odul de lucru al administratorului3 daca partile nu au decis' administratorii lucrea&asinguri. Daca asociatii au decis ca administratorii sa actione&e impreuna luand deci&ii cuunanimitate si ma/oritate' atunci' ca regula' ei nu (or putea actiona singuri. Prin eceptie' potactiona singuri daca urmare a aparitiei unui ca& de orta ma/ora' asenta unei deci&ii ar puteacau&a o pagua gra(a societatii,1"1?.

    dministratorii pot ace orice el de acte de administrare in interesul societatii. dministratoriinu pot incheia actele /uridice inter&ise prin actul constituti(. Limitarile care incalca puterileadministratorilor prea&ute de lege nu sunt opo&aile ata de tertii de una credinta.

    dministratorii nu pot incheia actele /uridice cu pri(ire la care asociatii ormulea&aopo&itie,1"1'1"1%. 7po&itia asociatilor nu produce insa eecte /uridice ata de tertii de unacredinta.

    Puterea de repre&entare3 administratorii au dreptul de repre&entare. Dreptul de repre&entare poatei insa limitat unuia sau unora dintre administratori prin con(entia asociatiilor.

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    43/72

    -in competenta adunarii generale intra potrivit art !>!2 =otararile cu privire la societate .cesta este un concept general in legatura cu care codul ci(il (ine cu eemple de tipul3

    !.Gotarari cu privire la inc=eierea unor acte de dispozitie(art !>!), atunci cand suntadoptate aceste =otarari& decizia adunarii asociatilor are natura /uridica a unui mandat

    special acordat administratorilor.

    2.9ormularea de opo&itii cu pri(ire la incheierea unor acte de administrare de catreadministratori. 5atura /uridica a acestei deci&ii este aceea de limitare a mandatului general.#.odificarea contractului de societate(!>!2). Au fost oferite exemple si la nivel doctrinar&fiind incluse in competentele adunarilor generale stabilirea bugetului de venituri sic=eltuieli sau atragerea raspunderii administratorilor.

    Con(ocarea si desasurarea con(ocarilor3 Partile contractului de societate pot sa pre(ada reunireaasociatilor in cadrul adunarilor acestora. In asenta unor astel de reguli adoptarea hotararilor se

     poate ace si ara reunirea eecti(a a asociatilor care' insa' (or i consultati in scris' in legaturacu prolemelecu pri(ire la care treuie adoptate deci&ii.

    doptarea hotararilor3 regula3 deci&iile se iau cu ma/oritatea (oturilor asociatilor,1"10' alin2.)ceptia3 unanimitatea (oturilor pre(a&uta pentru 2 situatii3

    ,modificarea contractului de societate

    ,numirea unui administrator unic

    $itularii dreptului de (ot3

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    44/72

      ncetarea societatii simple:

    Cauzele sunt enumerate in articolul !>#2& !>#& !>#;.

    &'mplinirea duratei societatii: la implinirea termenului societatea inceteaza. Prin exceptie& in

    masura in care se continua desfasurarea activitatii& opereaza prelungirea tacita a societatiicu perioade succesive de un an.

    -cauzele de nulitate sunt3

    1.nerespectarea conditiilor de (aliditate generale din materia contractelor8

     2.5erespectarea dispo&itiilor imperati(e sanctionate epres cu nulitatea din materia C#8 Prineceptie' actiunea este imprescriptiila pentru cau&a de nulitate constand in oiect ilicit' in rest'ca regula' este de ani.

    Efectele nulitatii

    . Incetarea C# de la data ramanerii deiniti(e a hotararii /udecatoresti

    B. Di&ol(area societatii8

    C. Lichidarea patrimoniului social. Producerea eectelor nulitatii poate i e(itata prin acoperireacau&elor de nulitate. Codul reglementea&a o procedura de pro(ocare a acoperirii cau&elor denulitate. Pro(ocarea poate sa (ina pe de o parte de la titularul dreptului la actiune sau de la o terta persoasna interesata de regulari&area societatii.

    a. Pro(ocarea regulari&arii de catre titularul dreptului la actiune se reali&ea&a prin introducerea decatre acesta a actiunii in declararea sau constatarea nulitatii in cadrul careia instanta este oligatasa puna in (edere asociatilor discutarea posiilelor remedii pt acoperirea cau&elor de nulitate.ctiunea se (a inali&a' deci' ie prin anularea contractului de societate ie prin regulari&areasocietatii potri(it solutiei gasite de asociati.

