Cultura Si Socializa

7/26/2019 Cultura Si Socializa

http://slidepdf.com/reader/full/cultura-si-socializa 1/6

1.4. Culturã ºi socializare Socializarea reprezintã procesul princare valorile, normele ºi tradiþiile culturale ale uneicomunitãþi sunt lãsate moºtenire urmaºilor. Sistemeleculturale le sunt inculcate indivizilor prin socializare, iar

indivizii contribuie la schimbarea naturii acestora. Normelesunt moduri de comportament pe care o societate le aºteaptãde la membrii ei. Valorile reprezintã þelurile pe carecomportamentele expectate le mplinesc. !erspectiveleasupra socializãrii se situeazã, n "enere, ntre promovareaideii cã indivizii sunt pasivi n acest proces #convertindu$se nroboþi% ºi acceptarea implicãrii active a indivizilor nmodelarea realitãþii. &uncþionalismul vede socializarea ca pe

un mi'loc prin care indivizii se con(ormeazã re"ulilor n cadrulunui "rup. Sociolo"ii marxiºti accentueazã ideea cãsocializarea reprezintã o (ormã de control social prin caremasele se con(ormeazã normelor impuse de clasa dominantã.)nteracþionismul pledeazã pentru socializare ca proces de

mpãrtãºire a unui ansamblu simbolic de semni*caþii. Culturaeste tematizatã ºi n termeni de socializare or"anizaþionalã caproces de transmitere a culturii cãtre noii an"a'aþi,cuprinz+nd proceduri, re"uli, norme, cunoºtinþe, abilitãþi,

deprinderi sociale inerente mplinirii rolului or"anizaþionalasumat ºi sarcinilor de lucru, cunoºtinþe despre munca nechipã etc. n opinia lui -oltan o"ath/ #04% e(ectelepozitive ale unei socializãri reuºite rezidã n obþinereasatis(acþiei n muncã, de*nirea (ãrã echivoc a rolurilor, "radul

nalt de motivaþie ºi de per(ormanþã, (amiliarizarea culturalãºi aprecierea corectã a dimensiunilor controlului, loialitate ºiinteriorizarea valorilor culturale. 2r"anizaþiile ca sisteme

sociale ºi culturale 03 cultura si comportament or"anizationalpa"inat cuprins.xd 1.0.05 16738 !a"e 03 1.5. Cultura 9istorie ºi prezenþã : de*ni cultura este un demers extrem de

ndrãzneþ, n condiþiile n care existã o adevãratãde"rin"oladã conceptualã. Ni se pare relevantã, totuºi, oordonare a perspectivelor asupra culturii, nainte de a abordacultura or"anizaþionalã, ntruc+t acest concept are o rãdãcinãantemer"ãtoare n istoria intelectualã a omenirii. n acestsens, ni se pare util demersul lui ernard Valade care

abordeazã problema culturalã din perspectivã sociolo"icã,



ncerc+nd sã o le"e de momentele din istorie care au nsemnat cotituri n precizãrile semantice ale culturii. ntr$adevãr, este un adevãrat travaliu sã elucidezi intensiunea ºiextensiunea culturii. Numai Cl/de ;luc<hohn inventariazã 1=3

de de*niþii utiliz+nd criterii descriptive, istorice, normative,psiholo"ice, "enetice ºi structurale. n anii >=, ?d@ard Shils acatalo"at o serie de variaþiuni ale termenului7 culturãra*natã, culturã elaboratã, culturã naltã, culturã serioasã,culturã popularã, culturã de mi'loc, culturã 'oasã etc. A. ).Barrou realizeazã o istorie a conceptului n lucrarea S(+ntul:u"ustin ºi s(+rºitul culturii antice #16%. ?l trimite laconceptul "recesc de paideia, arãt+nd cã inDexiunile pe care

acesta le$a mbrãcat n mediul latin, anume educatio,doctrina, disciplina, eruditio, studia, litterae, humanitas ºi$aupierdut din atmos(era complexã ºi completã pe care a

ntreþinut$o asupra termenului antichitatea "reacã clasicã.!aidea uni*ca at+t cultura, c+t ºi civilizaþiaE cu alte cuvinte,cultura pre"ãtitoare ca Factivitate ce cautã sã (acãinteli"enþa capabilã sã dea roade, activitate asemãnãtoarecelei a þãranului care ºi cultivã pãm+ntulG #op. cit., p. 438% ºicultura n "enere ca mod de viaþã ºi ideal de naturã

