8/20/2019 Curs 10.ppt

1/71

Curs 10

Liberalismul clasic

8/20/2019 Curs 10.ppt

2/71

J. B. SAY1768-1834

Este economistul care a sistematizat şi areorganizat concepţia economică liberală a luiAdam Smith"Traite d'economie politique ou simple expose

de la matiere dont se forment, se distribuentet se consomment les richesses" (1803) - primul tratat clasic de economie

 politic 

8/20/2019 Curs 10.ppt

3/71

Definirea domeniului ştiinţeieconomice

!conomia politic nu mai era un simplu hid pentruoamenii de stat #n elaborarea politicii economice, dupcum nu mai era un hid al cilor de #mbo$ire at%t aindi&idului, c%t i a su&eranului, ci a&ea consisten$ proprie #n faptele economice enerale i particulare

 ean-*aptiste +a are meritul istoric de a deschidedebaterile asupra domeniului i metodei tiin$eieconomice

.tiin$a economic nu /desenea economia practicat, nu este nici hid al bunei comportri aaen$ilor economici, nu este nici o surs exclusi& de

date pentru teoretician, ci o mare con&en$ie #ntre ceisucient de instrui$i s-o #n$elea i care ofer propuneri pentru deciiile de politic economic

 2stfel, tiin$a economic, respecti& economia politic,se prola, asemenea altor tiin$e, cu un domeniu propriu de cercetare, cu o metod specic i cu un

scop precis

8/20/2019 Curs 10.ppt

4/71

omeniul de cercetare 4 * +a tranea #n manier poiti&ist problema domeniului de cercetare al tiin$eieconomice, accentu%nd diferen$a dintre interesul pentru cumeste economia unei $ri #n raport cu cele ale altor state i

interesul pentru ceea ce este i cum ar trebui s e 2nticipea &alul poiti&ist care a cuprins toate tiin$ele la

#nceputul secolului al 55-lea6uptura cu descripti&ismul, reer&a fa$ de statistic i

istorie, dar i apropierea de empirism, #l plasea pe +a #ntre

 primii economiti cu /spirit poiti&ist, dar care cocheta intenscu apriorismul 7n acelai timp, ca tiin$ a ordinii spontane i a ac$iunii

umane, adic a producerii, distribu$iei i consumului bo$iilor pentru satisfacerea ne&oilor societ$ii,  tiin$a economic se#ndeprta de politic, ea de&enea o tiin$ teoretic i

explicati& care nu mai sftuia, ci obser&a, analia i explica 7ndeprt%ndu-se de politic, tiin$a economic proclama

independen$a bo$iei fa$ de sistemul politic /+ub oriceform de u&ernm%nt un stat este prosper, dac este bineadministrat

8/20/2019 Curs 10.ppt

5/71

Metoda. Utilizarea procedeelor experimentale, cuplate cuun număr mic de axiome, pentru că  /!conomia politic,la fel ca tiin$ele exacte, se compune dintr-un numrmic de principii fundamentale i un numr mare decorolare, consecin$e ale acestor principii, dar şi

observarea faptelor economice sunt elementele esenţialeale metodei.Scopul ştiinţei economice era comun altor ştiinţe –

căutarea adevărului: „!conomia politic, la fel ca ica,dar la fel ca orice tiin$, are de stabilit ade&rul,

adic s fac din ade&rul deinteresat aser$iuni pureŞtiinţa economică,  respectiv, economia politică, era

expunerea modului n care se formează, se  distribuie  şise consumă avuţia pentru satisfacerea nevoilor societăţii.

8/20/2019 Curs 10.ppt

6/71

Bogăţia şi factorii deproducţie

 ean-*aptiste +a pune capt disputei leate dediferen$a #ntre bo$iile-daruri ale naturii i bo$iile-create

7n timp ce, bo$iile-daruri ale naturii sunt ratuite ,bo$iile-create au o &aloare , msurat prin pre$,

 pentru c au de9a un rad mai mare sau mai mic de

 prelucrare*o$ia, la r%ndul su, este propor$ional cu aceast&aloare /ea este mare, atunci c%nd suma &alorilorcare o compun este considerabil i, este mic, atuncic%nd &alorile sunt mici 7n mod obinuit, se numeteboat cel care de$ine mult din aceste bunuri 

+chimbul &oluntar al bunurilor care compun bo$iaeste mediat de moned, astfel pre$urile relati&ecapt i o form bnesc simplicat 4 pre$ul curent- care facilitea rela$iile dintre actorii economiei

8/20/2019 Curs 10.ppt

7/71

+pre deosebire de iocra$i, care limitau bo$ia doar la produsul net creat #n aricultur, dar i spre deosebire de

 2dam +mith, care re$inea doar munca producti& ca surs abo$iei, ean-*aptiste +a extinde aria cercetrii, arm%ndc, cei trei factori de produc$ie 4 pm%ntul, munca icapitalul 4 dei, #n mod diferit, contribuie #mpreun 4formula trinitar 4 la producerea bo$iei

:roblema economic identicat a&ea o dubl natur una

teoretic, indi&iii sunt presupui ra$ionali, ei /tiu s-iidentice scopul i mi9loacele ac$iunii economice; a doua practic, tiin$a economic a&ea menirea de a oferioamenilor modalit$ile de de&oltare a acestor mi9loace

+a consider industria la fel de producti& ca aricultura,insist%nd pe ideea c industria crete utilitatea bunurilor

e aceea, el propune o alt structur social format dinclasa acti& 4 #ntreprintori< industriai, muncitori, sa&an$ii clasa pasi& 4 capitalitii i proprietarii funciari

8/20/2019 Curs 10.ppt

8/71

Sa arătă că dacă, de cele mai multe ori,introducerea maşinilor noi trimite muncitorii !n

şoma", ulterior, face posibilă realizarea uneiproducţii mai bune şi mai ieftine şi !n cantităţi din ce

 !n ce mai mari.Ade#ăraţii perdanţi ai crizelor şi ai şoma"ului sunt

toţi cei implicaţi !n producţia bogăţiei, dar !n măsură

diferită şi cu semni$caţie economică diferită% /=uctua$iile, care pe moment pro&oac suferin$e #ndi&erse ramuri ale industriei, unde primele caresufer sunt mainile, adic, #n timpul unei crieomea mai derab capitalurile, nu oamenii; #ntr-

ade&r mainile nu mor de foame, dar ele #nceteas aduc prot antreprenorilorE&tinderea !ntreprinderilor industriale era bene$că

tuturor, dar şi necesară, mai ales pentru reducereaşoma"ului

8/20/2019 Curs 10.ppt

9/71

Antreprenorul

 2ntreprenorul, conductorul #ntreprinderii, era pi&otul #ntreii acti&it$i economice,  al #ntreuluimecanism de producere i reparti$ie a bo$iilor elcumpra sau #nchiria ser&iciile producti&e alefactorilor de produc$ie 4 munca muncitorului,capitalul economisitorului, pm%ntul proprietaruluifunciar i tot el pltea 4 salariul, dob%nda, arenda

 2ntreprenorul combina factorii de produc$ie #n&ederea ob$inerii produselor pe care s le &%nd pe

 pia$, la un pre$ care s-i asiure plata furniorilorde ser&icii, dar i ob$inerea propriei remunerri 4

 protul

:rin urmare, aloc%nd resurse, antreprenorulasiura letura dintre pia$a ser&iciilor producti&ei pia$a produselor,  orient%nd-o pe prima dupansele, pe care le a&eau mrfurile, de a cerutede consumatori

