8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

1/99

1

TARTRUL DENTAR

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

2/99

2

Tartrul dentar este un complex organo-mineral, aderent desuprafeele dentare naturale i artificiale rezultat dinmineralizarea plcii bacteriene.

80/95% la aduli; 35% ntre 9 14 ani excepional sub 9 ani Hipocrat 460-374 .e.n. tartrul cauza gingivitelor

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

3/99

3

Tartrul supragingival - caracteristici se depune la nivelul coroanei dentare, deasupra marginii gingivale,

fiind vizibil n cavitatea oral; depunerea se realizeaz mai nti la nivel cervical, pentru ca mai apoi

s acopere suprafee din ce n ce mai extinse;

depunerea poate fi la un singur dinte, pe un grup de dini, saugeneralizat;

la nceput, are culoare alb-glbuie, cu consisten redus, estemoale, grunjos i se nltur cu uurin n timp, consistena i aderena tartrului cresc, iar culoarea tinde

spre maroniu-negru, prin impregnare cu pigmeni din alimente,buturi, nicotin la fumtori

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

4/99

4

Zonele predispuse depunerilor de tartru: suprafaa lingual a incisivilor inferiori, n dreptul orificiului canalului

Wharton; suprafaa vestibular a molarilor superiori n dreptul orificiului

canalului Stenon;

suprafaa ocluzal a dinilor laterali, cu o igien deficitar.

n cazuri extreme, tartrul poate forma o structur asemntoare unei

puni ntinse pe dini adiaceni, sau poate acoperi feele ocuzale aledinilor fr antagoniti funcionali

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

5/99

5

Tartru supragingival a) alb-glbui. b) impregnat cu pigment nicotinic.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

6/99

6

Tartrul subgingival- caracteristici este situat sub marginea gingival, n

anul gingival i n pungileparodontale;

n pungile parodontale adnci, tartrul se

fixeaz n profunzime, pe rdcinadintelui;

are culoare maroniu nchis spre negru;

este dens, foarte aderent i greu dedislocat;

se evideniaz cu ajutorul sondei

parodontale.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

7/99

7

Depunerea srurilor minerale se face n general ntre 2-14 zile de laformarea plcii bacteriene, prin nuclei de mineralizare pe faa internadiacent dintelui, care ulterior conflueaz genernd depozite tartrice.

Viteza de precipitare a sruriloreste variabil (0,10-0,15mg/zi) i depindede:

calitatea i cantitatea secreiei salivare, precum i de variaiile individuale alefluxului salivar;

alinierea dinilor pe arcad;

mecanismele locale de autocurire; gradul igienei orale; obiceiurile alimentare; pH-ul salivar crescut; concentraiile mari de ioni de calciu

i fosfat n saliv;

concentraiile mari ale proteinelor i lipidelor bacteriene; concentraiile mari ale proteinelor i ureei la nivelul glandei

submandibulare; nivel-ul ridicat al lipidelor salivare.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

8/99

8

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

9/99

9

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

10/99

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

11/99

11

Componenta organic se depune la suprafaa dintelui n straturi

succesive, fiind format din:

mucopolizaharide, celule epitelialedescuamate, leucocite, resturi alimentare,

mucus, glucide, fosfolipide, acizi grai,colesterol i proteine complexe.

elementele organice sunt sintetizate fie de oflor bacterian variat, fie sunt de originesalivar sau sanguin i sunt capabile s se

mineralizeze. microorganismele predominante sunt:bacili,

coli, coci, actinomicete, bacili filamentoi,fungi.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

12/99

12

Componenta anorganic

este reprezentat de:

Ca3(PO4)2- n proporie de 75%:

C

a2C

O3 - n proporie de 3%; Mg3(PO4)2 i alte sruri. Proporia elementelor minerale este:Ca=37%, P=20%. Mg= I % i Na =0.2% i cantiti foarte reduse de Zn,Sn, Br, Cu, Mn ,W, Au, Si, Al, Fe, F,etc.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

13/99

13

Structura este predominant cristalin:

fosfat octocalcic[Ca8(PO4)4(HPO4)25HO] (OCP);

hidroxiapatit [Ca10(PO4)6 (OH)2] i fosfatul tricalcic (whithelockita)

[Ca10(HPO4)(PO4)6] formeaz parteaanorganic a ambelor forme de tartru(supra- i subgingival), n timp ce

brushita [CaHPO4-2H2O] se ntlnetedoar n fazele iniiale ale mineralizriitartrului supragingival.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

14/99

14

Ataarea tartrului la suprafaa dentar

Mecanisme: prin intermediul peliculei dobndite; zona jonciunii smal-cement (datorit

neregularitilor anatomice); penetrarea bacteriilordin placa

bacterian i tartru direct n cement.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

15/99

15

Relaia tartru parodoniu marginal

Tartrul acioneaz asupra parodoniului prindou modaliti:

prin aciunea mecanic ce provoac intreine ulceraii gingivale, cu apariiaesutului de granulaie;

prin aciunea microorganismelor

componente ale plcii bacterienenemineralizate de la suprafaa tartrului.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