spiritualã. Hlterior, cultura a (ost disociatã de civilizaþie pemãsurã ce s$a pus n discuþie universalitatea sensurilor ºi avalorilor le"ate de ordinea civilizaþiei. :ceastã despãrþireeste datoratã unui proces de relativizare la care a contribuitdin plin ºi antropolo"ia culturalã nord$americanã. :vatarurileconceptului de culturã, punerea lui n relaþie cu conþinuturiprecum naþiunea, ansamblul social, arta etc. sunt investi"atede autor pornind de la observaþiile nu mai puþin celebrului I.

urc<hardt. urc<hardt porneºte de la trihotomia dintre stat,reli"ie #ca expresii ale necesitãþilor politice ºi meta*zice% ºiculturã #expresie a necesitãþilor terestre ºi intelectuale, cu oarie de cuprindere mai micã%. n lumina acestei trihotomii,autorul "erman de*neºte cultura ast(el #n . Valade, 16, p.504%7 Numim culturã suma activitãþilor spiritului ce au loc nmod spontan ºi nu pretind cã au valoare universalã ºi nici uncaracter obli"atoriu. Cultura modi*cã continuu ºi deza"re"ãcele douã or"anisme statice ale vieþii #statul ºi reli"ia n.n.%,

cu excepþia cazului n care acestea au suspus$o total ºi au



obli"at$o sã nu serveascã dec+t intenþiilor lor. n mod normalea este critica celorlalþi doi (actori. #...% Cultura este procesulcu mii de (eþe, prin care activitatea elementarã ºi naivã arasei se trans(ormã n cunoaºtere reDexivã ºi, n stadiul sãu

cel mai nalt, a'un"e la ºtiinþã ºi *loso*e ºi, n *nal, la"+ndirea purã. &orma exterioarã pe care o mbracã cultura nraport cu statul ºi reli"ia este societatea. Cultura apare ca o(ormã subtilã de sociabilitate, ba, mai mult, este corelatã cuideea de trans(er ºi comunicare. :st(el, problematizareaculturii se converteºte ntr$o analizã a societãþii. Butatismutandis, putem spune cã punerea problemei culturii seconverteºte ntr$o cercetare a di(eritelor (orme de or"anizare

socialã, p+nã la cele de tipul companiilor. Bomentul Aerdereste semni*cativ n arheolo"ia conceptului. 2pun+ndu$seuniversalismului Juminilor, plas+ndu$se sub un ideal deextracþie romanticã, naþionaliz+nd cultura n po*da lui 04Culturã ºi comportament or"anizaþional cultura sicomportament or"anizational pa"inat cuprins.xd 1.0.0516738 !a"e 04 Kousseau sau Bontesuieu, Aerder o priveºteca pe o interpretare subiectivã a unor cunoºtinþe ºiconþinuturiE la nivelul comunitãþii, ea se mani(estã ca

armonizare a spiritului subiectiv cu materializãrile salesociale. n orice caz, Aerder este autorul unei concepþiidespre culturã care, pe l+n"ã (aptul cã esteatotcuprinzãtoare, este ºi n acord cu cele mai moderneviziuni antropolo"ice. Aerder nu limiteazã (uncþia culturii doarla (ormarea ºi dezvoltarea spiritului, ci i adau"ã ºi (uncþia,(oarte importantã, de alt(el, de reunire a indivizilor nsocietãþi re"lementate. Viziunea antropolo"icã abandoneazã

ºi ea ideea culturii ca educaþie spiritualã. ?dmund . L/lor,cãruia i se atribuie paternitatea conceptului ºtiinþi*c deculturã, noteazã #n . Valade, 16, p. 531%7 Cuv+ntul culturãºi civilizaþie, n sensul sãu etno"ra*c cel mai rãsp+ndit,desemneazã acel tot complex ce cuprinde ºtiinþele,credinþele, artele, morala, le"ile, obiceiurile ºi celelalteaptitudini ºi deprinderi dob+ndite de om, ca membru alsocietãþii. Lot n a doua 'umãtate a secolului al M)M$lea,&riedrich ;lemm a*rmã cã elementele componente ale culturii