8/20/2019 Curs 10.ppt

10/71

Legea debuşeelor 

>eea debueelor, cunoscut i ca leea relrii automate a

capitalismului  , d consisten$ teoretic laisse-faire-ului pi&otul economiei #ntreprintorul, particularul, omul deafaceri, capitalistul era /lsat s produc, dar a&ea o

 problem 4 cum s &%nd? /7ntreprintorii din di&erse ramuri ale industriei au obiceiul de

a spune c reu nu este s produci, ci s &ini 2 produce a crea debueu , a crea un bun a

 produce o &aloare i o putere de cumprare cu care sachii$ionei o &aloare echi&alent:rodusele se schimb pe alte produseac, la o cateorie de produse &%nrile mereau prost, nu

era din caua rarit$ii banilor, cum credeau oamenii deafaceri, ci din caua rarit$ii bunurilor cerute #n schimb /@ri

de c%te ori se spune c &%nrile nu mer, pentru c baniisunt rari, se identic mi9locul cu caua; se comite o eroarecare pro&ine din faptul c toate produsele se calculea #nbani #nainte de a se schimba cu alte mrfuri, #n realitatenumitorul comun al tuturor tranac$iilor era aceast marfcare se &edea at%t de des, prea simpl pentru a ea #nsi o

marf, care 9uca rolul de intermediar

8/20/2019 Curs 10.ppt

11/71

 ean-*aptiste +a insist asupra cantit$ii de bani #n circula$ie,#ncerc%nd s con&in c  /#ntotdeauna sunt sucien$i bani

 pentru a ser&i circula$ia i schimbul reciproc de &alori, atuncic%nd aceste &alori exist #n mod real

in faptul c &aloarea oricrui produs se transform #n&enituri pentru cei care #l creea, reult c &aloarea total a produc$iei &a eal cu &aloarea &eniturilor distribuite Tot ceea ce se produce &a cumprat pentru c puterea de

cumprare distribuit este eal cu puterea de cumprare produs, deci economia se relea automat 2tunci c%nd se fabric un bun, se produce i posibilitatea de a

cumpra un alt bun, dar i de a crea mrfuri mai &ariate i maiuor de &%ndut, pentru c oferta #i creea propria cerere 7ntr-o asemenea economie nu trebuie s existe teama

stranulrii pie$elor, deoarece produsele se schimb pe alte produse, moneda nu este dec%t un intermediar, iar mrfurilese ser&esc reciproc de pia$

:entru ean-*aptiste +a, bo$ia este enerat de produc$ie,iar produc$ia crea &enituri cu care se #mbo$esc to$i 

e ce unii oameni cumpr mai mult, iar al$ii mai pu$in? >aaceast #ntrebare ean-*aptiste +a prefer un rspuns foartesimplu  /mul$i oameni cumpr pu$in, pentru c ei c%ti

 pu$in, ei c%ti pu$in e pentru c au #nt%mpinat reut$i #nfolosirea propriilor mi9loace de produc$ie, e pentru c nu au

aceste mi9loace

8/20/2019 Curs 10.ppt

12/71

incolo de polemicile pe care ean-*aptiste+a le-a a&ut cu Th 6 Aalthus, +imon de+ismondi i +aint-+imon, leea debueelorare unele mesa9e explicite pentru politicaeconomic orientat spre asiurareabunstrii, #ntre care se detaea:rosl&irea produc$iei;6ecomandarea modera$iei #n consum;Booperarea social mai lar prin recunoaterea

interdependen$elor dintre diferite acti&it$ieconomice interne i interna$ionale; usticarea a&anta9elor liberului schimb;6ecomandarea non-inter&en$iei statului #n ini$iati&a

 pri&at

8/20/2019 Curs 10.ppt

13/71

8/20/2019 Curs 10.ppt

14/71

Despre monedă />a fel ca uleiul care atenuea micrile uneimaini complicate, banii, rsp%ndi$i #n toateacti&it$ile umane, #nlesnesc micrile care numai sunt producti&e #ndat ce acti&it$ilerespecti&e #ncetea s-i mai foloseasc

!r"ument#nd la fel ca !dam $mit%, că moneda nueste dorită dec#t pentru produsul pe care&ţi permitesă&l cumperi, 'ean&(aptiste $a) susţine neutralitateamonedei.

*n acelaşi timp, 'ean&(aptiste $a) precizează că

 /moneda nu este nimic altce&a dec%t uninstrument care #nlesnete schimburile, iarcantitatea de moned de care are ne&oie o$ar este #n mod necesar determinat desuma schimburilor pe care bo$ia acelei $ri

i acti&it$ile sale le antrenea

8/20/2019 Curs 10.ppt

15/71

Laissez-faire vs. stat

 2dept al laisse-faire-ului, ean-*aptiste +a se

 pronun$ pentru un stat care asiur func$iile realiene4 armat, 9usti$ie, ordine public 4 i care trebuie s seab$in de la orice inter&en$ie #n ac$iunile economice ale particularilor, asiur%nd totodat, lucrrile publice,educa$ia i cultura

7n linia dominant a liberalismului, ean-*aptiste +arespine orice ac$iune a statului care s relementeesau s blochee ac$iunile particularilor i re$ineinteresul personal drept criteriu ecient al aleerilorindi&idului  /Cnteresul personal este #ntotdeauna celmai bun 9udector al ateptrilor indi&idului #ntresacriciile fcute i compensa$iile promise; chiar dac,urmrindu-i interesul, indi&idul se #neal uneori, laurma urmelor, 9udectorul cel mai pu$in periculos estecel ale crui ra$ionamente #l cost cel mai pu$in

8/20/2019 Curs 10.ppt

16/71

ei, statul (u&ernul) este un ru productor prin #nsi natura sa, /el poate s fa&oriee

 puternic produc$ia particularilor numai dac estedestinat lucrilor publice bine concepute, bineexecutate i bine #ntre$inute, #ndeosebi,drumurile, podurile, canalele i porturile

@portunitatea preen$ei puterii publice #nini$iati&a indi&idului este #ns bine&enit #n toateacele ac$iuni care-i reduc radul de inoran$ /2cademiile, bibliotecile, colile publice, mueelefondate de u&ernrile luminate contribuie la produc$ia bo$iei descoperind noi ade&ruri, propa%ndu-le pe cele de9a cunoscute i pun%ndu-i pe antreprenorii din industrie pe caleaaplicrii acestor cunotin$e la ne&oile oamenilor

8/20/2019 Curs 10.ppt

17/71

 ean-*aptiste +a denun$ statul ca ru administrator,

dar i concuren$a nedreapt i ineal pe care

sectorul public o face sectorului pri&at

Totui, statul poate s aib unele ac$iuni necontrare

interesului personal i fa&orabile bunstrii enerale

 /intre toate mi9loacele pe care le are o u&ernare

 pentru a fa&oria produc$ia, cel mai puternic este

 puterea de a realia siuran$a persoanelor i a

 propriet$ii, mai ales atunci c%nd, li se asiur

 protec$ia fa$ de atinerile unei puteri arbitrare

 2ceast protec$ie este cu at%t mai fa&orabil prosperit$ii enerale, cu c%t toate obstacolele

in&entate p%n atunci nu-i sunt contrare @bstacolele

restr%n produc$ia, iar nesiuran$a o suprim

8/20/2019 Curs 10.ppt

18/71

 ean-*aptiste +a identic #n CA:@DCT    /acea parte din produsele unei na$iuni care trece din m%na particularilor #nm%inile statului pentru sub&en$ionarea consumului public

+tatul #i pstrea func$ia sa ancestral, de aent scal, de

#ncasator de impoite, de perceptor Cndiferent de accep$iile sub care poate pri&it impoitul 4 e ca

o parte a propriet$ii particularilor perceput pentru ser&iciul public, e ca o &aloare care nu se mai #ntoarce #n societate dupce a fost &rsat, e c nu este c%tui de pu$in un mi9loc de

reproduc$ie 4 ean-*aptiste +a caut condi$iile pe care trebuies le #ndeplineasc cele mai bune impoite sau, cum spune el /cele mai pu$in rele impoite pentru a impulsiona oferta 7ntrealtele, ean-*aptiste +a re$ine preferin$a pentru impoitele /Bele mai moderate #n pri&in$a cotei-parte; Bare antrenea cele mai mici sarcini care apas asupra

contribuabilului fr ca acesta s prote de &isteria public; 2 cror po&ar se repartiea echitabil; Bare dunea cel mai pu$in reproduc$iei; Bare sunt mai fa&orabile dec%t opuse moralei, adic

obinuin$elor utile ale societ$ii

8/20/2019 Curs 10.ppt

19/71

'ezultă că statul este un agent „calculat(,

care „ştie( că, orice relansare a producţiei şiorice stimulare a ofertei se face diminu)nd

po#ara $scală% „* diminuare a impozitelor,

creşte !n acelaşi timp, satisfacţia publiculuişi cresc şi !ncasările $scale(.