16/99

16

PROFILAXIA PRIMAR ODONTO-PARODONTAL

-PROFILAXIA CU FLUOR-

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

17/99

17

I. GENERALITI: SURSE-APORT, METABOLISM, ELIMINARE

II. RELAIA FLUOR-STRUCTURI DENTARE 1.Noiuni de ontogenez a smalului

2.Doza cariopreventiv, efectul cariopreventiv 3.Nocivitatea fluorului

PROFILAXIA CU FLUOR 1.Fluorul aplicat sistemic- mecanisme i metode 2.Fluorul aplicat local- mecanisme i metode

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

18/99

18

I.GENERALITI:

SURSE-APORT, METABOLISM, ELIMINARE

j APAcu coninut de peste 0,5 ppm , natural sau artificial- apa potabil conc. variabil n funcie de zon

jALIMENTELEcu coninut natural de fluor:- frunzele de ceai (0,5 4 ppm), orez nedecorticat, pete oceanic- unele ape minerale (1,8 5,8 ppm)- condimente magadi (189 83000 ppm F)jPRODUSELE COMERCIALEstomatologice cu fluor:- sistemice (tablete, picturi)- cu aplicare local (geluri, lacuri, soluii)jDIVERSE SURSE DE FLUOR:- contaminarea apei, solului, aerului n zonele cu industre a aluminiului, sau

din fertilizatori cu fluor- medicamente (tranchilizante, anestezice, etc.) cu fluor, fr contribuie

major- vesela utilizat la gtit (tetrafluoretilena=teflon, elibereaza F la fierbere)

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

19/99

19

este dependent de felul srii, deci i de a ionului de nsoire(Ca, Mg, Fe, Na, P);

Combinaiile cu Ca, Mg, Fe, sunt greu solubile i deci greuresorbabile;

Combinaiile cu Na i P se resorb aproape n totalitate;NaFl seabsoarbe f. rapid (minute). Alimentele scad absorbia lapte-70% (interaciune Fl/Ca)

Absorbie n stomac (in funcie de pH, se cupleaz cu ionul de

hidrogen_ formnd acidul fluorhidric care strbatemembranele biologice) i intestin F este transportat de ctre snge, (plasma val. 0,7-2,4

microM Fl.ionic i neionic) repartizndu-se esuturilor dure(os, dinte), n proporie de 90% restul fiind depozitat nesuturile moi (rinichi, creier, muchi);

La nivelul oaselor i al dinilor, nivelul de F poate crete nfuncie de: concentraia din aport perioada de timp ct se face aportul vrsta la care se face administrarea

Absorbtia Fla nivelul tractusului digestiv

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

20/99

20

Pe cale general,ncorporarea F n hidroxiapatit,determin formarea de fluorapatit i

fluorhidroxiapatit si depinde de perioada n care asurvenit (preeruptiv sau posteruptiv):

Fluorapatita

(microfotografie electronica x 1700)

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

21/99

21

Smalul dentar conine hidroxiapatita, compus cristalin format din Ca, P, H i O2. Acidullactic produs de bacterii prin metabolizarea hidrocarbonatelor scade pH-ul cavitii oralesuficient pentru a dizolva hidroxiapatita. Dac remineralizarea nu este sufficient de rapidcu depozitare de Ca i P provenind din saliv se produce caria dentar.Aplicarea fluorurilor are dou efecte:Ionii de fluor nlocuiesc grupul hidroxil n moleculele de hidroxiapatita formndfluorapatita mai rezistent la atacul acid

Fl de la suprafaa dinilor crete depozitarea de Ca i P remineraliznd smalul

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

22/99

22

Preeruptiv

Din fluidul tisular(date recente dinliteratur sugereaz o eficien cariopreventivredus a acestui tip de acumulare de F la nivelul smalului).

Dup formarea coroanei,naintea erupiei dentare,

deci n perioada maturrii preeruptive, smalulbeneficiaz de F din fluidul tisular din jurul coroaneicare se fixeaz n structurile dure dentare.

Justific fluorizarea pe cale general Studii experimentale arat c:

la limita smal-dentin, gradientul este de 100ppm F,

la suprafaa extern a smalului, valoarea este de500 ppm F.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

23/99

23

Posteruptiv creterea concentraiei deF de la suprafaa dinteluieste datorat n exclusivitateF ionic din fluidele orale,

remodelarea general nemaifiind posibil;

valoarea gradientului de F: nemodificat la jonciunea smal-dentin,

la exterior pn la 900 ppm F (n zonele srace nF) i 1600 ppm F acolo unde aportul zilnic este de1 mg F.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

24/99

24

La nivelul dentinei i cementului F se acumuleaz numaiprin aport pe cale general. Dentina conine de 4 ori maimult F dect smalul. Valoarea se menine constant atttimp ct dintele rmne vital.

Administrarea F n perioada prenatal nu se mai recomand.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

25/99

25

ELIMINAREA FLUORULUI Rinichii reprezint calea de elecie pentru eliminarea

F din organism.

O mic parte se elimin prin transpiraie Prinproces de difuziune ajunge n saliv i n fluidul

gingival, pn la echilibrarea cu concentraiaplasmatic.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

26/99

26

PIERDEREA FLUORULUI DIN SMAL

FLUORUL LOCALIZAT SUPERFICIAL se poate pierdeprin schimb, difuzie si migratie de la mineral la fluidulce inconjoara smaltul.