sunt obiceiurile, in(ormaþia, meºteºu"urile, (aptele vieþii



private ºi publice pe timp de pace ºi de rãzboi, reli"ia, ºtiinþaºi arta. Bai t+rziu, Kalph Jinton #op. cit., p. 530%, accentu+ndchimia dintre viaþa socialã ºi culturã, observã7 ...culturaO estesuma cunoºtinþelor, atitudinilor ºi modelelor obiºnuite de

comportamente pe care le au n comun ºi pe care le transmitmembrii unei societãþi anume. #...% n sensul sãu "eneral,cultura desemneazã moºtenirea socialã a ntre"ii speciiumane. n sensul sãu speci*c, cultura desemneazã un tipparticular de moºtenire socialã. :st(el, cultura n ansamblulsãu se compune dintr$un mare numãr de culturi, *ecare *indcaracteristicã unui anumit "rup de indivizi. n chip de corolar,putem spune cã, n opinia antropolo"ilor culturii, cultura

n"lobeazã ºi transcende socialul, n timp ce antropolo"iasocialã #pe *liera ?. Pur<heim% inte"reazã cultura nor"anizarea socialã. Cercetarea lui ronislav Balino@s<i#idem% asupra caracteristicilor culturii l$a condus spre ovalorizare a instituþiei, ca aspect concret ºi bazilar alacesteia. n lucrarea :r"onauts o( Qestern !aci*c, el a*rmã cãinstituþiile ...se re(erã la un "rup de indivizi, uniþi prin unasau mai multe sarcini comune, le"aþi de o parte determinatãa unui anume mediu, manipul+nd mpreunã un aparat tehnic

ºi supun+ndu$se unui corpus de re"uli ...O "ãsim instituþiidi(erite cu a'utorul cãrora omul ºi apãrã interesele vitale,conþinuturi di(erite prin care ºi realizeazã aspiraþiile, coduride le"i ºi moralã di(erite care i recompenseazã virtuþile ºi ipedepsesc "reºelile. )ntroducerea termenului de pattern#pro*l, con*"uraþie% n cercetãrile ºcolii americane #Kuthenedict, Bar"aret Bead ºi Kalph Jinton% a nsemnat naºtereaideii relativitãþii (ormelor culturale ºi a discontinuitãþii dintre

culturi. Jinton apro(undeazã studiul triadei societate$culturã$individualitate arãt+nd cã o culturã *inþeazã n spiritulindivizilor ºi este rezultatul interacþiunii acestora. !rocesuleste reciproc. &oarte utilã este ºi de*niþia lui ?d"ar Borin,pentru care o culturã este Fun ansamblu complex de norme,simboluri, mituri ºi ima"ini, intim le"ate de individ, n sensulcã i structureazã instinctele ºi i orienteazã emoþiile. !itirim:. Soro<in, nþele"+nd cultura ca pe un proces deinteracþiune simbolicã, ca o interdependenþã ntre

componentele sale 9 un "rup cristalizat, mi'loace de



comunicare, semni*caþii, valori ºi norme #mesa'% 9 se apropiede punctul de vedere al lui Borin atunci c+nd vede cultura cape un sistem metabolizant, adicã un sistem care asi"urãschimburi cu alte medii. 2r"anizaþiile ca sisteme sociale ºi

culturale 05 cultura si comportament or"anizational pa"inatcuprins.xd 1.0.05 16738 !a"e 05 Pin punctul de vedereal descentralizãrii, al diseminãrii unitãþii culturii, ea se poatede*ni ca totalitate a practicilor ºi reprezentãrilor le"ate deidentitãþi diverse precum culturile etnice, culturile de v+rstã,culturi re"ionale º.a.m.d. n aceastã accepþiune, ea are rolulde liant ntre planul supra ºi in(rastructural. Pacã ar * sã(ormulãm o de*niþie n termeni sociolo"ici, atunci cultura

desemneazã un mod de viaþã a unui "rup de indivizi. Bodulde viaþã include seturi de valori sociale dominante, valoricare orienteazã direcþiile schimbãrii sociale, simbolurilin"vistice mpãrtãºite, credinþe reli"ioase, comportamentecotidiene, istoria intelectualã recunoscutã de naturãºtiinþi*cã, artisticã ºi literarã, comportamente (ormaletradiþionale ºi ritualuri, climat. Cultura mai poate * de*nitã ºi

n termeni de sistem sau hartã de nþelesuri. n aceastãcalitate, ea cimenteazã le"ãturile dintre indivizi, con*"ureazã