+in această perspecti#ă, ean-aptiste Sapune bazele teoriei economiei ofertei , care

#a triumfa aproape două secole mai t)rziu.

8/20/2019 Curs 10.ppt

20/71

a fost Ecel mai mare 9urnalist economic din toate timpurile  populariarea sistemului economic de %ndire

fundamentat pe pia$a liber i pe libertatea de ac$iune aindi&idului

a fost un fer&ent sus$intor al liberului schimb si ad&ersar al protectionismului 

 publica #n anul 18FG o colec$ie de articole intitulat suesti&+osme !conomice HrIdIric *astiat a fost &%rful de lance #n de&oltarea i

 populariarea teelor fundamentale ale liberalismului, #ntrealtele, formularea creului liberal, proprietatea pri&at,libertatea de ac$iune, liberul schimb, statul minimal

Jiionar i, deopotri&, ino&ator, HrIdIric *astiat a adus un aerde prospe$ime #n liberalism 2mbi$iile lui HrIdIric *astiat erau mari i eneroase, el cuta

 /formele de u&ernm%nt care arantea cel mai bine i cucele mai mici sacricii posibile siuran$a, libertatea i proprietatea ecrui cet$ean

/'E+E'01 AS20A2 34564-45768

8/20/2019 Curs 10.ppt

21/71

Despre principiile economice

Breul su tiin$ic - cutarea leilor sau principiilorarmonice 4 i-a dominat scrierile  /2m #ncercat s art #naceast carte 2rmonia leilor pro&iden$iale careac$ionea #n societatea uman Beea ce face ca acestelei s e concordante i nu discordante sunt principiile,mobilurile, resorturile, interesele care concur spre unuria reultat nal, pe care omenirea nu-l ateptaniciodat din caua imperfec$iunii sale nati&e, dar de carese apropia mereu #n &irtutea perfectibilit$ii in&incibile;reultatul 4 apropierea nelimitat a tuturor claselor spreun ni&el care crete mereu, adic, ealiarea indi&iilor #n prosperitatea eneral !conomia imainat de HrIdIric *astiat se #ndeprta tot

mai mult de lumea pesimitilor, care &edeau peste totantaonisme i contradic$ii #n mod fatal ireconciliabile#ntre interesul personal i interesul eneral, #ntre patron imuncitor, #ntre capital i munc, #ntre popor i burheie,#ntre $ran i orean, #ntre aricultur i fabric, #ntreautohton i strin, #ntre productor i consumator, #ntre

ci&ilia$ie i oraniare, #ntre libertate i armonie

8/20/2019 Curs 10.ppt

22/71

Butarea concordan$ei era hidat de un interes special 4 dea arta c #ntre capitalism i libertate nu exist unantaonism, cu at%t mai mult unul ireconciliabil

@rdinea economic indus de capitalism nu se opunea ordinii pro&iden$iale, ci era #n concordan$a cu aceasta; leilenaturale tindeau spre bunstare i spre proresul omenirii  ,iar inerentele deacorduri pro&eneau din 9ocul libert$iiomului

7n sensul autorelrii, concordan$a tindea mereu s se

restabileasc automat i s predomine, fr s e necesarinter&en$ia statului sau a altei autorit$i

:otri&it concep$iei lui HrIdIric *astiat, esen$a concordan$eireulta din libertate; credin$a #n puterea libert$ii era solu$iaarmonirii intereselor, cu alte cu&inte libertatea nu era unscop, ci un mi9loc extrem de ecient #n reol&areadeacordurilor dintre oameni  *astiat prea c a sit solu$iamiraculoas a economiei

Bapitalism K >iberalism L !chilibru 7ntre ordinea :ro&iden$ial i ordinea creat de om,

determinan$ii economici, politici, morali i sociali sunt liantul

concordan$ei, iar leile enerale ale omenirii sunt armonice

8/20/2019 Curs 10.ppt

23/71

Valoarea

/r9d9ric astiat $&ează sugesti# locul legii #alorii !n eşafoda"uleconomiei%  /Teoria &alorii este pentru economia politic ceea

ce este numrarea pentru aritmetic :n concepţia lui /r9d9ric astiat munca determină #aloarea,

dar nu munca depusă, ci munca economisită, pentru că este unser#iciu adus consumatorului. +emonstrarea $surilor teoriei#alorii-muncă care pornesc de la parado&ul smithian al #alorii%de ce #aloarea unui diamant găsit era egală cu cea a unuia

e&tras din mină; /A plimbam pe malul mrii @ #nt%mplare fericit m face s

intru #n posesia unui superb diamant Cat-m #n posesia unei&alori imense e ce ? +unt pe cale s rsp%ndesc un mare bineasupra umanit$ii ? + m supus unui efort dicil i#ndelunat ? Nici una, nici alta 2tunci de ce acest diamant areo asemenea &aloare ? Hr #ndoial, pentru c cel cruia i-l &oiceda crede c #i &or face un mare ser&iciu, cu at%t mai mare cuc%t mul$i oameni boa$i #l caut i numai eu #l pot furniaAoti&ele ra$ionamentului su sunt discutabile +e nasc din&anitate, oroliu, bine#n$eles

8/20/2019 Curs 10.ppt

24/71

ar aceast 9udecat exist #n capulunui om dispus s ac$ionee #nconsecin$ i asta e sucient ei,aparent p%n aici ra$ionamentul se

baea pe o apreciere a utilit$ii, am putea spune exact contrariul 2 arta ccine&a e dispus s fac mari sacricii pentru inutil, este exact scopul pe care

i-l propune acest exemplu+rin urmare,  /&aloarea este raportul dintredou ser&icii schimbate

8/20/2019 Curs 10.ppt

25/71

Utilitatea

proprietate pe care o au unele acţiuni şi unele

lucruri de care omul se serveşte.Utilitatea rezultă, pe de&o parte, din acţiunea naturii,

iar pe de altă parte, din acţiunile oamenilor.+entru a obţine un bun, omul cooperează cu natura,

iar contribuţia muncii este mai mare sau mică, după

cum contribuţia naturii este mai mică sau mare.+rin urmare, utilitatea rezultă din această cooperare,iar le"ea armonică este acoperită de acest cuv#nt.