FLUORUL LEGAT FERM in cristalele de apatita sepoate pierde doar prin distrugerea cristalului eroziuni acide severe, resorbtia osteoclastica a tesuturilor

mezenchimale

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

27/99

27

RELAIA FLUOR-STRUCTUR DENTAR

85% in volume = faza minerala 3% proteine si lipide 12% apa

prisme sau bastonae cu seciunea hexagonal,format din mnunchiuri de cristalite;

canale interprismatice prin care circul fluidulintercristalin

Apa + materialul organic umplu spatiulintercristalin.

Moleculele de acid, fluor, calciu, fosfat,difuzeaza cu viteze masurabile.

Fluorul difuzeaza ca ion liber sau caacid fluorhidric prin canalele interprismaticeodata cu acidul care initiaza si intretine procesulcarios.

=> Inhibarea atacului acid la nivelul suprafetelorintercristaline.

SMAL

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

28/99

28

FLUORUL IN SMALTUL DENTARVARIANTE STRUCTURALE

1.Fluor incorporat structural, ca parte integranta a retelei cristaline,cind poate fi localizat: in interiorul cristalului, legat ferm la suprafata cristalului, adsorbit (puternic sau slab)

2.Ca ion independent(fluorul liber din fluidul intercristalin)

3.Sub forma de cristal secundar(CaF2) depus la suprafata cristalelor

de apatita sau in afara smaltului.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

29/99

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

30/99

30

1. STRUCTURA FIZICO - CHIMIC A ESUTURILOR DENTAREMINERALIZATE

a) SMAL: Solid poros faz cristalin 96% (gravimetric)Componenii fazei cristaline:

Fosfat de calciu cristalizat sub diferite forme, cu diferitesolubiliti i proporii Ca/P: Carbonoapatita (predominant);fosfat octocalcic cristalizat; fosfat acid de calciu cristalizat; fosfat

acid de calciu anhidru. matrice: ap/material organic (proteine, lipide), 4%

b) DENTIN, CEMENT: porozitate mult mai mare: - faz cristalin: ~ 60%

amestec ap/material organic:~30% acces al fluorului considerabil mai mare dect n smal (de

aprox. 4x) capacitate limitat de remineralizare a dentinei,datorit fosfoproteinei (protein necolagenic) ce blocheazaciunea fluorului.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

31/99

31

Efecte Substrat

FORMA ACTIV/ Loculaciunii/ Condiii de

aplicare Efecte determinate Mod de aciune

1. DIR. esutul dentarmineralizat

-Fluorul ionic/interfaadinte: fluide orale.-Conc. mic, aplicarefrecvent, topic.-Acioneaz la pH acid (

5,5)

1.reducereademineraliz.2.accelerarearemineralizrii

-reducerea pH-ului critic(de la 5,5 la 4,5);-creterea rezistenei laacid;-scderea solubilitii

HAP;-depunere FHAP i FAP.

2. INDIR. Microflora

plciibacteriene

-Fluorul ionic/interfaa

fluide orale:placbacterian.-Concentraie mic,aplicare frecvent, local.Acioneaz la pH" 5,5

1.Aciune

antimicrobian2.Reducerea mediuluiacid din cavitateaoral.

ACIUNEA ANTICARIE A FLUORULUI

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

32/99

32

Mecanismul de remineralizare

-Demineralizarea smaltului determina eliberarea ionilor de Ca si Pdin hidroxiapatita in saliva care din solutie nesaturata se transforma intr-una saturata in ioni de Ca si P

- capacitatea tampon a salivei ridica pH la un nivel neutru iar ionii de

Ca si P se precipita pe suprafata smaltului producand in strat de HA mairezistent la atacul acid;

- daca exista suficiente fluoruri in

saliva se formeaza FAP care este

mai rezistenta la atacurile acide

comparativ cu HA

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

33/99

33

MECANISMELE ANTICARIE ALE FLUORULUI

n condiiile n care este disponibil la suprafaa dinilor, fluorul acioneaz

prin trei mecanisme principale topice :- Reducerea demineralizriiprin reducerea vitezei de dizolvare acristalelor superficiale de smal n condiii acide

- Creterea remineralizriila suprafaa cristalelor din stratul superficiali din zonele subsuperficiale.

- Inhibarea activitii bacteriilor sensibile (Streptococ Mutans), prin: influentarea structura membranei celulare, cu scderea utilizrii glucozei

necesare multiplicrii celulare si reducerea formrii polizaharizilor extrasi intracelulari;

blocarea degradarii hidratilor de carbon la acest nivel prin inhibare

enzimatic la nivelul eunolazei, urmat de scderea productiei de acid; La suprafata smaltului reduc energia liber inhiband aderenta

microbian;

n saliv si la nivelul plcii bacteriene determin intensificarearemineralizrii smaltului prin potentializarea tendintei de precipitare a

componentelor anorganice, cu formarea unor cicatrici din cristale defluorapatit foarte rezistente la atacul acid.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

34/99

34

DOZA CARIOSTATIC ,DOZA CARIOPREVENTIVA

Doza cariostatic - e dat de cantitatea de F ce poate oprievoluia proceselor carioase.

Efectul cariostatic-se refer la aciunea F de a ntrerupeevoluia proceselor carioase.

Doza cariopreventiv-cantitatea de F care aplicat pe calegeneral, are efect cariopreventiv maxim, iar riscul de apariiea fluorozei dentare este minim. Valoarea este de 1mg/zi F.