     . Provocarea acoperirii cauzelor de nulitate de catre o terta persoana& presupuneurmatoarele etape:

    1.Punerea in intar&iere a titularului dreptului la actiune in (ederea regulari&arii societatii prinacordul de (ointa etra /udiciar al asociatilor sau in legatura cu introducerea actiunii in

    regulari&are. In masura in care asociatul pus in intar&iere nu reali&ea&a aceste lucruri in termende > luni de la punerea in intar&iere' operea&a decaderea din drepturi.

    ".nlaturarea cauzei de nulitate prin intelegere extra/udiciara intre asociati

    #.ntroducerea actiunii in anulare& in cadrul careia sunt posibile " solutii:

     .inlaturarea cau&ei de nulitate ca urmare a deci&iei asociatilor

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    45/72

    a.anularea contractului de societate in masura in care asociatii nu au la un acord reeritor lainlaturarea cau&ei de nulitate

    -Pieirea unului adus ca aport. Prin eceptie' societatea nu incetea&a daca poate continua si araasociatul al carui aportat a pierit.

    -oartea unuia dintre asociati3 ca regula duce la incetarea societatii' prin eceptie3 societateacontinua daca eista clau&e de continuare cu mostenitorii sau daca eista clau&e de continuare siara asociatul decedat.

    ?ic=idarea societatii:

    #e reali&ea&a de catre un lichidator care este repre&entantul societatii si care poate incheia oriceacte /uridice necesare lichidarii dar nu poate initia operatiuni noi. Lichidatorul este numit decatre asociati cu unanimitate' iar in asenta acesteia de catre instanta' la cererea oricarui asociat.Etapele lic=idarii:

    1.Predarea unurilor si documentelor societatii de catre administrator catre lichidator 

    2.In(entarierea unurilor de catre lichidator 

    .#tailirea acti(ului si pasi(ului societatii de catre lichidator 

    %.Plata datoriilor de catre lichidator 

    .;estituirea aporturilor daca eista ecedent de acti( peste datorii

    ?.Impartirea ecedentului proportional cu participarea la eneicii daca eista ecedent de acti(dupa plata datoriilor si restituirea aportului

      C$,  *ocietati reglementate de legea nr #!1!>>2

    !.*ediul materiei: legea nr #!1!>>2& nu a mai fost republicata din "2276 ?egea ";1!>>26legea #0>1"2276 - "0>71"22

    ".Formele de societate: 0 forme:

    a.In nume colecti(,#5C

     .In comandita simpla,#C#

    c.In comandita pe actiuni,#C

    d.Pe actiuni,#

  • 8/17/2019 Curs Comercial 2015

    46/72

    e.#ocietatea cu raspundere limitata,#;L

    .Consecintele personalitatii /uridice3 toate cele < orme de societate eneicia&a potri(it art 1'alin 2' de personalitate /uridica. )istenta personalitatii /uridice a ost asociata cu consecinte'respecti(3

    -eistenta capacitatii /uridice a societatilor3 capacitatea /uridica cunoaste 2 laturi'capacitatea de olosinta si capacitatea de eercitiu. Capacitatea de olosinta repre&inta posiilitatea de a a(ea drepturi si oligatii ci(ile. In pri(inta societatilor reglementate de legea nr1' ca regula' capacitatea de olosinta se doandeste la momentul iniintarii societatii,art > dinlegea societatilor coroorat cu art 20< 5CC. Prin eceptie' societatile doandesc capacitate deolosinta de la momentul incheierii actului constituti(,art 20>2