*n raţionamentul lui (astiat, valoarea nu se aplicădec#t unui se"ment al cooperării umane, ceea ce

 nseamnă că valoarea rezultă din comparareaeforturilor celor două părţi ale tranzacţiei, atuncic#nd,  /doi oameni #i cedea reciproc efortullor actual sau reultatele eforturiloranterioare, ei se ser&esc unul de altul, ei #ifac reciproc un ser&iciu

8/20/2019 Curs 10.ppt

26/71

Bogăţia

*o$ia efecti& reult din #nsumarea utilit$ii pe care

munca i natura o pun la dispoi$ia societ$ii, bo$iarelati&, ca parte propor$ional a ecruia din bo$iaeneral, reult din &aloare

 2rmonia este astfel #mplinit, pentru c prin intermediulmuncii ac$iunea oamenilor se combin cu naturaO

 2de&ratul patrimoniu al omenirii este bo$ia de&enitratuit i comunTotodat, *astiat a atras aten$ia asupra modului cum

di&iiunea muncii #i transform pe oameni #n /prionieriai profesiei sau meseriei pe care o practic i-i face striasc dup iluia c bo$ia este propor$ional cu&alorile, &alorile cu eforturile, eforturile cu dicult$ile

*n concluzie, valoarea este răul, iar bo"ăţia binele- valoarea esteutilitatea care costă şi care arată di$cultatea, iar bo"ăţia esteutilitatea "ratuită care con$rmă obstacolul nvins victorios.

8/20/2019 Curs 10.ppt

27/71

Apărarea proprietăţii private :roprietatea este sinura creatoare a condi$iilor pentru comunitateei, oamenii, unii #n raport cu al$ii  /sunt proprietari numai de

&alori, iar &alorile nu repreint nimic altce&a dec%t ser&iciicomparate, #n mod liber primite i #napoiate, mobilul care-idetermin pe oameni s munceasc este cutarea satisfac$iei saucrearea de utilitate

Tendin$a de ne#nfr%nt a oamenilor, de a ob$ine c%t mai multsatisfac$ie cu un efort c%t mai mic posibil, #i conduce la mica proprietate care le asiur cea mai mare utilitate posibil HrIdIric *astiat reum teoria sa despre proprietate #n trei idei /Jaloarea, care este proprietate social, apare din efort i din

dicultate 7n msura #n care dicultatea scade, efortul, &aloarea sau

domeniul propriet$ii se reduc corespuntor Bu ecare satisfac$ie atribuit, proprietatea se restr%ne, iarcomunitatea #naintea fr #ncetare

HrIdIric *astiat consider proprietatea pri&at drept surs demoti&a$ii, de libertate i de bo$ie, se pronun$ pentru concuren$i #mpotri&a inter&en$iei statului #n economie

8/20/2019 Curs 10.ppt

28/71

c!imbul

HrIdIric *astiat articulea o teorie extrem desimpl a schimbului schimbul #nseamn ser&iciucontra ser&iciu, facio ut facias; echi&alen$aser&iciilor reult din schimbul &oluntar i din

neocierile care #l preced@rdinea schimbului este ordinea pie$ei, unde /ecare ser&iciu plasat #n mediul social&alorea la fel c%t altul cu care se a= #nechilibru, cu condi$ia ca toate ofertele i toatecererile s aib libertatea de a se produce, de ase compara, de a se neocia$c%imbul acţionează n două direcţii: unirea forţelor şi

separarea ocupaţiilor.

8/20/2019 Curs 10.ppt

29/71

"oncurenţa>a #ntrebarea reasc 4 /Be este concuren$a? !ste oare

ce&a care exist i ac$ionea precum holera? 4 *astiat

rspunde simplu  /Boncuren$a este absen$a asupririi,este /absen$a unei autorit$i arbitrare ca 9udector alschimburilor, dar i absen$a for$ei abui&e care poate

 /s restr%n, s #mpiedice, s #nustee libertateatrocului i libertatea pie$ei; dar care nu poate distrue pe

una sau alta fr s distru omulBoncuren$a i libertatea nu se exclud, ci se presupun; defapt, concuren$a nu este nimic altce&a dec%t libertatea #nac$iune *astiat aduce un eloiu deopotri& concuren$ei,capitalismului i :ro&iden$ei, pentru ordinea economicarmonioas pe care au enerat-o

Boncuren$a este liantul societ$ii, chiar dac #i face loc printre 9ocul intereselor personale at%t de diferiteBoncuren$a &aloric #n a&anta9ul oamenilor reultatul

di&iiunii i specialirii

8/20/2019 Curs 10.ppt

30/71

"rezul liberal 7n declara$ia, din 10 mai 18FP, cu ocaia constituirii 2ssociation

 pour la libertI des Ichanes, HrIdIric *astiat, denind creulliberalismului, #i rele& profesiunea de credin$

 2socia$ia a&ea un scop clar - aprarea libert$ii schimburilor, pentru c /schimbul este un drept natural la fel ca proprietatea,iar pri&area oamenilor de libertatea schimburilor era neleal iimoral 7n aceeai ordine de idei, HrIdIric *astiat chema adep$iila aprarea liberalismului de protec$ia spoliatoare, care lsa pia$a fr mrfuri i &isteria statului fr &enituri Totodat, el de&luia loica rupurilor de interese care fceau

 presiuni pentru a ob$ine protec$ie tarifar i non-tarifar, #nnumele interesului na$ional, dar numai spre folosul propriu i#mpotri&a consumatorului

Ba orice liberal, HrIdIric *astiat era adeptul u&ernrii fondate pe lei bune >eile trebuiau s se limitee la impunerea respectrii tuturor

 persoanelor, tuturor libert$ilor, tuturor propriet$ilor i laaprarea de orice fel de opresiune i 9efuire 7n ultim instan$, /scopul leilor era s fac s domneasc dreptatea

8/20/2019 Curs 10.ppt

31/71

"riticaprotecţionismuluiemont%nd r%nd pe r%nd arumentele protec$iei, HrIdIric

*astiat conrm, #n termeni explici$i, ceea ce #naintaii side&oltaser #n studii ample i de a&enur #ntr-ade&r,#ntre liberalism i protec$ionism nu se putea realia nici uncompromis oric%t de mic , cele dou curente de %ndire erauireconciliabile

HrIdIric *astiat a de&luit incompatibilitatea amuantdintre scopul i mi9loacele protec$iei   /+copul imediat al

 protec$iei este fa&oriarea productorului prin plasareaa&anta9oas a produsului su :lasarea a&anta9oas a unui

 produs depinde de scumpete, iar aceasta depinde deraritate eci, protec$ia $intete s realiee raritatea :eaceast foame de lucruri pretinde s fondee bunstareaoamenilor 7n loica protec$iei, abunden$a i bo$ia suntdou lucruri care se exclud, pentru c abunden$a creeaieftintatea, iar ieftintatea dei, este protabilconsumatorului, este supratoare pentru productor, deci,de ea se ocup protec$ia #n mod exclusi&

8/20/2019 Curs 10.ppt

32/71

8/20/2019 Curs 10.ppt

33/71

Cererea fabricanţilor de lumânări, de sfeşnice, delămpi, de felinare, de mucări, stingătoare şi producătorii de seu, de ulei, de răşină, de

alcool şi în general orice priveşte iluminatuladresată membrilor Camerei Deputaţilor – frg.

omnilor, /+unte$i pe calea cea bun 2$i respins teoriile

abstracte abunden$a, ieftintatea & #nduioeaun pic &s & preocupa$i mai ales de productorJre$i s elibera$i concuren$a extern, #ntr-uncu&%nt, &re$i s pstra$i pia$a na$ional pentrumunca na$ional

 /J oferim o minunat ocaie de a & aplica cum#i ice? teorie? nu, nimic nu este mai #neltordec%t o teorie; doctrin? sistem? principiu? ar,d&s nu & plac doctrinele, a&e$i oroare de sistem,c%t despre principii, declara$i c nu suntem #neconomia social; &om re=ecta asupra practiciid&s, a practicii fr teorie i fr principii

8/20/2019 Curs 10.ppt

34/71

  /Jom examina concuren$a intolerabil a unui ri&alstrin, plasat, dup c%t se pare, #n condi$ii net

superioare nou, pentru a produce lumin i careinund pia$a noastr na$ional la un pre$ fabulosde redus; pentru c, de #ndat ce se arat,&%nrile noastre #ncetea, iar to$i consumatorii ise adresea lui, #n felul acesta o ramur

industrial, ale crei ramica$ii sunt numeroase,dintr-o dat este lo&it de stanarea complet