Efectul cariopreventiv-fenomenul de prevenire a reduceriileziunilor carioase. Se obine prin asigurarea zilnic a 1-1.3mg i depinde de:

aportul zilnic vrsta la care se ncepe administrarea forma de aplicare, general sau local intervalul de timp ct se asigur administrarea

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

35/99

35

INTOXICAIA CRONIC FLUOROZA DENTAR

apare n condiiile unui aport crescut (peste 2 -3 mgF/ zi, din surse cumulate sau singulare) n perioada

de formare a smalului dentar (pn la vrsta de 6 -7ani).

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

36/99

36

FACTORI DE RISC PENTRU FLUOROZA DENTARA factoriiindividuali factoriide mediu

FACTORII INDIVIDUALI Malnutritia.Argument: fluorul se absoarbe mai repede la un copil malnutrit,pentru ca F nu formeaza complexe insolubile cu alte substante.Contraargument:la un copil malnutrit depozitarea F este mai lenta datorita

unei cresteri osoase lente.

Intarcarea prematura copiii alimentati natural sunt mai putin expusi lafluoroza

Aciditatea urinara crescuta (dieta este determinantul major al pHului urinar.pH-ul mai depinde si de anumite medicamente, afectiuni respiratorii siactivitatea fizica) favorizeaza retentia de F

Afectiunile metabolice pot, de asemenea, sa influenteze retentia de F(diabet).

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

37/99

37

FACTORI DE MEDIU

Temperatura influenteaza cantitatea de apa consumata.

Altitudinea se presupune ca altitudini de peste 1000 m arfavoriza aparitia fluorozei dentare (acidoza respiratorie) pH-ul apei influenteaza c% de F din apa: apele acide au

c% mai mari de F

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

38/99

38

FLUOROZA DENTARA GRADE (DEAN)

fluoroza incerta smaltul prezinta mici liniialbicioase.

fluoroza incipienta smaltul prezinta mici petealbicioase care nu depasesc mai mult de 12% din

suprafata dintelui. fluoroza benigna benzile opace cuprind 50% din

suprafata dentara. fluoroza moderata toate suprafetele dintelui sunt

interesate + abraziune avansata. fluoroza severa aspect erodat al dintelui, cu micicavitati izolate sau confluate.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

39/99

39

FORME DE FLUOROZA VERY MILD SI MILD

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

40/99

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

41/99

41

Diagnosticul diferenial al fluorozei dentare cu opaciti localizatesau generalizate ale smalului:

FLUOROZA DENTAR OPACITI LOCALIZATE SAU

GENERALIZATEALESMALULUI

DISTRIBUIE

* simetrice

* intereseaz majoritatea dinilor

* foarte rar simetrice

* intereseaz unul sau civa dini

LOCALIZARE

de elecie la nivelul marginiiincizale sau ocluzale, fiind

vizibil pe toat suprafaa

dintelui bine uscat.

mai ales la nivelul feei vestibulare aincisivilor maxilari, la mijlocul 1/3

incizale.

ASPECT

placarde opace, orizontaledifuze, situate dincolo de

striaiile naturale ale smalului.

opaciti bine circumscrise sub formde pete rotunde sau ovale.

EVIDENIEREvizibile n lumina reflectat pe

dinte perfect uscat.

vizibile direct n lumina natural.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

42/99

42

Fluorizarea pe cale generala

Metode

fluorizarea apei potabile

fluorizarea srii de buctrie fluorizarea diverselor alimente fluorizarea cu tablete

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

43/99

43

FLUORIZAREA APEI- Istoric

In sec. XIX, in America de Nord si Europa zone cuptare endemica a dintilor

Frederick McKay primul care a investigat petelebrune de Colorado, puse inintial pe seama conditiilor

geologice. In 1920, doua comunitati isi schimba sursele de

alimentare cu apa. In 1930, se perfectioneaza metodele analitice de dozare

a fluorului in apa. In 1931 Dean este desemnat sa clarifice legatura

dintre F si ptarea endemica a dintilor. In 1933 Dean publica primul studiu referitor la

distributia fluorozei in SUA.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

44/99

44

Fluorizarea apei -Istoric

NIVELUL F IN APA SI CARIA DENTARA In 1940 s-a publicat studiul celor21 de orase (Dean). Cea mai importanta afirmatie: prevalenta extrem de

scazuta a cariei dentare asociata cu o concentratiede 1 ppm F in apa de baut, care produce doar

ocazional forme medii de fluoroza, farasemnificatie estetica.

FLUORIZAREA APEI IN SUA Ipoteza realizarii artificiale a c% de 1ppm in apa potabila. In ianuarie 1945 a demarat primul experiment de fluorizare

artificiala a apei din lume, in Grand Rapids (Michigan).

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

45/99

45

LA NIVELUL ANULUI 2002

162 milioane e oameni, reprezentind 62% din populatia SUA, consumau apa fluorizata

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

46/99

46

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

47/99

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

48/99

48

Argumente / contraargumente7.Apa pura este mai buna.R: Nu exista apa pura, in aceasta existand substante cu concentratii mai

mari considerate periculoase8.Fluorul introdus in apa ar putea contamina mediul

inconjurator.R: Fluorul este prezenta in toate tipurile de apa ,cu exceptia apei de

ploaie.Concentratia in apa marii este de 1,2ppm

9.Fluorul cauzeaza boli de inima,rinichi,ficat si diabet.R: Rezultatele studiilor realizate in 64 de orase nu sustin aceste afirmatii.