ºi structureazã realitatea. Cultura reprezintã ceea ce purtãm n noi nºine ca rezultat al interacþiunilor sociale ºi tocmai deaceea suntem implicaþi activ n crearea sa. ntr$o prezentaresinteticã, aceste modelele pun n evidenþã (aptul cã princulturã dãm sens realitãþii, comunicãm ºi mpãrtãºim

nþelesuri comune, cultura av+nd dimensiuni subiective, dar ºiobiective. )ndividul este o *inþare socio$culturalã ºi, naceastã posturã, este important de determinat p+nã unde se

ntinde inDuenþa culturii, care sunt limitele constr+n"erilorculturale. Nuanþ+nd, putem a*rma cã din punct de vederesociolo"ic cultura poate * ipostaziatã ntre douã extreme, ceaa sociolo"iei structurale ºi cea a sociolo"iei acþiunii. !rimaabordare concepe cultura drept un ansamblu de norme, omacropovestire, n care indivizii sunt marionete pasive,"uvernate de (orþele sociale. Sociolo"ia acþiunii o(erã oreprezentare a culturii mai apropiatã de spiritul postmodern,

nþele"+nd$o n consistenþa sa simbolicã ca pe un ansamblu

de semni*caþii care are n centru conceptul de identitateE



indivizii sunt a"enþi cu voinþã liberã, activi ºi voluntari.!otrivit lui :lan S@in"e@ood #n Qarren ;idd, 00%, culturanu este ceva transistoric ºi transideolo"ic. 2rice 'udecatã devaloare asupra culturii este cu at+t mai le"itimã, cu c+t

combinã mai multe re(erenþiale. !ostmodernitatea, n spiritulsociolo"iei acþiunii, mutã accentul de pe producþie peeconomie, culturã, identitate ºi stiluri de viaþã bazate peconsum. n acest sens, *inþãm ntr$un alt (el de lume, de*nitãprin ceea ce tocmai a ncetat sã *e. ?l descrie sinteticatributele principale ale vieþii sociale postmoderne, n carereprezentãrile despre sine devin nondurabile. !utem * ceeace dorim sã *m, av+nd la dispoziþie nenumãrate alternativeE

standardele morale tari se dizolvã, nu mai existã norme,modele standard de comportament sau culturi privile"iate, iarapariþia "lobalizãrii comprimã distanþele ºi timpul. !e de altãparte, audrillard aratã cã natura consumului npostmodernitate a luat o altã turnurã7 nu mai consumãmobiecte, ci semne ºi simboluri, adicã ceea ce semni*cãobiectele materiale n cultura noastrã. :sistãm la oresemni*care a identitãþii, n sensul cã aceasta este instabilã,dezinte"ratã, (ra"ilã, super*cialã, iluzorie, creativã, deschisã,

(ra"mentatã. !e l+n"ã identitate, "raviteazã noi cate"orii,precum di(erenþa, diversitatea, (ra"mentarea ºicontextualismul. n studiul culturii or"anizaþiilor se opereazãmai cur+nd cu perspectiva sociolo"icã asupra conceptului#ansamblu de noþiuni ºi atitudini le"ate de viaþa societãþii ºia individuluiE totalitatea modurilor de a simþi, "+ndi, acþionaEmodelele de comportament, modurile individuale ºi colectivede realizare etc.%. :m completat nsã aceastã decantare

sociolo"icã cu abordãrile antropolo"iei culturii ºi ale *loso*eiculturii deoarece, n analiza problemei culturaleor"anizaþionale, traversarea 0= Culturã ºi comportamentor"anizaþional cultura si comportament or"anizationalpa"inat cuprins.xd 1.0.05 16738 !a"e 0= istorieiconceptuale a temei ne$a indicat o nevoie de nuanþare pebazã multidisciplinarã. n plus, n societatea actualã subzistãmai multe culturi #cultura naþionalã, umanistã, reli"ioasã, demasã, de consum etc.% care se insinueazã la nivelul

sistemelor culturale or"anizaþionale.

Cultura Si Socializa

Documents

Transcript of Cultura Si Socializa