 2cest ri&al, care nu este altul dec%t soarele, ne pro&oac la un rboi at%t de #nd%r9it, #nc%t am presupus c el este st%rnit de perdul 2lbion (bundiploma$ie, cci timpul este scurtO), cu at%t maimult cu c%t, el are anumite scue pentru aceastinsul orolioas de care pe noi ne scutete

8/20/2019 Curs 10.ppt

35/71

  /J cerem s a&e$i plcerea s face$i o leecare s ordone ferecarea tuturor ferestrelor,lucarnelor, luminatoarelor, obloane, 9aluele,

 perdele, ferestruici, scobituri, storuri, #ntr-uncu&%nt, orice deschidere, aur, fante i

suri prin care lumina soarelui are obiceiulde a ptrunde #n case, #n dauna roa&elorindustrii cu care ne felicitm c am dotat

 patria i pe care nu le &om abandona asti

#ntr-o lupt at%t de ineal

8/20/2019 Curs 10.ppt

36/71

COCL!"II

7n /:eti$ia lum%nrarilor adresat :arlamentului #ncontra concuren$ei neloiale a +oarelui, HrIdIric*astiat imainea un protest al productorilor deobiecte de iluminat adresat puterii publice, #n care estedenun$at concuren$a intolerabil a unui productorstrin care inund pia$a na$ional a produselor de

iluminat, pe tot parcursul ilei la un pre$ ridicol de mic ero 2cest concurent este +oarele 7n fa$a unei asemenea

amenin$ri, industriile trebuie prote9ate decret%ndcamu=area tuturor ferestrelor i a tuturor oriciilor prin care lumina +oarelui ar putea ptrunde #n interior

7n peti$ie sunt enumerate, pe un ton ra&, toatea&anta9ele care decur din aceast msur &a necesar mai mult seu pentru lum%nri, deci mai multe&aci, porci i oi Ja necesar mai mult ulei, prinurmare &or trebui de&oltate culturile de rapi$, demac i de mslin e asemenea, pescarii &or merespre mrile polare pentru a pescui balene Toat

acti&itatea economic &a stimulat, to$i productorii&or #n c%ti

8/20/2019 Curs 10.ppt

37/71

 Mâna dreaptă şi mânastângă

(raport către rege+ire,

B%nd &edem aceti oameni al >iberului schimb cum#i rsp%ndesc doctrina lor #ndrnea$, sus$in%ndc dreptul lor de a cumpra i de a &inde estecon$inut #n dreptul de proprietate (), este permis apari$ia unei serioase #nri9orri asuprasoartei muncii na$ionale ce &or face franceii cum%inile i intelien$a lor c%nd &or liberi?

  2dministra$ia pe care a&e$i onoarea s & biui$i atrebuit s se preocupe de o situa$ie deosebit dera& i s caute #n intelien$a sa o protec$ie cu

care s o #nlocuiasc pe cea care preacompromis !a & cere +Q CNT!6DCB!RC+S:S.C>@6 J+ HC!>C H@>@+C6!2 ACNCC 6!:T! 

8/20/2019 Curs 10.ppt

38/71

  +ire, nu este un afront s &ei c noiam adoptat foarte uor o msur care, la prima &edere, pare ciudat +tudiulaprofundat al reimului protector nede&luie siloismul pe care el se

spri9in  Bu c%t munceti mai mult, cu at%t eti

mai boat;  Bu c%t ai multe reut$i, cu at%t

munceti mai mult;  2adar, cu c%t ai mai multe dicult$i

de #n&ins, cu at%t eti mai boat

8/20/2019 Curs 10.ppt

39/71

COCL!"II„Mâna dreaptă şi mâna stângă” este un pretextpentru r/d/ric (astiat de a protesta mpotriva

obstrucţionării ociale a liberului sc%imbutiliz#ndu&se ar"umente %ilare, spre exemplu,c%iar documentul anti&liber sc%imb publicat n

onitorul industrial din 1234. 5itlul ales este şi elsimbolic: dreapta, asociată individualismului şiimplicit liberalismului, este partea raţiunii, iarst#n"a, asociată etatismului, intervenţionismuluişi socialismului, este partea emoţionalităţii.

6e"lementările multiple, pro%ibirile şi restricţiilesunt nume diferite pentru acelaşi tip de acţiuni:intruziunile autorităţii n iniţiativa particulară.

8/20/2019 Curs 10.ppt

40/71

tatul 2t%t #n />es Uarmonies Vconomiques, c%t i #n unele dintre /:etit

 pamphlets, dar #ndeosebi, #n >W!tat (+tatul) i #n Be quWon &oit et cequWon ne &oit pas (Beea ce se &ede i ceea ce nu se &ede) critica luiHrIdIric *astiat are o $int precis 4 statul

+trdania sa se concentra pe demonstrarea caracterului oneros alser&iciilor, #n aparen$ ratuite, pe care statul le presta pentrumarele public i pe ruinarea sistematic a #ncrederii, aceluiai

 public, #n inter&en$ionism:otri&it concep$iei lui *astiat, consumatorul nu are altce&a de fcut

dec%t s se adresee statului precum ioene lui 2lexandru / 2tunci c%nd, ioene se #nclea la soare, se putea spune c se#nclea ratuit, pentru c, el primea de la milostenia di&in osatisfac$ie care nu cerea nici un fel de efort, nici de la el, nici de lacontemporanii si 2 adua, c aceast cldur a raelor soareluirm%ne ratuit i atunci c%nd este folosit de un proprietar pentruca recoltele de r%u sau de struuri s a9un la maturitate, dar#ncasrile din &%nrile de struuri i r%u sunt plata ser&iciilorsale i nu celor ale soarelui :unctul acesta de &edere poate reit, dar red foarte bine ceea ce se #n$elee prin ratuitate

8/20/2019 Curs 10.ppt

41/71

Cluia creat #n mintea multora c ratuit nu presupune nici unefort din partea nimnui, iar statul ar dispune de capacit$ispeciale de a oferi pe band i credit ratuit, dar i #n&$m%nt

ratuit a creat #ntotdeauna o presiune extraordinar asupraluptei pentru putere i asupra u&ernriiAai mult stat #nsemna mai pu$in ini$iati& i libertate

indi&idual, #nsemna /comunismul aplicat unei ramuri aacti&it$ii umane

*astiat sesiea o problem economic, pri&it #n &remea sa ca

o ciud$enie i asupra creia nu se &a insista dec%t din a doua 9umtate a secolului al 55-lea 4 bunurile publice i nan$area lor*astiat admite c #n&$m%ntul poate comuniat, dar nu poate ratuit, pentru c, ser&iciile profesorilor trebuie pltite cum&a

 /+tatul este o mare in&en$ie prin intermediul creia toat lumease strduiete s triasc pe cheltuiala tuturor

+tatul asiur c &a face bine comunit$ii, dar #ntotdeauna paubele pe care i le pro&oac sunt mai mari; dup cumniciodat nu se #mplinesc promisiunile u&ernamentale, deenul, binefacere maxim cu impoite ero

*astiat a fost un critic &irulent al socialismului de orice fel

8/20/2019 Curs 10.ppt

42/71

Antoine-Augustin "ournot#18#1- 1877$

 2ntoine-2uustin Bournot /a fost un om poli&alent 4matematician, losof i economist ei, posteritatea l-are$inut ca economist, #nainte de toate el a fost unmatematician profesionist