10.Fluorul reprezinta medicatie in masa.R:Fluorul nu trateaza.Este o substanta nutritiva care previne aparitia

cariei dentare,asemenea altor minerale care participa la formarea

structurii dentare.

11.Fluorul din apa potabila poate produce reactii adverse.R:Studiile realizate indica faptul ca la o concentratie de 1ppm de fluor in

apa reactiile alergice sunt extrem de rare..

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

49/99

49

Fluorizarea cu tablete

ADMINISTRAREATABLETELOR FLUORURATE- se recomand copiilor din grupurile highrisk- nu se asociaz cu alte metode de fluorizaregeneral (fluorizarea apei, fluorizarea laptelui,

fluorizarea srii de buctrie)Produs fluorurat Concentratie (mg)

Tablete

ZymafluorE

theDentLuride Lozi-TabsFluoritabPharmaflur 1.1Generic sodium fluorideKaridiumLuride-SF Lozi-TabsFluoride,Flura

0.25mg, 1 mg

0.25mg, 0.5mg, 1mg0.25mg, 0.5mg, 1mg

0.5mg

0.5mg

0.5mg,1mg

1mg

1mg

1mg

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

50/99

50

SCHEM DE ADMINISTRARE A TABLETELOR FLUORURATE(Recomandri privind administrarea calciului, fosforului,magneziului, vitamineiD i fluorului. Washington DC, 1997)

Concentraia F napade but

Vrsta < 0,3 ppm F 0,3 0,6 ppm F > 0,6 ppm F

0 - 6 luni Nimic Nimic Nimic

6 luni 3 ani 0,25 mg/zi Nimic Nimic

3 6 ani 0,50 mg/zi 0,25 mg/zi Nimic

6 16 ani 1,0 mg/zi 0,50 mg/zi Nimic

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

51/99

51

RECOMANDRI PRIVIND APORTUL ZILNIC TOTAL DE FLUOR(ALIMENTAIE + SUPLIMENTE) N FUNCIEDE VRST IGREUTATECORPORAL (ADA Fluoridation Facts, 20mai, 2002)

*1 aport cu efect maxim de prevenire a cariei dentare fr a produce efecte secundare notabile ( fluoroz dentarmoderat)

*2 doza maxim de fluor care poate fi ingerat zilnic fr riscul a produce efecte secundare generale, valabil pentruaproapentreaga populaie.

Vrsta Greutatea (kg) Dozaadecvat*(mg/zi)

Doza maxim tolerabil*(mg/zi)

0 6 luni 7 0,01 0,7

6 12 luni 9 0,5 0,9

1 3 ani 13 0,7 1,3

4 8 ani 22 1,1 2,2

9ani 40 - 76 2,0 3,8 10,0

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

52/99

52

PAUZE N ADMINISTRAREA TABLETELORFLUORURATE

Se recomand ntreruperea fluorizrii prin tablete nperioada de mineralizare a smalului la nivelul

incisivilor superiori, pentru a minimaliza riscul deapariie a mild fluorosis:

La biei: ntre 15 24 luni

La fete:ntre 21 30 luni

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

53/99

53

CONTRAINDICATII IN ADMINISTRAREATABLETELORFLUORURATE

Artrita;

Boli de stomac sau intestinale;

Boli renale;

Dinti modificati de culoare, patati sau gauriti; Reactii alergice sau reactii neobisnuite la fluor,

tartazina, alte medicamente, alimente, vopsele sauconservanti;

Femei gravide sau care urmeaza tratamente defertilizare;

Femei care alapteaza la san;

Interactiunea cu alte produse care contin saruri dealuminiu, calciu si magneziu (ex. antiacide)

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

54/99

54

Dozele recomandate de fluorura de sodiu produc rareefecte adverse. Efecte secundare severe pot aparea incazul unui aport in exces de fluor si ele include:Durere si redoare in oase si articulatii;

Scaune negre ca de smoala;Sange in vomismente;Dinti patati sau cu modificari de culoare;Greata, voma;Eruptii cutanate, prurit;

Rani in cavitatea orala si pe buze;Dureri de stomac;Astenie neobisnuita.

EFECTE ADVERSE ALE TABLETELORFLUORURATE

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

55/99

55

FLUORIZAREA SRII DE BUCTRIE

Se practic n special n Elveia, Frana, Ungaria i recent, nRomania (insuficient promovat => ineficien).

La un consum mediu de 6 g sare/zi, se impune un adaos de 200 250 mg NaF/kg sare.

Ofer libertate de alegere.

La copii nu poate asigura un aport optim de fluor.

Efectul cariostatic se instaleaz la un aport de 1 mg F/zi.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

56/99

56

Tari in care se practica fluorizarea laptelui: ANGLIA SI SCOTIA CHILE UNGARIA RUSIA

BULGARIA CHINA

DOZA: 5 ppm NaF se adauga in 200 ml lapte.Laptele trebuie consumat in decurs de 30 de

minute.