7n cele douspreece capitole ale cr$ii sale de referin$ #n%ndirea economic, /6echerches sur les principes

mathImatiques de la thIorie des richesses, 2ntoine- 2uustin Bournot aplic matematica la economia politic Hondator al econometriei, >eon Xalras l-a numit printe al

economiei matematice, 2ntoine-2uustin Bournotconstruiete un model econometric pornind de laoraniarea produc$iei i de la reparti$ia bo$iei, unde

crematoenia 4 studia enerarea bo$iei, iar dianematica 4 reparti$ia i distribu$ia bo$iei 2ntoine-2uustin Bournotalee drept unitate de msur a bo$iei pre$ul pltit deconsumator, care, la r%ndul su, este func$ie de raritate

8/20/2019 Curs 10.ppt

43/71

Legea debitului

 2rm%nd c #n economie cererea contea , iaroferta nu este dec%t o contrapartid obliatorie lacerere, 2ntoine-2uustin Bournot a #nlocuit &echeateorie, care a&ea numai o aparen$ matematic cu oteorie nou, sus$inut puternic matematic

7n locul &echii teorii, potri&it creia pre$ul &aria #nraport direct cu cererea i #n raport in&ers cu oferta,Bournot plasea o teorie, familiar acum, i anume,cererea este o func$ie de pre$ 

Hunc$ia cererii arat c cererea este leat de pre$

 printr-o micare /de bascul, cobor%nd c%nd pre$ulurc i urc%nd c%nd pre$ul scadeBontrapartida la cerere, oferta, este tot o func$ie de pre$  , dar cu o e&olu$ie #n acelai sens cu cea a pre$ului

8/20/2019 Curs 10.ppt

44/71

 /2dmitem c debitul sau cererea anual este pentru ecare marf o func$ie specic H (p) de pre$ul p al acestei mr Bunoaterea formei acesteifunc$ii, #nseamn cunoaterea leii cererii sau adebitului !&ident, ea depinde de felul utilit$iilucrului, de natura ser&iciilor pe care le aduce sau desatisfac$ia pe care o procur, de obinuin$ele iobiceiurile ecrui popor, de mrimea bo$iei i descara de reparti$ie a bo$iei

 2nalitii %ndirii economice sunt de acord c 2ntoine-2uustin Bournot este primul economistcare formulea func$ia cererii, ca o func$iedescresctoare de pre$, #n forma de mai 9os

L H (p)unde, 4 cererea; p 4 pre$ul

8/20/2019 Curs 10.ppt

45/71

C%&cure&'a 2ntoine-2uustin Bournot cercetea

concuren$a de la simplu la complexmonopolul (un productor),duopolul (doi productori),oliopolul (c%$i&a productori),concuren$a eneraliat sau nelimitat

(mul$i productori) 4 cut%nd, prinformaliare matematic, identicarea

modelelor aferente ecrei situa$ii

8/20/2019 Curs 10.ppt

46/71

M%&%(%lul

 2ntoine-2uustin Bournot cercetea monopolul #nscopul sirii modului de maximiare a protului #ncaul unei surse care s poat acoperi cererea

Aodelul monopolului presupune imainarea a uneisinure surse i a unui sinur proprietar

7n monopol maximiarea protului se realieaatunci c%nd #ncasrile marinale sunt eale cu costulmarinal  ; monopolistul poate continua creterea

 produc$iei p%n #n punctul unde #ncasrile marinalede&in inferioare costului marinal, de la acel ni&elcreterea produc$iei #ncetea s mai e a&anta9oas

Cnstrumentele de ac$iune pentru productor sunt pre$ul, care operea ca o &ariabil independent, icantitatea, care este o &ariabil dependent

8/20/2019 Curs 10.ppt

47/71

)u%(%lul

 2ntoine-2uustin Bournot identic duopolul #n caul c%nddou surse, ale cror calit$i sunt identice, i c%nd doi proprietari concurea pe aceeai pia$ 7n mod necesar, pre$ul (p) este acelai pentru cei doi

 proprietari, astfel c cererea total () sau debitul, &a ealcu suma debitelor celor dou surse L 1 K Y ; #ntr-o prim

aproximare, care nu ia #n calcul cheltuielile de exploatare,&eniturile celor doi proprietari &or J 1  L p 1  i J Y  L p Y:entru detalii &ei 6oo9anu, 2 , +tp%nii ideilor economice,&olCC, !ditura !conomic, *ucureZti, Y010OOO

!chilibrul pie$ei trebuie s e o situa$ie care, odat atins, nicio rm nu trebuie s aib ambi$ia de a depi aceast stare,

nici o rm nu trebuie s aib puterea de a-i #mbunt$i protul produc%nd o alt cantitate dec%t cantitatea deechilibru +olu$ia economic nu mai poate ca #n situa$ia demonopol 4 pre$ul, ci #mpr$irea pie$ei i a cantit$ilor furniate#ntre ecare dintre cei doi productori,  stabilindu-se unechilibru al for$elor pie$ei

8/20/2019 Curs 10.ppt

48/71

"oncurenţa generalizată

 2ntoine-2uustin Bournot presupune c productorii nu au

nici o in=uen$ asupra pre$ului 7n plus, concuren$a nelimitat are ca efect o /cretere a pre$urilor mai mic dec%t creterea cheltuielilor cu produc$iaac de exemplu, cheltuielile cresc #n urma introducerii

unui nou impoit x, to$i productorii &or afecta$i propor$ional cu pre$ul de &%nare, dar impoitul nu &aafecta consumul mri supuse impoitrii

>a r%ndul lor, consumatorii nu pot in=uen$a, princomportamentul lor pia$a, din ra$iuni similare productorilor ecare consumator repreint o cantitate

neli9abil #n cererea total, deciiile sale nu pot afectasemnicati& ansamblul

 2ntoine-2uustin Bournot demonstrea c pre$ul pe o pia$ concuren$ial este cel mai scut i corespunde uneisitua$ii optimale a consumatorului

8/20/2019 Curs 10.ppt

49/71

tatul şi organizarea socială

 2ntoine-2uustin Bournot #ntr-o formul eneral

reultat dintr-o demonstra$ie matematic, re$ine liberulschimb drept condi$ie esen$ial a ecien$ei pie$elor

Bontrar opiniei comune, 2ntoine-2uustin Bournotsus$ine #n locul barierelor de tot felul un sinur mi9loc, pe care-l consider ecient, i anume, limitarea

 proturilor productorilor, msur care ar determinat pie$ele concurente s e, #n eal msur, i pie$eimportatoare, i pie$e exportatoare

in disputele enerate #n letur cu aleerea #ntre politica protec$ionist i cea a liberului schimb, 2ntoine- 2uustin Bournot recure la un criteriu mai simplu, poate ce&a mai apropiat de economie, anume  /analianeprtinitoare a in=uen$ei celor dou tipuri de msuriasupra &enitului na$ional, dar i asupra reparti$ieia&u$iei na$ionale

8/20/2019 Curs 10.ppt

50/71

$%&' (UA)( *+LL#,/-,012

considerat un economist al sintezei 7Principles of Political Economy 8 91232 &

7operă inte"ratoare8!mbiţiile lui 'o%n $tuart ill erau mari, dar

"eneroase- el dorea 7să realizezedenitivarea doctrinelor unei şcoli care eraconsiderată ncarnarea ştiinţei nsăşi8. 'o%n $tuart ill a formulat ntr&un ine"alabil

eseu, 7un adevărat breviar al liberalismului8 –„On Liberty”   912;

8/20/2019 Curs 10.ppt

51/71

*e(ar+i'ia

8/20/2019 Curs 10.ppt

52/71

 John Stuart Mill a observat că legile economice semanifestau numai în producţie unde avea loc legătura

cu natura, însă nu şi în repartiţie unde era vorba numaide relaţii între oameni, unde natura era neputincioasă:„Spre deosebire de legile producţiei, legile distribuţiei