FLUORIZAREA LAPTELUI

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

57/99

57

PLANIFICAREA UNUIPROGRAMDEFLUORIZAREALAPTELUI

Aspecte care se iau in considerare inainte de demararea unuiprogram de fluorizare a laptelui:

1. Statusul odontal: indicele CAO determinat trebuie sa fiemoderat catre foarte mare. Indicele SiC trebuie sa fie de

asemenea foarte mare. 2. Existenta altor surse de fluorizare sistemica ( F in apa,

ingestia tabletelor fluorurate).

3. Analiza urinei. Este obligatorie monitorizarea nivelului de

fluor in urina. 4. Distributia laptelui. Existenta unui sistem de distributie a

laptelui in scoli sau gradinite si desemnarea persoanelor desupraveghere a consumului de lapte.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

58/99

58

EFECTELE FLUORULUIAPLICAT PE CALE GENERAL, SUNT:

creterea vitezei de dezvoltare a cristalelor, care nfinal ating o talie mai mare

sunt mai uniforme i mai rezistente la atacul acid

atenuarea reliefului ocluzal i a taliei dinilor

ntrzierea erupiei dentare (6-12 luni)

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

59/99

59

Fluorizarea locala

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

60/99

60

EFECTELE FLUORULUI APLICAT LOCAL

reducerea demineralizrii i favorizarea remineralizrii

concentraia crescut de fluorfavorizeaz captarea lui de ctremineral, diminundu-i rata de disociere.

concentraia redus de fluor inhib producerea de acid de ctrebacteriile din placa bacterian.

Efectul preventiv al fluorului implic trei mecanisme principale: reducerea demineralizrii smalului n condiii acide creterea ratei de remineralizare la nivelul leziunilor incipiente la nivel bacterian F inhib enolaza, care reduce rata glicolitic

i transportul intracelular al glucidelor

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

61/99

61

METODE DE APLICARE LOCAL AFLUORULUI

A. METODE NON-PROFESIONALEB. METODE PROFESIONALE

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

62/99

62

A. METODELE NON-PROFESIONALE

Pastele de dini

substane active: NaF, SnF2, aminofluoruri, MFPconcentraii:

1000 - 1500 ppm F (aduli)250 550 ppm F (copii)

Rata de nghiire a pastei de dini de ctre copii:la 2 ani: 80%ntre 2-4 ani: 60%

la 6 ani: < 20%

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

63/99

63

Consum de

past

C% F n past 1 periaj dentar

Copii 250 500 ppm 1 g past - 1mgF/ maipuin de 5 mm

1000 1500 ppm 0.25 g past risc denghiire

Doza toxic 33g (1500ppm)50g (1000ppm)

Aduli1000 1500 ppm 1 g past

A l d F

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

64/99

64

Apele de gur cu F

Eficiente in reducerea riscului la caria dentara se pot face clatiri cu frecventa variabila in

functie de substanta activa si de concentratie( zilnice pana la o clatire la 2 luni)

Poate urma dupa periajul dentar cu pastecare contin fluor ( nu exista risc desupradozare)

usor de aplicat si costuri reduse

METODE Concentraie (ppm)0.1%F1000ppm

Reducerea cariei(%)

Soluie-0.05% NaF, cltiri zilnice 225ppm 30 40

Soluie-0.4% SnF2, cltiri zilnice 200 ppm 30 40

Soluie0.2% NaF, cltiri saptamnale 900ppm 30 40,dup 2 ani

Soluie-1% SnF2, cltiri sptmnale 2500 ppm

Soluie aminofluoruri 5 min/ zi - CHX 250 ppm

ACT

Fluorigard

ListerineTooth Defense

Gel-Kam

MouthKote

0.05%Na F

0.05%Na F

0.0221% Na F

0.04% Na F

0.04% NaF

Fluorise

Point-Two

PreviDent Rinse

Stannous Fluoride

Gel-Kam

0,2% Na F

0.2% Na F

0.2% Na F

0.63% SnF

0.63%Sn F

Produse fluorurate

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

65/99

65

In anul 1999 a fost introdus la

populaia colar (clasele I - IV)

din patru centre pilot din

Romnia (Bucureti, Iai ,

Timioara i Constana)

Programul Naional de Prevenire

a Afeciunilor Oro-Dentare, care

const n cltiri orale

sptmnale cu o soluie

fluorurat (NaF 0,2%) soluia

Fluorostom produs la ICCF

Bucureti.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

66/99

66

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

67/99

67

KING FLUORIDE (Oregon,USA)

Programe de clatiri orale cu NaF0,2% in scoli in USA(2004)

Protocol administrativ :1.Realizarea unui chestionar destinat parintilor .Se obtindate concrete in privinta interesului acestuia de a participa laprogram2.Obtinerea aprobarii directorului de scoala

3.Obtinerea aprobarii scrise a parintilor.4.Asigurarea unui spatiu adecvat depozitarii solutieifluorurate (intuneric,20-25grade)5.Recrutarea si pregatirea parintilor si a profesorilorvoluntari in defasurarea programului .6.Pregatirea fiselor individuale de clatire a copiilor utile la

prelucrarea statistica a datelor(se face annual).7.Pregatirea solutiilor de clatire(mixarea pulberilor de NaFcu apa)8.Repetitii cu copii inainte de clatirile cu solutiile de NaF9.Predarea fiselor pentru prelucrarea statistica la data de 15martie in fiecare an

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

68/99

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

69/99

B METODE PROFESIONALE

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

70/99

70

B. METODE PROFESIONALESoluii fluorurate

Soluie neutr de NaF 2%

Aplicaii sptmnale, timp de 4 sptmni la copii de3,7,11,13 ani Scop: prevenirea cariei dentare Dup KNUTSON, sol. neutr de NaF 2% se aplic de3

ori pe an, timp de 3 8 minute.