ţin în parte de instituţia umană: devreme ce modul princare bogaţia este distribuită în orice societate depindede statutul social sau de cutumă. eşi, guvernele sau

naţiunile au puterea de a decide ce instituţii să e"iste,nu pot să determine în mod arbitrar cum vor lucra aceleinstituţii. #nsă, condiţiile, de care depinde puterea pecare o au asupra distribuţiei bogăţiei şi modul în caredistribuţia este afectată de diferitele moduri de

comportament pe care societatea le poate alege,constituie un subiect de cercetare ştiinţi$că la fel demult ca orice lege $%ică a naturii. &egile producţiei şidistribuţiei, precum şi unele consecinţe practice dedusedin ele, repre%intă subiectul tratatului de faţă'

*e(ar+i'ia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:JohnStuartMill.JPG

8/20/2019 Curs 10.ppt

53/71

,*ICI,IILE ECOOMIEI

principiul proprietă>ii privateprincipiul interesului personalprincipiul liberei concurenţe

principiul populaţieiprincipiul cererii şi oferteiprincipiul salariuluiprincipiul renteiprincipiul sc%imburilor internaţionale

i i i l i ă ii

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:JohnStuartMill.JPG

8/20/2019 Curs 10.ppt

54/71

5rincipiul proprietă4iiprivate

 '.$. ill: „nu numai că sus!ineam la fel de "n#ăcărat catotdeauna institu!iile democratice dar speram sincer cădoctrinele o$eniste saint%simoniene şi toate celelalteopuse dreptului de proprietate ar putea să serăspândească larg printre clasele mai sărace& nu că

socoteam acele doctrine ade'ărate sau doream să (e puse "n aplicare ci cu scopul ca acele clase superioaresă (e făcute să 'adă că a'eau mai mult a se teme decei săraci atunci când sunt needuca!i decât atuncicând sunt educa!i”)

ill era preocupat mai mult de a "ăsi o modalitate princare să se e"alizeze condiţiile tuturor indivizilor ntr&un punct *ero, considerat punctul de start, mbunătăţindu&se repartiţia proprietăţii.

8/20/2019 Curs 10.ppt

55/71

 'o%n $tuart ill ezita n asumarea unei poziţii clare

faţă de unele puncte de vedere armate n epoca şicare invocau e limitarea dreptului de moştenire, edeclararea statutului de  utilitate socială  al unorproprietăţi.

+oziţia sa faţă de limitarea dreptului de moştenirepare surprinzătoare şi conscatoare, n contradicţiecu individualismul, ba c%iar de&a binelea socialistă.

*n opoziţie cu utilitarismul pe care&l cultiva, atuncic#nd abordează c%estiuni le"ate de proprietatea

funciară, 'o%n $tuart ill extrapolează concluziile laproprietate n "eneral, unde se simte confuzia voităsau nu pe care o face ill ntre relaţiile ?uridice şicele economice.

8/20/2019 Curs 10.ppt

56/71

+ăm#ntul, nu rezultatul muncii omului, nu a creat niciun atom de materie ; proprietatea repreint un dar

al naturii, pe care indi&idul l-a acaparat .*nsă, n temeiul utilităţii sociale, societatea le&a acordat

indivizilor proprietari statutul de c%iriaşi permanenţi şi, n această calitate, ei sunt un subiect al ştiinţeieconomice.@acă aceşti proprietari vor nceta să lucreze păm#ntul

şi să mbunătăţească solul, economia politică nu arepractic nici un instrument prin care să apereproprietatea sau să&i restabilească statutul pierdut.

!ltfel spus, 'o%n $tuart ill apără dreptul de proprietatenumai al celor care lucrează şi ameliorează păm#ntul,cu deosebire al micilor proprietari.

8/20/2019 Curs 10.ppt

57/71

5)+'"+5+UL +'(6)6ULU+ 56)%'AL +omo economicus cu care operau modelele teoretice şi cele

formalizate, era un om abstract şi sc%ematic, m#nat doar deinteresul său personal şi care acţiona ntr&o lume aconcurenţei perfecte.

+rincipiul %edonist & maximum de satisfacţie cu minimum deefort

+rincipiul interesului personal, denumit şi individualism, afost deseori prezentat de adversarii liberalismului ca o formăde manifestare a e"oismului.

 'o%n $tuart ill a reacţionat mpotriva acestui mod de aprezenta individualismul, arăt#nd că, dacă !ţi cauţipropriul tău bine, nu !nseamnă să cauţi răul altcui#a.

0ndi#idualismul nu se identi$că cu egoismul şi nici nue&clude simpatia, pentru că un individ normal "ăseşte unizvor de bucurie n plăcerea ce o face altcuiva.

8/20/2019 Curs 10.ppt

58/71

*n sensul discursului lui 'o%n $tuart ill, aplicarea principiulinteresului personal  cuprinde at#t domeniile "uvernării, c#tşi cele ale moralei, fondată pe o serie de 7re"uli de aur8: „indi'idul nu este răspun*ător "n fa!a societă!ii pentru

actele sale câtă 'reme acestea pri'esc doar interesele saleşi ale nimănui altcui'a&

sfaturile recomandările strădania de a con'inge precumşi e'itarea celui "n cau*ă de către ceilal!i oameni dacă

acest lucru este considerat necesar de către aceştia spre propriul său bine sunt singurele măsuri prin caresocietatea "şi poate e,prima "n mod "ndreptă!it a'ersiuneaşi de*aprobarea fa!ă de conduita lui&

 pentru ac!iuni care aduc pre-udicii intereselor altora

indi'idul este răspun*ător (ind pasibil (e de pedeapsalegală (e de una socială dacă societatea este de părere căori cea dintâi ori cea din urmă este necesară pentru a seapăra” 

8/20/2019 Curs 10.ppt

59/71

Succesele şi eşecurile indi#izilor rezultate dinopoziţia intereselor lor au cel puţin două surse%

existenţa instituţiilor sociale proaste şi a riscurilorinerente concurenţei pe piaţă. 'o%n $tuart ill recunoaşte inutilitatea inter#enţiei

statului !n iniţiati#a indi#iduală, pentru că nimicdin toate acestea nu ?ustica intervenţia societăţiisau intervenţia vreunei autorităţi n re"lareac#şti"urilor şi pierderilor individuale.

 5otuşi, 'o%n $tuart ill admite că  !n unele cazuripiaţa reglează cel mai bine interesele

indi#izilor, dar că, !n altele, indi#idul nu-şipoate nici detecta, nici apăra propriul interes,lăs)nd să se !nţeleagă inter#enţia corectoare astatului, a autorităţii !n general.

8/20/2019 Curs 10.ppt

60/71

Opţiunea doctrinară a lui John Stuart Mill pentru un capitalismtemperat se sprijinea pe ideea ajutorării celor afaţi în dicultatesau în incapacitate – a săracilor, copiilor şi emeilor – susţin(nd

 $lantropia şi educaţia universală ca soluţii acceptabile şicondamn(nd renunţarea voluntară la libertate şi nepăsarea.ntr!o notă proetică, John Stuart Mill concilia"ă ele#ant

predecesorii săi cu realităţile celei de!a doua jumătăţi a secoluluial $%$!lea, lăs&nd să se 'adă Mill!li(eralul mai mult dec&t Mill!sentimentalul)

„ )e termen lung, valoarea unui stat este valoarea indivi%ilorce*l compun + şi un stat care lasă pe planul al doileainteresul de%voltării şi înălţării lor spirituale, prefer(ndu*iun grad mai mare de competenţă administrativă sau acelsimulacru de competenţă pe care îl dă practica în chestiuni

de amănunt+ un stat care face din cetăţenii săi nişte pitici,pentru ca ei să $e instrumente mai docile în m(inile sale,chiar dacă o face în scopuri bene$ce un asemenea stat vaconstata că nici un lucru realmente mare nu se poatereali%a cu oameni mici.”

+ t 4i t t l i d i ă

8/20/2019 Curs 10.ppt

61/71

+nterven4ia statului 7 admisă8n următoarele situaţii9

Andividul nu poate să&şi detecteze foarte binepropriile interese-Consumatorul nu este ntotdeauna cel mai

bun ?udecător al nevoilor sale reale şi nici al

calităţii bunurilor-Condiţiile concurenţei nu sunt ntotdeauna

realizate pe pieţele reale-ecanismele pieţei nu pot conduce spontan la

 mbunătăţirea condiţiilor de muncă-Concurenţa nu poate rezolva problema

sărăciei.

) 8 i i 4 i t 4i i

8/20/2019 Curs 10.ppt

62/71

$tatul să nu intervină „atunci când lucrul ce trebuie făcut bine poate după toate probabilită!ile ( făcut mai bine de cătreindi'i*i decât de cârmuire” 

Beamestecul statului n administrarea educaţiei „deşi "nmedie indi'i*ii nu pot face un anume lucru atât de bine cafunc!ionarii cârmuirii este totuşi de dorit să%l facă ei şi nu

cârmuirea ca mi-loc pentru propria lor educare spirituală caun mod de a%şi "ntări capacită!ile de ac!iune de a%şi e,ersa

 -udecata şi de a cunoaşte "ndeaproape chestiunile lăsateastfel pe seama lor)” 

$porirea inutilă a puterii statului, astfel nc#t, „orice atribu!ie

adăugată "n plus celor de-a e,ercitate de cârmuire face cain#uen!a sa asupra speran!elor şi temerilor oamenilor să serăspândească şi mai mult preschimbând din ce "n ce pe ceiacti'i şi plini de râ'nă "n inşi dependen!i de cârmuire sau demembrii 'reunui partid care !inteşte să a-ungă la cârma !ării)” 

)ezerve 8n privin4a interven4ieistatului9

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:JohnStuartMill.JPG

8/20/2019 Curs 10.ppt

63/71

Er%are

Andividualismul implică libertatea, motivpentru care, n mod curent, liberalismul iindi&idualismul sunt expresii utiliate

cu aceeai putere semantic.+este 100 de ani, riedric% !u"ust von

a)eD şi Earl +opper, dar şi adepţii lor, vordetecta eroarea terminoloic

fundamental e"oismul se opunealtruismului, iar individualismul se opunecolectivismului.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:JohnStuartMill.JPG

8/20/2019 Curs 10.ppt

64/71

5)+'"+5+UL L+B6)6+ "%'"U)6':6 

Concurenţa reprezintă libertatea economică nacţiune@enunţă orice formă de intervenţie a statului=ibera concurenţa:ieftineşte mărfurilestimulează pro"resul ncura?ează competiţia ntre producătoriasi"ură ?ustiţia

=ibera concurenţă favorizează pro"resul pentru căeste un factor de selecţie, cei apţi elimin#ndu&i pe ceiincapabili şi inadaptabili.

7Tot ce limitea concuren$a este un ru, iartot ce o extinde este un bine deniti& 8

8/20/2019 Curs 10.ppt

65/71

5)+'"+5+UL 5%5ULA:+6+ 

Antroduce alături de criteriul economic şi unulmoral: respectul drepturilor şi libertăţilor femeii.$acrică principiul libertăţii & interzicerea

căsătoriilor celor săraci:  />eile care, #n multe$ri de pe continent, interic cstoria atuncic%nd pr$ile #n cau nu pot arta c aumi9loace de a #ntre$ine o familie, nu depesclimita puterilor leitime ale statului, iindiferent dac aceste lei sunt ecace sau

nu (chestiune care depinde, #n principal, de#mpre9urri i mentalit$i locale), ele nu pot criticate drept &iolri ale libert$ii

8/20/2019 Curs 10.ppt

66/71

8/20/2019 Curs 10.ppt

67/71

5)+'"+5+UL "6)6)++ ;+ %

8/20/2019 Curs 10.ppt

68/71

5)+'"+5+UL ALA)+ULU+  Salariul curent

determinat de cerere şi ofertăsalariul creşte c#nd doi patroni alear"ă după un lucrător şi

salariul scade c#nd doi lucrători alear"ă după un patron Salariul natural sau necesardeterminat de costul vieţii

salariul curent oscilează n ?urul salariului naturalsalariul ar putut creşte e dacă creşterea capitalului

investit n muncă 9Ga"e fund ar fost mai mare dec#tcreşterea economiilor, e dacă numărul lucrătorilor s&ar micşorat prin controlul natalităţii.

 ohn +tuart Aill se a= prins #n propriul ra$ionament, pentru c numai boa$ii puteau economisi, ceea ce lei recomanda, iar sracilor le propo&duia celibatul

 p%n la asiurarea independen$ei economice

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:JohnStuartMill.JPG

8/20/2019 Curs 10.ppt

69/71

5)+'"+5+UL )6'(6+ 

Hxtinde teoria ricardiană a rentei diferenţiale dina"ricultură la capacităţile personale şi la produselemanufacturate:„.âştigul pe deasupra pe care "l are un fabricant

sau un negustor pentru că "ntrebuin!ea*ăcapacită!i superioare sau are o mai bunăorgani*are a afacerilor seamănă mult cu o rentă)/acă to!i concuren!ii au aceleaşi a'anta-e câştigulre'ine consumatorilor prin scăderea pre!urilor& el

nu bene(cia*ă decât atunci când poate 'inde cu pre! (,at prin costul de produc!ie al concuren!ilorsăi un articol pe care el ştie să%l producă maiieftin)”

5)+'"+5+UL "&+*BU)+L%)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:JohnStuartMill.JPG

8/20/2019 Curs 10.ppt

70/71

5)+'"+5+UL "&+*BU)+L%)+'(6)'A:+%'AL6 

 )reţul mărfurilor schimbate se va modi$ca în aşa fel

înc(t să facă posibilă concordanţa dintre cantităţilecerute de cele două ţări.

 in schimburile internaţionale c(ştigă ţările sărace,deşi ţările bogate pot e"porta cantităţi mult mai mari. -"plicaţia se aă în legea cererii şi a ofertei:  „Se pare

că ţările care fac cu cel mai mare folos comerţ e"ternsunt cele ale căror produse sunt cele mai cerute înstrăinătate şi care cer la r(ndu*le c(t mai puţineproduse străine. e unde re%ultă, între alte consecinţe,că ţările cele mai bogate, caeteris paribus, c(ştigă cel

mai puţin pe un volum dat din comerţul străin+ căci,av(nd în genere o cerere mai mare şi de obiecte, eprobabil că au o cerere mai mare şi de obiecte străine,modi$c(nd astfel, în propriul lor de%avanta/, termeniischimbului.'

8/20/2019 Curs 10.ppt

71/71

5rincipiul de mişcare aeconomiei

schiţea%ă deosebirea dintre economia statică şi

economia dinamică, adică între studiul fapteloreconomice la un moment dat şi studiul evoluţiei lor întimp.

 0elu(nd te%a ricardiană a rentei cresc(nde îndetrimentul pro$tului, el conclu%ionea%ă asupra

apariţiei la un moment dat a stării staţionare, c(ndsistemul economic se repetă fără să asigure creştereasuplimentară.

 #n concepţia lui John Stuart Mill, limita creşterii unuisistem economic repetitiv re%ulta din faptul că

economiile şi capitalul erau în cantităţi $nite.Spargerea cercului economii capital creştere era

posibilă numai atunci c(nd progresul tehnic modi$caritmul creşterii, gener(nd în antreprenori noi motivaţiide relansare a creşterii.