Fluorur de Staniu 8% Este instabil, se recomand prepararea ei pentru

fiecare pacient Se aplic la interval de 6 luni Dezavantaje: gust neplcut, coloraii dentare, dificil de

aplicat la copii

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

71/99

71

Solutia APF 1,23% pH= 3,5Se aplic similar cu SnF2

Dezavantaje:

este agresiv fa de restaurrile compozite, porelan

Aminofluoruri (Fluoramin)Se aplic numai dup vrsta de 4 ani, de dou ori pe anProtocol clinic asemntor cu cel de la Sn F2Se evit contactul prelungit cu mucoasa oral

Dup aplicarea soluiilor fluorurate nu se bea, nu se mnnc, nu se cltetetimp de 30 min.Solutii bicomponente: SnF2 (1,64% F) + APF (0,31%F)Eficien superioar soluiilor monocomponente

Protocoldeutilizare:- Preparare prin amestecare cu apa- Clatire 60 s. SnF2- Clatire 60 s. cu APF

Solutii

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

72/99

72

SolutiiProtocol clinic: - periaj profesional , numai n prima edin a fiecrei serii de 4

aplicaii - se izoleaz grupul de dini, se usuc - se aplic sol. de NaF 2% - se las s se usuce timp de 3 minute - se evit contactul cu parodoniul marginal

METODE Concentraie (ppm)0.1%F1000ppm

Reducerea cariei(%)

Soluie-0.05% NaF, cltiri zilnice 225ppm 30 40

Soluie-0.4% SnF2, cltiri zilnice 200 ppm 30 40

Soluie0.2% NaF, cltiri saptamnale 900ppm 30 40,dup 2 ani

Soluie-1% SnF2, cltiri sptmnale 2500 ppm

Soluie aminofluoruri 5 min/ zi - CHX 250 ppm

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

73/99

73

Geluri

APF (Fluorur Fosfatic Acidulat) 1,23 % F-, pH = 3,5 Indicaii:-desensibilizare, o dat pe sptmn , timp

de 1 6 sptmni - profilaxia cariei dentare: de dou ori pe an

Are proprieti tixotropiceProtocol clinic

periaj profesional cu past sau pulbere fr F uscarea arcadei aplicare cu ajutorul gutierelor prefabricate ( max. 2,5

ml in fiecare gutier) i meninerea acestora pe arcadetimp de 4 min. se ndeprteaz gutierele i se menine aspiraia

salivar timp de 10 min. nu se bea, nu se mnnc, nu se cltete timp de 30

min.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

74/99

74

Spume fluorurate

2,0 % NaF, pH neutru Indicaii i protocol clinic - aceleai ca la APF

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

75/99

75

Lacuri fluorurate

Indicate la copii cu risc mediu sau mare de producere acariei dentare ,n special la copii necooperani, sau lamarginile restaurrilor protetice, pe rdcini dezgolite, pecarii incipiente

rezist n cavitatea oral pn la o sptmn elibereaz fluorul lent devenind un rezervorde fluorura de

calciu,care elibereaza F in momentul in care pH salivar

scade Trebuie aplicate la intervale de 3-4 luni pentru a mentineefectul cariopreventiv

Duraphat nu are efect semnificativ asupra Streptococcusmutans din saliva, efectul cariostatic fiind determinat deremineralizarea leziunilor initiale carioase.(Zikert si Emilson)

pot exista usoare reactii adverse Nu se utilizeaza la pacientii cu gingivite si stomatite Nu exista riscul intoxicatiilordeoarece se aplica o cantitate

redusa de lac (0,3-0,6 ml)

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

76/99

76

Produs Concentratie (ppm)0.1%F1000ppm

Reducereacariei(%)

NaF 1.7% 8.000ppm 40 - 50

NaF 5% - Duraphat si Duraflor2,26%F

25.000ppm 50 - 60

NaF 5% -Fluor Protector -1% F

10.000ppm

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

77/99

77

(Duraphat, 22.600 ppm F)

Protocol clinic: periajul suprafeei dentare (nu este obligatoriu) uscarea suprafeei dentare ( nu este obligatorie) aplicarea lacului pe suprafeele dentare

dup uscarea acestuia, timp de 4 ore nu se bea, nu semnnc n ziua aplicrii se evit periajul dentar

Fluorprotector (5,0% NaF)Protocolclinic:- asemntor aplicrii Duraphat

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

78/99

78

PROTOCOL CLINIC AL APLICARII LACURILOR FLUORURATE

Dinti temporari cu zone de demineralizare

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

79/99

79

PROTOCOL CLINIC AL APLICARII LACURILOR FLUORURATE

1. Aplicarea unei picturi de lac ntr-un godeu

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

80/99

80

PROTOCOL CLINIC AL APLICARII LACURILOR FLUORURATE2. tergerea suprafeelor dentare cu comprese sterile

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

81/99

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

82/99

82

PROTOCOL CLINIC AL APLICARII LACURILOR FLUORURATE

4. Aspect final, dupa aplicarea si priza lacului

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

83/99

83

Dispozitive cu eliberare lent de fluor-Se recomand copiilor high risk

Dispozitive cu eliberare lenta de F

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

84/99

84

Tablete bioadezive ce se fixeaz pe dinii care prezintcariosusceptiblitatea cea mai mare.

Membranele copolimerice au aprut recent n S.U.A. i suntde tipul unui rezervor cu eliberare controlat formate dintr-un miez de copolimer hidroximetil metacrilat / metilmetacrilat ncrcate cu o cantitate precis de fluorur desodiu. Miezul este nconjurat de o membran copolimeric

care controleaz rata de eliberare a fluorului ntre 0.02 i1.0 mgF/zi pe o perioad cuprins ntre 30 i 180 de zile. Plcuele de sticl au aprut pentru prima dat n Marea

Britanie. Aceste plcue au diametrul de 4mm i se fixeaz lanivelul molarilor maxilari prin tehnica laminrii, se dizolv

lent n contact cu saliva, elibernd astfel fluorul coninut. Obturaii coronare cu materiale ceelibereaza F : glass ionomeri, rini modificateglass ionomeri, giomeri, compomeri, compozite

cu fluor.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

85/99

S h d li l l

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

86/99

86

Scheme propuse de aplicare local afluorurilor n cazuri speciale (Dnil, 2005)

SITUAIE CLINIC INDICAII DE APLICARE LOCAL A FLUORURILOR

Purttor de aparate ortodontice,puni dentare, femei gravide

-Pastecu1000 1500ppm F, 2 periaje /zi- Cltirioralecusol. NaF, zilnice (0,05%)/ sptmnale (0,2%).- Aplicare de dispozitivecueliberarelent defluor(unde este posibil)

Hiposialie, xerostomie -Pastecu1000 1500ppm F, 2 periaje /zi- Cltirioralecusol. NaF, bizilnice (0,2%), n special dup mese.- aplicaii lunare de gelfluorurat(12.300 ppm)

Eroziune dentar - Pastecu1000 1500ppm F, 2 periaje /zi, cu periue soft. Se evit pastele cuefect de albire (abrazive)- Gelfluoruratcu aplicare individual (5000 ppm), seara nainte de culcare

Hiperestezie dentar -Lacurifluorurate, n aplicaii consecutive pe zonele de hiperestezie, sau- Gelurifluorurateneutre (NaF 2%), aplicate zilnic pn la remitereasimptomelor, sau- Aplicaii topice profesionale cu soluiifluorurate (2%sau 8%)

Pacient R.D. 26 ani - prezint leziuni de

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

87/99

87

demineralizare la nivelul grupului frontal inferior.Obturaii cu glass ionomer.

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

88/99

88

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

89/99

89

Pacient S.D. Leziuni erozive grup lateral

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

90/99

90

g pambele arcade

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

91/99

91

Pacient T G 20 ani leziuni de

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

92/99

92

Pacient T.G. 20 ani leziuni dedemineralizare

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

93/99

93

Pro sau contra fluorizare?

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

94/99

94

Pro sau contra fluorizare?

Exista numeroase grupuri care, inca din vremea

Razboiului Rece, sunt impotriva mijloacelor defluorizare, considerand aceste masuri dreptmanipulare din partea guvernelor sau, si maigrav, drept intentii de otravirea a populatiei;

Adeptii acestor miscari aduc drept argumentefaptul ca fluorul a fost folosit de nazisti pentrusterilizarea si sedarea detinutilordin lagarele deconcentrare, el gasindu-se in medicamente

precum Prozacul (Hidrocoluria Fluoxetena) sau ingazul Sarin (Fluorura Isopropil-Methil-Fosforil),precum si in otrava impotriva rozatoarelor;

Exista cercetari care sustin ca fluorul scade

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

95/99

95

Exista cercetari care sustin ca fluorul scadedurata de viata, reduce IQ-ul, provoca boli alesistemului osos,boli degenerative precumAlzheimer (prin afinitatea sa pentru aluminiu),afectiuni renale, diabet;

Aceste cercetari nu sunt insa confirmate decomunitatea stiintifica de drept, existand chiarstudii care dezmint afirmatiile de mai sus;

(www.iluminati.com)

versus

(www.mercola.com)

Conversia concentratiei fluorului

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

96/99

96

Conversia concentratiei fluorului( % / ppm)

APF (10)(%)(1000) ppm

1.1% 10,000

1.23% 12,300

NaF (4.5)(%)(1000)

0.05% 225

0.20% 900

0.44% 1,980

1.0 % 4,500

1.1% 4,950

2.0% 9,000

5.0% 22,500

SnF2 (2.4)(%)(1000)0.40% 960

0.63% 1,512

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

97/99

Formele fluorului in stomatologie

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

98/99

98

Smalt

8/8/2019 curs 3 FLUOR 2009-2010

99/99

Smalt

Dentina

Pulpadentara

Cement

Ligamentulparodontal

Osul alveolar

Pasta

R t h ti d ii d FAP f t di t l i